pleurezia serofibrinoasa.doc

7/26/2019 Pleurezia serofibrinoasa.doc

http://slidepdf.com/reader/full/pleurezia-serofibrinoasadoc 1/125

SCOALA POSTLICEALA SANITARA

,,SF. VASILE CEL MARE”

PLOIESTI

PROIECT DE SPECIALITATE

COORDONATOR:

ABSOLVENT:

PROMOTIA



INGRIJIRI SPECIFICE

ASISTENTEI MEDICALE

ACORDATE PACIENTILOR CU

PLEUREZII



PLANUL PROIECTULUI

CAPITOLUL I

Memoriu explicativ1.1 Notiuni de anatomie si fiziologie

1.2 Definitie. Etiologie. Clasificare

1.3 Evaluarea unor semne, simptome, probleme ale

pacientilor cu pleurezie serofibrinoasa

1. !articiparea asistentei medicale la acte de

investigatie

1." !articiparea asistentei medicale la interventii

autonome si delegate

1.# Evaluarea $Evolutie, Complicatii, !rognostic%

1.& Educatie pentru sanatate

1.' Masuri de securitate a muncii in domeniul sanitar CAPITOLUL II

!lan de ingri(ire a pacientului cu pleurezieserofibrinoasa

)).1 Culegerea datelor

)).2 *naliza si interpretarea datelor

)).3 !lanificarea ingri(irilor

)). *plicarea ingri(irilor

))." Externarea pacientului

CAPITOLUL III))).1 Evaluarea finala

))).2 *nexe

))).3 +ibliografie



MEMORIU EXPLICATIV

ransformarile pe care le-a produs ultimul veac in toate domeniile vietii si

activitatii omenesti au antrenat necontenit modificari profunde in gandirea, in

comportamentul si starea de sanatate a oamenilor. Cele trei componente aleecuatiei existentei om, mediu, societate se afla intr-o corelatie inextricabila si

a(ung sa se intrepatrunda pana se intrepatrunda pana intr-atat incat nu mai pot fi

perfect separate una de alta.

)storia actului de ingri(ire, a omului suferind este o parte a istoriei vietii si

reflecta in evolutia ei de-a lungul timpului, boala, bolnavul si personalul de

ingri(ire. Nursingul este stiinta si arta de a ingri(i cu respect, demnitate si

competenta fiinta umana. *sistenta medicala are abilitatea de a aplica, in practica

cunostintele, depriderile si aptitudinile dobandite pe parcursul formarii ca

profesionist.

/irginia 0enderson, o profesionista desavarsita, care alaturi de lorance Nigtingale, a pus bazele nursingului, descizand noi orizonturi de cunoastere a

principiilor fundamentale ale ingri(irii bolnavilor, spunea „Rolul esential al

asistentei medicale consta in a ajuta persoana bolnava sau sanatoasa sa isi

mentina sau recastige sanatatea prin indeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi

indeplinit singur daca ar fi avut forta, vointa sau cunostintele necesare.”

„Viata este ansamblul functiilor care rezista mortii.”/iata nu poate exista fara aer, iar respiratia corecta este la fel de necesara ca

si rana. 4rice perturbare a ecilibrului respiratiei are repercursiuni, in functie de

gravitatea afectiunii, asupra intregului organism. 5na dintre cele mai grave boli ale

aparatului respirator este tuberculoza.uberculoza pulmonara $!tisis pulmonum% reprezinta localizarea cea mai

frecventa a tuberculozei ca afectiune a intregului organism, determinata de patrunderea si multiplicarea in plaman a agrentului patogen al bolii

$Micobacterium tuberculosis%, in conditiile de scadere a capacitatii de aparare a

organismului, sub influenta unor factori de mediu defavorabili.

+oala ca atare este amintita in cele mai veci documente orientale si

identificata la mumii egiptene datand din mileniul al ))-lea inaintea erei noastre.

5n tablou mai detaliat al simptomelor ei nu a fost facut decat in epoca greco-romana de catre 06pocrate, Celsus, *reteu, 7alenus s.a. ransmisibilitatea

tuberculozei a fost intuita in epoca renasterii de catre !aracelsus, racastorius $sec.

)/%. )n secolul 8/)))-8)8 +a6le, 9aennec, /irco:, ;an<e au descris treptat

aspectele anatomo-patologice ale bolii. 5tilizand cu virtuozitate metoda

anatomoclinica, 9aennec $1&'1-1'2#% a adus cele mai importante contributii la

descrierea diverselor forme de tuberculoza pulmonara, putand fi considerat ctitorulftiziologiei moderne. )n anul 1'#" /illemin demonstreaza cel dintai

transmisibilitatea bolii, prin inocularea produselor patologice la animalul de

experienta. *gentul patogen al bolii este descoperit mai tarziu $1''2% de catre



;obert =oc, care prepara si prima tuberculina $*lttuber<ulin =oc%. Cu a(utorul

acesteia, von !ir>uet, Montoux s.a. pun la punct $dupa 1?@"% testarea

tuberculinica, descizand noi orizonturi in studiul si intelegerea alergiei

tuberculoase.

!rin descoperirea razelor ;oentgen se realizeaza un pas important in

diagnosticul si diferentierea formelor de tuberculoza. Dupa 1?@@ se fac importante progrese in studiul bacteriologic, radiologic, bronologic, functional etc.,

elaborandu-se metodele de investigatie care, cu perfectionari aduse ulterior, se

folosesc si in prezent.

)n tratamentul bolii, dupa o perioada indelungata de incercari si de metode

nespecifice, unele destul de eficiente $cura de repaus, collapsoterapia, rezectiile

pulmonare s.a.% se a(unge la descoperirea streptomicinei $Aa<smann 1?"% care

descide o noua era, nu numai in terapie ci in ansamblu, in combaterea

tuberculozei. 5lterior se descopera o gama intreaga de preparate antituberculoase,

neepuizata inca nici in prezent.

)n profilaxia tuberculozei se introduc treptat metoda preventorizarii$Calmette 1?12% si a dispensarizarii $;obert !ilip 1?1&%, vaccinarea +C7

$Calmette 1?22%, depistarea ; $M. de *breu 1?3#%, depistarea bacteriologica

$Canetti%, cimioprofilaxia $4modei-Borini 1?#%, cimioterapia modernastandardizata s.a.

)n ;omania, in etapa preistorica a tuberculozei, care se intinde pana in

secolul al 8)8-lea, se gasesc multiple mentiuni care atesta larga raspandire a bolii.

!rimele statistici din a doua (umatate a secolului al 8)8-lea, ca si datele ulterioare

pana dupa al doilea razboi mondial, ne situau intre tarile cele mai tuberculizate din

Europa.

)ntre 1?@" si 1?#, o serie de figuri progresiste ale medicinei romanesti, ca+abes, Cantacuzino, Nasta, 0atieganu, )rimescu, Daliello si !opper s.a. au depus

efirturi remarcabile pentru constituirea si dezvoltarea unei scoli romanesti de

ftiziologie si a unui armament adecvat de lupta antituberculoasa. *bia in conditiile

nou create de dezvoltare tumultoasa a medicinei tenicizate, combaterea

sistematica a bolii, ca si ridicarea continua a conditiilor generale de viata, au facut posibila descresterea progresiva a tuberculozei, intr-un ritm similar celor din alte

tari europene.

Nivelul endemiei +C imediat dupa ultimul razboi mondial era mult

ridicat, datele actuale reprezentand scaderi intre &" si 1@@ . Cu toata aceasta

evolutie favorabila, tuberculoza in tara noastra prezinta unele aspecte de ramanere

in urma, cum sunt incidenta +C la copii, mai mare decat in tarile europene, cu persistenta unor forme grave la copilul mic o prevalenta a infectiei +C $la 1

ani% mai ridicata o morbiditate tuberculoasa inalta la varsta tanara $1?-2 ani% o

scadere lenta a formelor cronicizate bacilifere. Din acest motiv, prevenirea si

combaterea bolii constituie inca o problema prioritara de sanatate publica.

5n atribut important pe care medicina *nticitatii il asimileaza celui mai

eficient tratament este zambetul.



5n zambet nu costa nimic, dar poate oferi mult. El ia numai o clipa, dar

amintirea lui dainuie uneori pentru totdeauna.

5n zambet aduce fericire in casa, bunavointa in munca, este semnul

prieteniei.

5n zambet nu poate fi imprumutat, cumparat sau cersit, pentru ca el nu are

valoare pentru nimeni pana cand nu este daruit.F



I.1 NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE

ANATOMIA APARATULUI RESPIRATOR

*paratul respirator cuprinde caile respiratorii si plamanii.Caile respiratoriisunt reprezentate de cavitatea nazala, faringe, laringe, traee si bronii.

CAILE RESPIRATORII

CAVITATEA NAZALA

Este primul segment al cailor respiratorii. Geptul nazal desparte cavitatea

nazala in doua cavitati simetrice $fose nazale%, cu directie antero-posterioara, sub

baza craniului si deasupra cavitatii bucale. Comunica cu exteriorul prin orificiile

narinare si cu rinofaringele prin coane. *nterior, fosele nazale sunt ptote(ate de piramida nazala. !iramida nazala este o proeminenta situata pe linia mediana a

fetei, cu rol de a prote(a fosele nazale totodata a dobandit si un rol estetic.

/arful piramidei este situat sub osul frontal si se numeste radacina nasului.

+aza prezinta orificiile narinare. Cele doua fete laterale sunt unite anterior,

formand dorsum nasi, care se termina inferior prin lobul nazal. )n structura

piramidei nazale distingem un scelet osteo-cartilaginos, format din oasele nazalesi portiunea frontala a osului maxilar in partea superioara a piramidei nazale, cat si

prin cartila(ele laterale si cartila(ele alare in partea inferioara a piramidei. !e acest

scelet se prind muscii pielosi care, prin actiunea lor, maresc sau micsoreaza

orificiile narinare. 9a exterior se afla pielea.osele nazale sunt doua conducte situate inapoia piramidei nazale, de la

orificiile narinare pana la coane. Distingem foselor nazale un segment anterior,numit vestibul si un segment posterior, fosele nazale propriu-zise. /estibulul nazal

este oblic in sus si inapoi si este tapetat de piele, care contine glande sebacee si

folicule pilosi. osele nazale propriu-zise au patru pereti.

9a interior, fosele nazale sunt acoperite de mucoasa nazala, care are o

structura deosebita in partea superioara fata de rest. )n regiunea olfactorie a

mucoasei, situata deasupra cornetului superior si in dreptul lamei ciuruite aedmoidului, sunt celule senzoriale si celule de sustinere. Celulele senzoriale sunt

neuroni bipolari. De la polul lor apical pleaca o dendrita scurta, groasa si terminata

printr-un buton olfactiv, care are circa 1@-2@ cili. De la polul bazal al neuronilor

bipolari pleaca axonul. Mai multi axoni se inmanunceaza pentru a forma nervii

olfactivi, care strabat orificiile lamei ciuruite a edmoidului si a(ung in bulbul

olfactiv.;egiunea respiratorie a mucoasei este mult mai intinsa, are o bogata

vascularizatie si o culoare rosietica. Ea acopera toti peretii cavitatii nazale, cu



exceptia celui superior, unde se afla mucoasa olfactiva. Este alcatuita dintr-un

epiteliu cilindric ciliat. Mucoasa respiratorie are glande tubulo-acinoase.

)n oasele vecine foselor nazale sunt sinusuri paranazale, cavitati

pneumatice, cu rol de cutie de rezonanta si de a mentine o temperatura constanta.

Mucoasa lor se continua cu mucoasa foselor nazale. Ginusurile paranazale sunt

pereci $frontale, maxilare, sfenoidale%.)n labirintul edmoidal sunt sapate semicelulele edmoidale care, impreuna cu

semicelulele din oasele vecine, formeaza celulele edmoidale. Exista celule

edmoidale posterioare, care se descid in meatul superior si celulele edmoidale

anterioare, in meatul mi(lociu. Ginusul sfenoidal se descide in recesul sfeno-

edmoidal de la nivelul peretelui superior al foselor nazale. Ginusurile frontal si

maxilar se descid in meatul mi(lociu. )n meatul inferior se descide canalul

nazolacrimal.

/ascularizatia foselor nazale este asigurata de ramuri din artera oftalmica si

din artera maxilara. /enele a(ung, in final, in vena (ugulara interna.

)nervatia mucoasei este asigurata de ramuri din nervul trigemen.9imfaticele a(ung in ganglionii retrofaringieni si parotidieni, iar de aici in

ganglionii cervicali.

FARINGELE

Este un conduct musculo-membranos, dispus de la baza craniului pana in

dreptul vertebrei C', unde se continua cu esofagul. *re forma unui (geab descis

anterior, care se ingusteaza de sus in (os, cu lungimea de 1" cm.

ata posterioara a faringelui delimiteaza, impreuna cu coloana vertebrala,

tapetata demuscii prevertebrali, spatiul retrofaringian. etele laterale alefaringelui, la nivelul capului, vin in raport cu spatiul mandibulo-faringian, cuprins

intre mandibula si faringe, iar la nivelul gatului cu lobii laterali ai glandei tiroide,

cu artera carotida comuna, vena (ugulara interna si nervul vag, situat intre cele

doua formatiuni vasculare.

)n structura faringelui se afla o aponevroza intrafaringiana, musci si omucoasa. 9a exterior este acoperit de adventitiafaringelui, formata din tesut

con(unctiv lax.

*ponevroza intrafaringiana se gaseste la nivelul peretilorlaterali si posterior

al faringelui si se insera superior pe baza craniului are o structura fibroasa si este

rezistenta.

Muscii faringelui sunt striati, grupati in musci constrictori si ridicatori.Muscii constrictori au fibre circulare si se acopera unul pe celalalt prin

contractia lor micsoreaza diametrul antero-posterior si transversal al faringelui.

Muscii ridicatori au fibre longitudinale si sunt reprezentati de musciul

stilo-faringian si palato-faringian, care colabora de la palat prin arcul posterior.

!rin contractia lor ridica faringele in timpul deglutitiei.



9a interior, faringele este captusit de o mucoasa care are in structura sa un

epiteliu cilindric ciliat la nivelul rinofaringelui si unepiteliu pluristratificat

pavimentos, neceratinizat la nivelul bucofaringelui si laringofaringelui.

9a exterior, faringele este acoperit de adventitia faringelui, care se continua

cu adventitia esofagului. /ascularizatia faringelui este realizata de ramuri din

artera carotida externa. Gangele venoseste drenat in vena (ugulara interna.9imfaticele a(ung in ganglionii cervicali. )nervatia senzitiva si motorie este

asigurata de nervul glosofaringian, dar si de nervul vag.

LARINGELE

Este un organ cu dubla functie conduct aero-vector si organ al fonatiei.

9aringele are o forma de piramida triungiulara trunciata cu baza in sus.

+aza comunica cu laringo-faringele printr-un orificiu, numit aditus laringis, care,

anterior este delimitat de epiglota, posterior de cartila(ele aritenoide si lateral de

repliurile epiglotico-aritenoidiene, intinse intre epiglota si cartila(ele aritenoide.)n grosimea acestor plici se afla cartila(ele cuneiforme. /arful laringelui se

continua in (os cu traeea.

etele antero-laterale ale laringelui sunt formate de cele doua lame alecartila(ului tiroid si de arcul cricoidului. )ntre cartila(ul tiroid si arcul cricoidului se

afla musciul si ligamentul tirocricoidian. Deasupra celor doua lame ale

cartila(ului tiroid se afla membrana tiroioidiana, care a(unge la osul ioid.

etele antero-laterale ale laringelui vin in raport cu glanda tiroida si cu

muscii infraioidieni.

ata posterioara a laringelui proemina in faringe si este formata din cele

doua cartila(e aritenoidiene si din pecetea cartila(ului cricoid. De o parte si de altasunt doua santuri, santurile piriforme. Marginea anterioara este reprezentata de

mucia unde cele doua lame laterale ale cartila(ului tiroid se unesc. Este mai

proeminenta la barbati. /ine in raport cu istmul glandei tiroide.

Marginile posterioare ale laringelui sunt reprezentate de marginile

posterioare ale cartila(ului tiroidian si vin in raport cu artera carotida comuna,vagul si vena (ugulara interna.

Structur !r"#$%!u". 9aringele este format din cartila(e legate intre ele

prin ligamente si articulatii. *supra cartila(elor actioneaza muscii laringelui. 9a

interior este tapetat de o mucoasa, sub care se gaseste o submucoasa.

Crt"!&%!% !r"#$%!u". Ge disting cartila(e nepereci $cartila(ul tiroid,

epiglota si cartila(ul cricoid% si pereci $aritenoide, corniculate, cuneiforme sicartila(ele sesamoide%.

Mu'c("" !r"#$%!u" se impart in intrinseci si extrinseci. Cei extrinseci se

insera cu un capat pe laringe, iar cu celalalt pe organele vecine. Muscii intrinseci

au ambele capete inserate pe cartilagii ale laringelui. 5nii sunt constrictori ai

glotei, apropiind plicile vocale, altii sunt dilatatori ai glotei, departand plicile

vocale, iar altii sunt tensori ai plicilor vocale.



Tu#"c )uc*' captuseste cavitatea laringelui si se continua in sus cu

mucoasa faringelui, iar in (os cu cea a traeei. Este formata din epiteliu si corion.

Epiteliul, exceptand plicile vocale, este cilindric ciliat. 9a nivelul plicilor vocale

estepluristratificat pavimentos. unica mucoasa contine glande care secreta mucus.

)n corion se gaseste tesut limfoid care este bogat la nivelul ventriculilor laringieni.

Su+)uc*' este formata din tesut con(unctiv lax.A'%ctu! "#t%r"*r ! !r"#$%!u". !e peretii laterali ai laringelui se afla doua

pereci de plici cu directie antero-posterioara cele doua superioare sunt plici

vestibulare, iar cele doua inferioare plicile vocale. )ntre cele doua plici vestibulare

se delimiteaza rima vestibulara, iar intre cele doua plici vocale rima glotidica.

;ima glotidica este divizata intr-o parte anterioara, numita intermembranoasa,

limitata intre cele doua cartilagii aritenoide. )ntre plicile vestibulare si vocale, de

fiecare parte, se afla vestibulul laringian care, prin aditus laringis, comunica cu

laringo-faringele, iar sub plicile vocale se afla cavitatea infraglotica, ce comunica

cu traeea.

/ascularizatia laringelui este asigurata de artera laringiana superioara siartera laringiana inferioara. Gangele venos a(unge in vena (ugulara interna.

9imfaticele laringelui a(ung in ganglionii cervicali.

)nervatia laringelui este asigurata de nervul laringian superior si inferior,ramuri din nervul vag. Nervul laringian inferior inerveaza muscii intrinseci ai

laringelui, exceptand musciul tirocricoidian. Nervul laringian superior inerveaza

mucoasa laringelui si musciul tirocricoidian.

TRA-EEA

raeea este un organ sub forma de tub care continua laringele si se intindede la vertebra C# pana la vertebra toracala , unde se imparte in cele doua

bronii. *re o lungime de 1@-12 cm si un calibru de 1,#-2 cm. !rezinta un segment

cervical si unul toracal. )n segmentul cervical vine in raport posterior cu esofagul,

anterior cu istmul glandei tiroide, cu muscii infraioidieni si pielea. 9ateral vine

in raport cu artera carotida comuna, vena (ugulara interna, nervul vag si lobiilaterali ai glandei tiroide. !ortiunea toracica este situata in mediastinul superior.

!osterior vine in raport cu esofagul, anterior cu arcul aortei si cu ramurile

desprinse din el, cu timusul si cu sternul, iar lateral cu plamanii, acoperiti de pleura

mediastinala.

)n structura traeei se distinge un scelet fibrocartilaginos, format din 1"-2@

de inele cartileginoase incomplete posterior. Cartila(ele sunt unite intre ele prinligamente fibroelastice. )n partea posterioara, unde inelele sunt incomplete, exista

fibre colagene, elastice si fibre musculare netede.

9a exterior se afla o adventitie formata din tesut con(unctiv, iar la interior

traeea este acoperita de o mucoasa cu epiteliu cilindric ciliat. unica mucoasa

este bogata in glande.



/ascularizatia traeei este data de ramuri din arterele tiroidiene, la nivelul

gatului si din arterele bronsice, la nivelul toracelui. /enele, in portiunea cervicala,

se varsa in vena (ugulara interna, iar in portiunea toracala in venele az6gos.

9imfaticele a(ung in ganglionii cervicali, pentru segmentulcervical si in

ganglionii traeobronsici si mediastinali pentru segmentul toracal.

)nervatia este asigurata de fibre simpatice din simpaticul cervical si toracalsi fibre parasimpatice din vag.

BRON-IILE

9a nivelul vertebrei , traeea se imparte in cele doua bonii principale

$dreapta si stanga%. *ceste bronii patrund in plaman prin il, unde se ramifica

intrapulmonar, formand arborele bronsic. )ntre cele doua bronii exista o serie de

deosebiri. +ronia dreapta este aproape verticala, cea stanga aproape orizontala.

Cea stanga este mai lunga $" cm% fata de cea dreapta $2," cm%, in scimb bronia

dreapta are un calibru mai mare $1," cm% fata de cea stanga $1 cm%. +ronia stangaeste incon(urata de crosa aortei, cea dreapta de crosa marii vene az6gos.

Gtructura broniilor principale este asemanatoare traeei, broniile

principale fiind formate din inele cartilaginoase, incomplete posterior $?-11 lastanga, "-& la dreapta%.

/ascularizatia arteriala este asigurata de arterele bronsice. Gangele venos

este colectat de venele bronsice care il duc in sistemul az6gos. 9imfa a(unge in

ganglionii traeobronsici si ganglionii mediastinali.

)nervatia vegetativa provine din plexul bronopulmonar.

PLAMANII

!lamanii sunt principalele organe ale respiratiei. Gunt doi plamani $stang si

drept%, situati in cavitatea toracica, fiecare fiind acoperit de pleura viscerala.

!lamanii au forma unei (umatati de con. Culoarea lor variaza cu varsta la fat este

rosu-brun, la copil gri-rozie, la adult cenusiu, mai mult sau mai putin incis.7reutatea plamanilor este de &@@ g pentru plamanul drept si #@@ g pentru cel

stang.

Capacitatea totala a plamanilor este de "@@@ cm3 aer. Consistenta

plamanilor este este elastica, buretoasa. Diametrul vertical este de 22 cm, antero-

posterior la baza de 1'-2@ cm, iar transversal la baza de ?-1@ cm.

ata externa a plamanilor este convexa si vine in raport cu coastele. !eaceasta fata se gasesc santuri adanci, numite scizuri, care impart plamanii in lobi.

!e fata externa a plamanului drept se gasesc doua scizuri, una oblica $principala% si

una orizontala $secundara%, care incepe la mi(locul scizurii oblice. *ceste doua

scizuri impart plamanul drept in trei lobi $superior, mi(lociu si inferior%. !e fata

externa a plamanului stang se gaseste o scizura $scizura oblica% care imparte

plamanul stang in doi lobi $superior si inferior%.



ata interna este plana si vine in raport cu organele din mediastin. !e

aceasta fata, mai aproape de marginea posterioara a plamanilor, se afla ilul

pulmonar, pe unde intra sau ies din plaman vasele, nervii si bronia principala. 9a

plamanul stang, anterior de il, se afla impresiunea cardiaca, lasata de ventriculul

stang si impresiunea lasata de aorta descendenta. 9a plamanul drept, anterior de

il, se afla impresiunea cardiaca, mai mica decat cea stanga, lasata de atriul drept,cat si impresiunile lasate de vena cava superioara si de vena cava inferioara.

Deasupra ilului se afla impresiunea lasata de crosa marii vene az6gos, iar

posterior de il se afla impresiunea marii vene az6gos.

+aza plamanilor este concava si vine in raport cu diafragma. !rin

intermediul diafragmei, la dreapta vine in raport cu fata superioara a ficatului, iar

la stanga cu fundul stomacului si cu splina. /arful plamanului depaseste in sus

prima coasta si vine in raport cu organele de la baza gatului. Marginea anterioara,

ascutita, este situata inapoia sternului si acoperita de recesul costo-mediastinal, iar

cea posterioara, rotun(ita, este in raport cu coloana vertebrala si extremitatea

posterioara a coastelor.

STRUCTURA PLAMANILOR

!lamanii sunt constituiti din arborele bronsic, lobuli, ramificatiile vaselor

pulmonare si bronsice, nervi si limfatice, toate cuprinse in tesut con(unctiv.Ar+*r%!% +r*#'"c. +ronia principala, patrunzand in plaman prin il, se

imparte intrapulmonar la dreapta in trei bronii lobare $superioara, mi(locie si

inferioara%, iar la stanga in doua bronii lobare $superioara si inferioara%.

+roniile lobare se divid apoi in bronii segmentare care asigura aeratia

segmentelor brono-pulmonare $unitati anatomice si patologice ale plamanilor%.Ele au limite, aeratie, vascularizatie si patologie proprie. !lamanul drept are 1@

segmente, iar cel stang ?, lipsind segmentul medio-bazal.

+roniile segmentare se divid in broniole lobulare care deservesc lobulii

pulmonari, unitati morfologice ale plamanului, de forma piramidala, cu baza spre

periferia plamanului si varful la il. +roniolele lobulare, la randul lor, se ramificain broniole respiratorii de la care pleaca ductele alveolare terminate prin saculeti

alveolari. !eretii saculetilor alveolari sunt compartimentati in alveole pulmonare.

+roniolele respiratorii, impreuna cu formatiunile derivate din ele,

formeaza acinii pulmonari. *cinul este unitate morfofunctionala a plamanului.

