conferinţa anuală de taxe iaşi, 22 aprilie 2015

Conferinţa anuală de taxe

www.pwc.ro

Iaşi, 22 aprilie 2015

PwC România

Agenda

Introducere Ionuţ Sas

Taxe şi impozite directe Monica Vîrza

Taxarea persoane fizice Bogdan Cârpă-veche

Pauză de cafea

Taxe şi impozite indirecte Georgiana Iancu

Litigiile fiscale Mihail Boian

Modificări în legislaţia contabilă Mircea Bozga

Sesiune de întrebări şi răspunsuri

Prânz

2aprilie 2015Conferinţa anuală de taxe

PwC România

Introducere

Ionuţ Sas


PwC România

Sistemul fiscal românesc este caracterizat de:

• actualizarea legislaţiei pentru a răspunde cerinţelor mediului de afaceri

• alinierea la dezvoltările legislaţiei Uniunii Europene şi OECD• restructurare şi modernizare administrativă• un nivel scăzut al ratelor de impozitare directă• un nivel ridicat al impozitării indirecte• grad de colectare redus• combaterea evaziunii fiscale

• obiectiv strategic al ANAF• şi problemă de securitate naţională


PwC România

Pe plan internaţional…

Calendarul BEPS

Iunie 2012Anunţarea/demarareaproiectului

Februarie 2013Se emite primuldocument care

adresează fenomenul

Iulie 2013Se emite Planul de

acţiune cu 15 măsurigrupate pe 3 piloni

(coerenţă, transparenţă,

substanţă)

Septembrie2014

Emiterearapoartelor

finale pentru 7 din cele 15

acţiuni

Decembrie2015

Emiterearapoartelor

finale pentrurestul de 8

măsuri

Începând cu 2016

Monitorizare, introducerea

de măsuriadiţionale


PwC România

Tendinţe la nivel EU

Parlamentul European - Modificări la Directiva EU privind situaţiile financiare anuale introducând noi cerinţe de raportare

Consiliul European - autorizarea deschiderii negocierilor între EU şi Elveţia pentru crearea unui cadru instituţional care să guverneze relaţiile bilaterale

Comisia Europeană- Investigaţii privind acordurile unor grupuri de societăţi cu autorităţile fiscale

Modificare Directive Europene- Directiva Mama – Filială, Directiva privind

veniturile din dobânzi

Comisia Europeană- Raport privind impozitarea Economiei Digitale


PwC România

La ce ne aşteptăm pentru România?

Noi reguli anti-abuz

Modificări ale Convenţiilor de evitare a dublei impuneri

Focus pe substanţa în cadrul investigaţiilor fiscale

Cooperarea cu state prin acorduri bilaterale

Raportări privind taxele

Schimbul de informaţii Transparenţă


PwC România

Teme pentru 2015• Rescrierea Codului Fiscal şi Codului de Procedură Fiscală

Reducere progresivă a cotei unice şi a TVA

Reducerea fiscalităţii pentru microîntreprinderile active

Reducere CAS concomitent cu extinderea bazei de impozitare / plafonare

Eliminarea impozitului pe dividende şi a impozitului pe construcţii

Scăderea accizelor la mai multe produse

Introducerea principiului „in dubio contra fiscum”

• Controale fiscale asupra persoanelor fizice

• Accent asupra substanţei tranzacţiilor

• Pachetul de măsuri anti-evaziune

• Funcţionalitatea Comisiei Centrale Fiscale

Martie – Aprilie 2015Discuţii în Parlament

Iulie 2015Aprobare

1 Ianuarie 2016Intrare in vigoare


PwC România

Principalele aspecte practice de care să ţineţi cont:

Controalele fiscale

Planificare fiscală

Justificarea tranzacţiilor

Preţurile de transfer

Frauda fiscală

Forma documentelor


PwC România

Taxe şi impozite directe

Monica Vîrza


PwC România

Noutăţi legislative şi provocări


PwC România

Scutirea de impozit a profitului reinvestit

• Active ce fac obiectul facilităţii

• Modalitatea de aplicare a facilităţii

• Plata impozitului anual cu plăţi anticipate efectuate trimestrial

• Imobilizări corporale în curs de execuţie

• Puneri în funcţiune parţiale

• Surse de investiţii şi menţinerea echipamentelor

• Amortizarea echipamentelor tehnologice


PwC România

Deducerea suplimentară a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare

Ordinul comun nr. 256/10.03.2015 al MFP şi MEC pentru modificarea şi completarea Normelor privind deducerile pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare

Modificări notabile faţă de prevederile în vigoare:• Definiţie valorificarea rezultatelor activităţilor de cercetare-dezvoltare: în folosul

propriu al contribuabilului, prin vânzare sau exploatarea drepturilor de proprietate intelectuală;

• Stimulentul fiscal nu se va mai acorda pentru activităţile de cercetare-dezvoltare efectuate de companii subcontractate pentru astfel de servicii;

• Contribuabilii care desfăşoară astfel de activităţi pot să solicite efectuarea unei certificări/expertize cu privire la eligibilitatea activităţii de cercetare-dezvoltare efectuată;

• In cazul costurilor de dezvoltare capitalizate, deducerea suplimentară poate fi obţinută fie în anul în care sunt recunoscute din punct de vedere contabil, fie în anul în care sunt transferate ca şi cheltuieli.


PwC România

Preţuri de transfer – schimbarea abordării

Prezent

• Conformare administrativă

• Evitare penalităţi/ajustări

• Importanţa scăzută acordată subiectului

Viitor

• Planificare strategică

• Managementul riscului

• Transparenţă sporită

• Coordonare intra-grup


PwC România

Procedura rambursare impozit pe veniturile nerezidenţilor

• Cererea depusă în termenul de prescripţie a dreptului de a cere restituirea - 5 ani

începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naştere

dreptul la restituire;

• Sumele restituite de către plătitor se regularizează de către acesta cu obligaţiile fiscale de

acelaşi tip datorate în perioada fiscală în care s-a efectuat restituirea;

• Important! Din punct de vedere practic, nu exista încă o abordare unitară a

autorităţilor în ceea ce priveşte modalitatea practică de regularizare a

impozitului solicitat a fi restituit conform noilor cerinţe;

• Procedurile în vigoare nu prevăd o listă de documente necesare restituirii.


PwC România

Controale fiscale – Aspecte practice


PwC România

Analiza beneficiului şi prestarea efectivă

Justificarea deductibilităţii cheltuielilor cu serviciile

• Procedura internă pentru colectare şi arhivare documente justificative în timp real;

• Implicarea tuturor departamentelor beneficiare ale serviciilor;

• Impact 16% + 24%.

Trimitere la art. 11 - Substanţa tranzacţiilor şi preţuri de transfer

• Autorităţile fiscale pot să nu ia în considerare o tranzacţie care nu are un scop economic;

• Reîncadrarea formei unei tranzacţii pentru a reflecta conţinutul economic al tranzacţiei – documentare, evaluare argumente;

• În cadrul unei tranzacţii între persoane afiliate, autorităţile fiscale pot ajusta suma venitului sau a cheltuielii pentru a reflecta preţul de piaţă al bunurilor sau al serviciilor furnizate în cadrul tranzacţiei.


PwC România

Detaliere bază cost

• Obţinerea informaţiilor de la Grup în timp real: cost direct, indirect, costuri cu furnizori terţi, marja aplicată;

• Suport de la departamentul de taxe la nivel de Grup;

• Bază cost – dosar preţuri de transfer, deductibilitate.


PwC România

Cercetare - dezvoltare

• Tratament contabil costuri cercetare – dezvoltare: capitalizare vscheltuială a perioadei;

• Politica contabilă aplicată în mod uniform;

• Impact fiscal.


PwC România

Pierderi la inventar

Analiza pierderi şi documentarea justificării pierderilor

• Compensări bunuri substituibile - liste anuale aprobate de administratori;

• Activităţi de producţie – pierderi tehnologice cuprinse în norma de consum proprie;

• Perisabilităţi;

• Rebuturi – valorificare ca deşeuri.