Gtructura arborelui bronsic se modifica si ea. +roniile lobare au structura

asemanatoare broniilor principale. +roniile segmentare au si ele un sceletcartilaginos, insa cartila(ul este fragmentat, in scimb broniile lobulare si

respiratorii pierd complet sceletul cartilaginos. +roniolele lobulare si respiratorii

au un perete fibroelastic, peste care sunt dispuse fibre musculare netede, cu

dispozitie circulara. )n peretii ductelor alveolare, intalnim numai membrana

fibroelastica acoperita de epiteliu.



*lveolele pulmonare au forma unui saculet mic, cu perete extrem de

subtire, adaptat scimburilor gazoase. !e o membrana fibroelastica exista un

epiteliu alveolar cu dubla functie fagocitara si respiratorie. Exista circa &"-1@@

milioane de alveole, insumand o suprafata de '@-12@ m2.

)n (urul alveolelor se gaseste o bogata retea de capilare perialveolare, care

impreuna cu peretii alveolelor formeaza bariera alveolo-capilara, in a careistructura mentionam epiteliul alveolar, membrana bazala fibro-elastica a

alveolelor, membrana bazala a capilarului si endoteliul capilar. 9a nivelul acestei

bariere au loc scimburile de gaze dintre alveole si sange.

VASCULARIZATIA PLAMANILOR

!lamanii au o dubla vascularizatie nutritiva si functionala.

V'cu!r"t" #utr"t"/ este asigurata de arterele bronsice, ramuri ale

arterei toracale, care aduc la plaman sange cu oxigen pentru arborele bronsic,

parencimul pulmonar si peretii arterelor pulmonare, deoarece acestea din urmacontin sange cu dioxid de carbon. *rterele bronsice intra in plaman prin il si

insotesc arborele bronsic, a(ungand numai pana la nivelul broniolelor respiratorii,

unde se termina in reteaua capilara, de la care pornesc venele bronsice ce aducsange cu dioxid de carbon in sistemul venelor az6gos, acesta terminandu-se in

vena cava superioara. /ascularizatia nutritiva face parte din marea circulatie.V'cu!r"t" 0u#ct"*#! apartine marii circulatii. Ea incepe prin

trunciul pulmonar care isi are originea in ventriculul drept. runciul pulmonar

aduce la plaman sange incarcat cu dioxid de carbon. Dupa un scurt traiect se

imparte in artera pulmonara dreapta si stanga, patrunzand fiecare in plamanul

respectiv, prin il. )n plaman, arterele pulmonare se divid in ramuri ce insotescramificatiile arborelui bronsic pana in (urul alveolelor, unde formeaza reteaua

capilara perialveolara. 9a acest nivel, sangele cedeaza dioxid de carbon si primeste

oxigen. De la reteaua capilara pornesc venele pulmonare. Ele ies din plaman prin

il si se duc spre atriul stang.

9imfa plamanului este colectata de ganglionii din ilul plamanului.)nervatia plamanilor provine din plexul brono-pulmonar. ibrele

parasimpatice determina bronoconstrictie si secretia glandelor din mucoasa

bronsica, iar cele simpatice determina bronodilatatie.

PLEURA

iecare plaman este invelit de o seroasa numita pleura. !leura prezinta o

foita parietala, care captuseste peretii toracelui si o foita viscerala, care acopera

plamanul patrunzand si in scizuri. Cele doua foite se continua una cu cealalta la

nivelul pediculului pulmonar si al ligamentului pulmonar, care este o formatiune

con(unctiva de forma triungiulara, avand varful la pediculul pulmonar si baza la

nivelul diafragmei. )ntre cele doua foite exista o cavitate virtuala, cavitatea



pleurala, in care se afla o lama fina de licid pleural. )n cavitatea pleurala exista o

usoara presiune negativa care obliga cele doua foite sa stea lipite una de cealalta.

Cele doua foite ale pleurei se continua una cu cealalta la nivelul ilului.

Cavitatea pleurala devine reala cand intre cele doua foite ale pleurei se

acumuleaza sange $emotorax%, licid $idrotorax%, aer $pneumotorax%, puroi

$piotorax%, limfa $cilotorax%.!leura parietala prezinta trei parti portiunea costala, in raport cu coastele,

portiunea diafragmatica, in raport cu diafragmul si portiunea mediastinala, spre

mediastin. Cand pleura parietala trece de pe un perete pe altul, formeaza recesuri.

Cand trece de pe coaste pe mediastin, ocolind varful pulmonului, se formeaza

recesul numit domul pleural, cand trece de pe coaste pe diafragma, ocolind baza

plamanului, se formeaza recesul costo-diafragmatic, iar cand trece de pe coaste pe

mediastin, ocolind marginea anterioara a plamanului, se formeaza recesul costo-

mediastinal.

MEDIASTINUL

Este spatiul cuprins intre fetele mediale ale celor doi plamani, acoperiti de

pleurele mediastinale. *nterior a(unge pana la stern, posterior pana la coloanavertebrala, inferior pana la diafragma, iar superior comunica larg cu baza gatului

prin apertura superioara a toracelui.

)n mediastinul superior se gasesc

- ramurile crosei aortei, cele doua vene braiocefalice, nervii vagi, nervii frenici,

timusul, traeea, esofagul, lantul simpatic toracal, ultima parte a canalului toracic

)n mediastinul inferior se gasesc cordul cu vasele mari, care isi au originea

sau se termina la acest nivel, cat si nervii frenici, iar pe un plan posterior esofagul,nervii vagi, simpaticul toracal, canalul toracic, sistemul az6gos si aorta

descendenta.



FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR

;espiratia reprezinta scimbul de oxigen si dioxid de carbon dintre

organism si mediu. Din punct de vedere functional, respiratia poate fi impartita in

patru etape vantilatia pulmonara, adica deplasarea aerului in ambele sensuri intrealveolele pulmonare si atmosfera difuziunea 42 si C42 intre alveolele pulmonare

si sange transportul 42 si C42 prin sange si licidele organismului catre si de la

celule reglarea respiratiei.

VENTILATIA PULMONARA

Dimensiunile plamanilor pot varia prin distensie si retractie, in doua

moduri prin miscarile de ridicare si coborare ale diafragmului, care alungesc si

scurteaza cavitatea toracica si prin ridicarea si coborarea coastelor, care determina

cresterea si descresterea diametrului antero-posterior al cavitatii toracice.;espiratia normala, de repaus, se realizeaza aproape in intregime prin miscarile

din prima categorie, adica in urma miscarilor diafragmului. )n timpul inspiratiei,

contractia diafragmului trage in (os suprafata inferioara a plamanilor. *poi, in

timpul inspiratiei linistite, diafragmul se relaxeaza, iar in retractia elastica a

plamanilor, a peretelui toracic si structurilor abdominale comprima plamanii.

Deoarece fortele toraco-pulmonare sunt insuficiente, producerea expiratiei fortate

necesita o forta suplimentara, obtinuta prin contractia muscilor abdominali, care

imping continutul abdominal catre diafragma.

* doua cale de expansionare a plamanilor o reprezinta ridicarea grila(ului

costal. )n pozitia de repaus, acesta este coborat, permitand sternului sa se apropiede coloana vertebrala cand grila(ul costal se ridica, acesta proiecteaza inainte

sternul, care se indeparteaza de coloana vertebrala, ceea ce mareste diametrulantero-posterior cu aproximativ 2@ in inspiratia maxima fata de expiratie.

Muscii care determina ridicarea grila(ului costal se denumesc musci inspiratori

si sunt, in special, muscii gatului. Muscii care determina coborarea grila(ului

costal sunt musci expiratori, cum sunt, de exemplu, muscii drepti abdominali.

Daca nu exista nici o forta care sa-l mentina plin cu aer, plamanul, care are

o structura elastica, se dezumfla ca un balon. )ntre plamani si peretii cutiei toracicenu exista nici un punct de atasare, ei fiind fixati doar prin il la nivelul

mediastinului. *stfel, plamanul pluteste in cavitatea toracica incon(urat de un stratsubtire de licid pleural, care reduce frecarile generate de miscarile sale in aceasta

cavitate. Mai mult, pomparea continua a acestui licid in canalele limfatice

mentine o usoara suctiune intre suprafata pleurei viscerale si cea a pleurei

parietale. *stfel, suprafata plamanilor este atasata permanent de fata interna acutiei toracice. Cand aceasta se expansioneaza si revine apoi la pozitia initiala,

plamanii urmeaza aceste miscari, care, in plus, sunt mult usurate de suprafetele

pleurale bine lubrifiate.



Pr%'"u#% !%ur! este presiunea din spatiul ingust cuprins intre pleura

viscerala si cea parietala. )n mod normal, exista o suctiune permanenta a licidului

din acest spatiu, ceea ce duce la o mica presiune negativa a acest nivel. !resiunea

pleurala normala, la inceputul inspirului, este de aproximativ -" cm apa. *cesta

este nivelul de presiune necesar pentru a mentine plamanii destinsi in timpul

repausului. *poi, in timpul respiratiei normale, expansiunea cutiei toracice tragesuprafata plamanilor cu o forta mai mare, astfel incat creeaza o presiune negativa

intrapleurala de &," cm apa.

Pr%'"u#% !/%*!r este presiunea din interiorul alveolelor pulmonare. )n

repaus, cand glota este descisa, aerul nu circula intre plamani si atmosfera in

acest moment presiunea in orice parte a arborelui respirator este egala cu presiunea

atmosferica, considerata @ cm apa. !entru a permite patrunderea aerului in plaman

in timpul inspiratiei, presiunea in alveole trebuie sa scada sub presiunea

atmosferica in timpul unei inspiratii normale devine 1 cm apa. *ceasta presiune

negativa usoara este suficienta pentru ca, in cele doua secunde necesare respiratiei,

in plamani sa patrunda aproximativ "@@ ml aer. /ariatii opuse apar in timpulexpiratiei presiunea alveolara creste la aproximativ H1 cm apa, ceea ce forteaza

"@@ ml aer sa iasa din plamani in 2-3 secunde, cat dureaza expiratia.

Complianta pulmonara este data de masura cu care plamanii cresc in volum pentru fiecare unitate de crestere a presiunii transpulmonare. Complianta totala

pulmonara normala la adult este de 2@@ mlIcm apa.

!lamanii contin cantitati mari de colagen si elastina. ibrele de elastina sunt

intinse la volume pulmonare mici si medii, iar cele de colagen previn

supradistensia la volume pulmonare mari. ortele elastice determinate de

tensiunea superficiala sunt mult mai complexe, reprezentand 2I3 din totalul

fortelor elastice in plamanii normali in plus, forta elastica determinata detensiunea superficiala se modifica foarte mult atunci cand surfactantul nu este

prezent in licidul alveolar. ortele de tensiune superficiala se manifesta la

interfata dintre doua stari de agregare diferite. *ceste forte au tendinta de a

micsora suprafata de contact. Guprafata interna a alveolelor este acoperita de un

strat subtire de licid, iar in alveole exista aer, deci vor apare forte de tensiunesuperficiala, care determina micsorarea suprafetei de contact ca urmare, aerul

alveolar are tendinta de a iesi din alveole, iar acestea tind sa colabeze. Gurfactantul

este un agent activ de suprafata, adica atunci cand se raspandeste pe toata

suprafata unui licid ii reduce acestuia tensiunea superficiala. Gurfactantul este

secretat de celulele epiteliale alveolare de tip )) si este un amestec complex de

fosfolipide, proteine si ioni. *lte roluri ale surfactantului cresterea razei alveolare,ceea ce determina cresterea compliantei pulmonare si scaderea lucrului mecanic al

respiratiei scaderea filtrarii la nivelul capilarelor pulmonare.Lucru! )%c#"c ! r%'"rt"%". )n respiratia normala de repaus, contractia

musculaturii inspiratorii are loc in inspir, in timp ce expirul este in intregime un

proces pasiv, determinat de reculul elastic al plamanilor si structurilor elastice ale

cutiei toracice. Ca urmare, muscii respiratori efectueaza lucru mecanic doar



pentru a produce inspirul. *cest lucru mecanic poate fi impartit in trei fractiuni

diferite cea necesara pentru expansionarea plamanilor impotriva propriilor lor

forte elastice, numita travaliu compliant sau lucru mecanic elastic cea necesara

pentru depasirea vascozitatii pulmonare si a structurilor peretelui toracic, numita

lucru mecanic al rezistentei tisulare cea necesara pentru depasirea rezistentei

opusa de caile aeriene, la trecerea aerului spre interiorul plamanilor, numita lucrumecanic al rezistentei cailor aeriene.

E#%r$" #%c%'r "# r%'"rt"%. )n timpul respiratiei normale de repaus,

doar 3-" din energia celtuita de organism este ceruta de necesitatile energetice

ale proceselor ventilatorii pulmonare. )n scimb, in timpul unui efort fizic intens,

necesarul de energie poate creste de pana la "@ de ori fata de repaus.

VOLUME SI CAPACITATI PULMONARE

4 metoda simpla pentru studiul ventilatiei pulmonare este inregistrarea

volumului aerului deplasat spre interiorul si respectiv exteriorul plamanilor, procedeu numit spirometrie. Exista patru volume pulmonare diferite, care adunate,

totalizeaza volumul maxim pe care il poate atinge expansiunea pulmonara.

Gemnificatia acestor volume este urmatoareaV*!u)u! cur%#t este volumul de aer inspirat si expirat in timpul respiratiei

normale $"@@ ml%.V*!u)u! "#'"rt*r % r%%r/ este un volum suplimentar de aer care

poate fi inspirat peste volumul curent $3@@@ ml%.

V*!u)u! %2"rt*r % r%%r/ reprezinta cantitatea suplimentara de aer

care poate fi expirata in urma unei expiratii fortate dupa expirarea unui volum

curent $11@@ ml%.V*!u)u! r%"u! este volumul de aer care ramane in plamani si dupa o

expiratie fortata $12@@ ml%.

Cc"tt"!% u!)*#r% sunt sume de doua sau mai multe volume

pulmonare.

Cc"tt% "#'"rt*r"%, egala cu suma dintre volumul curent si volumulinspirator de rezerva, reprezinta cantitatea de aer pe care o persoana o poate

respira pornind de la nivelul expirator normal pana la distensia maxima a

plamanilor $3"@@ ml%.

Cc"tt% r%"u! 0u#ct"*#!, egala cu suma dintre volumul

expirator de rezerva si volumul rezidual, reprezinta cantitatea de aer ce ramane in

plaman la sfarsitul unei expiratii normale $23@@ ml%.Cc"tt% /"t!, egala cu suma dintre volumul inspirator de rezerva,

volumul curent si volumul expirator de rezerva, reprezinta volumul maxim de aer

pe care o persoana il poate scoate din plamani dupa o inspiratie maxima $#@@ ml%.

Cc"tt% u!)*#r t*t!, egala cu capacitatea vitala plus volumul

rezidual, reprezinta volumul maxim pana la care pot fi expansionati plamanii prin

efort inspirator maxim $"'@@ ml%.



oate volumele si capacitatile pulmonare sunt cu 2@-2" mai mici la femei

decat la barbati de asemenea, ele sunt mai mari la atleti si mai mici la persoanele

astenice.

Cu exceptia volumului rezidual, celelalte volume pulmonare se masoara

spirometric. !entru masurarea volumului rezidual, ca si a capacitatilor care il

includ, se utilizeaza alte metode de masurare metoda dilutiei sau tenica pletismografica.

V*!u)u! r%'"rt*r % )"#ut este cantitatea totala de aer deplasata in

arborele respirator in fiecare minut si este egal cu produsul dintre volumul curent

si frecventa respiratorie, fiind egal cu # lImin. )n diferite conditii fiziologice si

patologice, aceste valori se pot modifica foarte mult.

V%#t"!t" !/%*!r este volumul de aer care a(unge in zona alveolara a

tractului respirator in fiecare minut si participa la scimburile de gaze respiratorii.

/aloarea sa medie este de ,"-" lImin, deci numai o parte din volumul respirator

pe minut restul reprezinta ventilatia spatiului mort. /entilatia alveolara este unul

dintre factorii ma(ori care determina presiunile partiale ale oxigenului si dioxiduluide carbon in alveole.

DIFUZIUNEA

Dupa ventilatia alveolara urmeaza o noua etapa a procesului respirator

aceasta este difuziunea oxigenului din alveole in sangele capilar si difuziunea in

sens invers a dioxidului de carbon.

oate gazele implicate in fiziologia respiratiei sunt molecule simple, libere

sa se miste unele printre altele, proces numit difuziune. *firmatia este valabila si

pentru gazele dizolvate in licidele si tesuturile organismului.!entru ca difuziunea sa poata avea loc este necesara o sursa de energie.

*ceasta rezulta din insasi cinetica moleculelor. Ge stie ca toate moleculele intregii

materii se afla intr-o continua miscare, ce nu inceteaza decat la temperatura zero

absolut. Moleculele libere, neatasate unele de altele, se deplaseaza in linie dreapta

cu o viteza foarte mare, pana ce se lovesc de o alta molecula. *poi ele se respingreciproc, luand alte directii de miscare pe care le pastreaza pana la o noua

coliziune. )n acest mod, moleculele se misca rapid unele printre altele.

Cauza presiunii este impactul constant al moleculelor cu o suprafata, in

timpul miscarii lor. *sadar, presiunea exercitata de gazele respiratorii si ale

alveolelor este proportionala, in orice moment, cu suma fortelor de impact dintre

moleculele gazului si aceste suprafete.)n fiziologia respiratiei avem de a face cu un amestec gazos, continand mai

ales oxigen, azot si dioxid de carbon. ;ata difuziunii acestora va fi direct

proportionala cu presiunea exercitata de catre fiecare gaz in parte, denumita

presiunea partiala a gazelor. 7azele dizolvate in apa sau in tesuturi dezvolta, de

asemenea, presiuni, deoarece moleculele acestora se misca dezordonat, posedand

energie cinetica la fel ca si in stare gazoasa.



)mediat ce aerul a patruns in caile respiratorii, apa de la suprafata acestora

se evapora, umezindu-l. !resiunea exercitata de catre moleculele de apa spre a se

desprinde de suprafata apei se numeste presiunea vaporilor de apa. 9a temperatura

normala a corpului $3& @C%, valoarea presiunii vaporilor de apa este de & mm 0g.

Concentratia gazelor in aerul alveolar este foarte diferita de cea din aerul

atmosferic.Exista cateva cauze ale acestor diferente. Mai intai, cu fiecarerespiratie, aerul alveolar este inlocuit doar partial cu aer atmosferic. )n al doilea

rand, din aerul alveolar este extras permanent oxigenul si primindu-se permanent

dioxidul de carbon din sangele pulmonar. )n al treilea rand, aerul atmosferic uscat

care patrunde in caile respiratorii este umezit inainte de a a(unge la alveole.

Capacitatea reziduala functionala este de 23@@ ml. Cu fiecare respiratie

patrund in alveole 3"@ ml aer proaspat si acelasi volum de aer expirat. ;ezulta ca

numai o septime din volumul de aer alveolar este reinnoit cu fiecare respiratie. )n

cazul unei ventilatii alveolare normale sunt necesare 1& secunde pentru a reinnoi

(umatate din volumul de aer alveolar. *erisirea lenta a aerului alveolar este foarte

importanta pentru prevenirea scimbarilor bruste ale concentratiei sangvine agazelor.

U#"tt% r%'"rt*r"% este alcatuita dintr-o broniola respiratorie, ducturi

alveolare, antrumuri si alveole. Exista aproximativ 3@@ de milioane alveole pentruambii plamani, fiecare avand un diametru de aproximativ @,2 mm. !eretii

alveolelor sunt extrem de subtiri, iar intre ei se afla o retea de capilare bogat

anastomozate intre ele. Datorita acestor plexuri capilare extrem de extinse,

scimbul de gaze dintre aerul alveolar si sangele capilar devine posibil si are loc

prin membranele tuturor portiunilor terminale ale plamanilor. *ceste membrane

sunt denumite generic membrane respiratorii sau membrane pulmonare.

M%)+r# r%'"rt*r"% este alcatuita din endoteliu capilar interstitiu pulmonar, epiteliu alveolar surfactant. 7rosimea sa medie este de @,# microni,

putand atinge, in anumite locuri, @,2 microni. Guprafata sa este de "@-1@@ m2.

Fct*r"" cr% "#0!u%#t% rt "0u"u#"" $%!*r r"# )%)+r#

r%'"rt*r"% sunt presiunea partiala a gazului in alveole presiunea partiala a

gazului in capilarul pulmonar coeficientul de difuziune al gazului dimensiunilemembranei respiratorii.

Cc"tt% % "0u"u#% )%)+r#%" r%'"rt*r"" este volumul unui

gaz care difuzeaza prin membrana in fiecare minut, la o diferenta de presiune de 1

mm 0g. oti factorii care afecteaza difuziunea prin membrana respiratorie pot

afecta si capacitatea de difuziune.

Capacitatea de difuziune pentru oxigen la adultul tanar, in conditii derepaus, este de 21 mlIminImm 0g.

Capacitatea de difuziune pentru dioxidul de carbon se estimeaza tinand cont

de faptul ca pentru acest gaz coeficientul de difuziune este de 2@ de ori mai mare

ca al oxigenului astfel, la adultul sanatos, in repaus, capacitatea de difuziune este

de @@-"@ mlIminImm 0g si de 12@@-13@@ mlIminImm 0g, in conditii de efort

fizic.



Ec("!"+rr%. Difuziunea oxigenului se face din aerul alveolar spre sangele

din capilarele pulmonare, deoarece presiunea partiala a oxigenului in aerul

alveolar este de 1@@ mm 0g, iar in sangele ce intra in capilarele pulmonare este de

@ mm 0g. Dupa ce traverseaza membrana respiratorie, moleculele de oxigen se

dizolva in plasma, ceea ce duce la cresterea presiunii partiale a oxigenului in

plasma consecutiv, oxigenul difuzeaza in ematii, unde se combina cuemoglobina. )n mod normal, egalarea presiunii partiale, alveolara si sangvina, ale

oxigenului se face in @,2" secunde. 0ematia petrece, in medie, @,&" secunde in

capilarul pulmonar daca ecilibrarea apare in @,2" secunde, ramane un interval de

@,"@ secunde, numit margine de siguranta si care asigura o preluare adecvata a

oxigenului in timpul unor perioade de stres.

Difuziunea dioxidului de carbon se face dinspre sangele din capilarele

pulmonare spre alveole, deoarece presiunea partiala a dioxidului de carbon in

sangele din capilarele pulmonare este de # mm 0g, iar in aerul alveolar este de

@ mm 0g. Desi gradientul de difuziune al dioxidului de carbon este de doar o

zecime din cel al oxigenului, dioxidul de carbon difuzeaza de 2@ de ori mai repededecat oxigenul, deoarece este de 2" de ori mai solubil in licideleorganismului

decat oxigenul. )n mod normal, egalarea presiunilor partiale, alveolara si sangvina,

ale dioxidului de carbon se face in @,2" secunde.

TRANSPORTUL GAZELOR

Tr#'*rtu! *2"$%#u!u". Dupa ce difuzeaza prin membrana respiratorie,

oxigenul se dizolva in plasma din capilarele pulmonare din plasma, oxigenul

difuzeaza in eritrocite, unde se combina reversibil cu ionii de fier din structura

emoglobinei, transformand deoxiemoglobina in oxiemoglobina. iecare gramde emoglobina se poate combina cu maximum 1,3 ml oxigen in mod normal,

exista 12-1" g emoglobinaIdl sange. *stfel, sangele arterial transporta 2@ ml

oxigenIdl, din care ?'," este transportat de emoglobina, iar 1," dizolvat in

plasma. iecare molecula de emoglobina se poate combina cu maximum

molecule de oxigen, situatie in care saturarea emoglobinei cu oxigen este de1@@ . Cantitatea de oxigen ce se combina cu emoglobina depinde de presiunea

partiala a oxigenului. *finitatea emoglobinei pentru oxigen este invers

proportionala cu !"@ $care reprezinta presiunea partiala a oxigenului la care

saturatia emoglobinei cu oxigenul este de "@ %. /aloarea normala a lui ! "@ in

sangele arterial este de 2& mm 0g. 0emoglobina este o enzima alosterica ce

interactioneaza cu oxigenul de aceea, afinitatea ei pentru oxigen poate fimodificata de diferiti liganzi. *stfel, scaderea p0-ului, cresterea temperaturii, a

presiunii partiale a dioxidului de carbon si a concentratiei de 2,3 D!7 determina

scaderea afinitatii emoglobinei pentru oxigen, ilustrata prin scaderea valorii lui

!"@. /ariatiile in sens invers ale acestor parametri determina cresterea afinitatii

emoglobinei pentru oxigen.



9a nivelul tesuturilor, presiunea partiala a oxigenului este de @ mm 0g,

iar oxigenul va difuza din plasma in interstitii si de aici in celule. *re loc scaderea

rapida a presiunii partiale a oxigenului plasmatic, fapt ce determina disocierea

oxiemoglobinei, emoglobina ramanand saturata in proportie de "@-&@ .

iecare 1@@ ml sange elibereaza la tesuturi, in repaus, cate & ml oxigen.

*cesta este coeficientul de utilizare a oxigenului.)n timpul efortului fizic, acest coeficient poate creste la 12 . !rin cedarea

oxigenului la tesuturi, o parte din oxiemoglobina devine emoglobina redusa,

care imprima sangelui venos culoarearosu-violaceu caracteristica.Tr#'*rtu! "*2"u!u" % cr+*#. Dioxidul de carbon este rezultatul final

al proceselor oxidative tisulare. El difuzeaza din celule in capilare, determinand

cresterea presiunii sale partiale in sangele venos cu "-# mm 0g fata de sangele

arterial.

Dioxidul de carbon este transportat prin sange sub mai multe forme

dizolvat fizic in plasma $" % sub forma de carbaminoemoglobina, ce rezulta

prin combinarea dioxidului de carbon cu gruparile N02 terminale din lanturile proteice ale emoglobinei $" % sub forma de bicarbonat plasmatic $?@ %,

obtinut prin fenomenul de membrana 0amburger sau fenomenul migrarii clorului,

care are loc la nivelul eritrocitelor.

REGLAREA RESPIRATIEI

M%c#"')%!% '"'t%)u!u" #%r/*' c%#tr!

Muscii respiratori sunt muscii sceletici si, ca urmare, pentru a se

contracta au nevoie de stimuli electrici transmisi de la nivelul sistemului nervoscentral. *cesti stimuli sunt transmisi prin intermediul nervilor somatici. Musciul

inspirator cel mai important, diafragmul, este inervat prin fibre motorii ale nervilor

frenici, care isi au originea in regiunea cervicala a maduvei spinarii. )mpulsurile

a(ung la nivelul nervilor frenici pe cai voluntare sau involuntare ale GNC. *ceasta

dualitate a cailor de conducere permite controlul voluntar al respiratiei in timpulunor activitati cum sunt vorbitul, cantatul, inotul, alaturi de controlul involuntar,

care permite oamenilor sa respire automat, fara efort constient.C%#tr"" +u!+r". ;itmul de baza, involuntar, automat al respiratiei este

generat in bulbul raidian, dar sursa exacta si mecanismul de generare raman

necunoscute. ;espiratia spontana are loc atata timp cat bulbul raidian si maduva

spinarii suntintacte. +ilateral, in bulb exista doua grupari de neuroni caregenereaza ritmul de baza grupul respirator dorsal $7;D% si grupul respirator

ventral $7;/%. *ctivitatea nervoasa din alte zone ale GNC $punte, talamus, G;**,

cortex cerebral% si aferentele nervilor vag, glosofaringian si ale nervilor somatici,

influenteaza activitatea 7;D si a 7;/. 7;D se afla bilateral in bulb, localizat in

nucleul tractului solitar. Neoronii acestui grup sunt neuroni inspiratori. Gunt

considerati generatorii ritmului primar al respiratiei, deoarece activitatea lor creste



gradat in timpul inspirului activitatea lor electrica a fost asemanata cu o rampa,

deoarece ea prezinta un crescendo in timpul inspirului, dupa care dispare rapid.

*stfel, in respiratia normala, semnalul incepe foarte slab si creste uniform, in timp

de 2 secunde, luand aspectul unei pante ascendente. El inceteaza brusc pentru

urmatoarele 3 secunde si apoi se reia un alt ciclu acest model se repeta permanent.

*vanta(ul unui astfel de semnal este ca el determina o crestere uniforma avolumului plamanilor in timpul inspiratiei.

*ferentele de la 7;D sunt in primul rand de la nervii vag si glosofaringian,

care aduc informatii de la cemoreceptorii periferici si de la receptorii mecanici

din plamani. *ctivitatea 7;D este stimulata de scaderea presiunii partiale a

oxigenului, de cresterea presiunii partiale a dioxidului de carbon, de scaderea p0-

ului, de cresterea activitatii la nivelul G;**. *ctivitatea 7;D este inibata de

destinderea plamanilor, prin impulsuri primite de la receptorii de intindere din

plaman. Eferentele de la 7;D merg la motoneuronii intercostali si la nervul frenic

controlaterali, precum si la 7;/. 7;/ este localizat la " mm anterior si lateral de

7;D. Neuronii acestui grup raman aproape total inactivi in timpul respiratieinormale linistite. !rin urmare, respiratia normala de repaus este controlata numai

de semnale inspiratorii repetitive din7;D, transmise in principal catre diafragm,

iar expiratia rezulta din reculul elastic al cutiei toracice si al plamanilor. Candsemnalelepentru cresterea ventilatiei pulmonare devin mai mari decat normal,

semnalele respiratorii se indreapta dinspre mecanismul oscilator de baza al 7;D

catre 7;/. )n consecinta, doar in aceasta situatie, 7;/ isi aduce contributia la

coordonarea respiratiei. Gtimularea electrica a unor neuroni din 7;/ determina

inspiratia, in timp ce stimularea altora determina expiratia. Deci, acesti neuroni

contribuie atat la inspiratie, cat si la expiratie. )n plus, ei sunt implicati in

elaborarea unor semnale expiratorii puternice catre muscii abdominali in timpulexpiratiei fortate.C%#tr"" *#t"#" sunt arii ale trunciului cerebral ce modifica activitatea

centrilor bulbari respiratori.

C%#tru! #%u't"c se gaseste in zona caudala a puntii, dar nu a fost

identificat ca entitate neuronala. Eferentele de la acest centru determina crestereaduratei inspiratiei, micsorand frecventa erespiratorie rezultatul este un inspir mai

adanc si mai prelungit. )n mod normal, centrul apneustic este inibat de impulsuri

transmise prin nervul vag si de activitatea centrului pneumotaxic. /agotomia

bilaterala si distrugerea centrului pneumotaxic determina perioade prelungite de

inspir $apneusis%.

C%#tru! #%u)*t2"c, localizat dorsal, in puntea superioara, transmitecontinuu impulsuri catre aria inspiratorie. Efectul principal al acestora este de a

controla punctul de intrerupere al pantei inspiratorii, determinand astfel durata

impulsului. )n plus, actiunea sa are un efect secundar de crestere a frecventei

respiratiei, deoarece limitarea inspiratiei scurteaza si expiratia, deci si intreaga

perioada a ciclului respirator. *stfel, un semnal pneumotaxic puternic poate creste

frecventa respiratorie pana la 3@-@ respiratii pe minut.



C(%)*r%c%t*r"" c%#tr!" sunt localizati bilateral si se intind pana la mai

putin de 1 mm de suprafata ventrala a bulbului raidian.

Gunt sensibili la concentratia ionilor de idrogen din licidul cefaloraidian

$9C;% si din licidul interstitial. )onii nu pot traversa bariera ematoencefalica

dioxidul de carbon poate traversa aceasta bariera, apoi se idrateaza rezultand

02C43, care disociaza in 0H si 0C43, ceea ce modifica concentratia 0H in 9C; sitesutul cerebral. Cresterea concentratiei C42 $0H% in 9C; determina

cemoreceptorii periferici sa stimuleze respiratia. *stfel, dioxidul de carbon

sangvin are un efect foarte mic de stimulare directa asupra acestor cemoreceptori,

in scimb, efectul sau indirect, prin 0H, este remarcabil. *proximativ '" din

controlul bazal al respiratiei prin mecanism cimic se realizeaza prin efectul

stimulator al C42 $0H% asupra cemoreceptorilor centrali. ;estul de 1" se

realizeaza cu a(utorul cemoreceptorilor periferici.

C(%)*r%c%t*r"" %r"0%r"c" se gasesc in afara GNC, la nivelul corpilor

aortici si carotidieni. Ei sunt stimulati de scaderea presiunii partiale a oxigenului,

cresterea presiunii partiale a dioxidului de carbon si scaderea p0-ului din sangelearterial. Cemoreceptorii periferici sunt singurii din organism care detecteaza

modificarea presiunii partiale a oxigenului in licidele organismului. Gunt

stimulati de scaderea presiunii partiale a oxigenului in sangele arterial sub #@-'@mm 0g. )mpulsurile aferente de la acesti receptori sunt transmise GNC prin nervii

vag si glosofaringian, consecinta stimularii lor fiind cresterea frecventei si

amplitudinii respiratiilor. Cresterea presiunii partiale a dioxidului de carbon

stimuleaza cemoreceptorii periferici, dar efectul ei ma(or se realizeaza la nivelul

cemoreceptorilor centrali. Gcaderea p0-ului stimuleaza, de asemenea, acesti

cemoreceptori.

9a reglarea respiratiei contribuie si !t% t"ur" % r%c%t*r":• ;eceptorii activati prin intindere sunt localizati in caile aeriene mici si sunt

stimulati de distensia plamanilor stimularea lor initiaza reflexul 0ering-

+reuer, reflex ce stopeaza inspirul prin trimiterea de impulsuri ce iniba

centrii respiratori pontini si bulbari, via nervul vag.

• ;eceptorii activati de substante iritante sunt localizati in caile aeriene mari,

fiind stimulati de fum, gaze toxice, particule din aerul inspirat. Gunt

declansate astfel reflexele de tuse, bronoconstrictie, secretie de mucus si

apnee.

• ;eceptorii J sunt localizati in interstitiul pulmonar la nivelul capilarelor

pulmonare si sunt stimulati de distensia vaselor pulmonare ei initiazareflexe ce determina respiratia rapida si superficiala.

• ;eceptorii de la nivelul cutiei toracice pot detecta forta generata de

contractia muscilor respiratori. )nformatiile de la acesti receptori participa

la aparitia senzatiei de dispnee.

1.3 DEFINITIE. ETIOLOGIE. CLASIFICARE



DEFINITIE

uberculoza seroaselor trebuie considerata nu numai ca o manifestare

secundara a patrunderii bacilului =oc in organism, ci si ca urmare a existentei

unor alte localizari bacilare.!leureziile sunt procese inflamatorii ale pleurelor, caracterizate prin aparitia

in cavitatea pleurala a unui licid cu caracter de exudat. Dupa natura si aspectul

licidului se deosebesc pleurezia serofibrinoasa $tuberculoza pulmonara%

pleurezia purulenta $tuberculoza pulmonara, pneumopatii diverse% pleurezia

emoragica $infarct pulmonar, cancer sau tuberculoza pulmonara%.

!leurezia serofibrinoasa este o inflamatie acuta a pleurei, caracterizata prin prezenta unui exudat in cavitatea pleurala.

uberculoza pulmonara reprezinta inca cea mai frecventa cauza $"@-"" %.

Ge presupunea, in trecut, ca orice pleurezie serofibrinoasa care nu-si dovedeste

cauza este de natura tuberculoasa. Ge intalneste mai frecvent intre 1# si 3" de ani.;aspunsul violent al seroasei pleurale la infectia tuberculoasa se datoreaza,

probabil, unui mecanism alergic. +oala este adesea prima manifestare clinica a

tuberculozei, aparand in saptamanile sau lunile care urmeaza primoinfectiei.

*tingerea pleurala se produce pe cale ematogena si in speciel prin

contiguitate de la un focar pulmonar sau ganglionar. 5n rol favorizant, il au

anotimpul $martie-mai%, frigul, umiditatea si bolile care scad rezistenta

organismului. )n ultimele decenii, paralel cu regresia tuberculozei pulmonare si

pleurale, a cresterii frecventei altor cauze in principal, pleurezia canceroasa $2"-

3@ % urmeaza cea virala, acardiaca $revelatoare ale unui infarct pulmonar

ignorat%, reumatismala, pleureziile decapitate $secundare unei pneumopatii bacteriene grave tratate cu antibiotice%, pleureziile din colectiile subdiafragmatice

$cu sediul in dreapta%, secundare pancreatitelor cronice, cirozelor epatice,

colagenozele $in special lupusul eritematos diseminat%.

!leurezia serofibrinoasa este precedata, de obicei, de o pleurita. !leura este

edematiata, eritematoasa si acoperita de depozite de fibrina. Daca procesul

progreseaza, se formeaza exudatul un licid clar, de culoare galbena. oitele

pleurale isi pierd luciul si sunt acoperite de membrane de fibrina, sub care se

gasesc tuberculii miliari. !rocesul inflamator se poate vindeca fara secele.

5neori, foitele pleurale care pot fi partiale sau totale $fibrotorax%.

ETIOLOGIE

!leurezia simpla, in aparenta primitiva, care multa vreme a fost numita

idiopaticaF sau a frigoreF si poliserozitele cu foarte rare exceptii sunt de natura

tuberculoasa.



Dovada a fost facuta prin punerea in evidenta, in exudate, a bacilului =oc.

Daca se folosesc metode de laborator sensibile, cum sunt culturile pe medii sau

inoculeri la cobai, se obtin rezultate pozitive intr-o proportie care variaza, intre 3@

si '& din cazuri.

rebuie remarcat ca, exudatele fiind sarace in bacili, este necesar sa se faca

examinari foarte minutioase si repetate. Dupa cum arata Nedel<ivici, deseoricoloniile apar foarte tardiv pe mediile de cultura, abia dupa 2-3 luni, dar bacilii

prezinta toate caracterele tipice ale agentului patogen al tuberculozei.

ot in sensul etiologiei tuberculoase, a imbolnavirii seroaselor, mai

predomina si rezultatul examenului citologic al revarsatelor, in care se gaseste o

predominanta limfocitara. oarte numeroase cercetari anatomo si istopatologice

vin sa confirme aceeasi etiologie. )n acelasi sens pledeaza si faptul ca la bolnavii

suferind de pleurezie sau alte serozite, reactiile la tuberculina sunttotdeauna

pozitive, avand de regula o intensitate destul de mare.

Ge cunosc si incercari izbutite de a reproduce poliserozite pe cale

experimentala. Cei dintai care au intreprins cercetari in aceasta privinta au fostGtrauss si 7amoleia, care s-au servit in acest scop de toxinele bacilare. 9a un

moment dat, virusul filtrant tuberculos a fost considerat si ca factor etiologic

posibil in serozite. *ceasta ipoteza n-a fost insa suficient de confirmata sima(oritatea autorilor inclina sa creada ca este mai degraba vorba de infectii seroase

paucibacilare.

!aterson, mai tarziu !etrof, au reprodus pleurezii exudative, in(ectand bacili

=oc in pleura unor animale ipersensibilizate, iar ;ist si Coulaud au izbutit sa

reproduca peritonitele.

)n cursul vietii bolnavului, dovada cea mai sigura a naturii serozitelor o

furnizeaza observatia clinica care arata ca ele constituie doar episoade locale inevolutia unei infectii tuberculoase care intereseaza organismul in intregime si ca

ele au legaturi stranse cu alte manifestari bacilare premergatoare sau ulterioare lor.

De aceea este foarte important sa se precizeze unde se incadreaza ele in ciclul

evolutiv al tuberculozei privita ca boala a intregului organism.

CLASIFICARE 40*r)% c!"#"c%5

P!%ur%" '%r*0"+r"#*' tu+%rcu!*' este forma cea maifrecventa si

apare la adolescentii si adultii tineri. Este precedata de o primoinfectie sau de

semne de impregnare bacilara.

)n ultimele decenii a crescut frecventa cazurilor la populatia de peste @ deani. Debutul este progresiv. Exudatul este dominat de limfocite, iar bacilul =oc

are o frecventa relativa $2@-@ % la examenul direct, mult inferioara culturii pe

mediul 9o:enstein Jensen $1@@ %. )n cazurile dificile, biopsia permite un

raspuns rapid ciar in cazurile negative, daca bolnavul este tanar si pleurezia

trenanta, se instituie tratament cu tuberculostatice. !leurezia care insoteste sau

urmeaza pneumonia bacteriana apare fie in prima saptamana de evolutie a



procesului pneumonic, fie in convalescenta pneumoniei. Exudatul este bogat in

polinucleare, se poate resorbi spontan, dar uneori are tendinta de a evolua spre

empiem.P!%ur%" uru!%#t sau empiemul este o colectie purulenta pleurala,

provocata de germeni piogeni.

Et"*t*$%#"% de la introducerea antibioticelor, empiemul a devenit multmai putin frecvent.

Din punct de vedere etiologic se intalnesc

• !leurezia purulenta tuberculoasa este in ma(oritatea cazurilor secundara

tuberculozei pulmonare. Calea de propagare este limfatica sau directa, prin

desciderea unui focar in pleura. !oate aparea si ca o complicatie a

pneumotoraxului terapeutic. Exista o localizare primitiva a tuberculozei la

pleura, cunoscuta sub numele de abces rece pleural.

• !leurezia purulenta netuberculoasa, cu punct de plecare de la o infectie

pulmonara, germenii cei mai frecventi fiind pneumococul, stafilococul si

streptococul. Debutul bolii este variabil, fiind adesea marcat de boala primitiva. +oala este sugerata de febra cu caracter de supuratie, atingereasevera a starii generale, de (ungiul toracic rebel la tratament sau de o

pneumonie care nu se vindeca.P!%ur%" #%*!"c apare de obicei la un bolnav peste "@ de ani, evolueaza

afebril, licidul se reface dupa evacuare si prezinta celule neoplazice. *desea

poate fi emoragica.

P!%ur%" r%u)t"')! apare la copil si adolescent, coexista cu puseul acutde reumatism poliarticular acut. Exudatul este redus si contine multa fibrina,

albumina si celule epiteliale.

P!%ur"t 6 !%ur%" u'ct este o inflamatie a seroasei pleurale, fara revarsatlicidian, avand ca substrat anatomo-patologic depunerea de fibrina pe suprafata

pleurei. Ge intalneste, in tuberculoza pulmonara, reprezentand fie faza incipienta

sau de convalescenta a unei pleurezii serofibrinoase, fie o manifestare de sinestatatoare. Mai poate aparea in diferite boli pulmonare pneumonii bacteriene,

virotice, abcese pulmonare, bronsiectazii.



1.7 EVALUAREA UNOR SEMNE, SIMPTOME,

PROBLEME ALE PACIENTILOR CU PLEUREZIE

SEROFIBRINOASA

+olile aparatului respirator, inclusiv tuberculoza pleuro-pulmonara,evolueaza cu simptome generale astenie, febra, transpiratie, taicardie si

ipotensiune, cianoza, pierdere in greutate si functionale tuse, expectoratie,

vomica, emoptizie, dispnee, durere, a caror cunoastere este deosebit de

importanta pentru precizarea diagnosticului, aprecierea evolutiei si prognosticului

bolii.

5nele simptome ca astenia sau durerea toracica sunt prin excelenta

subiective, spre deosebire de febra sau dispnee, care sunt si subiective si obiective,

fiindca odata cu senzatia de caldura sau greutate respiratorie simtita de bolnav mai

exista si ascensiunea febrila sau modificarile ritmului respirator, care pot fi

constatate si de catre medic.Explicatia patogenica a simptomelor enumerate, constatate frecvent in

tuberculoza si alte boli pulmonare, trebuie cautata in afara de cauzele expuse la

fiecare simptom in parte si raporturile care dovedesc participarea sistemului

nervos, indeosebi a scoartei cerebrale, la producerea lor. oxinele eliberate de

bacilul =oc, prezenta proceselor patologice in plamani, dar mai ales conditiile

impuse de boala, pot declansa tulburari termoreglatoare, transpiratii, scaderea

poftei de mancare, modificari ale metabolismului, stari nervoase, de euforie si de

depresie. !entru a explica neparalelismul dintre substratul anatomic al tuberculozei

si reactia generala a organismului, ;avici-Gcerbo citeaza cazul unui bolnav

suferind de tuberculoza pulmonara nodulara tratata cu tuberculina, care nu areactionat la administrarea a unui ml din dilutia a cincea la tuberculina, dar care a

facut o reactie locala si generala neta dupa @,1 ml din dilutia a patra, tulburari care

s-au repetat si la in(ectiile urmatoare. aptul ca aceeasi doza de tuberculina

administrata in concentratie mare si volum mic a declansat o reactie locala si

generala, a fost explicat prin transmiterea excitatiei catre diencefal pe cale umoralaneuro-reflaxa.

)n consecinta, pentru explicarea unor simptome constatate in +C, trebuie

admisa posibilitatea unui mecanism neuro-reflex alaturi de cel umoral.

5nele manifestari clinice constatate la bolnavii suferind de tuberculoza

pulmonara, demonstreaza participarea GNC, in special a scoartei cerebrale, la producerea lor. *lte cercetari cu privire la aparitia unor fenomene locale constatatein cursul tuberculozei pulmonare pentru care s-a invocat o patogenie mecanica,

sunt in realitate consecinta unor reflaxe cu punct de plecare de la receptorii

brono-pulmonari.

)n fine, conditiile de microclimat, confort si alimentatie, ca si calitatile

morale, cunostintele, experienta si tactul personalului medical si a(utator si modul

in care acesta intelege sa ingri(easca bolnavii sunt atatia factori, meniti sa



contribuie la dezvoltarea unor reflexe conditionate care iniba aparitia

simptomelor generale si functionale si favorizeaza vindecarea procesului

tuberculos.

Debutul clinic al pleureziei exudative poate fi variabil. De cele mai multe

ori, boala incepe brusc, in deplina sanatate aparenta, cu o simptomatologie destul

de brusca (ungi toracic violent care nu permite inspiratii adanci, localizat deregula la baza sau sub mamelon dispnee, la inceput din cauza respiratiei

superficiale, mai tarziu din cauza compresiunii exercitate asupra parencinului

pulmonar prin exudatul colectat, tuse seaca, iritativa, care vine in sacade. Gtarea

generala este alterata si temperatura urca la 3'-@ @C, insotita uneori de frisoane.

Gunt cazuri in care tabloul clinic este acela al unei stari infectioase grave.

*lteori, aparitia acestui sindrom acut febril este precedata de o faza cu durata de

cateva saptamani in cursul careia bolnavul recunoaste ca este interogat cu atentie,

ca nu s-a simtit tocmai bine, prezentand micile semne de activitate bacilara

astenie, pierdere in greutate, transpiratii, inapetenta, ciar subfebrilitate si usoare

dureri toracice.9a inceput, tabloul clinic poate sa fie necaracteristic sau sa se constate

semnele unei pleurite fibrinoase, adica frecaturi pleurale, dar in curs de cateva zile

se instaleaza sindromul pleural tipic. ebra se mentine ridicata, dar are un caracter remitent, (ungiul cedeaza pe masura ce se colecteaza exudatul si bolnavul care la

inceput nu putea sta culcat decat pe partea sanatoasa, prefera sa zaca pe partea

bolnava pentru a putea respira mai liber cu celalalt plaman.

)n cazuri de revarsat abundent la examenul obiectiv se constata o bombare a

emitoracelui cu excursii respiratorii diminuate. 9a percutie apare o matitate

bazala a carei intensitate descreste de (os in sus si a carei arie este delimitata in

partea superioara de linia curba a lui Domoiseanu. Matitatea nu-si scimba formacu pozitia bolnavului, fiindca la marginea colectiei licidiene se formeaza aderente

laxe constituite din false membrane fibrinoase care nu permit exudatului sa se

miste liber in cavitatea pleurala.

)n colectiile pleurale mi(locii se gaseste in regiunea infraclaviculara o

ipersonoritate numita s<odism.Daca pleurezia se afla in stanga, atunci sonoritatea spatiului lui raube

poate fi diminuata sau abolita dupa cum revarsatul este mai mult sau mai putin

abundent. 9a palpatie pe toata intinderea matitatii, vibratiile vocale sunt abolite

sau mult diminuate.

9a auscultatie deasupra zonei de matitate murmurul vezical este abolit. De

multe ori, la limita superioara a zonei mate se poate auzi un suflu pleural sau tubo- pleural.

;eactia exudativa a pleurei se intalneste frecvent in tot cursul infectiei

tuberculoase, fie concomitent cu primele manifestari clinice ale complexului

primar, ca reactie alergica pleurala, fie in perioada de generalizare, fie, in cele din

urma, coexistand cu leziuni bronogene ale ftiziei.



Dispneea este dificultatea de a respira. Gpre deosebire de respiratia normala,

care este involuntara, respiratia dispneica este constienta, voluntara, penibila.

+olnavul resimte o sete de aerF.

Ge sie ca, in stare normala, miscarile respiratorii au o frecventa constanta, o

amplitudine egala si un ritm regulat, in timp ce in stari patologice aceste

caracteristici se modifica si apare dispneea.Durerea poate sugera deseori diagnosticul, dar nu orice durere toracica

exprima o boala a aparatului respirator. Ge disting dureri pleurale $(ungiul din

pleurezie%, parencimatoase pulmonare $durerea violenta din embolia pulmonara,

gangrena pulmonara%, parietale $fracturi si neoplasme costale%, toracice, de origine

cardio-vasculara, abdominale, iradiate la nivelul toracelui.

Jungiul toracic este o durere vie, localizata, acuta si superficiala, exagerata

de tuse si de respiratie profunda. Ge intalneste in pleurezii, pleurite, pneumonii,

congestii pulmonare.

usea este un act reflex sau voluntar, care are drept rezultat expulzarea

violenta a aerului si in unele cazuri a corpilor straini din caile respiratorii. Camecanism general, actul tusei cuprinde o faza inspiratorie, in care aerul patrunde

in plamani, o faza de compresiune, prin inciderea glotei si o faza brusca de

expulzie a aerului prin contractia muscilor abdominali, ridicarea violenta adiafragmului si desciderea fortata a glotei. usea poate fi uscata, fara

expectoratie $pleurite% sau umeda, urmata de expectoratie.

Expectoratia este procesul prin care se elimina produsele formate in caile

respiratorii. )n mod curent, prin expectoratie se intelege atat actul de expulzie, cat

si produsele eliminate $sputa%. Expectoratia reprezinta, fara indoiala, materialul

patologic cel mai periculos, fapt pentru care trebuie luate masuri de asepsie

riguroasa. Expectoratia are o valoare fundamentala din punct de vedere diagnostic,mai ales daca e recenta.

rebuie precizate intotdeauna cantitatea, aspectul, culoarea si mirosul.

Expectoratia apare cand exudatul alveolar sau secretia bronsica cresc, declansand

tusea.

E2)%#u! 0""c al toracelui se executa de catre medic si cuprindeinspectia, palparea, percutia si auscultatia.

)nspectia da informatii asupra cutiei toracice si asupra miscarilor

respiratorii. ot ea, permite sa se precizeze amplitudinea respiratiilor si sa se

constate un eventual tira( supra sau substernal.

!alparea da informatii asupra ritmului respirator si asupra transmiterii

vibratiilor vocale. ;itmul respirator se noteaza asezand palma pe regiunea sternala, palma fiind ridicata la fiecare inspiratie, adultul are 1#-1' respiratiiIminut.

/ibratiile vocala se cauta, aplicand palma, succesiv, pe fiecare emitorace, in

diferite regiuni, de sus in (os, cerand bolnavului sa repete cifra 33. Gcaderea sau

disparitia vibratiilor arata interpunerea unei mase de licid sau gaze intre

parencimul pulmonar si palma examinatorului.