PwC România

Managementul contractelor si managementul riscurilor

• Penalităţi contractuale nefacturate, venit impozabil - Managementul contractelor;

• Managementul riscului – cunoaşterea furnizorilor (ex. achiziţii de la furnizori care nu şi-au îndeplinit obligaţiile fiscale – risc de nedeductibilitate, suspiciune fraudă).


PwC România

Taxarea persoanelor fizice

Bogdan Cârpă-veche


PwC România

10% 5% 10% 3% 2% 15% 8% 2% 14% 16% 5% 6% 4%

Aspecte fiscale în contextul mobilităţiiangajaţilor


PwC România

Mobilitatea angajaţilor …

03

1. Impozitarea veniturilor din salarii

2. Legislaţia de securitate socială aplicabilă

3. Rezidenţa fiscală

4. Condiţii de muncă


PwC România


• Salarii plătite direct de un angajator nerezident neimpozabile în România

• Salarii plătite de către/în numele unui angajator care este rezident sau are sediul permanent în România:

• Prezenţa < perioada din Tratat (!) + costurile salariale nu sunt suportate de un sediu permanent al angajatorului român în străinătate venituri impozabile în România, în continuare existând obligaţia reţinerii impozitului aferent

• Prezenţa > perioada din Tratat (!) sau costurile salariale sunt suportate de un sediu permanent al angajatorului român în străinătate venituri neimpozabile în România pentru care nu mai există obligaţia reţinerii impozitului aferent


PwC România


• în cazul prelungirii detașărilor care inţial erau mai mici decât perioada din Tratat nu se mai reţine impozit după expirarea perioadei din Tratat

• în cazul încetării detașărilor înainte de perioada din Tratat se datorează impozit în România care se recuperează la întoarcerea persoanei fizice în România

• prevederile privind stoparea reţinerii la sursă a impozitului se aplică şi pentru contractele de detașare aflate în derulare la 1 februarie 2013

Obligaţii declarative

• angajator: D112 şi D205• angajat: D201


PwC România

1. Evitarea dublei impuneri

Contract de muncă activ

Activitate dependentă desfăşurată în străinătate

Salarii plătite de către/în numele unui angajator român

Condiţii – Convenţie de evitare a dublei impuneri

Stopare reţinere impozit

Obligaţii declarative angajat/angajator


PwC România

Coordonare la nivelul statelor membre UE/SEE/Elveţia

• Regulamentul (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială

• Regulamentul (CE) nr. 987/2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială

Coordonare în raporturile cu statele terţe

• Acorduri bilaterale în domeniul securităţii sociale

2. Legislaţia de securitate socială aplicabilă


PwC România

Regula generală

• Persoanele care desfăşoară o activitate salariată sau independentă într-un stat membru se supun legislaţiei din statul membru respectiv

Excepţii certificate A1

• Lucrători detaşaţi

• Persoane care desfăşoară în mod obişnuit activităţi dependente sau independente în două sau mai multe state membre

2. Coordonare la nivelul UE/SEE/Elveţia


PwC România

Rusia – 1961Albania - 1963

Turcia2003

Algeria1984

Moldova2011

Canada2011

Libia – 1977

Coreea de Nord 1983 Macedonia

2008

Coreea de Sud 2010

2. Coordonarea cu statele terţe

Israel2013


PwC România

2. Coordonarea cu statele terţe

24 de luni cu prelungire de cel mult 24 luni (excepţii permise)

MACEDONIA,MOLDOVA

36 de luni cu prelungire de cel mult 24 de luni (excepţii permise)

CANADA, ISRAELCOREEA DE SUD

Legislaţia de securitate socială aplicabilă lucrătorilor detaşaţi

24 de luni cu prelungire de cel mult 36 de luni (excepţii permise)

TURCIA


PwC România

2. Obligaţia de declarare şi plată a contribuţiilor sociale

• Contribuţii sociale sunt datorate în statul a cărui legislaţie a fost determinată ca fiind aplicabilă în conformitate cu prevederile Regulamentului nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială/acordurilor de securitate socială încheiate de România cu state terţe