!ercutia foloseste lovirea peretilor toracici, pentru a provoca zgomote, care

sunt interpretate dupa calitatea lor. !ercutia poate fi imediata, constand in lovirea

directa a peretelui toracic cu extremitatea degetelor si mediata $digito-digitala%,

care da informatii mai fine si mai localizate.

*uscultatia permite sesizarea si interpretarea diverselor zgomote, care se

produc in cavitatea toracica in cursul respiratiei, tusei si al vorbirii. *uscultatia poate fi imediata, aplicand pavilionul urecii pe peretele toracic si mediata,

folosind stetoscopul. Guflurile sunt zgomote respiratorii cu caractere particulare,

care insotesc zgomotele respiratorii normale. Ele rezulta din disparitia murmurului

vezicular si inlocuirea lui cu zgomotul laringo-traeal, modificat de unele procese

patologice pulmonare sau pleurale. Guflul pleuretic este un zgomot ascutit, voalat,

departat si este caracteristic in pleurezie.

recaturile pleurale sunt zgomote patologice, care iau nastere intre cele

doua foite ale pleurei, cand acestea sunt inflamate. Ge aude in pleurite, la inceputul

si sfarsitul unei pleurezii si sunt asemanatoare cu zgomotul produs prin frecarea

unei bucati de pielePr*+!%)% !% c"%#t"!*r cu !%ur%"% '%r*0"+r"#*':

• 4bstructia cailor respiratorii

• *lterarea respiratiei dispnee

• Disconfort fizic

• Comunicare inadecvata la nivel senzorial

• *limentatie inadecvata prin deficit inapetenta

• /ulnerabilitate fata de pericole

• *nxietate

•

9ipsa cunostintelor despre boala



1.8 PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA

ACTE DE INVESTIGATIE

Medicul efectueaza examinarea clinica a pacientului in colaborare cu asistenta

medicala, atat in dispensar, cat si in spital. !articiparea asistentei medicale laexamenul clinic al bolnavului este obligatie profesionala. *sistenta medicala

contribuie la crearea unui climat favorabil in relatia medic-bolnav. Ea are

urmatoarele obligatii

• Ga pregateasca psiic si fizic bolnavul

• Ga-l a(ute sa se aseze in pozitia necesara examinarii

• Ga pregateasca instrumentele si materialele necesare examenului si sa le

prezinte medicului la cerere

• Ga pregateasca documentele medicale $fise, foi de observatie, alte

documente%• Ga asigure iluminatia necesara examinarii unor cavitati naturale ale

organismului

• Ga prote(eze bolnavul de traumatisme si curenti de aer

• Ga asigure linistea necesara desfasurarii examenului

• Ga pregateasca produsele biologice ale pacientului si sa le prezinte

medicului

Pr%$t"r% )t%r"!%!*r

Gcop creearea unui climt favorabil pentru examinarea bolnavului si stabilirearelatiei medic-bolnav care sa asigure ameliorarea si vindecarea bolnavului.

Materiale necesare stetoscop, campuri mari de tifon, spatule linguale sterile,

oglinda frontala, tensiometru, ciocan de reflexe, lanterna electrica, termometru,

manusi sterile de cauciuc, creion dermatograf $pentru notarea pe piele a limitelor

anumitor organe, pentru delimitare%, panglica metrica, tavita renala, alcool metilic,

doua prosoape curate, sapun, instrumente speciale in functie de natura examinarii

si de recomandarile examinatorului $specul nazal, valve vaginale%.

Pr%$t"r% *cu)%#t%!*r )%"c!%

- se pregatesc si se distribuie foile de observatie, foile de temperatura, adnotarile

referitoare la medicatia si alimentatia bolnavului

- se aduc rezultatele examenelor de laborator, se ataseaza la foaia de observatie a

bolnavului

- impreuna cu foaia de observatie se pregatesc si rezultatele radiografice, E=7,

metabolismul bazal, precum si ale celorlalte examinari complementare de

laborator care s-au facut.



Pr%$t"r% +*!#/u!u" '" r*u'%!*r +"*!*$"c% '" t*!*$"c% "# /%%r% /""t%"

)%"cu!u"

Gcop cresterea unui climat favorabil intre medic si bolnav, obtinandu-se

cooperarea lui activa, pentru reusita si operativitatea examinarilor, precum si in

vederea stabilirii diagnosticului.Materiale necesare plosca, prosop, sapun, len(erie curata de corp, de pat,

paravan, invelitoare de flanele pentru bolnav.

T"ur" % %2%cut"%

!regatirea fizica si psiica a bolnavului

- se anunta bolnavul si se lamureste asupra caracterului inofensiv al examinarii

- se izoleaza patul bolnavului cu paravan

- se executa toaleta organelor perineale

- se scimba len(eria de pat si corp a bolnavului- se pregateste o invelitoare pentru bolnav

- bolnavul se dezbraca pe regiuni sau total in timpul examinarii

- capul bolnavului se mentine indreptat in partea opusa examinatorului- se a(uta bolnavul sa ia pozitiile indicate de medic pentru a-l feri de traumatisme

si oboseala

- se imbraca bolnavul si se aseaza confortabil in pat

- se reface patul.

!regatirea produselor biologice

- scaunul recoltat intr-un bazinet curat, acoperit si tinut intr-o boxa anexa in grupulsanitar

- urina recoltata in urinar

- varsaturile captate $pentru a fi examinate de catre medic sau pentru a fi trimise la

laborator%

- sputa captata in scuipatoare

Prt"c"r% ! %2)%#u! c!"#"c $%#%r! "# "'%#'r '" '"t!

Gcop crearea unui climat favorabil pentru examinarea bolnavului.

Materiale necesare termometru, tensiometru, stetoscop, cantar cu

pediometru si alte materiale in functie de examenul dorit.

T"ur" % %2%cut"%

!regatirea materialelor si instrumentelor necesare

- se pregatesc materialele si instrumentele necesare efectuarii examenului clinic in

functie de specialitatea sectiei sau cabinetului in care urmeaza sa fie efectuate



- se verifica functionalitatea lor.

!regatirea fizica si psiica a bolnavului

- se anunta bolnavul si se informeaza asupra necesitatii si inofensivitatii

examenului clinic

- se invata pacientul sa urineze- se masoara temperatura bolnavului

- se determina masa corporala si inaltimea

- se masoara si se noteaza tensiunea arteriala, pulsul si respiratia

- se dezbraca pe regiuni, acoperindu-se regiunile examinate cu flanele

- se a(uta bolnavul sa se aseze in pozitia indicata de catre medic, adecvata

examinatorului.

!articiparea la examenul clinic

- se serveste medicul cu instrumentele solicitate

- se asigura iluminatia necesara pentru examinarea cavitatilor naturale- se noteaza toate indicatiile si prescrierile medicului

- dupa vizita se a(uta bolnavul sa se imbrace.

Efecturea tenicilor de ingri(ire recomandate de medic

- se recolteaza cand este posibil, produse biologice si patologice

- se aplica primele masuri terapeutice de urgenta $daca starea bolnavului o cere%.

9a indicatia medicului, asistenta medicala efectueaza urmatoarele

instructiuni

- recoltarea unor produse biologice si patologice- efectuarea examenului radiologic

- masurarea tensiunii arteriale, pulsului, temperaturii si respiratiei

- participarea la efectuarea toracocentezei.

RECOLTAREA UNOR PRODUSE BIOLOGICE SI PATOLOGICE

E2)%#% (%)t*!*$"c%

/iteza de sedimentare a ematiilor $/G0% reprezinta rapiditatea cu care se

produce depunerea lor.

/alori normale+ 1-1@ mmI1

&-1" mmI2

/G0

2-13 mmI1

12-1& mmI 2

/alori modificate ale pacientului /G0 K "'-? mmI2



/G0 este constant accelerata leucocitoza cu polinucleoza apare in primele

zile.

0emoleucograma emoglobina

;ecoltarea se face prin inteparea pulpei degetului.

/alori normale

+ 13-1& gI1@@ ml0b

11-1" gI1@@ ml

/aloarea modificata a pacientului

0b '"

este de disproteinemie

Ge efectueaza prin punctie venoasa, dimineata bolnavul fiind a (euneF. Ge

recolteaza "-1@ ml sange simplu.

/alori normale

a<ata-*ra negativ

;eactia 6mol K @- uM9BnG4 K @-' 5G0

/aloare modificata

;eactia 6mol K ' uM97licemia se efectueaza prin punctie venoasa se recolteaza 2 ml sange si

mg florura de sodiu.

/alori normale @,'@-1,2@ g L

/alori modificare '@ mg

R%c*!tr% 'ut%"

Expectoratia reprezinta procesul de eliminare a sputei din caile respiratorii.

)n conditiipatologice se aduna in caile respiratorii o cantitate variata de sputa care

actioneaza ca un corp strain si provoaca actul tusei.

Gputa este formata din

- secretia, transsudatia si exudatia patologica a mucoasei brono-pulmonare- descuamatia epiteliilor pulmonare si ale cailor aeriene inferioare

- substante straine inalate

- saliva care se adauga in timpul evacuarii sputei

- secretia nazala si faringiana

Colectarea sputei se face dupa o educare prealabila a pacientului, in sensul

de a nu ingiti sputa, de a tusi cu gura incisa fara sa stropesca, sa expectorezenumai in vasul dat $scuipatoare%.

)n urma examenului de laborator s-a constatat prezenta bacilului =oc in

sputa.



E2)%#u! r"*!*$"c

Examenul radiologic este indispensabil, relevand uneori, leziuni care nu au

fost depistate, el precizand totdeauna topografia, intinderea si tipul acestora. Dar

examenul rediologic nu poate lamuri etiologia leziunilor. !rincipalele examene

radiologice sunt radioscopia, radiografia, topografia si bronoscopia. Ge face pregatirea psiica si fizica a pacientului.

)n urma examanului radiologic al pacientului, se precizeaza existenta si

volumul colectiei licidiene, exudatul aparand ca o opacitate bazala intensa si

omogena, cu partea superioara imprecis delimitata.

M'urr% t%#'"u#"" rt%r"!%, u!'u!u", t%)%rtur"" '" r%'"rt"%"

Masurarea tensiunii arteriale si a pulsuluiGcopul masurarii tensiunii arteriale si a pulsului este de a evalua functia

cardiovasculara.

/alori normale ale.*. 11"-1@I&"-?@ mm 0g

!uls #@-'@ pulsImin

/alori modificate ale pacientului

.*. 12@-&@ mm 0g

!uls '@ pulsImin

Masurarea respiratiei are ca scop evaluarea functiei respiratorii a

pacientului, fiind un indiciu foarte important in aprecierea evolutiei, stabilirea prognosticului si a eventualelor complicatii.

/aloarea normala 1#-1' respImin

/aloare modificata 2@ respImin

Masurarea temperaturii se face cu scopul evaluarii functiei de termoreglare

si trmogeneza./aloare normala 3#-3& @C

/aloare modificata 3?-@ @C

Prt"c"r% ! %0%ctur% u#ct"%" %2!*rt*r%9t*rc*c%#t%

oracocenteza reprezinta un examen indispensabil pentru precizareadiagnosticului de pleurezie, cand semnele clinice nu sunt evidente si pentru a

preciza natura licidului. oracocenteza se face fie in scop explorator $pentru

precizarea existentei, aspectul si natura licidului% fie in scop evacuator. Examenul

de laborator al licidului pleural presupune un examen clinic, citologic si

bacteriologic.



)n urma punctiei exploratoare s-a stabilit ca natura licidului este un exudat

bogat in albumine, cu reactia ;ivalta pozitiva, continand numeroase limfocite.



1. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA

INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE

I#t%r/%#t""!% '"'t%#t%" )%"c!% %#tru )%#t"#%r% "#%%#%#t%" "#

't"'0c%r% #%/*"" % r%'"r '" /% * +u# c"rcu!t"%:

- exploreaza deprinderile de respiratie ale pacientului

- invata pacientul - sa faca exercitii respiratorii - sa faca exercitii de mers, de relaxare

- sa aiba posturi adecvate, care sa favorizeze respiratia

- sa inlature obiceiurile daunatoare

I#t%r/%#t""!% '"'t%#t%" %#tru c"%#tu! cu %0"c"%#t% r%'"rt*r"" 'u#t:

- indeparteaza secretiile nazale

- umezeste aerul din incapere- asigura un aport suficient de licide pe 2 de ore

- educa pacientul pentru a folosi batista individuala, de unica folosinta

- educa pacientul pentru a evita imprastierea secretiilor nazale

- recomanda pacientului repaus vocal absolut

- favorizeaza modalitati de comunicare nonverbale

- recomanda gargara cu solutii antiseptice- alimenteaza pacientul cu licide caldute

- pregateste psiic pacientul, in vederea aplicarii tenicilor de ingri(ire si in

vederea aspirarii secretiilor bronsice

- invata pacientul sa evite scimbarile bruste de temperatura si de asemenea,

aglomeratiile

- invata pacientul sa tuseasca, sa expectoreze si sa colecteze sputa- umezeste aerul din incapere cu apa alcoolizata

- aspira secretiile bronsice daca este cazul

- invata pacientul sa faca gimnastica respiratorie

- asigura pozitia sezand sau semisezand a pacientului cu dispnee

- invata pacientul sa renunte la obiceiurile daunatoare $fumat%

- administreaza tratamentul prescris antitusive, expectorante, bronodilatatoare,decongestionante ale mucoasei traeo-bronsice

- asigura pozitie antalgica

- invata pacientul sa utilizeze tenici de relaxare- pregateste psiic pacientul in vederea oricarei tenici la care va fi supus $punctii,

examene radiologice si endoscopice%



A)"#"'trr% trt)%#tu!u" r%'cr"'

ratamentul profilactic este reprezentat de toate masurile profilactice

antituberculoase.

!rofilaxia detine o pondere importanta in combaterea +C si are

urmatoarele obiective principale- intarirea rezistentei nespecifice a organismului, prin cultura fizica si sport si prin

imbunatatirea continua a conditiilor de mediu

- intarirea rezistentei specifice se obtine prin vaccinarea anti +C, care urmateste

cresterea rezistentei la suprainfectiile cu bacil =oc. /accinarea se face cu

vaccinul +.C.7., numit astfel dupa Calmette si 7uerin, care in 1?22 cultivand pe

medii specifice au obtinut bacili care si-au pierdut virulenta dar si-au

pastratcalitatile antigenice, imunizante.

/accinul +.C.7. este o metoda care urmareste prote(area individului

impotriva +C-boala.

ratamentul igieno-dietetic al tuberculozei se spri(ina pe cura de repaus,alimentatie si cura de aer, un trepied astazi devenit clasic. Daca in cursul timpului

fiecare dintre elementele acestui trepied a suferit modificari pe care experienta

clinica le aduce oricarei metode, in esenta ei, metoda a ramas valabila si necesara,nu ca o forma fixa si imuabila, ci ca o metoda ce trebuie adaptata diverselor forme

de ftizie si uneori individualizata in raport cu individul bolnav.

Cura de repaus. )n toate bolile febrile, repausul la pat sta la baza oricarui

tratament. !rin faptul ca ftizia are o evolutie lunga, in puseuri, cu remisiuni

spontane, recomandarea unui repaus prelungit la pat se face in functie de gradul de

evolutie.

*limentatia. Gubstantele nutritive proteine, glucide, lipide, saruri mineralesi vitamine trebuie combinate in anumite proportii pentru a realiza necesarul

pentru omul tuberculos care este de "@ caloriiI<g corp zilnic, fata de 3" de

caloriiI<g corp necesarul adultului santos valoarea energetica a alimentelor date

tuberculosului adult trebuie sa fie in medie de 3"@@ caloriiIzi.

Cura de aer si climatoterapia. Ca regula generala pentru indicatii terapeuticein +C, trebuie diferentiate doua feluri de climat climatul de crutare si climatul

de excitatie.

Climatul de crutare se caracterizeaza prin

- presiune atmosferica mai mare si uniforma

- temperaturi medii, caldute

- umiditate si insolatie medie- fara vanturi.

*cest climat produce o calmare, o linistire, o reducere a excursiilor

respiratorii ale plamanului sau cel putin o uniformizare, influentand favorabil

circulatia si metabolismul gazos.

Climatul de excitatie se caracterizeaza prin

- presiuni atmosferice mai reduse si variabile



- temperaturi variabile si umiditate redusa

- insolatie puternica si radiatii 5/ abundente

- variatii in potentialul electric si starea de ionizare a atmosferei.

*cest climat provoaca o functie mai mare a plamanilor si organismului

ontreg, o activare a proceselor oxidative in organism si deci a metabolismului el

provoaca reactii generale si locale.*ctiunea binefacatoare a regimului alimentar combinat cu aeroterapia si

repaus, determina scaderea febrei si celorlalte semne de intoxicatie, revenirea

apetitului si cresterea in greutate. *cest regim inlatura multi excitanti care

actioneaza negativ asupra GNC, restabileste procesele neirotrofice fiziologice,

precum si caracterul pierderilor energetice.

ratamentul etiologic

)n pleurezia tuberculoasa, tratamentul consta in administrarea

tuberculostaticelor, in asociere dubla sau tripla idrazida acidului izonicotinic

$0.).N.%, streptomicina, etambutol, rifampicina.Durata tratamentului trebuie sa fie de aproximativ doi ani $la inceput de

atac si apoi tratamentul de consolidare%. !entru a preveni frecventa ftiziei

postpleuretice, apare (udicios ca alaturi de tratamentul clasic sa se asigure bolnavului, pe de o parte o convalescenta de sase luni pana la un an, in raport cu

gravitatea pleureziei, iar pe de alta parte un tratament prelungit cu antibiotice de

minim trei luni, desi nu se influenteaza evolutia exudatului acordam preferinta

asocierii 0.).N. !.*.G. $acidul paraminosalicilic%, care se administreaza din

momentul in care s-a pus diagnosticul 0.).N. " mgI<g corpIzi, !.*.G.-ul 1" gIzi in

perioada evolutiva febrila, !.*.G.-ul se poate administra si sub forma de perfuzii.

ratamentul patogenic consta in administrarea de corticoormoni

folosindu-se efectul antiinflamator al cortizonului si derivatilor sai. Ge

administreaza prednison sau superprednol, cat timp licidul este prezent, in special

in formele zgomotoase.

Ge incepe cu 2"-3@ mg prednison si se scade 1 comprimat la " zile.;egimul desodat, alcalinele si vitamina = asigura protectia corticoterapia nu evita

simfiza pleurala.

=ineziterapia este una dintre marile descoperiri ale pneumologiei din

ultimii 1" ani. 7imnastica respiratorie este progresiva sedinte scurte si repetate.

ratamentul simptomatic urmareste combaterea durerii cu antialgice $acid

acetilsalicilic, aminofenazona, antidoren, algocalmin% si a tusei $codeina% si adispneei $oxigen%, dar mai ales evacuarea licidului.

oracocenteza este indicata in revarsarile abundente, evacuarea facandu-se

precoce, de preferinta a doua zi dupa instalarea tratamentului etiologic.

ratamentul tonic general



/itamina C, D2, Ca si gimnastica respiratorie, care se instituie imediat dupa

disparitia exudatului pleural, completeaza masurile din # luni in primii 2 ani si

apoi anual, pentru a surprinde un eventual focar pulmonar.

!sioterapia este un alt element al tratamentului general. Muzica, filmele,

lectura, desenul, convorbirile bolnavului cu medicul sunt principalele mi(loace.

ratamentul moral trebuie sa insoteasca intotdeauna tratamentul fizic, medicultrebuie in modpermanent sa demonstreze posibilitatile de vindecare a bolii, sa

sadeasca increderea bolnavului in propriile forte, contribuind astfel la o vindecare

mai rapida si sigura.



1.; EVALUAREA 4E/*!ut"%. C*)!"ct"". Pr*$#*'t"c5

E/*!ut" obisnuita a unei pleurezii se desfasoara pe o perioada de 3-

sapatamani in care semnele fizice si simptomele evolueaza paralel.

ebra, dupa o perioada de '-1@ zile de urcare sau persistenta, dupa cumsebutul a fost mai insidios sau mai acut, prezinta tendinta de scadere in scara,

pentru a se apropia dupa late 1@-1" zile de cifre in (urul lui 3& @C, de multe ori

persista o stare subfebrila vreme indelungata.

Jungiul pierde in intensitate indata ce se instaleaza reactia exudativa,

ramanand ca o (ena variabila ca intensitate, accentuandu-se cu miscarile

respiratorii. Dispneea este mai mult sau mai putin accentuata, dupa marimeaexudatului si starea parencimului subiacent.

Evolutia pleureziei exudative necomplicate merge in general spre o

vindecare spontana. !erioada febrila dureaza 2- saptamani, apoi temperatura

scade, litic. Gubfebrilitati pot sa persiste insa timp mai indelungat. ;esorbtiaexudatului se face si ea treptat in 1-3 luni murmurul vezicular reapare, matitatea

cedeaza, starea generala se reface.

Gunt cunoscute si descrise asa-numitele pleurezii cu repetitieF,

caracterizate prin una sau mai multe recidive care se produc la intervale mai mari.

Exista insa forme cu evolutie prelungita, la care revarsatul se reface dupa fiecare

punctie si poate persista, fara sa-si piarda caracterul serocitrin luni de zile. )n cele

din urma, in ma(oritatea cazurilor, totusi sfarseste prin a se resorbi. /indecarea

poate fi accelerata in aceste cazuri prin administrarea de bacteriostatice.

C*)!"ct"")ntr-o proportie mai mica de cazuri aceste pleurezii exudative cronice se pot

transforma in empieme bacilare.

*lte complicatii

- moartea subita $in colectiile abundente sau in cursul unei punctii%

- prinderea altor seroase $pleurezie de parte opusa, pericardita, ascita%

- tuberculoza pulmonara, simfize pleurale, paipleurita.

Gecelele pleurale produc tulburari de diferite intensitati in functia

respiratorie.

9a copii, exudatele se resorb de mai multe ori fara sa dea nastere unei

simfize. oitele pleurale isi refac endoteliul distrus si spatiul virtual al pleureiramane liber.

9a adult sau ciar si la copiii care au avut un revarsat mai abundent, ramane

de regula, ca o consecinta durabila a pleureziei, o simfiza pleurala.

Ea poate fi de multe ori ori foarte subtire, nediagnosticata clinic sau

radiologic si constatabila numai printr-o tentativa nereusita a unui pneumotorax.



*lte ori, ea se trateaza printr-un sinus costodiafragmatic prins sau prin linia costo-

marginala pleurala.

Dupa exudate care au persistat timp mai indelungat pot ramane simfize cu

paipleurite insotite de o retractie a emitoracelui si o lipsa de expansiune

inspiratorie a acestuia. 9a indivizii tineri se produce in asemenea cazuri, de regula,

si o scolioza moderata convexitatea indreptata spre partea opusa simfizei.4 secela interesanta, dar destul de rara a pleureziei exudative, o constituie

calcificarile. Ele formeaza placarde care au de cele mai multe ori o forma ovalara

sau a unei frunze. 5mbrele pe care le dau sunt foarte intinse, dar neomogene, fiind

constituite dintr-o mare de noduli calcificati sudati intre ei.

Calcificarile pleurale survin si dupa un emotorax traumatic sau un

empiem. 5neori pot fi mascate de o paipleurita si realizeaza un aspect, care

seamana cu acelea ale unor colectii pleurale.

Pr*$#*'t"cu! pleureziei exudative este, in imensa ma(oritate a cazurilor,

favorabil. G-a spus pe bu a dreptate ca pleurezia este cea mai curabila dintreformele clinice ale +C. itusi, in legatura cu aceasta problema trebuie formulate

cateva rezerve.

!e de o parte in ceea ce priveste viitorul mai indepartat al pleuritelor,statistici foarte numeroase, arata ca in aproximativ 1I3 din cazuri, fostii bolnavi de

pleurezie fac, mai ales in primii 3 ani de la vindecare, o tuberculoza pulmonara

evolutiva. 4 mica parte din aceste tuberculoze realizeaza tipul cortical pleurogen,

ma(oritatea insa sunt tuberculoze fibro-cazeoase comune.

!e de alta parte, daca se cerceteaza sistemic antecedentele bolnavilor de

+C, se constata ca aproximativ 1I3 dintre ei au suferit de pleurezie. )n toate

cazurile de pleurezie se impune, pe de o parte, o examinare minutioasa a parencimului pulmonar pentru a descoperi si trata din timp eventualele focare

active, pe de alta parte, o dispensarizare indelungata pentru a surprinde cat mai

precoce orice nou focar pulmonar care si-ar face aparitia.

)n scop preventiv, se recomanda fostilor pleuretici o cura de repaus de #-12

luni. )n stabilirea prognosticului indepartat al unui pleuretic trebuie apoi avut invedere faptul ca in cazul cand el va face o tuberculoza pulmonara, nu va putea

totdeauna sa beneficieze de avanta(ele unui pneumotorax sau cai al unui

pneumoperitoneu. ratamentul pleureziei exudative va fi in primul rand general,

adresandu-se tuberculozei ca boala a intregului organism.

)n fine, conditiile de microclimat, confort si alimentatie, ca si calitatile

morale, cunostintele, experienta si tactul personalului medical si a(utator si modulin care acesta intelege sa ingri(easca bolnavii sunt tot atatia factori, meniti sa

contribuie la dezvoltarea unor reflexe conditionate care iniba aparitia

simptomelor generale si functionale si favorizeaza vindecarea procesului

tuberculos.



1.< EDUCATIE PENTRU SANATATE

Educatia igienica urmareste insusirea de catre individ a unor deprinderi deviata igienica, precum si dobandirea de cunostinte necesare pentru a intelege

roastul acestor deprinderi igienico-fiziologice. Ea cauta sa-si atinga scopulexplicandu-i care sunt conditiile si rostul principalelor functii ale organismului,

cauzele principale ale bolilor, modul de propagare a diverselor infectii, mi(loacele

de prevenire, pastrarea si consolidarea rezistentei organismului.