• Contribuţiile sociale sunt datorate în statul competent, conform prevederilor legislaţiei din acel stat


PwC România

3. Rezidenţa fiscală

PERSOANĂ

FIZICĂ

REZIDENTĂ

1. Domiciliul în România

2. Centrul intereselor vitale amplasat în România

3. Prezenţă în România > 183 de zile pe parcursul oricăror 12 luni consecutive


PwC România

3. Obligaţiile fiscale ale persoanei fizice rezidente

• Persoana fizică rezidentă română, cu domiciliul în România veniturile obţinute din orice sursă, atât din România, cât şi din afara României

• Persoana fizică rezidentă română, cu domiciliul în România, care dovedeşte schimbarea rezidenţei într-un stat cu care România are încheiată convenţie de evitare a dublei impuneri obligaţie fiscală integrală până la sfârşitul anului calendaristic în care a făcut dovada schimbării rezidenţei

• Persoana fizică rezidentă română, cu domiciliul în România, care dovedeşte schimbarea rezidenţei într-un stat cu care România nu are încheiată o convenţie de evitarea dublei impuneri veniturile obţinute din orice sursă, atât din România, cât şi din afara României, pentru anul calendaristic în care are loc schimbarea rezidenţei, precum şi pentru următorii 3 ani calendaristici


PwC România

3. Elemente pentru determinarea rezidenţei fiscale în baza convenţiilor de evitare a dublei impuneri

REZIDENŢĂ FISCALĂ 1. Locuinţa permanentă

2. Centrul intereselor vitale

3. Statul în care persoana locuieşte în mod obişnuit

5. Procedura amiabilă

4. Cetăţenia


PwC România

3. Determinarea rezidenţei fiscale

• Chestionarul pentru stabilirea rezidenţei fiscale a persoanei fizice la plecarea din România

• Chestionarul pentru determinarea rezidenţei fiscale a persoanei fizice la sosirea în România

• Notificarea privind îndeplinirea condiţiilor de rezidenţă fiscală

• Certificatul de rezidenţă fiscală

183zile


PwC România

3. Schimbul automat de informaţii

Directiva 2011/16/UE privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal – Codul de procedură fiscală

Schimb automat de informaţii referitoare la perioadele de impozitare începând cu 1 ianuarie 2014 disponibile cu privire la rezidenţii unui stat membru şi la următoarele categorii de venituri:

• Muncă

• Remuneraţii plătite administratorilor şi altor persoane asimilate

• Produse de asigurări de viaţă

• Pensii

• Proprietatea asupra bunurilor imobile şi venituri din bunuri imobile


PwC România

Cauza C – 623/13: cerere de decizie preliminară în procedura Ministre de l’Economie et des Finances vs Gerard de Ruyter

3. Rezidenţa fiscală vs legislaţia de securitate socială aplicabilă


PwC România


Directiva 96/71/CE privind detaşarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii

Reglementează drepturile de care beneficiază lucrătorii detaşaţi într-un alt stat membru, în cadrul prestării de servicii transnaţionale

• în baza unui contract de prestări servicii încheiat între compania care dispune detaşarea şi destinatarul prestării de servicii;

• la o altă companie care aparţine grupului;

• la o companie utilizatoare, în baza unui contract încheiat între agenţia de muncă temporară şi compania utilizatoare.


PwC România


Lucrătorii detaşaţi beneficiază de condiţiile de muncă cu privire la următoarele aspecte stabilite în statul membru pe teritoriul căruia sunt executate lucrările:

• Perioadele maxime de muncă şi perioadele minime de odihnă;

• Durata minimă a concediilor anuale plătite;

• Salariul minim şi plata orelor suplimentare;

• Condiţiile de punere la dispoziţie a lucrătorilor de agenţiile de muncă temporară;

• Securitatea, sănătatea şi igiena la locul de muncă;

• Măsurile de protecţie aplicabile condiţiilor de muncă a femeilor însărcinate, celor care au născut de curând, a copiilor şi tinerilor;

• Egalitatea de tratament între femei şi bărbaţi şi alte măsuri în materie de nediscriminare.