Educatia va incepe din prima copilarie, prin obisnuirea copilului cumasurile elementare de curatenie corporala si vestimentara, exercitii fizice si

altele. Ge va trece apoi la cele privind curatenia locuintei, a alimentelor, a locului

de munca, a scolii si mai tarziu a atelierului.

!entru adult, ele vor privi, in afara de aceste reguli de igiena a muncii si

reguli de igiena a muncii. 9a inceput aceste deprinderi vor fi obtinute prin

impunerea anumitor reguli care vor fi observate de copil in mediul familial. Cutimpul, ele vor fi completate prin cunostintele necesare intelegerii lor, prin notiuni

de igiena introduse ciar in invatamantul scolar, prin conferinte, publicatii, afise,

ilustratii, proiectii, cinematograf etc.

)n ceea ce priveste tuberculoza, se va insista mai ales asupra notiunii de

contagiune, asupra importantei unui diagnostic precoce, deci a unui examen

medical la primele simptome suspecte, ca si a unui examen medical periodic,asupra bazelor terapeutice si prevenirii prin repaus, conditii igienice de viata si

vaccinarea specifica. !ropaganda sanitara urmareste pe langa propaganda

individuala, mai ales mobilizarea intregii mase a populatiei pentru participarea la

efortul colectiv de aparare a sanatatii, aratand rolul pe fiecare, incepand de la

individul izolat si pana la cele mai mari colectivitati, scoala, industrii, armata, il au

si trebuie sa-l aiba in aceasta lupta pentru prevenirea si licidarea imbolnavirilor, pentru sanatatea publica.

Mi(loacele de aparare existente, dar si cele care mai lipsesc, trebuie descrise

si semnalate tuturor, pentru ca sa nu se creeze numai panica fata de boala, dar in

special sa se si stimuleze la lupta activa prin prezentarea posibilitatilor de succes in

aceasta lupta. Conferintele pentru grupuri mai mici sau mai mari, adaptate

nivelului si gradului de intelegere al fiecaruia, propaganda prin presa, afise, radio,cinematograf, expozitii, coltul sanitar, toate vor fi folosite in acest scop.

4 atentie deosebita se va acorda organizatiilor de masa, a caror contributie

la actiunea sanitaro-profilactica este atat de importanta, pentru a le familiariza cu probleme la a caror rezolvare sunt cemate sa contribuie si sa colaboreze. !entru

cercul restrans al tuberculosului, educatia si propaganda reprezinta un element de

prima importanta pentru a asigura participarea lui activa, la procesul de vindecaresi conservare a sanatatii. Ele se vor exercita in cadrul spitalului, sanatoriului si

dispensarului si vor fi descrise odata cu sarcinile si modul de functionare a



acestora. tiziologul va planifica si sustine propaganda si educatia sanitara in

cadrul activitatii dispensarului din teritoriu.

M'ur" %#tru cr%'t%r% r%"'t%#t%" #%'%c"0"c%

;ezistenta nespecifica a organismului este intretinuta si marita, in primulrand, prin asigurarea unui raport bine ecilibrat intre aportul energetic din exterior,

prin alimentatie si consumul energetic sub toate formele de activitate. )n acelasi

timp vor contribui la functionarea normala a organismului, satisfacerea nevoilor

sale in oxigen, lumina, temperatura, umiditate, presiune atmosferica si conditiile

de locuinta.

oti acesti factori nu trebuie insa considerati numai sub aspectul strict

cantitativ si calitativ al fiecarui element luat in parte. Din invatatura lui ).!.!avlov

reiese ca mediul extern poate deveni si reprezenta astfel, in toata complexitatea si

intregul lui, un modificator al organismului, prin intermediul scortei cerebrale,

coordonatoare a tuturor functiilor sale fiziologice. Gub acest aspect intelegem dece trebuie sa incadram in acest mediu modificator alorganismului nivelul cultural

si de trai al individului in parte si al colectivitatii in general, gradul de educatie

igieno-sanitara, in fine starea morala, determinata de conditiile economico-socialein care se desfasoara viata.

4rganizarea mediului extern reprezinta realizarea, din toate aceste puncte

de vedere, a conditiilor celor mai favorabile pentru organism, interesand deci

- igiena locuintei si a locului de munca

- alimentatia

- reglementarea efortului si a repausului

- reincadrarea in munca a tuberculosului- ridicarea culturala, in general si educatia igienica si antituberculoasa, in special.

*cestea sunt dependente de buna organizare sociala privind sectoarele

corespunzatoare.

)giena locuintei trebuie sa asigure, in primul rand, conditii care sa reduca

pericolul contagiunii in caz de boala si pentru aceasta trebuie sa dispuna de spatiulnecesar pentrua evita aglomerarea indivizilor in incaperi mici tot in acest sens va

influenta si luminozitatea incaperilor, in special prin accesul direct al razelor

solare, care prin actiunea lor sterilizanta, sunt un element de diminuare a

contagiunii.

)n al doilea rand, locuinta trebuie sa asigure cuba(ul de aer necesar,

considerat de cca. 3@ m3 pentru un adult si 1" m3 pentru un copil. 5miditatea areactiune patogena directa, favorizand afectiunile reumatismale, ca si pe cele acute

pulmonare si rinofaringiene praful este nociv ca atare sau ca veicul transmitator

al infectiei.

)n fine, aspectul incaperilor, culoarea lor, lumina sunt totatati factori care

prin actiunea reflexelor conditionate pot influenta organismul creand acea stare de

multumire, ca expresie a unei functionari ecilibrate a tuturor organelor sub



actiunea coordonatoare a creierului si care la randul ei este un important element al

rezistentei organismului fata de diversi agenti nocivi ai mediului extern. ot astfel,

in ceea ce priveste igiena locului de munca, respectarea acestor prescriptii va avea

ca efect, nu numai suprimarea directa a agentilor nocivi, dar si crearea acelui

complex de excitanti conditionati stimulatori si reglatori ai tuturor functiilor

organice.*limentatia trebuie sa faca fata consumului energetic al organismului, dar

in acelasi timp sa asigure si alte functii, precum cresterea si refacerea tesuturilor,

dupa cum si nevoile specifice de metabolism ale diverselor organe, cu exigentele

si functiile lor particulare.

De aceea, ratia alimentara nu poate fi calculata si prescrisa numai pe baza

valorii ei calorice, reprezentand valoarea ei energetica, ci trebuie sa tina seama si

de compozitia ei calitativa. 9a randul ei, valoarea energetica a alimentatiei va

trebui sa corespunda consumului energetic al individului si in consecinta, se va

tine seama la calcularea ei, de varsta individului, de felul muncii, de conditiile in

care se efectueaza aceasta la copil se va tine seama ca, in afara de ratia deintretinere, mai are nevoie si de aceea de crestere.

)n fine, modul de prezentare al alimentelor, variatia lor, prin actiunea lor

asupra scoartei cerebrale si prin intermediul acesteia asupra secretiei glandelor digestive, este un element de care trebuie sa tinem seama. /aloarea energetica a

alimentelor se exprima in calorii si pentru calcularea ratiei globale se va tine

seama de valoarea calorica a diferitelor alimente, stiind ca 1 g substante proteice

produce calorii, 1 g lipide ? calorii, iar 1 g glucide calorii.

)n linii generale, trebuie sa amintim ca, din punct de vedere al rezistentei la

infectie, proteinele de origine animala (oaca un rol otarator si absenta lor din

alimentatia populatiei este unul din principalii factori ai deficientei ei fizice si aimarii ei mortalitati prin boli infectioase. De asemenea, este importanta, din punctul

de vedere al calitatii si prezenta vitaminelor. Nevoile si caloriile vor fi satisfacute

mai ales prin glucide. )ntr-o ratie alimentara bine ecilibrata va trebui ca &@ din

totalul caloriilor sa provina din glucide, 1' din lipide si 12 din proteine

dintre acestea, cel putin "@ trebuie sa fie de origine animala $lapte, oua, carne%,restul putand fi furnizat din proteine de origine vegetala.

;eglementarea efortului si a repausului constituie un element important in

mentinerea si ameliorarea rezistentei nespecifice a organismului. )n cadrul acesta

se utilizeaza

4rganizarea muncii adoptarea regimului de ' ore de munca si reducerea

acestora pentru anumite industrii in care munca se realizeaza in conditii deosebitde grele, la fel, concediile de odina acordate muncitorilor stau la baza unui regim

de crutare a fortelor de mentinere a rezistentei.

;educerea efortului fizic prin mecanizarea muncii si prin rationalizarea

manevrelor, scutirea de munca de noapte a femeilor, locuinta in apropierea locului

de munca, sanatoriile de zi si de noapte, adaptarea procesului de productie la



aptitudinile si forta fizica a fiecarui muncitor, calificarea profesionala sunt toate

masuri care, usurand munca, reduc prin aceasta uzarea organismului.

Masurile de protectie a muncii prin prevenirea accidentelor si inlaturarea

tuturor factorilor nocivi si a noxelor profesionale, asigura desfasurarea procesului

de productie in conditiile cele mai favorabile pentru organism.

Examenul medical preventiv, cel prenatal al femeilor insarcinate, conditiilede sarcina si leuzie contribuie ca deficientele patologice sau fiziologice sa nu fie

agravate de efort si conditiile de munca.

!entru copii si tineretul scolar in general, cresele, caminele, coloniile de

vacanta, scolile in aer liber, preventorii, asigura dezvoltarea lor prin aplicarea unor

tratamente tonifiante continue, in conditii igienice, o restabilire a fortelor dupa

munca scolara, o redresare a sanatatii.

oate aceste elemente de redresare a sanatatii, de conservare si recastigare a

potentialului de productie, astazi puse la indemana masei mari a oamenilor muncii,

sunt tot atatea masuri de marire a rezistentei nespecifice si astfel, indirect, de

prevenire a tuberculozei.



1.= MASURI DE SECURITATE A MUNCII IN

DOMENIUL SANITAR

Normele de securitate a muncii in domeniul sanitar sunt reglementari cu

aplicabilitate nationala si cuprind prevederi minimale obligatorii pentrudesfasurarea diferitelor activitati in conditii de securitate. 9a locurile de munca in

care se desfasoara diverse activitati in domeniul sanitar vor fi repartizate numai

persoanelor care au fost instruite din punct de vedere al securitatii muncii.

*stfel, persoanele care lucreaza in domeniul sanitar vor fi informate cu privire la

- riscurile la care sunt expuse privind contactarea unor boli

- partile periculoase ale ecipamentelor tenice utilizate butelii de oxigen,

aparatura electrica in cazul resuscitarii cardio-respiratorii etc.

- dispozitivele de protectie existente in serviciul de radiologie $ecran de protectie,

manusi, sorturi%- mi(loace de protectie si autoprotectie pentru a evita contaminarea cu produse de

excretie $urina, materii fecale, sputa, licid de ascita%, etc.

- mod de interventie in caz de avarii sau accidente

- semnificatia marca(elor si inscriptiilor diferitelor ambala(e $recipiente de sticla,

cutii, flacoane etc.%

- semnificatia tablitelor de avertizare cu semnalul de pericol biologic, de iradiereetc.

- purtarea ecipamentului de protectie acesta este alcatuit din

- alat alb

- calota

- papuci ce pot fi usor decontaminati

- se interzice efectuarea oricarei interventii cu mainile umede la ecipamentetenice-electrice si se interzice descompletarea ecipamentului electroizolant

$podele, covoare etc.%

- in sectiile de anestezie, terapie intensiva si bloc operator, unde se lucreaza cu

gaze narcotice inflamabile, se interzice purtare imbracamintei din fibre sintetice

sau lana

- se interzice ca in timpul desfasurarii unor tenici medicale sa se manance sau sase atinga gura sau fata, cu mainile

- se vor utiliza grupuri sanitare separate de cele destinate bolnavilor

- depozitarea reziduurilor mena(ere se va face separat de cele rezultate dinactivitatea medicala

- se cere respectarea intocmai a procedeelor de lucru privind examinarea,

investigarea si aplicarea tratamentelor./estiarele ecipamentului individual de protectie vor fi separate de cele

pentru imbracamintea personala de exterior. Ecipamentul de protectie se



utilizeaza numai in incinta spitalului, acesta va fi scimbat cu ainele personale la

iesirea din tura, dupa o spalare si aseptizare a mainilor.

T%(#"c '!r"" )"#"!*r ar trebui sa dureze 1"-3@ secunde. !e mainile

ude aplicam 3-" ml sapun sau un antiseptic care este speciel si se freaca mainile "

secunde pentru fiecare dintre cei # pasi aratati mai (os.

!ot fi folositi pe mana curata 3 ml alcool sau gel.C# r tr%+u" '!t% )"#"!% >

- ori de cate ori mainile sunt vizibil murdare

- inainte de contactul cu pacientul

- inainte de baie

- dupa contactul cu sangele sau cu produsele de excretie

- dupa indepartarea manusilor

- inainte si dupa parasirea saloanelor

- inainte de manuirea ranei

- inainte de procedurile aseptice ingri(irea unei rani, in(ectii, punctii etc.

- inainte de contactul cu orice pacient.C%" ; '" " '!r"" )"#"!*r

1. mainile pe fetele palmare

2. mainile pe fetele dorsale3. palmele interdigital

. degetele cu palma opusa

". policele cu palma opusa

#. ungiile prin rotatii cu palma opusa



CAPITOLUL II

P!# % "#$r"&"r% c"%#tu!u" cu !%ur%"%

'%r*0"+r"#*'



II.1 CULEGEREA DATELOR

II.1.1 DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTULUI

D*E ;E9*)/ G*+)9E

Nume G

!renume *

/arsta 3@ ani

Gex Masculin

;eligie 4rtodoxa Nationalitate ;omana

Gtare civila Casatorit

4cupatie Mecanic de locomotiva

D*E /*;)*+)9E

Domiciliul comuna !odenii Noi, (udetul !raova

Conditii de viata si munca bune

7usturi personale si obiceiuri - alimentatie nu are preferinte alimentare

- dieta normosodata

- ritm de viata ponderat, dar mananca

neregulat

- nu fumeaza si nu consuma alcool

Mod de petrecere a timpului liber- plimbari in aer liber

- lectura, recreere prin ascultarea unor melodii

adecvate

II.1.3 DATE PRIVIND STAREA DE SANATATE

ANTERIOARA

1.2.a% D*E *N;4!4ME;)CE

7reutate &" <g

)naltime 1,'@ m

7rup sanguin *))

; pozitiv

1.2.b% 9)M)E GENB4;)*9E



- *lergii - la mirosuri puternice

- !roteze - nu prezinta

- *cuitate vizuala si auditiva - foarte bune

- Gomn - regenerator, calm, fara cosmaruri, adorme cu usurinta

- Mobilitate - normala. Este activ, in deplinatatea puterii, da suplete

miscarilor, le coordoneaza- *limentatie - inadecvata prin nerespectarea orelor de masa, cu o idratare

satisfacatoare

- Eliminari - normale varstei diureza 13@@ mlI2

1.2.c% *NECEDENE 0E;ED4-C49*E;*9E

- fara importanta

1.2.d% *NECEDENE !E;G4N*9E - )B)4947)CE

- !*4947)CE- epatita tip *, la 12 ani

II.1.7 INFORMATII LEGATE DE BOALA

1.7.5 M*t"/%!% "#t%r#r"":

- ipertermie

- astenie

- tuse seaca

- durere toracica

- inapetenta- slabiciune

1.7.+5 I't*r"cu! +*!""

Debut in urma cu doua saptamani, cu febra, frison, astenie, inapetenta, tuse

neproductiva.

* fost tratat de catre medicul de familie, cu gentamicina si penicilina

$in(ectabil%. Nu s-au constatat ameliorari clinice. Este trimis la Ganatoriul Dra(na,unde se depisteaza o opacitate in (umatatea inferioara stanga. Ge constata o

pleurezie si se interneaza de urgenta.

1.7.c5 D"$#*'t"cu! ! "#t%r#r%

!leurezie stanga +C

1.7.5 Dt "#t%r#r""

@[email protected]@@#



1.7.%5 E2)%#u! % rt%

Examenul clinic general

- tegumente palide, facies cu tenta semnificativa

*paratul respirator

- tuse expectoranta muco-purulenta in cantitate mica

- in (umatatea inferioara stanga matitate, vibratie toracala si murmur vezicular alveolar

*parat cardio-vascular

.*. 12@I&@ mm 0g

!ulsul '@ bataiImin

Cord in limite normale

+atai cardiace normale

*parat digestiv

- abdomen nedureros

- icat, splina relatii normale

*parat urogenital relatii normale

E2)%# % '%c"!"tt%

9icid pleural;eactia ;ivalta pozitiva exudat

7licopleurezie "" mg

!roteine 3&,"

Examen citologic frecvente ematii

GK 9K?" MK1 .

I#/%'t"$t"" % !+*rt*r+.=. microscopie negativ

- N; 2@??

- negativ

/G0 K "'-? mmI1

0b K '" 9 K '"@@ mlImm3

N K @ G K #'

E K 3 9 K 23 M K #

6mol K ' u

7licemie K '@ mg

Examen urina albumina, glucoza, pigmenti absentiGediment rare celule epiteliale, relativ frecvente leucocite, rar microxalat de

calciu

Examen radiologic

9a (umatatea inferioara stanga opacitate omogena intinsa, de ton subcostal, cu

marginea superioara concava situata la nivelul arcului posterior.

;egim dietetic



GG tratament strict supravegeat

- 03 ; B G #I&



II.3 ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

II.3.1 A#!" 't"'0c%r"" '" "#t%rr%tr% t%!*r

N%/*"

0u#)%#t!

M#"0%'tr" %

"#%%#%#t

M#"0%'tr" %

%%#%#t

Sur'% %

"0"cu!tt%

1. * respira si a

avea o buna

circulatie

- respiratie ritmica

- tipul respiratiei

costal-inferior - frecventa puls

'@ bataiImin

- puls ritmic

* 12@I&@ mm 0g

- cord in limite

normale

- taipnee

2@ respImin

- modificareaamplitudinii

respiratorii

- tuse seaca

- sputa muco-

purulenta

-facies caracteristic

- durere

- diminuarea

mobilitatii- anxietate

- intoleranta la

efort fizic

2. * bea si a

Manca

- dentitie completa

- mucoasa bucala

umeda si roz

- inapetenta

- greutate inferioara

normalului

- slabiciune

- anxietate

- durere

3. * elimina - frecventa si

eliminarea de fecale

si urina normale

- transpiratii

abundente axila si

frunte

-starea fiziologica

a organismului

. * se misca si a

avea o buna

postura

- dificultate de a se

mobiliza,a se spala,

a merge

- oboseala

- durere

". * dormi si a

se odini

- ore de odina

insuficiente

- stare depresiva

#. * se imbraca si

Dezbraca

- dificultate de a-si

misca membrele

- slabiciune

- oboseala

&. *-si mentine

temperatura

corpului in limitenormale

- diaforeza

- frisoane

- iperpirexie3?-@ @C

- proces

infectios-

inflamator

'. * fi curat,ingri(it, a-si

prote(ategumentele si

mucoasele

- deprinderi igienicesatisfacatoare

- cianozategumentelor

- dispneea

?. * comunica - slabiciune

- neincredere

- anxietate

- durere



N%/*"

0u#)%#t!

M#"0%'tr" %

"#%%#%#t

M#"0%'tr" %

%%#%#t

Sur'% %

"0"cu!tt%

1@. * evita

pericolele

- cresterea ritmului

respirator

- taipnee

- transpiratii- slabiciune

- proces

infectios-

inflamator

- anxietate

11. * actiona

conform

propriilor

convingeri si

valori

-preocuparea fata de

semnificatia

suferintei

- neacceptarea

bolii

12. * fi

preocupat in

vederea realizarii

- incapacitatea de

a-si termina

proiectele

- stres

- anxietate

13. * se recrea - dificultatea de a seconcentra

- stare depresiva- durere

1. * invata - modificarea

comportamentuluifata de sanatate

- cunostinte

insuficiente asupra bolii, a masurilor de

prevenire, a

tratamentului, a

convalescentei

- inaccesibilitate

la informatie



II.3.3 Pr*+!%)% % %%#%#t

4bstructia cailor respiratorii

*lterarea respiratiei-dispnee

0idratare inadecvata

)napetenta alimentatie inadecvata prin deficit0ipertermie

)nsomnie


/ulnerabilitate fata de pericole

*nxietate

Disconfort fizic

II.3.7 St+"!"r% $ru!u" % %%#%#t

7radul 2 pacient cu dependenta moderata cuprinsa intre 1"-2' puncte

Numarul punctelor obtinute prin evaluarea problemelor de dependenta ale

pacientului este 23

II.3.8 D"$#*'t"c #ur'"#$

4bstructia cailor respiratorii din cauza cresterii cantitatii de sputa manifestata prin

tuse.

)ncapacitatea plamanului de a efectua excursiile respiratorii normale datorita prezentei licidului pleural manifestata prin dispnee.

Diaforeza din cauza ipertermiei manifestata prin transpiratii abundente.

*limentatie inadecvata din cauza inapetentei manifestata prin scadere ponderala.

9ipsa cunostintelor din cauza inaccesibilitatii la informatie manifestata prin

neliniste, teama.

/ulnerabilitate din cauza procesului infectios manifestata prin aparitiacomplicatiilor.

Disconfort datorat respiratiei ineficiente manifestata prin indispozitie, (ena.

!erturbarea ritmului somn-vege din cauza anxietatii manifestata prin insomnie.



*nxietate din cauza necunoasterii bolii manifestata prin teama, neliniste,

neincredere.

)ncapacitatea de a-si relua activitatea din cauza bolii manifestata prin spitalizare,

izolare.



II.7 PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

II.7.1 O+"%ct"/%

4biective globale pacientul sa-si amelioreze starea in decurs de "-# zile.

4biective cu termen permanent

- pacientu sa fie ecilibrat fizic si psiic

- pacientul sa aiba conditii de mediu securizant- pacientul sa aiba toate nevoile fundamentale satisfacute pe toata perioada

spitalizarii

- pacientul sa respire liber pe nas

- pacientul sa prezinte mucoase respiratorii umede si integre

- pacientul sa prezinte rezistenta crescuta fata de infectii

- pacientul sa prezinte cai respiratorii permeabile si o buna respiratie- pacientul sa fie ecilibrat idroelectrolitic

II.7.3 I#t%r/%#t""

- am masurat si am notat functiile vitale

- am administrat medicatia prescrisa- am supravegeat pacientul

- am sustinut psiic pacientul

- am indepartat secretiile nazale

- am umezit aerul din incapere

- am asigurat un aport de licide suficient pe 2

- am educat pacientul pentru folosirea batistei individuale si de a evita imprastiereasecretiilor nazale

- am invatat pacientul sa evite scimbarile bruste de temperatura si aglomeratiile

- am invatat pacientul sa tuseasca, sa expectoreze si sa colecteze sputa

- am invatat pacientul sa faca gimnastica respiratorie

- am asigurat pozitia sezand sau semisezand a pacientului dispneic

- am asigurat pozitia antalgica- am invatat pacientul sa utilizeze tenici de relaxare

- am pregatit psiic pacientul, in vederea oricarei tenici la care va fi supus

$punctie, examene radiologice, toracocenteza%- am recoltat sange pentru examene de laborator



II.8 APLICAREA INGRIJIRILOR



Dt Pr*+!%) O+"%ct"/% I#t%r/%#t"" E/!ur%

@2.1@.

2@@#

4bstructia cailor

respiratorii

- sa expectoreze secretiile in

2 zile

- sa tuseasca in mod eficace in

termen de zile

- sa-si elibereze cailerespiratorii de secretii in 3 zile

- sa respire liber pe nas in 2

zile

- invat pacientul sa expectoreze, sa

tuseasca si sa colecteze sputa

- umezesc aerul din incapere

- asigir pozitii ce favorizeaza

diminuarea dispneei- administrez tratamentul prescris

$expectorante sirop de patlagina%

- administrez oxigenul la indicatia

medicului

!acientul prezinta

dspnee, taipnee,

tuse cinuitoare

- caile respiratorii nu

sunt suficient de permeabile

Dificultate in a

respira

- sa-si diminueze taipneea in

#@ de minute

- sa respire fara dificultate in

termen de 3 zile

- masor si notez functiile vitale

- invat pacientul sa utilizeze tenici

de relaxare

- asigur pozitie antalgica

- indepartez secretiile nazale

- stare generala

alterata

- pacientul prezinta

respiratie dispneica

0idratareinadecvata

- sa-si creasca cantitatea delicide la 2@@@ mlIzi in zile

- sa aiba mucoase umede in

termen de 3 zile

- pacientul sa fie ecilibrat

idroelectrolitic

- am lasat portia de apa la indemana- explic necesitatea de a bea cel putin

un paar de apa intre mese. 4fer

pacientului un paar de suc la orele

1@@@ 1@@ 2@@@

- calculez bilantul ingestie-elimina

- pacientul estedesidratat datorita

ipertermiei si a

transpiratiilor

abundente

*limentatie

inadecvata

- sa creasca in greuate 1 <g pe

saptamana

- sa consume gustari intre

mesele principale

- sa ia suplimente nutritive

- invat bolnavul valoarea energetica a

alimentelor

- servesc pacientul cu alimente la o

temperatura moderata, la ore regulate

si apetisante

- scadere ponderala

datorita inapetentei



Dt Pr*+!%) O+"%ct"/% I#t%r/%#t"" E/!ur%

0ipertermie - sa-si diminueze temperatura

cu 1-2 @C in 3 zile

- sa prezinte o temperatura in

limitele normale in zile

- aerisesc camera

- asigur igiena tegumentelor

- aplic comprese reci

- administrez medicatia recomandatade medic $antibiotice si antitermice%

- masor temperatura

- stare de disconfort

datorita frisoanelor

)nsomnie - sa doarma 2@-3@ min. ziua in

termen de 1-2 zile

- sa doarma # ore neintrerupte

pe timp de noapte, in decurs

de zile

- invat pacientul tenici de relaxare

- identific si inlatur nivelul si cauza

anxietatii

- pacientul este

obosit si anxios

*nxietate

moderata

- sa-si exprime diminuarea

anxietatii in termen de 3 zile

- asigur un mediu securizant si

adecvat

- pacientul este

neincrezator

9ipsa de

cnostinte

- sa inteleaga in decurs de

cateva zile notiuni despre

boala, tratamentul, masuri preventive

- explorez nevoile de cunoastere

- informez despre mi(loacele si

resursele ce le pot asigura

- pacientul este

receptiv la sfaturile

date

@3.1@.

2@@#

4bstructia cailor

respiratorii

- sa expectoreze secretiile in

2

- sa tuseasca in mod eficace in

3 zile

- sa-si elibereze caile

respiratorii in 2 zile

- sa respire fara dificultate intermen de 2 zile

- urmaresc daca pacientul foloseste

tenica invatata

- administrez tratamentul prescris



- dispneea s-a

diminuat, caile

respiratorii au

devenit mai

permeabile dar starea

generala este

alterata



Dt Pr*+!%) O+"%ct"/% I#t%r/%#t"" E/!ur%

0idratarea si

alimentatia

inadecvata

- asigur cantitatea de licide

suficienta


idroelectrolitic- sa consume gustari intre

mesele principale

- urmaresc daca pacientul se

idrateaza si se alimenteaza corect,

dupa program

- il incura(ez pentru progresele facute

- pacientul este

reecilibrat

idroelectrolitic

0ipertermia - pacientul sa prezinte o

temperatura in limite normale

in '

- sa-si diminueze temperatura

cu 1 @C

- aerisesc camera

- masor temperatura

- administrez medicatia prescrisa

- starea de disconfort

s-a diminuat

)nsomnia - sa doarma # ore pe noapte

neintrerupt

- sa doarma 3@ min. in termende 2

- urmaresc pacientul daca si-a insusit

sfaturile si daca respecta programul

dat

- dominuarea starii

de oboseala

*nxietatea - sa-si exprime diminuareaanxietatii in 2 zile

- continui terapia de relaxare- asigur un mediu securizant

- reducerea anxietatii

9ipsa de

cunostinte

- sa inteleaga termeni despre

boala, tratament si masuri

preventive

- continui informarea si consolidarea

datelor

- acumularea de

cunostinte minime



@.1@.

2@@#

4bstructia cailor

respiratorii


respiratorii de secretii in

termen de 2


termen de 2

- sa expectoreze si sa tuseasca




- diminuarea

considerabila a

dispneei si

ameliorarea starii

generale

Dt Pr*+!%) O+"%ct"/% I#t%r/%#t"" E/!ur%

in mod eficace in termen de

'

0idratare sialimentatie

inadecvate

- pacientu sa fie ecilibratidroelectrolitic

- mese dese si consistente

dupa orarul prestabilit

- calculez raportul ingestie-elimina- servesc mesele la ore regulate

- incura(ez pacientul

- pacientulreecilibrat

idroelectrolitic

- revenirea apetitului

0ipertermie - sa prezinte temperatura in

limite normale in 2

- masor temperatura


- ameliorarea

satisfacatoare a

starii de disconfort

*nxietate - sa-si exprime diminuarea

anxietatii in termen de 2

- continui terapia - recapatarea

increderii

- reducerea

considerabila aanxietatii

9ipsa de

cunostinte

- insusirea cunostintelor

despre boala

- continui informarea - cresterea

acumularii de

cunostinte



@".1@.

2@@#

4bstructia cailor

respiratorii


respiratorii in termen de 2


termen de 2

- aerisesc camera


- stare generala

satisfacatoare

0idratare si

alimentare

inadecvate

- asigurarea cantitatii de

licide si alimente suficiente

- servesc mesele regulat

- urmaresc idratarea si alimentarea

- calculez raportul ingestie-elimina

- pacient reecilibrat

idroelectrolitic

- apetit normal

Dt Pr*+!%) O+"%ct"/% I#t%r/%#t"" E/!ur%

0ipertermia - sa prezinte temperatura in

limite normale

- masor temperatura


- stare de confort

termic

)nsomnia - sa se odineasca suficient - continui terapia de rexare

- servesc o cana de lapte seara

- program

somn-vege normal

*nxietate - diminuarea anxietatii - continui terapia - scaderea anxietatii

9ipsa de

cunostinte

- acumularea de noi cunostinte - consolidez si imbogatesc baga(ul de

cunostinte despre boala

- cresterea

interesului pentru noi

informatii

11.1@.

2@@#

4bstructia

cailor

respiratorii

- sa-si mentina caile

respiratorii permeabile


- aerisesc camera

- starea generala

buna

0idratarea si

alimentarea

inadecvate

- asigurarea aportului suficient

de licide si alimente

- urmaresc respectarea orelor de

masa si a cantitatii de licide

necesare

- apetit crescut

- pacient ecilibrat

idroelectrolitic

)nsomnie - sa se odineasca suficient - urmaresc aplicarea tenicilor de

relaxare invatate

- program normal de

somn



*nxietate - disparitia anxietatii - continui terapia - disparitia totala a

anxietatii

9ipsa de

cunostinte

- acumulare de noi cunostinte - urmaresc imbogatirea cunostintelor

despre boala

- acumularea tot mai

mare de cunostinte



II. EXTERNAREA PACIENTULUI

Dt %2t%r#r""

[email protected]@@&

Str% ! %2t%r#r% *meliorat

!acientul prezinta o respiratie normala, cu mucoase fluide in cantitate normala.

emperatura este in limite normale, apetitul satisfacator, reecilibrat

idroelectrolitic, iar starea generala este buna.

B"!#tu! ut*#*)"%"

Dupa evolutia clinica favorabila, pacientul se externeaza deoarece isi poate

satisface singur toate nevoile fundamentale, datorita recapatarii starii

independentei avuta inaintea imbolnavirii.

Evolutia clinica a fost favorabila, dar cu formarea unei paipleurite in treimeainferioara externa stanga.

R%c*)#r" ! %2t%r#r%

- continuarea tratamentului ambulator pana la # luni prin dispensarul teritorial

- repetarea investigatiilor prin dispensar +C $examen radiologic si examen de

sputa%

- un aport alimentar adecvat, bogat in proteine, lipide, glucide, vitamine si

minerale

- o idratare buna cu minim 2"@@ ml licideIzi

- odina cu program de somn '-? oreIzi- folosirea in continuare a tenicilor de relaxare

- dozarea efirtului alternarea orelor de munca fizica moderata cu orele de odina

- scimbarea locului de munca daca este cazul



E2)%#% rc!"#"c%

A#!" c%rut M* % r%c*!tr% V!*r" #*r)!% V!*r%

*+t"#ut

/G0 - prin punctie venoasa

- se recolteaza 1,# ml sangeH @, ml citrat de sodiu 3,'

1-1@ mmI1

+ &-1" mmI2 2-13 mmI1

12-1& mmI2

"'-? mmI2

0emoglobina - prin intepare in pulpa

degetului

+ 13-1& gI1@@ ml

11-1" gI1@@ ml

'"

este de

disproteinemie

- prin punctie venoasa

- se recolteaza "-1@ ml

sange simplu

;eactia 6mol

@- uM9

' uM9

7licemie - prin punctie venoasa

- se recolteaza 2 ml sange H

H mg florura de sodiu

@,'@-1,2@ g L '@ mg

Examen de

5rina

- recoltarea se face din

mi(locul (etului urinar

1@1@-1@2" 1@2@

9icid pleural - punctie pleurala -

toracocenteza

transsudat exudat

E2)%#u! r"*!*$"c poate afirma doar prezenta licidului, sediul si intinderea,dar nu si existenta pleureziei serofibrinoase. *pare o opacitate omogena la baza

sau in plin emitorace.

D%#u)"r%

)%"c)%#tu!u"

F*r) %

)"#"'trr%

Act"u#% D*

"!#"c

D*

u#"c

0idrazida Comprimat uberculostatica 1 cp 1 cp

;ifampicina Comprimat +acteriostatica si

bactericida

1 cp 1 cp

!irazinamida Comprimat uberculostatica 1 cp 1 cp

Etambutol Comprimat uberculostatica 1 cp 1 cp

!rednison Comprimat *ntiinflamatoare 2 cp 1 cp

/itamina C Comprimat onica 1 cp 1 cp*lgocalmin Comprimat *nalgezica 1 cp 1 cp

Girop de

!atlagina

Girop Expectorant 3- lg 1-2 lg

!aracetamol Comprimat *ntipiretic 2 cp 1 cp



PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTULUI CU

PLEURITA 4!%ur%"% u'ct5





D*E ;E9*)/ G*+)9E

Nume !

!renume )

/arsta 3" ani

Gex M


Gtarea civila Casatorit

4cupatia )nginer constructii

D*E /*;)*+)9E

Domiciliul !loiesti, (udetul !raova

Conditii de viata si munca bune

7usturi personale si obiceiuri

- alimentatie preferinte preparate din carne

- dieta normosodata si condimentata

- ritm de viata - ponderat

- nu fumeaza si nu consuma alcool

Mod de petrecere a timpului liber- lectura

- plimbari in aer liber

- sport preferinte - fotbal


ANTERIOARA

1.2.a% D*E *N;4!4ME;)CE

7reutate ?@ <g

)naltime 1,'@ m

7rup sanguin @)

; pozitiv $H%



1.2.b% 9)M)E GENB4;)*9E

*lergii nu prezinta

!roteze nu prezinta

*cuitate vizuala si auditiva foarte bune

Gomn egenerator, calmMobilitate normala

*limentatie in exces, prin mese copioase

cu o idratare satisfacatoare 2 lIzi

Eliminari normale varstei

diureza 1@@ mlI2

frecventa mictiunilor "-#Izi $2I3 ziua si 1I3 noaptea%


- fara importanta

1.2.d% *NECEDENE !E;G4N*9E - fiziologice

- patologice

- ru(eola, la " ani


1.7.5 M*t"/%!% "#t%r#r""

- durere toracica

- febra 3'-3?@C

- accese de tuse uscata- dispnee- semnul fizic principal frecatura pleurala

- oboseala, slabiciune

- inapetenta

- tuse uscata, frecventa, persistenta, >uintoasa

- astenie

1.7.+5 I't*r"cu! +*!""

Debut brusc cu febra, dureri toracice accentuate de tuse si respiratie.

Durerea toracica obliga bolnavul sa se culce pe partea afectata, pentru a pune inrepaus emitoracele bolnav. usea esteuscata si dureroasa. *par transpiratii si

inapetenta.

Medicul de familie ii recomanda internarea in spitalul de 5rgente Judetean

!loiesti pentru investigatii clinice si paraclinice.



1.7.c5 D"$#*'t"cu! ! "#t%r#r%

!leurezie uscata

1.7.5 Dt "#t%r#r""


1.7.%5 E2)%#u! % rt%

Examen clinic general

- tegumente palide, facies cu tenta semnificativa

*parat respirator

- tuse uscata

- frecatura pleurala

*parat cardio-vascular

* 13@I'@ mm 0g

!uls ?@ bataiImin.Cord in limite normale

+atai cardiace normale

*parat digestiv- abdomen nedureros

- ficat, splina relatii normale

*parat urogenital

- relatii normale

)nvestigatii de laborator

+= microscopic negativ

/G0 K @-"@ mmI1 0b K 3@

9 K '"@@ mlImm3

6mol K ' uM9

7licemie K ?@ mg

Examen urina glucoza, albumina, pigmenti absentiGediment rare celule epiteliale, relativ frecvent leucocite, rar microxalat de

calciu

Examenul radiologic precizeaza existenta si volumul colectiei licidiene,

exudatul aparand ca o opacitate bazala intensa si omogena, cu partea superioara

delimitata.

/G0 este constant accelerata, leucocitoza cu polinucleoza apare in primele zile.




)).2.1. *N*9)B* G*)G*CE;)) NE/4)94; 5ND*MEN*9E

N%/*"

0u))%#t!

M#"0%'tr" %

"#%%#%#t

M#"0%'tr" %

%%#%#t

Sur'% %

"0"cu!tt%

1. * respira si a

avea o buna

circulatie

-respiratie ritmica

-tipul respirator

costal- inferior

-frecventa pulsului

&@ batai I minut

-puls ritmic

-* 13@I'@ mm 0g

-cord in limite

normale-batai cardiace

normale

-respiratie

accelerata taipnee

1? resp I min

-modificarea

amplitudinii

respiratiei

-tuse seaca

-sputa mucoasa

-facies caracteristic$palid%

-intoleranta la

efort

-durere toracica

-diminuarea

mobilitatii

2. * bea si a

Manca

-dentitie completa

-mucoasa bucala

umeda si roz

-greutate inferioara

normalului

-inapetenta

-durere

-anxietate

3. * elimina -frecventa si

calitatea

eliminarilor deurina si fecale

normale

-transpiratii

abundente

-starea fiziologica

a organismului

.* se misca si a

avea o buna

postura

-dificultate de a se

mobiliza, a spala,

a merge

-oboseala

-durere

". * dormi si a

se odini

-ore insuficiente

de odina

-stare de

depresie

#. * se imbraca si

Dezbraca

-capacitate fizica

de a se imbraca si

dezbraca

&. *-si mentine

temperaturacorpului in

limite normale

-frisoane

-ipertermieK 3',' @C

-diaforeza

-proces

infectios Iinflamator

'. * fi curat, -negli(area -slabiciune



ingri(it, a-si

prote(a

tegumentele

si mucoasele

indeplinirii

ingri(irilor de

igiena

-cianoza

tegumentelor

-oboseala

?. * comunica -expresienonverbala

normala

-neincredere -anxietate

1@.* evita

pericolele

-cresterea ritmului

respirator

-proces

infectios

11. * actiona

conform

propriilor

convingeri si

valori

-preocupare fata

de semnificatia

suferintei

-neacceptarea

bolii

12. * fi preocupat invederea realizarii

-incapacitate dea-si termina proiectele

-stress-anxietate

13. * se recreea -dificultate de ase concentra

-durere-stare depresiva

1. * invata -modificareacomportamentului

fata de sanatate

-cunostinteinsuficiente

asupra bolii

-inaccesibilitatela informatii

)).2.2. !;4+9EME DE DE!ENDEN*

Dificultate in eliberarea cailor respiratorii.

Dispnee.

Diaforeza.

)napetenta- alimentatie inadecvata prin deficit.

!ostura inadecvata.

*lterarea tegumentelor si mucoaselor.Comunicare inadecvata la nivel afectiv.

Dificultate in a-si acorda ingri(iri igienice.

)).2.3. G*+)9);E* 7;*D595) DE DE!ENDEN*



7radul 2 pacient cu dependenta moderata cuprinsa intre 1"-2' puncte.

Numarul punctelor obtinute din evaluarea problemelor de dependenta ale pacientului este1? puncte.

)).2.. D)*7N4G)C N5;G)N7

Dificultatea eliberarii cailor respiratorii din cauza cresterii cantitatii de sputa manifestata

prin tuse.

)ncapacitatea plamanului de a efectua excursiile respiratorii normale datorita depunerii de

fibrina manifestata prin oboseala.

Diaforeza din cauza ipertermiei manifestata prin transpiratii abundente.

*limentatie inadecvata din cauza inapetentei manifestata prin scaderea in greutate.

!ostura inadecvata din cauza durerii manifestata prin pozitie antalgica- ortopnee.

*lterarea tegumentelor si mucoaselor din cauza diaforezei manifestata prin desidratare.

Comunicarea ineficienta la nivel afectiv din cauza alterarii starii generale manifestata prin

anxietate.

)ngri(iri igienice precare datorita durerii si slabiciunii manifestata prin dezinteres fata detinuta sa.

II.7. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR



)).3.1. 4+)EC)/E

- pacientul se respire liber pe nas

- pacientul sa prezinte mucoase respiratorii umede si integre


- pacientul sa aiba caile respiratorii permeabile si o buna respiratie

- pacientul sa fie ecilibrat psiic

- pacientul sa aiba conditii de mediu securizat- pacientul sa aiba toate nevoile fundamentale satisfacute pe toata perioada spitalizarii

- pacientul sa fie ecilibrata fizic si psiic.

)).3.2. )NE;/EN))

- masor si notez functiile vitale- administrez medicatia prescrisa de medic

- supravegez pacientul

- sustin psiic pacientul

- invat pacientul sa-si mentina caile respiratorii curate pentru o buna respiratie

- asigur un climat securizat si confortabil pentru pacient

- umezesc aerului din incapere

- asigur un aport licidian suficient in 2 ore

- informez pacientul sa foloseasca batista individuala si sa evite imprastierea secretiilor

nazale

- invat pacientul sa evite scimbarile bruste de temperatura si aglomeratiile- invat pacientului tenici utile pentru a tusi si expectora mai usor, precum si pentru a

colecta sputa

- recomand pozitia sezand sau semisezand

- invat utilizarea tenicilor de relaxare

- pregatesc psiic si fizic pacientul inaintea oricarei tenici, pentru o mai buna colaborare

si inlaturarea anxietatii.



II.8 . APLICAREA INGRIJIRILOR



DATA PROBLEMA OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE

11.@1.

2@@&

Dificultate in eliberarea

cailor respiratorii


respiratorii in termen

de 3 zile

- sa tuseasca in modeficace in termen

de '

- sa expectoreze

secretiile in termen de

2

- sa respire liber pe

nas in termen de

3 zile.

- aerisesc incaperea si

umezesc aerul

- invat pacientul sa tuseasca,

sa expectoreze si sa colectezesputa in vasul dat

- administrez medicatia

prescrisa $expectorante%

- masor si notez functiile

vitale.


taipnee, tuse seaca

cinuitoare

- caile respiratorii nu suntsuficient de permeabile,

facand respiratia dificila.

Dispneea - sa-si diminueze

taipneea in " minute

- sa respire fara

dificultate in termen de

3 zile

- asigur pozitia semisezand,

ce favorizeaza diminuarea

dispneei


- invat pacientul sa utilizeze

tenici de relaxare.

- starea pacientului este

alterata

- pacientul este dispneic.

0ipertermie - sa-si diminueze

temperatura corpului cu

1-2 @C in 3 zile

- sa fie ecilibratidroelectrolitic

- scimb len(eria de pat si de

corp, ori de cate ori este

nevoie

- administrez antitermice siantibiotice la indicatia

- stare de disconfort

datorita frisoanelor

- transpiratii




medicului

- masor temperatura.

*limentatie inadecvata - sa consume gustari

apetisante intre mesele

principale

- sa creasca in greutate

1 <g pe saptamana.

- invat principiile nutritive

ale alimentelor

- servesc pacientul cu

alimente la o temperatura

moderata, la ore regulate.

- scadere ponderala

datorita inapetentei.

!ostura inadecvata - sa-si exprime

diminuarea durerii in

3 zile

- sa-si exprime

diminuarea senzatiei de

disconfort in termen de

2 zile.

- invat exercitii de

gimnastica respiratorie

- invat pacientul tenici de

relaxare.

- pacientul este anxios

datorita durerii.

*lterarea tegumentelor si

Mucoaselor

- sa prezinte o

temperatura in limitele

normale in termen de

3 zile.

- explic necesitatea de a bea

cel putin 1 paar apa intre

mese

- informez despre necesitateaconsumului de cel putin

2,"-3 l apaIzi.

- pacientul este desidratat

- tegumentele si mucoasele

sunt uscate.

Comunicare ineficienta

la nivel afectiv

- sa comunice eficace cu

medicul si cu alte

persoane in 3 zile

- dau informatii despre boala,

incercand sa inlatur

anxietatea

- pun in valoare capacitatea

si realizarile anterioare.

- pacientul este

neincrezator in ameliorarea

simptomelor si vindecarea

bolii.




Dificultatea de a face

ingri(iri de igiena

- sa-si faca singur

ingri(iri de igiena in

3 zile.

- a(ut pacientul sa-si faca

baie

- efectuez toaleta pe regiuni

- asigur temperatura apei de

3&,"@C si a camerei 21 @C

- prote(ez patul cu musama sialeza.

- igiena precara

[email protected]@@& Dificultate in eliberareacailor respiratorii

- sa-si elibereze cailerespiratorii in 2

- sa expectoreze

secretiile si sa tuseasca

in mod eficace in 2 .

- urmaresc pacientul dacafoloseste tenica invatata


- administrez tratamentul

prescris.

- dispneea s-a diminuat,caile respiratorii au devenit

mai permeabile

Dispneea - sa respire fara

dificultate in termen de

2 zile

- sa expectorezesecretiile in termen de

2 .

- invat tenici de relaxare


- asigur pozitie semisezand.

- starea generala este

alterata

- pacientul este dispneic.

Diaforeza - sa-si diminueze

temperatura corpului cu

1-2 @C in termen de

2 zile

- pacientul sa fie

ecilibrat

idroelectrolitic.

- asigur aportul licidian

necesar pe 2


prescrisa $antitermice%

- scimb len(eria de pat si de

corp, ori de cate ori este

nevoie.

- cantitatea transpiratiilor

s-a diminuat, iar starea de

disconfort s-a ameliorat.




*limentatie inadecvata - sa consume gustari

apetisante intre mese

- pacientul sa fie

ecilibrat

idroelectrolitic

- pacientul sa creasca ingreutate 1 <gIsapt.

- servesc alimente apetisante,

bogate in calorii, la ore

regulate.

- ameliorarea inapetentei

*lterarea tegumentelor siMucoaselor

- sa prezinte temperaturain limitele normale in

termen de 2 zile.

- urmaresc si calculezraportul ingestie-elimina.

- tegumentele si mucoaseleau devenit mai permeabile.

Comunicare ineficienta la

nivel afectiv.

- sa comunice cu

medicul si cu alte

persoane in mod eficace

in 2 .

- pun in valoare capacitatile

pacientului

- ascult doleantele pacientului

- pacientul este receptiv la

sfaturile date.

Dificultate de a face

ingri(iri de igiena.

- sa-si faca singur

ingri(iri de igiena in 2

zile.

- pregatesc materialele

necesare pentru baie si

urmaresc pacientul in timpul

efectuarii ingri(irilor deigiena, a(utandu-l.

- igiena satisfacatoare

[email protected]@@& Dificultatea in eliberarea

cailor respiratorii.

- sa expectoreze

secretiile si sa tuseasca

in mod eficace

- sa respira fara

dificultate in 2 zile



- urmaresc folosirea tenicilor

de relaxare


prescrisa.

- diminuarea considerabila

a dispneei si ameliorarea

starii generale.




respiratorii in 2 .

Diaforeza - sa-si diminueze

temperatura cu 1 @C in

termen de 1 zi.


prescrisa

- asigur aport licidian

necesar.

- disparitia transpiratiilor,

dar mentinerea crescuta a

temperaturii.

*limentatie inadecvata - asigurarea unui aport

alimentar suficient

- sa creasca in greutate

cu 1 <gIsapt.

- servesc mese apetisante la

ore regulate.

- cresterea poftei de

mancare.

!ostura inadecvata - sa inlature starea dedisconfort.

- urmaresc folosireatenicilor de relaxare si

imbunatatirea starii de

confort.

- ameliorarea starii dedisconfort.


Mucoaselor

- sa prezinte temperatura

in limite normale.

- urmaresc aportul licidian si

raportul ingestie-elimina.

- permeabilitate normala la

nivelul tegumentelor si

mucoaselor.


nivel afectiv

- sa comunice in mod

eficace cu persoanele

din (ur.

- ascult si incura(ez pacientul

in problemele sale.

- receptivitate crescuta la

sfaturile date si insusirea

lor.

Dificultate de a face

ingri(iri de igiena

- sa-si faca singur igiena

corporala.

- urmaresc si incura(ez

pacientul in timpul efectuarii

igienei corporale.

- imbunatatirea igienei

corporale.

@&[email protected]@@& Dificultate in eliberarea

cailor respiratorii

- sa-si mentina caile

respiratorii permeabile.

- umezesc aerul din camera


prescrisa.

- stare generala buna.




*limentatie inadecvata - pacientu sa se

alimenteze in mod

corespunzator.

- urmaresc respectarea

programului de masa.

- apetit crescut

- pacient ecilibrat.


Mucoaselor


in limite normale.

- urmaresc si calculez

raportul ingestie-elimina.

- tegumente si mucoase

normale.


nivel afectiv

- sa comunice in mod

eficace cu cei din (ur.

- incura(ez pacientul pentru

mentinerea sanatatii.

- receptiv la sfaturi si

acumularea de noi

cunostinte.

Dificultatea de a face

ingri(iri de igiena.

- sa-si faca singur

igiena corporala.

- incura(ez pacientul in

mentinerea sanatatii.

- igiena foarte buna.




D** E8E;N*;))@&[email protected]@@&

G*;E* 9* E8E;N*;E vindecat

- pacientul prezinta o buna respiratie

- mucoasele sunt fluide si in cantitate normala

- temperatura este in limite normale

- apetitul este satisfacator

- pacientul este reecilibrat idroelectrolitic- starea generala este buna.

+)9*N59 *54N4M)E)Dupa tratamentul efectuat si ingri(irile acordate in timpul spitalizarii,

pacientul este externat deoarece isi poate efectua singur toate nevoile

fundamentale, datorita recapatarii starii independentei avuta inaintea spitalizarii.Evolutia clinica a fost favorabila.

;EC4M*ND*;) 9* E8E;N*;E- evitarea scimbarilor bruste de temperatura si aglomeratiilor


minerale

- odina cu program de somn de '-? Izi- folosirea in continuare a tenicilor de relaxare si a exercitiilor respiratorii

- dozarea efortului, alternarea orelor de munca fizica moderata cu orele de

relaxare

- efectuarea analizelor medicale minime, cel putin o data pe an.