PwC România

Substanţa structurilor de remunerare

Prestare de servicii (PFA/PFI)

Cesiunea drepturilor de autor

Conţinutul economic al

activităţiiConvenţii civile

Structuri de detaşare


PwC România

Prevederi aplicabile

Art. 7 CFPct. 2.1. Orice activitate poate fi reconsiderată ca activitate dependentă dacă îndeplineşte cel puţin unul dintre următoarele criterii:a) beneficiarul de venit se află într-o relaţie de subordonareb) în prestarea activităţii, beneficiarul de venit foloseşte exclusiv baza materială a plătitorului de venit (…)c) plătitorul de venit suportă în interesul desfăşurării activităţii cheltuielile de deplasare ale beneficiarului de venit (…)d) plătitorul de venit suportă indemnizaţia de concediu de odihnă (…)

Norme pct.1 (art 7 pct 2.1)Activitate poate fi reconsiderată, potrivit criteriilor prevăzute la art. 7 alin. (1) pct. 2.1 din Codul fiscal, ca activitate dependentă, în cazul în care raportul juridic în baza căruia se desfăşoară activitatea nu reflectă conţinutul economic al acestuia.

Activităţile desfăşurate în mod independent, în condiţiile legii, care generează venituri din profesii libere (…) nu pot fi reconsiderate ca activităţi dependente potrivit prevederilor art. 7

Norme pct.19 Art. 11 CF

19. Exercitarea unei activităţi independente presupune desfăşurarea acesteia în mod obişnuit, pe cont propriu şi urmărind un scop lucrativ. Printre criteriile care definesc preponderent existenţa unei activităţi independente sunt: - libera alegere a desfăşurării activităţii, a programului de lucru şi a locului de desfăşurare a activităţii; - riscul pe care şi-l asumă întreprinzătorul; - activitatea se desfăşoară pentru mai mulţi clienţi; - activitatea se poate desfăşura nu numai direct, ci şi cu personalul angajat de întreprinzător în condiţiile legi.

Art. 11La stabilirea sumei unui impozit sau a unei taxe

în înţelesul prezentului cod, autorităţile fiscale pot să nu ia în considerare o tranzacţie care nu are un scop economic sau pot reîncadra forma unei tranzacţii pentru a reflecta conţinutul economic al tranzacţiei (…)


PwC România

Substanţa vs forma

Forma Substanţa


PwC România

Taxe şi impozite indirecte

Georgiana Iancu


PwC România

Noutăţi legislative la început de 2015


PwC România

Noutăţi în domeniul TVA - Extinderea cotei reduse9% din 1 iunie 2015

La ce se aplică? • alimente, inclusiv băuturi, cu excepţia băuturilor alcoolice, destinate consumului

uman şi animal, • animale şi păsări vii din specii domestice, • seminţe, plante şi ingrediente utilizate în prepararea alimentelor, produse utilizate

pentru a completa sau înlocui alimentele.

Criteriu: în funcţie de anumite coduri NC din Nomenclatura tarifară şi statistică şi Tariful Vamal Comun

• Servicii restaurant şi catering , cu excepţia băuturilor alcoolice.

Principalele provocări pentru agenţii economici:

- Încadrarea corectă a produselor pentru aplicarea cotei reduse- Risc nedeductiblitate TVA: revizuirea bonusurilor acordate de

Furnizori în beneficiul comercianţilor: Reduceri de preţ vs. Servicii depromovare/logistice

- Rambursări de TVA pentru furnizori/producători pentru careserviciile achiziţionate local au o pondere mare în total achiziţii


PwC România

• În trecut: unde era stabilit prestatorul• Începând cu 2015: unde clientul este stabilit sau are locuinţa obişnuită

Locul serviciilor prestate către persoane fizice/ altepersoane neimpozabile din UE

• Furnizorii de servicii electronice, telecomunicaţii, radio şi televiziune, cloud computing, procesatori de plăţi şi alţi intermediari, furnizorii de conţinut digital

Companii afectate

• TVA se va datora în fiecare stat membru unde sunt stabiliţi clienţii serviciilor de tip B2C=> declararea şi plata TVA trebuie realizate în ţara clienţilor