;**MEN59

D%#u)"r%

)%"c)%#tu!u"

F*r) %

)"#"'trr%

Act"u#% D*

u#"c

D*

"!#"c

*lindor - capsule - antinevralgica 1 cp 1 cp

*lgocalmin - capsule - analgezica 1 cp 1 cp*cid acetilsalicilic - capsule - antipiretica 1 cp 1 cp

!rednison - capsule - antiinflamatoare 2 cp 1 cp

/itamina C - capsule - tonica 1 cp 1 cp

!aracetamol - capsule - antipiretica 2 cp 1 cp

Girop de patlagina - sirop - expectoranta 3- lg 1-2 lg

E8*MENE !*;*C9)N)CE


*+t"#ut9icid pleural - punctie pleurala - transsudat - transsudat

/G0 - punctie venoasa

- se recolteaza 1,# ml sange si

@, ml citrat de sodiu 3,'

1-1@ mmI1

+ &-1" mmI2

2-13 mmI1

12-1& mmI 2

@-"@ mmI1

0emoglobina - prin intepare in pulpa

degetului

+ 13-1& gI1@@ ml

11-1" gI1@@ ml

3@

este de

disproteinemie

- punctie venoasa "-1@ ml

sange simplu

- ;eactia 6mol

@- uM9

' uM9

7licemie - prin punctie venoasa- se recolteaza 2 ml sange si

ml florura de sodiu

-@,'@-1,2@ gL ?@ mg

Examen urina - din mi(locul (etului urinar 1@1@-1@2" 1@2@



PLAN DE INGRIJIRE A PACIENTULUI CU

PLEUREZIE PURULENTA TUBERCULOASA





D*E /*;)*+)9E

Nume ;

!renume G

/arsta "" ani

Gex M


Gtare civila Casatorit

4cupatie Electrician

D*E /*;)*+)9E

Domiciliul comuna +altesti, (udetul !raova

7usturi personale si obiceiuri

- alimentatie nu are preferinte alimentare

- diata ipersodata si condimentata

- ritm de viata - ponderat

Mod de petrecere a timpului liber

- vizionarea emisiunilor preferate

- plimbari in aer liber - lectura


ANTERIOARA

1.2.a% D*E *N;4!4ME;)CE

7reutate '" <g

)naltime 1,&@ m7rup sanguin @)

; pozitiv $H%

1.2.b% 9)M)E GENB4;)*9E

*lergii nu prezinta



!roteze nu prezinta

*cuitate vizuala si auditiva foarte bune

Gomn calm, regenerator

Mobilitate normala

*limentatie bogata, ranitoare, cu mese regulate, dar cu o dieta

ipersodata si condimentatao idratare satisfacatoare de 2," lIzi

Eliminari normale varstei

Diureza 1"@@ mlI2


- fara importanta

1.2.d% *NECEDENE !E;G4N*9E - )B)4947)CE

- !*4947)CE

- parotidita epidemica la varsta de # ani


1.7.5 M*t"/%!% "#t%r#r""

- febra cu caracter de supuratie

- atingerea severa a starii generale

- (ungi toracic rebel la tratament

- semne de supuratie profunda

- febra mare remitenta

- transpiratii profuze- frisoane

- paloare

- anorexie

- astenie

1.7.+5 I't*r"cu! +*!""

Debutul bolii este variabil, fiind adesea mascat de boala primitiva.

+oala este sugerata de febra cu caracter de supuratie, atingerea severa astarii generale, de (ungi toracic rebel la tratament.

Diagnosticul se bazeaza pe prezenta unei pneumopatii sau a unei

tuberculoze pulmonare pulmonare, la care se adauga (ungi toracic ce nu cedeazala tratament si semne de supuratie profunda febra mare remitenta, cu transpiratii si

frisoane, paloare, anorexie si astenie.



1.7.c5 D"$#*'t"cu! ! "#t%r#r%

!leurezie purulenta tuberculoasa

1.7.5 Dt "#t%r#r""

[email protected]@.2@@#

1.7.%5 E2)%#u! % rt%

Examen clinic general

- facies cu tenta semnificativa, tegumente palide, stare generala sever

alterata

*parat respirator - tuse expectoranta muco-purulenta, in cantitate mare

- examenul fizic poate pune in evidenta un edem al peretelui, sensibilitate locala, adenopatie axilara

- examenul radiologic poate afirma prezenta licidului, sediul

si intinderea, dar nu si existenta pleureziei purulente. *pare oopacitate omogena la baza

*parat cardoi-vascular

* K 1&@I?@ mm 0g

!uls K #@ bataiIminut

Cord in limite normale

+atai cardiace accelerate

*parat digestiv - abdomen nedureros

Gplina, ficat relatii normale

*parat urogenital relatii normale

Examen de specialitate

9icid pleural

;eactia ;ivalta pozitiva exudat

)nvestigatii de laborator

+= microscopic negativ

- negativ N; 2@1?

- negativ

/G0 K &@-'2 mmI 2

0b K ?@



9 K ?@@@ mlImm3

N K @ G K &@

E K " 9 K 2" M K ?

;. 6mol K 1@ uM9

7licemie K ?" mg

Examen de urina albumina, glucaza, pigmenti absenti.

Gediment rare celule epiteliale, relativ frecvente leucocite, rar microxalat

de calciu.

Examen radiologic

9a (umatatea inferioara stanga apare o opacitate omogena, de ton subcostal,

cu marginea superioara concava situata la nivelul arcului posterior.

/G0 accelerata, leucocitoza ridicata.

.G.G. tratament strict supravegeat 03, ; , B, E.03 idrazida

; rifampicina

B pirazinamidaE etambutol

ratamentul se administreaza #I&, # zile tratament, iar a &-a zi pauza.




II.3.1 ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR

FUNDAMENTALE

N%/*"!%

0u#)%#t!%

M#"0%'tr" %

"#%%#%#t

M#"0%'tr" %

%%#%#t

Sur'% %

"0"cu!tt%

1. * respira si

a avea o bunacirculatie

- tipul respiratiei

costal-inferior - cord in limite

normale

- taipnee 2 respImin

- modificareaamplitudinii respiratorii

- sputa muco-purulenta

- ipertensiune 1&@I?@

mm 0g

- puls accelerat #@ bataiI Imin- facies caracteristic

- durere toracica

- diminuareamobilitatii

- anxietate

- intoleranta la

efort

- prezentasecretiei.

2. * bea si aManca

- dentitiecompleta

- mucoasa bucala

umeda si roz.

- anorexie- greutate inferioara

celei normale.

- slabiciune- durere

- anxietate.

3. * elimina - transpiratii profuze - proces infectiosI

Iinflamator.

. * se misca

si a avea o buna postura


mobiliza,a se spala, amerge.

- oboseala

- durere- lipsa de

cunoastere a

tenicilor de

mobilizare.

". * dormi si

a se odini

- ore insuficiente de

somn

- stare depresiva

- anxietate

- durere.

#. * se

imbraca si

dezbraca

- dificultate in a-si misca

membrele superioare

- diminuarea

mobilitatii

- durere

- oboseala.

&. *-si

mentine

temperatura

corpului in

limite normale

- diaforaza

- frisoane

- iperpirexie 3?-@ @C.

- proces infectiosI

Iinflamator.



N%/*"!%

0u#)%#t!%

M#"0%'tr" %

"#%%#%#t

M#"0%'tr" %

%%#%#t

Sur'% %

"0"cu!tt%

'. * fi curat,

ingri(it, a-si prote(a

tegumentele si

mucoasele

- deprinderi

igienicesatisfacatoare

- cianoza tegumentelor - dispneea

?. * comunica - neincredere

- suspiciune.

- anxietate

- durere.

1@. * evita

pericolele

- cresterea ritmului

respirator

- ipertensiune.

- proces infectiosI

Iinflamator

- anxietate.

11. * actiona

conform propriilor convingeri si

valori

- preocupare fata de

semnificatia suferintei

- neacceptarea

bolii

12. * fi

preocupat in

vederea

realizarii

- incapacitatea de a-si

termina proiectele

- stres

- anxietate.

13. * se

;ecrea


concentra

- durere

- depresie.

1. * invata - modificareacomportamentului

fata de sanatate

- cunostinte insuficientedespre boala, despre

masurile de prevenire,

despre tratament siconvalescenta.

- inaccesibilitateala informatii.

)).2.2 !;4+9EME DE DE!ENDEN*

4bstructia cailor respiratorii

*lterarea respiratiei-dispneeDiaforezaCirculatie inadecvata

*lterarea tegumentelor si mucoaselor

*limentatie inadecvata prin deficit anorexie

/ulnerabilitate fata de pericole

!ostura inadecvata




*nxietate

)nsomnie

Disconfort

)).2.3 G*+)9);E* 7;*D595) DE DE!ENDEN*

7radul 3 pacient cu dependenta ma(ora, cuprinsa intre 2?-? puncte.

Numarul obtinut din evaluarea problemelor de dependenta ale pacientului este 33 puncte.

)).2. D)*7N4G)C N5;G)N7

4bstructia cailor respiratorii din cauza cresterii cantitatii de sputa manifestata prin

tuse.

)ncapacitatea plamanului de a efectua excursiile respiratorii normale datorita

prezentei licidului.

Diaforeza din cauza ipertermiei manifestata prin transpiratii profuze.

Circulatie neadecvata din cauza anxietatii manifestata prin ipertensiune arteriala.

*lterarea tegumentelor si mucoaselor din cauza diaforezei manifestata prin

desidratare.

*limentatie inadecvata din cauza anorexiei manifestata prin scadere ponderala.

/ulnerabilitate din cauza procesului infectios manifestata prin aparitia

complicatiilor. !ostura inadecvata din cauza durerii manifestata prin pozitie

antalgica ortopnee.

9ipsa cunostintelor despre boala din cauza inaccesibilitatii la informatiimanifestata prin neliniste, teama.

*nxietate din cauza necunoasterii bolii manifestata prin neincredere, teama,neliniste.

!erturbarea ritmului somn-vege din cauza anxietatii manifestata prin insomnie.

Disconfort datorat respiratiei ineficiente manifestata prin (ena, indispozitie.



II.7 PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

)).3.1 4+)EC)/E

4biective globale pacientul sa-si amelioreze starea in termen de #-& zile.

4biective cu caracter permanent

- pacientul sa fie ecilibrat fizic si psiic

- pacientul sa aiba conditii de mediu securizant

- pacientul sa aiba toate nevoile fundamentale satisfacute pe toata perioada

spitalizarii

4biective specifice fiecarei probleme


- pacientul sa nu devina sursa de infectii- pacientul sa prezinte mucoase respiratorii umede si integre


- pacientul sa prezinte cai respiratorii permeabile si o buna respiratie

- pacientul sa fie ecilibrat idroelectrolitic

)).3.2 )NE;/EN))



- supravegez pacientul- indepartez secretiile nazale



- asigur un aport licidian suficient pe 2


- invat exercitii de imbunatatire a respiratiei

- educ pacientul sa foloseasca batista individuala si sa evite imprastierea

secretiilor nazale

- invat pacientul sa evite scimbarile bruste de temperatura si aglomeratiile

- invat pacientul sa tuseasca, sa expectoreze si sa colecteze sputa- asigur pozitie semisezand pentru diminuarea dispneei

- pregatesc pacientul psiic, inaintea oricarei tenici la care va fi supus

- recoltez sange pentru examene de laborator

- calculez bilantul ingestie-excretie



II.8 APLICAREA INGRIJIRILOR



Dt Pr*+!%) O+"%ct"/% I#t%r/%#t"" E/!ur%

[email protected]@.2@@# 4bstructia

cailor

respiratorii

- pacientul sa respire liber

pe nas

- sa prezinte cai


- sa expectoreze secretiile

in ' - sa-si elibereze caile cu

minim de dificultate in 3

zile.



- asigur un aport suficient de licide

I2

- invat pacientul sa tuseasca, sa

expectoreze si sa colecteze sputa- invat pacientul sa faca gimnastica

respiratorie

- asigur pozitie semisezand


$expectorante%

- administrez oxigen la indicatia

medicului.


tuse, taipnee

- caile respiratorii nu

sunt suficient de

permeabile

- starea generala estealterata

Dispnee - sa-si diminueza taipneea

in 3@ de minute

- sa respire fara dificultate

in termende 2

- sa aiba un ritm respirator

regulat inn termen de

" minute- pacientu sa fie ecilibrat

psiic.



- invat pacientul sa utilizeze tenici

de relaxare

- pregatesc psiic pacientul inaintea

oricarei tenici la care este supus.

- (ungi toracic rebel la

tratament

- frison

- paloare

- facies caracteristic

- anxietate

- durere.

Diaforeza - pacientul sa-si mentina

temperatura corpului inlimite normale in 2


- aplic comprese reci

- aerisesc camera- administrez medicatia prescrisa

antitermice si antibiotice


cefalee, sete, frisoane,transpiratii profuze,

limba saburala



Dt Pr*+!%) O+"%ct"/% I#t%r/%#t"" E/!ur%

idroelectrolitic

- pacientul sa aiba o stare

de bine fizic si psiic

- sa-si diminuezetemperatura cu 1-2 @C in

2 .

- calculez bilantul ingestie-elimina pe

2

- servesc pacientul cu licide caldute

in cantitate suficienta- mentin igiena tegumentelor

- scimb len(eria de pat si de corp,

ori de cate ori este nevoie

- masor temperatura.

- proces inflamatorI

Iinfectios.

Circulatie

inadecvata

- pacientul sa prezinte o

circulatie adecvata


- sa prezinte puls periferic

bine batut in termen de

2


durerii in termen de ' .

- asigur alimentatie bogata in fructe

si zarzavaturi

- invat sa reduca sarea din

alimentatie


diuretice si ipotensoare

- urmaresc efectul medicamentelor.

- pacientul este anxios


slabiciune si oboseala.



*limentatie

inadecvata

- pacientu sa fie ecilibrat

nutritional


idroelectrolitic


mesele principale

- sa ia 3 mese ecilibrate

in termen de '

- sa-si creasca aportul

caloric.

- invat principiile nutritive ale

alimentelor

- constientizez pacientul asupra

importantei regimului alimentar in

mentinerea sanatatii


temperatura moderata, la ore regulate

si prezentate atragator

- invat pacientul ecivalentele

cantitative si calitative ale

- stare nutritionala

precara

- anorexie

- denutritie

- desidratare.

Dt Pr*+!%) O+"%ct"/% I#t%r/%#t"" E/!ur%

principiilor alimentare.

*lterarea

tegumentelor

si mucoaselor

- sa prezinte o temperatura

in limite normale in

termen de '

- sa prezinte mucoase

permeabile, iar pielea saaiba culoare roz,

transpiratie minima,

temperatura calduta

- a(ut pacientul sa-si faca baie,

efectuand toaleta pe regiuni

- pregatesc materialele pentru baie

- asigur temperatura camerei 21 @C si

a apei 3&," @C- prote(ez patul cu musama si aleza.

- pielea este rosie, calda

si transpirata.



!ostura

inadecvata


durerii in termen de 2


senzatiei de disconfort in

termen de '

- sa aiba o postura

adecvata

- sa aiba o pozitie care sa

favorizeze respiratia,

circulatia sanguina,

drena(ul secretiilor

bronsice.

- instalez pacientul in pozitie

semisezand

- folosesc utila(e pentru confortul

pacientului


- invat pacientul care este pozitia

adecvata

- instalez pacientul in pozitie de

drena( pleural


oboseala, slabiciune

musculara, anxietate,

stres, durere

/ulnerabilitate

fata de

pericole

- pacientul sa beneficieze

de un mediu securizant

fara accidente si infectii- pacientul sa fie ecilibrat

psiic.

- asigur conditii de mediu adecvate

- iau masuri pentru evitarea

transmiterii infectiilor- urmaresc potentialul infectios si

receptivitatea sa

- susceptibilitatea de a

fi afectata integritatea

fizica si psiica- pericol de infectii.

Dt Pr*+!%) O+"%ct"/% I#t%r/%#t"" E/!ur%

- asigur proceduri de investigatii si

tratament cu risc minim de infectii

- a(ut pacientul sa-si recunoasca

anxietatea.

- susceptibilitatea de a fi

afectata integritatea

fizica si psiica

- pericol de infectii.



9ipsa

cunostintelor

despre boala


cateva zile boala,

tratamentul, masurile

preventive, activitati

recomandate.

- explorez nevoile de cunoastere

- informez despre mi(loacele si

resursele ce le pot asigura.

- pacientul este reticent

la sfaturile date

*nxietate - sa-si exprime diminuarea

anxietatii in termen de2

- sa-si diminueze semnele

anxietatii in ' .

- asigur mediu securizant si adecvat

- invat tenici de relaxare- incura(ez pacientul.

- stare depresiva.

)nsomnie - sa doarma 1@-3@ minute

ziua in 1-2 zile

- sa doarma # fara

intrerupere pe timp de

noapte in decurs de 3 zile.


- identific si inlatur nivelul si cauza

anxietatii.

- pacientul este anxios si

obosit

[email protected]@@# 4bstructia

cailorrespiratorii


pe nas- pacientu sa prezinte cai


- pacientul sa expectoreze

secretiile in 2


- invat pacientu sa tuseasca, saexpectoreze si sa colecteze sputa

- asigur un aport de licide suficient

pentru 2


- pacientul prezinta tuse

cinuitoare- caile respiratorii sunt

insuficient permeabile

- dispnee

- stare generala alterata.

Dt Pr*+!%) O+"%ct"/% I#t%r/%#t"" E/!ur%

- pacientul sa tuseasca in

mod eficace.

- administrez medicatia prescrisa.



Dispnee - pacientul sa respire fara

dificultate in 2

- pacientu sa fie ecilibrat

psiic

- pacientul sa aiba un ritm

respirator regulat.


- invat pacientul exercitii de


- pregatesc psiic pacientul inaintea

oricarei tenici.

!acientul prezinta

- (ungi toracic

- paloare

- anxietate

- durere.

Diaforeza - sa prezinte temperaturain limite normale

-sa-si diminueze

temperatura cu 1@C in 2

- sa fie ecilibrat

idroelectrolitic.

- aerisesc camera- administrez medicatia prescrisa

- calculez bilantul ingest-elimina

- servesc pacientul cu licide in

cantitate mare

- mentin igiena tegumentelor.

!acientul prezinta- cefalee

- sete

- frisoane

- transpiratii.

Circulatie

inadecvata

- pacientul sa prezinte o

circulatie adecvata


durerii in 2


psiic.

-invat sa reduca sarea din alimentatie

si sa consume fructe si zarzavaturi

- asigur aport caloric suficient

- administrez medicatia prescrisa.


- slabiciune

- oboseala

- anxietate.

*limentatie

inadecvata


nutritional si

idroelectrolitic


mesele principale

- invat principiile nutritive ale

alimentelor

- constientizez pacientul asupra

importantei regimului alimentar in



precara

- anorexie

- denutritie.

Dt Pr*+!%) O+"%ct"/% I#t%r/%#t"" E/!ur%



- sa-si asigure aport

crescut de calorii

- face bilantul ingestie-elimina

- serveste pacientul cu alimente la o

temperatura moderata si la ore

regulate.

*lterarea

tgumentelor

si mucoaselor


in limite normale

- mucoasele sa fie permeabile, iar pielea roz,

calduta, cu transpiratii

minime.

- pregatesc materialele necesare

- prote(ez patul cu musama si aleza

- fac toaleta pe regiuni.

- pielea rosie, calda si

transpirata

!ostura

inadecvata


durerii in 2

-sa aiba o postura adecvata

si o starea de confort

minima

- pozitia sa favorizeze o

respiratie buna si o

circulatie normala



- folosesc utila(e pentru confortul

pacientului in aceasta pozitie

!cientul prezinta

- oboseala musculara

- anxietate

- stres

/ulnerabilitate

fata de

pericole

- pacientul sa aiba un

mediu securizant, fara

accidente si infectii

- pacientul sa fie eclibrat

psiic

- asigur conditii de mediu adecvate

- iau masuri de prevenire a

transmiterii infectiilor

- a(ut pacientul sa-si recunoasca

anxietatea

- susceptibilitate

pericol de infectii.

9ipsa

cunostintelor

despre boala


cateva zile boala,

tratamentul, masurile de

- informez despre resursele si

mi(loacele ce le pot asigura

- pacientul se simte

izolat si neincrezator



Dt Pr*+!%) O+"%ct"/% I#t%r/%#t"" E/!ur%

prevenire

*nxietate - sa-si exprime disparitia

anxietatii in termen de

2

- asigur mediu securizant


- ameliorarea starii

depresive

[email protected]@@# 4bstructia

cailor

respiratorii


pe nas

- pacientul sa aiba caile


- pacientu sa tuseasca si sa

expectoreze in mod eficace

- pacientu sa respire fara

dificultate

- umezesc aerul

- aerisesc camera

- asigur un aport licidian suficient

- urmaresc efectul exercitiilor

respiratorii

- administrez tratamentul prescris.

- prezinta cai respiratorii

suficient permeabile

- dispnee moderata

- ameliorarea starii

generale.

Diaforeza - sa prezinte temperatura

in limite normale

- sa fie ecilibrat

idroelectrolitic.


- calculez bilantul ingestie-elimina

- servesc pacientul cu o cantitate

suficienta de licide.

- prezinta temperatura

in limita normala

*limentatie

inadecvata


nutritional si

idroelectrolitic

- sa-si asigure un aport

suficient de calorii.

- fac bilantul ingestie-elimina


temperatura moderata si la ore

regulate.


imbunatatita

- cresterea poftei de

mancare

*lterarea

tegumentelor

si mucoaselor


in limite normale

- sa aiba mucoase

permeabile

- a(ut pacientul la efectuarea igienei

corporale pregatind materialele

necesare

- pacientul prezinta piele

roz, calduta, cu

transpiratii minime



Dt Pr*+!%) O+"%ct"/% I#t%r/%#t"" E/!ur%

!ostura

inadecvata


durerii

- sa aiba o postura

adecvata.



- ameliorarea starii de

oboseala si slabiciune

musculara

/ulnerabilitate

fata de

pericole

- pacientul sa aiba un

mediu securizant

- pacientul sa fie

ecilibrat psiic

- asigur conditii de mediu adecvat

- asigur masuri de prevenire a

infectiilor

- recapatarea increderii

- receptivitate la

sfaturile date

9ipsa

cnostintelor

dspre boala

- pacientul sa fie informat

despre boala, tratament,

convalescenta

- informez despre resursele si

mi(loacele ce le pot asigura

- acumularea de noi

informatii

2.12.2@@# 4bstructia

cailor

respiratorii

- pacientul sa aiba caile


- pacientul sa respire fara

dificultate

- umezesc aerul

- aerisesc incaperea

- asigur aport licidian suficient


- evolutie favorabila cu

permeabilizarea

satisfacatoare a cailor

rsspiratorii si

imbunatatirea

considerabila a starii

generale

*limentatie

inadecvata


nutritional si

idroelectrolitic

- fac bilantul ingestie-elimina

- servesc pacientul cu mese calde la

ore regulate


foarte buna

- cresterea considerabila

a poftei de mancare

!ostura

inadecvata

- sa aiba o postura

adecvata

- recomand exercitii de gimnastica

respiratorie si folosirea tenicilor de

relaxare invatate

- recapatarea tonicitatii

musculare si a starii de

confort



Dt Pr*+!%) O+"%ct"/% I#t%r/%#t"" E/!ur%

/ulnerabilitate

fata de

pericole


psiic

- asigur conditii de mediu adecvat

- incura(ez pacientul

- recastigarea

increderii si a starii de

bine

9ipsa

cunostintelor

despre boala

- pacientul sa acumuleze in

continuare date despre

boala, tratament, masuri de

prevenire, convalescenta si

profilaxie

- informez despre posibilitatea

accesului la noi informatii

- acumularea mai multor

informatii si cresterea

preocuparii despre





Dt %2t%r#r""

2.12.2@@#

Str% ! %2t%r#r% 6 )%!"*rt

!acientul prezinta o buna respiratie, caile respiratorii sunt permeabile,

mucoasele fluide si in cantitate normala.

emperatura este in limitele normale, apetitul satisfacator.

!acientul este reecilibrat idroelectrolitic, iar starea generala este buna.

B"!#tu! ut*#*)"%"

Dupa evolutia clinica favorabila, pacientul se externeaza deoarece toate

semnele si simptomele de la internare s-au remis, iar el isi poate satisface singur

toate nevoile fundamentale, datorita recapatarii starii de independenta avuta

inaintea spitalizarii.

R%c*)#r" ! %2t%r#r%

- continuarea tratamentului ambulator pana la # luni prin dispensarul teritorial $3

din &%

- repetarea investigatiilor prin dispensarul +C $examen radiologic si examenulsputei%

- un aport alimentar adecvat, bogat in proteine, lipide, glucide, vitamine siminerale

- o buna idratare cu minim 2"@@ l licideIzi

- odina cu program de somn '-? oreIzi

- folosirea in continuare a tenicilor de relaxare

- dozarea efrtului alternarea orelor de munca fizica moderata cu prele de odina

- scimbarea locului de munca daca este cazul.



TRATAMENTUL

D%#u)"r%

)%"c)%#tu!u"

F*r) %

)"#"'trr%

Act"u#% D*

"!#"c

D*

u#"c

0idrazida comprimat tuberculostatica 1 cp 1 cp

;ifampicina comprimat tuberculostatica 1 cp 1 cp!irazinamida comprimat tuberculostatica 1 cp 1 cp

Etambutol comprimat tuberculostatica 1 cp 1 cp

!rednison comprimat antiinflamatoare 2 cp 1 cp

*lgocalmin comprimat analgezica 1 cp 1 cp

/itamina C comprimat tonica 1 cp 1 cp

!aracetamol comprimat antipiretica 2 cp 1 cp

Girop de

!atlagina

sirop expectoranta 3- lg 1-2 lg

Captopril comprimat ipotensoare 2 cp 1 cp

urosemid comprimat diuretica 1 cp 1 cp

ratamentul medical consta in punctionarea cavitatii pleurale, evacuarea

puroiului, spalarea cavitatii cu solutie clorurosodica izotonica incalzita si

introducerea unei asocieri cimioterapice, de obicei streptomicina si rifampicina

sau !.*.G. $acid paraminosalicilic%.

EXAMENE PARACLINICE


*+t"#ut/G0 - punctie venoasa 1,#

ml sange si @, ml citrat

de sodiu 3,'

1-1@ mmI1

+ &-1" mmI2

2-13 mmI1

12-1& mmI2

#@-?@

mmI2

0emoglobina - prin intepare in pulpadegetului

+ 13-1& gI1@@ ml 11-1" gI1@@ ml

?@

este dedisproteinemie

- punctie venoasa"-1@ ml sange simplu

;. 6mol@- uM9

' uM9

7licemie - prin punctie venoasa

- se recolteaza 2 mlsange si mg florura de

sodiu

@,'@-1,2@ gL 11@ mg

Examenul de urina - recoltarea se face din

mi(locul (etului urinar

1@1@-1@2" 1@2@

9icid pleural - punctie pleurala

toracocenteza

transsudat Exudat



E2)%#u! r"*!*$"c poate afirma doar prezenta licidului, sediul si intinderea,

dar nu si existenta pleureziei purulente. *pare o opacitate omogena la baza sau in

plin emitorace.



CAPITOLUL III

III. EVALUAREA FINALA



EVALUAREA FINALA

CAZ I CAZ II CAZ III

Nu)% G

Pr%#u)% *

Vr't 3@ ani

S%2 MR%!"$"% ortodoxa

Nt"*#!"tt% romana

Gu'tur" %r'*#!% '" *+"c%"ur":

alimentatie nu are preferinte

alimentare, dieta normosodata, ritm de

viata ponderat, dar mananca neregulat,

nu fumeaza si nu consuma alcool.

C*#"t"" % /"t '" )u#c bune

Nu)% !

Pr%#u)% )

Vr't 3" ani


Nt"*#!"tt% romana

Gu'tur" %r'*#!% '" *+"c%"ur":

alimentatie preferinte preparate din

carne, dieta normosodata si

condimentata, ritm de viata ponderat,

nu fumeaza si nu consuma alcool.

C*#"t"" % /"t '" )u#c bune

Nu)% ;

Pr%#u)% G

Vr't "" ani


Nt"*#!"tt% romana

Gu'tur" %r'*#!% '" *+"c%"ur":

alimentatie nu are preferinte

alimentare, diata ipersodata si

condimentata, ritm de viata ponderat.

C*#"t"" % /"t '" )u#c bune

DATA INTERNARII

@[email protected]@@#

DATA INTERNARII


DATA INTERNARII

[email protected]@.2@@#

DIAGNOSTIC MEDICAL

Pleurezie stanga T.B..

DIAGNOSTIC MEDICAL

Pleurezie uscata

DIAGNOSTIC MEDICAL

Pleurezie purulenta tuberculoasa

ISTORICUL BOLII Debu t in urmacu doua saptamani cu febra, frison,

astenie, inapatenta, tuse neproductiva.

* fost tratat de medicul de familie cu

gentamicina si penicilina $in(ectabil%.

Nu s-au constatat ameliorari clinice.

Este trimis la Ganatoriul Dra(na, unde

ISTORICUL BOLII Debut brusc cufebra, dureri toracice accentuate de

tuse si respiratie. Durerea toracica

obliga bolnavul sa se culce pe partea

afectata pentru a pune in repaus

emitoracele bolnav. usea este uscata

si dureroasa. *par transpiratii si

ISTORICUL BOLII Debutul boliieste variabil, fiind adesea mascat de

boala primitiva. +oala este sugerata de

febra cu caracter de supuratie, atingerea

severa a starii generale, de (ungi

toracic rebel la tratament.

Diagnosticul se bazeaza pe prezenta




se depisteaza o opacitate in (umatatea

inferioara stanga. Ge constata o

pleurezie si se interneaza de urgenta.

inapetenta.

Medicul de familie ii recomanda

internarea in Gpitalul de 5rgente

Judetean !loiesti pentru investigatii

clinice si paraclinice

unei pneumopatii sau a unei

tuberculoze pumonare, la care se

adauga (ungiul toracic care nu cedeaza

la tratament semne de supuratie

profunda febra mare remitenta, cu

transpiratii si frisoane, paloare,anorexie si astenie.

MOTIVELE INTERNARII

- ipertermie

-astenie

- tuse seaca

- durere toracica

- inapetenta

- slabiciune

MOTIVELE INTERNARII

- durere toracica

- febra 3'-3?@C

- accese de tuse uscata

- dispnee

- semnul fizic principal-frecatura

pleurala

- oboseala, slabiciune

- inapetenta

- tuse uscata, frecventa, persistenta,

>uintoasa

- astenie

MOTIVELE INTERNARII

- febra cu caracter de supuratie

- atingerea severa a starii generale

- (ungi toracic rebel la tratament

- semne de supuratie profunda

- febra mare remitenta

- transpiratii profuze

- frisoane

- paloare

- anorexie

- astenie

PROBLEME DE DEPENDENTA

- 4bstructia cailor respiratorii

- *lterarea respiratiei - dispnee

- 0idratare inadecvata

- )napetenta alimentatie inadecvata prin deficit

- 0ipertermie

- )nsomnie


- Dificultate in eliberarea cailor

respiratorii

- Dispnee

- Diaforeza- )napetenta alimentatie inadecvata

prin deficit

- !ostura inadecvata


- 4bstructia cailor respiratorii

- *lterarea respiratiei - dispnee

- Diaforeza

- Cilculatie inadecvata- *lterarea tegumentelor mucoaselor

- *limentatie inadecvata prin deficit-

anorexie




- 9ipsa cunostintelor despre boala

- /ulnerabilitate fata de pericole

- *nxietate

- Disconfort fizic

- *lterarea tegumentelor si mucoaselor

- Comunicare inadecvata la nivel

afectiv

- Dificultate in a-si acorda ingri(iri

igienice

- /ulnerabilitate fata de pericole

- !ostura inadecvata

- 9ipsa cunostintelor despre boala

- *nxietate

- )nsomnie

- Disconfort

DIAGNOSTIC NURSING

1. 4bstructia cailor respiratorii dincauza cresterii cantitatii de sputa

manifestata prin tuse.

2. )ncapacitatea plamanului de a

efectuaexcursiile respiratorii

normale datorita prezentei

licidului pleural manifestata

prin dispnee.

3. Diaforeza din cauza ipertermiei

manifestata prin transpiratii

abundente.

. *limentatie inadecvata din

cauza inapetentei manifestata prin scadere ponderala.

". 9ipsa cunostintelor din cauza

inaccesibilitatii la informatie

manifestata prin neliniste, teama.

#. /ulnerabilitate din cauza

procesului infectios manifestata

prin aparitia complicatiilor.

DIAGNOSTIC NURSING

1. Dificultatea eliberarii cailorrespiratoriidin cauza cresterii

cantitatii de sputa manifestata

prin tuse.


efectua excursiile respiratorii

normale datorita depunerii de

fibrina manifestata prin

oboseala.



abundente.

. *limentatie inadecvata dincauza inapetentei manifestata

prin scadere ponderala.

". !ostura inadecvata din cauza

durerii manifestata prin pozitie

antalgica ortopnee.

#. *lterarea tegumentelor si

mucoaselor din cauza diaforezei

DIAGNOSTIC NURSING

1. 4bstructia cailor respiratorii dincauza cresterii cantitatii de sputa

manifestata prin tuse.


efectuaexcursiile respiratorii

normale datorita prezentei

licidului pleural manifestata

prin dispnee.



profunde.

. Circulatie neadecvata din cauza

anxietatii manifestata prinipertensiune arteriala.

". *lterarea tegumentelor si

mucoaselor din cauza

manifestata prin desidratare.

#. *limentatie inadecvata din cauza

anorexiei manifestata prin

scadere ponderala.




&. Disconfort datorat respiratiei

ineficiente manifestata prin

indispozite, (ena.

'. !erturbarea ritmului somn-

vece din cauza anxietatii

manifestata prin insomnie.?. *nxietate din cauza

necunoasterii bolii manifestata

prin teama, neliniste,

neincredere.

1@. )ncapacitatea de a-si relua

activitatea din cauza bolii

manifestata prin spitalizare,

izolare.

manifestata prin desidratare.

&. Comunicare ineficienta la nivel

afectiv din cauza alterarii starii

generale manifestata prin

anxietate.

'. )ngri(iri igienice precare datoritadurerii si slabiciunii manifestata

prin dezinteres fata de tinuta sa.

&. /ulnerabilitate din cauza

procesului infectios manifestata

prin aparitia complicatiilor.

'. !ostura inadecvata din cauza

durerii manifestata prin pozitie

antalgica ortopnee.?. 9ipsa cunostintelor despre boala

din cauza inaccesibilitatii la

informatii manifestata prin

neliniste, teama.

1@. *nxietate din cauza

necunoasterii bolii manifestata

prin neincredere, teama,

neliniste.11. !erturbarea ritmului somn-

vege din cauza anxietatii

manifestata prin insomnii.

12. Disconfort datorat respiratiri

ineficiente manifestata prin (ena,

indispozitie.OBIECTIVE

!biectiv global pacientul sa-si

amelioreze starea in decurs de "-# zile.

!biective cu caracter permanent

- pacientul sa fie ecilibrat fizic si

psiic

OBIECTIVE


- pacientul sa prezinte mucoase

respiratorii umede si integre

-pacientul sa prezinte rezistenta crescuta

fata de infectii

OBIECTIVE

!biectiv global pacientul sa-si

amelioreze starea in termen de #-& zile.

!biective cu caracter permanent


psiic




- pacientul sa aiba conditii de mediu

securizant

- pacientul sa aiba toate nevoile

fundamentale satisfacute pe toata

perioada spitalizarii

- pacientul sa respire liber pe nas- pacientul sa prezinte mucoase


- pacientul sa prezinte rezistenta

crescuta fata de infectii

- pacientul sa prezinte cai respiratorii

permeabile si o buna respiratie


idroelectrolitic.

- pacientul sa aiba caile respiratorii

permeabile si o buna respiratie

- pacientul sa fie ecilibrat psiic


securizant

- pacientul sa aiba toate nevoilefundamentale satisfacute pe toata

durata spitalizarii


psiic.


securizant

- pacientul sa aiba toate nevoile

fundamentale satisfacute pe toata

perioada spitalizarii

!biective specifice fiecarei probleme- pacientul sa respire liber pe nas

- pacientul sa nu devina sursa de

infectii

- pacientul sa prezinte mucoase


- pacientul sa prezinte rezistenta

crescuta fata de infectii

- pacientul sa prezinta cai respiratorii permeabile si o buna respiratie


idroelectrolitic.

INTERVENTII

-am masurat si am notat functiile vitale

- am administrat medicatia prescrisa- am efectuat examene radiologice,

toracocenteza

- am recoltat sange pentru examenele

de laborator.

INTERVENTII


- administrez medicatia prescrisa demedic.

- supravegez pacientul


- invat pacientul sa-si mentina caile

INTERVENTII


- administrez medicatia prescrisa- supravegez pacientul







- am supravegeat pacientul

- am sustinut psiic pacientul

- am indepartat secretiile nazale

- am umezit aerul din incapere

- am asigurat un aport de licide

suficient pe 2 - am educat pacientul pentru folosirea

batistei individuale si pentru evitarea

imprastierii secretiilor nazale

- am invatat pacientul sa evite

scimbarile bruste de temperarura si

aglomeratiile

- am invatat pacientul sa tuseasca, sa

expectoreze si sa colecteze sputa- am invatat pacientul sa faca


- am asigurat pozitia sezand sau

semisezand a pacientului dispneic

- am asigurat pozitia antalgica

- am invatat pacientul sa utilizezetenici de relaxare

- am pregatit psiic pacientul, invederea oricarei tenici la care va fi

supus

respiratorii curate, pentru o buna

respiratie

- asigur un climat securizant si

confortabil pentru pacient


- asigur un aport licidian suficient in2

- informez pacientul sa foloseasca

batista individuala si sa evite

imprastierea secretiilor nazale

- invat pacientul sa evite scimbarile

bruste de temperatura si aglomeratiile

- invat pacientul tenici utile pentru a

tusi si expectora mai usor, precum si pentru a colecta sputa

- recomand pozitia sezand sau

semisezand

- invat utilizarea tenicilor de

relaxare

- pregatesc psiic si fizic pacientulinaintea oricarei tenici pentru o mai

buna colaborare si inlaturareaanxietatii

- asigur un aport licidian suficient in

2


- invat exercitii de imbunatatire a

respiratiei

- educ pacientul sa foloseasca batistaindividuala si sa evite imprastierea

secretiilor nazale

- invat pacientul sa evite scimbarile

bruste de temperatura si aglomeratiile

- invat pacientul sa tuseasca sa

expectoreze si sa colecteze sputa

- asigur pozitie semisezand pentru

diminuarea dispneei- pregatesc pacientul psiic, inaintea

oricarei tenici la care va fi supus

- recoltez sange pentru examene de

laborator

- calculez bilantul ingestie-excretie.




EXTERNAREA

Dt %2t%r#r"":


Str% ! %2t%r#r%:

"meliorat

B"!#tu! ut*#*)"%":

!acientul prezinta o respiratie normala,

cu mucoase fluide in cantitate normala.

emperatura este in limite normale,

apetitul satisfacator, reecilibrat

idroelectrolitic, iar starea generala este

buna.

Dupa evolutia clinica favorabila pacientul se externeaza deoarece isi

poate satisface singur toate nevoile

fundamentale, datorita recapatarii starii

independentei avuta inaintea

imbolnavirii.

Evolutia clinica a fost favorabila, dar cuformarea unei paipleurite in treimea

inferioara externa stanga.

R%c*)#r" ! %2t%r#r%:

- continuarea tratamentului ambulator

pana la # luni prin dispensarul teritorial

EXTERNAREA

Dt %2t%r#r"":

@&[email protected]@@&

Str% ! %2t%r#r%:

Vindecat

B"!#tu! ut*#*)"%":

Dupa tratamentul efectuat si ingri(irile

acordate in timpul spitalizarii, pacientul

este externat deoarece isi poate efectua

singur toate nevoile fundamentale,

datorita recapatarii starii independentei

avuta inaintea spitalizarii. Evolutia

clinica a fost favorabila.- pacientul prezinta o buna respiratie

- mucoasele sunt fluide si in cantitate

normala

- temperatura este in limite normale

- apetitul este satisfacator

- pacientul este reecilibratidroelectrolitic

- starea generala este buna.

R%c*)#r" ! %2t%r#r%:

- evitarea scimbarilor bruste de

temperatura si a aglomeratiilor

EXTERNAREA

Dt %2t%r#r"":

2.12.2@@#

Str% ! %2t%r#r%:

"meliorat

B"!#tu! ut*#*)"%":

Dupa evolutia clinica favorabila,

pacientul se externeaza deoarece toate

semnele si simptomele de la internare

s-au remis, iar el isi poate satisface

singur toate nevoile fundamentale,

datorita recapatarii starii de

independenta avuta inaintea spitalizarii.!acientul prezinta o buna respiratie,

caile respiratorii sunt permeabile,

mucoasele fluide si in cantitate normala

emperatura este in limitele normale,

apetitul satisfacator. !acientul este

reecilibrat idroelectrolitic, iar stareagenerala este buna.

R%c*)#r" ! %2t%r#r%:

- continuarea tratamentului ambulator

pana la # luni prin dispensarul teritorial




- repetarea investigatiilor prin

dispensarul +C $examen radiologic si

examen de sputa%


minerale

- o idratare buna cu minim 2"@@ ml

licideIzi


- folosirea in continuare a tenicilor de

relaxare

- dozarea efortului alternarea orelor demunca fizica moderata cu orele de

odina

- scimbarea locului de munca daca

este cazul.

- un aport alimentar adecvat, bogat in

proteine, lipide, glucide, vitamine si

minerale

- odina cu program de somn de '-?Izi


relaxare si a exercitiilor respiratorii

- dozarea efortului, alternarea orelor de

munca fizica moderata cu orele de

relaxare

- efectuarea analizelor medicale minime

cel putin o data pe an.

$3 din &%

- repetarea investigatiilor prin

dispensar +C $examen radiologic si

examenul sputei%- un aport alimentar adecvat, bogat in

proteine, lipide, glucide, vitamine,

minerale

- o buna idratare cu minim 2"@@ ml

licideIzi



relaxare- dozarea efortului alternarea orelor de

munca fizica moderata cu orele de

odina

- scimbarea locului de munca daca

este cazul.



ANEXE



O+'%r/r% '" )'urr% r%'"rt"%"

#copul

• evaluarea functiei respiratorii este indiciu al evolutiei bolii, al aparitiei unei

complicatii si al prognosticului.

$lemente de apreciet

• tipul respiratiei

• amplitudinea miscarilor respiratorii

• ritmul

• frecventa

%ateriale necesare

• ceasul cu secundar

• creion de culoare verde sau pix cu pasta verde

• foaia de temperatura

&nterventiile asistentei medicale

• aseaza pacientul in decubit dorsal fara a explica tenica ce urmeaza a fi

efectuata• plaseaza mana cu fata palmara pe suprafata toracelui

• numara inspiratiile timp de 1 minut

• consemneaza valoarea obtinuta printr-un punct pe foaia de temperatura

$fiecare linie orizontala a foii reprezinta doua inspiratii%. Ge uneste cu o

linie valoarea prezenta cu cea anterioara pentru obtinerea curbei. )n alte

documente medicale se poate nota cifric valoarea obtinuta..

; s K 2@ respiratiiIminut

; d K 1' respiratiiIminut



M'urr% u!'u!u"

#copul'

• evaluarea functiei cardio-vasculare

$lemente de apreciat'

• ritmicitatea

• frecventa

• celeritatea

• amplitudinea

(ocul de masurare'

• oricare artera accesibila palparii si care poate fi comprimata pe un plan

osos

- artera radiala- artera femurala

- artera umerala

- artera carotida

- artera temporala etc.

%ateriale necesare'

• ceasul secundar

• creion rosu sau pix cu mina rosie

• foaia de observatie

&nterventiile asistentei'

• pregateste psiic pacientul $informeaza pacientul asupra tenicii, il

linisteste privind complicatiile si inofensivitatea tenicii%• asigura repausul fizic si psiic timp de 1@-1" minute si se spala pe maini cu

apa si sapun

• repereaza artera

• fixeaza degetele palpatoare pe traiectul arterei

• exercita o presiune asupra peretelui arterial cu varful degetelor si numara

pulsatiile timp de 1 minut



• noteaza valoarea obtinuta printr-un punct pe foaia de temperatura, tinand

cont ca fiecare linie orizontala a foii reprezinta pulsatii si uneste valoarea

prezenta cu cea anterioara pentru obtinerea curbei

M'urr% t%#'"u#"" rt%r"!% 4TA5

#copul'

• evaluarea functiei cardio-vasculare $forta de contractie a inimii% rezistenta

determinata de elasticitatea si calibrul vaselor

$lemente de evaluare'

• tensiunea arteriala sistolica $maxima% * max.

• tensiunea arteriala diastolica $minima% * min.

%ateriale necesare'

• aparat pentru masurarea tensiunii arteriale $*%

- cu mercur ;ivarocci- cu manometru

- cu oscilometru !acon

• stetoscop biauricilar

• tampon de vata

• alcool

• creion albastru sau pix cu mina albastra

%etode de determinare'

a% palpatorie

b% auscultatorie

&nterventiile asistentei'

1. pentru metoda auscultatorie

- se pregateste pacientul din punct de vedere psiic

- se anunta si se informeaza asupra necesitatii si inofensivitatii tenicii

- se asigura repaus fizic si psiic 1" minute inainte de masurare



- asistenta se spala pe maini cu apa si sapun

- asistenta aplica manseta pneumatica pe bratul pacientului spri(init si in extensie

- fixeaza membrana stetoscopului pe artera umerala sub marginea inferioara a

mansetei

- se introduc olivele stetoscopului in ureci

- pompeaza aer in manseta pneumatica cu a(utoarul perei de cauciuc pana ladisparitia zgomotelor pulsatile

- decomprima progresiv aerul din manseta prin desciderea supapei pana cand se

percepe primul zgomot arterial $care reprezinta valoarea tensiunii arteriale maxime

* max.%

- retine valoarea indicata de acul manometrului pentru a fi consemnata

- se continua decomprimarea, zgomotele arteriale devenind mai puternice

- retine valoarea indicata de acul manometrului in momentul in care zgomotele

dispar aceasta reprezinta tensiunea arteriala minima * min.

- noteaza in foaia de temperatura valorile obtinute si cu o linie orizontala,

socotindu-se pentru fiecare linie orizontala a foii o unitate coloana de mercur $0g%- se unesc liniile orizontale cu linii verticale si se asureaza spatiul rezultat

2. pentru metoda palpatorie- determinarea se face prin palparea arterei radiale

- nu se foloseste stetoscopul biauricular

- etapele sunt identice metodei auscultatorie

- aceasta metoda are dezavanta(ul obtinerii unor valori mai mici decat realitatea

D% r%t"#ut:

•

manseta pneumatica va fi +"#% fixata pe bratul pacientului• manometrul va fi plasat la nivelul arterei la care se face determinarea

• masurarea va fi precedata de linistirea pacientului

• in caz de suspiciune se repeta masurarea fara a scoate manseta de pe bratul

pacientului

• la indicatia medicului se pot face masuratori comparative la ambele brate

R%c*!tr% 'ut%"

Expectoratia reprezinta procesul de eliminare a sputei din caile respiratorii.

)n conditii patologice se aduna in caile respiratorii o cantitate variata de sputa care

actioneaza ca un corp strain si provoaca actul tusei.

Gputa este formata din

- sectretia, transsudatia si exudatia patologica a mucoasei bronopulmonare



- descuamatia epiteliilor pulmonare si ale cailor aeriene inferioare

- substante straine inalate

- saliva care se adauga in timpul evacuarii sputei

- secretia nazala si faringiana

Colectarea sputei se face dupa o educare prealabila a pacientului, in sensul

de a nu ingiti sputa, dea tusi cu gura incisa fara sa stropeasca, sa expectorezenumai in vasul dat $scuipatoare%.

)n urma examenului de laborator s-a constatat prezenta bacilului =oc in

sputa.

E2)%#u! r"*!*$"c

Examenul radiologic este indispensabil, relevand uneori leziuni care nu au

fost depistate, el precizand totdeauna topografia, intinderea si tipul acestora. Dar examenul radiologic nu poate lamuri etiologia leziunilor. !rincipalele examene

radiologice sunt radioscopia, radiografia, topografia si bronoscopia. Ge face

pregatirea psiica si fizica a pacientului.

)n urma examenului radiologic al pacientului, se precizeaza existenta si

volumul colectiei licidiene, exudatul aparand ca o opacitate bazala intensa si

omogena, cu partea superioara imprecis delimitata.

Prt"c"r% ! %2)%#u! c!"#"c $%#%r! "#"'%#'r '" '"t!

Gcop crearea unui climat favorabil pentru examinarea bolnavului.Materiale necesare termometru, tensiometru, stetoscop, cantar cu

pediometru si alte materiale in functie de examenul dorit.

T"ur" % %2%cut"%

!regatirea materialelor si instrumentelor necesare- se pregatesc materialele si instrumentele necesare efectuarii examenului clinic in

functie de specialitatea sectiei sau cabinetului in care urmeaza sa fie efectuate

- se verifica functionalitatea lor



!regatirea fizica a bolnavului

- se anunta bolnavul si se informeaza asupra necesitatii si inofensivitatii

examenului clinic

- se invata pacientul sa urineze

- se masoara temperatura bolnavului

- se determina masa corporala si inaltimea- se masoara si se noteaza tensiunea arteriala, pulsul si respiratia

- se dezbraca pe regiuni, acoperindu-se regiunile examinate cu flanele

- se a(uta bolnavul sa se aseze in pozitia indicata de medic, adecvata

examinatorului

!articiparea la examenul clinic

- se serveste medicul cu instrumentele solicitate

- se asigura iluminatia necesara pentru examinarea cavitatilor naturale

- se noteaza toate indicatiile si prescrierile medicului

- dupa vizita se a(uta bolnavul sa se imbrace

Efectuarea tenicilor de ingri(ire recomandate de medic

- se recolteaza cand este posibil, produse biologice si patologice- se aplica primele masuri terapeutice de urgenta $daca starea bolnavului o cere%

9a indicatia medicului, asistenta medicala efectueaza urmatoarele

instructiuni

- recoltarea unor produse biologice si patologice

- efectuarea examenului radiologic

- masurarea tensiunii arteriale, pulsului, temperaturii si respiratiei- participarea la efectuarea toracocentezei



BIBLIOGRAFIE

1. *natomia omului N./. =olesni<ov - Manual - ;.M. *lbu

2. Cirurgie G. Dascievici si M. Miailescu

Manual pentru Gcolile !ostliceale

Editura Medicala, +ucuresti 2@@2

3. !atologia cirurgicala a toracelui - !rofesor doctor docent Cornel Carpinisor

- Doctor *urel Gtan

. enici de evaluare si ingri(iri acordate de

asistentii medicali, Editura /iata Medicala

;omaneasca

Coordonator lucrare 9ucretia itirca

". 5rgente Medico-Cirurgicale

Editura Medicala +ucuresti 2@@2,

Coordonator lucrare 9ucretia itirca

#. Medicina interna pentru cadre medii C. +orundel Manual pentru Gcolile !ostliceale

Editura Medicala, +ucuresti 2@@2

pleurezia serofibrinoasa.doc

Documents