• Regimul “mini one-stop-shop”: înregistrare într-un singur stat membru, dar TVA colectată la cota aplicabilă în SM al clientului

• Probleme practice: modificări ale sistemelor ERP, facturarea, identificarea SM unde estestabilit clientul, afectarea preţului final

Impact

Modificări legislative începând cu 1 ianuarie 2015 - servicii electronice, de telecomunicaţii, de radio şi televiziune

Noutăţi în domeniul TVA - MOSS - Regulamentul UE nr. 1042/2013


PwC România

Noutăţi în domeniul TVA - Regulamentul UE nr. 1042/2013 - servicii legate de bunuri imobile - 2017

Din 2017:

Definiţii ale bunurilor imobile

Din lista serviciilor legate de bunuri imobile:

Instalarea sau montarea unor maşini sau echipamente care, la

instalare sau montare, sunt considerate bunuri imobile.

Depozitarea de bunuri într-o parte specifică a bunului imobil

alocată utilizării exclusive de către client.

În prezent:

Bun imobil?

Lista non-exhaustivă a serviciilor legate de bunurile imobile

Livrare de bunuri vs. Prestare de servicii

Decizia CEJ în cazurile:

C-111/05 Aktiebolaget NN,C-155/12 RR Donnelley Global

Turnkey Solutions Poland sp. z o.o


PwC România

Noutăţi în domeniul TVA - baza de impozitare

Decizia Comisiei fiscale centrale

nr. 2/2011

Cauzeleconexate

C-249/12 Tulică și C-250/12

Plavoșinîmpotriva ANAF

Decizia Comisiei fiscale centrale nr. 6/2014:

voinţa părţilor determinantă în stabilirea TVA

colectată pentru o tranzacţie


PwC România

Noutăţi în domeniul TVA - înregistrarea/re-înregistrarea în scopuri de TVA din 2015

Intenţia de a desfăşura activităţi

economice

Capacitatea de a desfăşura activităţi

economice

Noi criterii privind înregistrarea, anularea, re-înregistrarea în scopuri de TVA pentru societăţile comerciale stabilite în România


PwC România

Controlul fiscal – Aspecte practice


PwC România

Rambursarea de TVA

Desfășurarea inspecţiei fiscale vs. optimizarea procesului de rambursare

Control anticipat vs. control ulterior

Perioada de timp pentru efectuarea inspecţiei fiscale

! 45 zile pentru control anticipat?! Perioada prescripţiei fiscale

Dobânzi pentru rambursarea cu întârziere a TVAşi termene de la care se calculează dobânzile

C-107/10 Enel Maritsa Iztok 3 ADC-431/12 SC Rafinăria Steaua Română SA


PwC România

Au

Au beneficiarii drept de deducere a taxei înscrise în

aceste facturi în limitele şi în condiţiile stabilite de Codul

Fiscal?

Situaţii practice:

5 ani de la 1 ianuarie a anului următor celui în care ia naştere dreptul de deducere – perioadă închisă la data emiterii facturii

de corecţie

Beneficiarul a fost deja supus unei inspecţii fiscale vs.

reverificare

Controlul fiscal - TVAPrescripţia fiscală - colectare vs. deducere

Furnizorul emite facturi de corecţie către beneficiari în

baza actului administrativ emis de autoritatea fiscală

competentă ca urmare a controlului fiscal.

! Emiterea facturilor de corecţie nu poate depăşi perioada de 5

ani de la 1 ianuarie a anului următor celui în care ia naştere

dreptul de deducere.

? Corectarea TVA aplicată la servicii B2B către clienţi externi

e.g. holding-uri înregistrate retroactiv


PwC România

Teme de interes în cadrul inspecţiilor fiscale

Inspecţie fiscalăInspecţie fiscală

Documentaţiepentru justificareadeducerilor de TVA

Documentaţiepentru justificareadeducerilor de TVA

Documentaţiepentru justificareascutirilor de TVA

Documentaţiepentru justificareascutirilor de TVA

Revizuireatranzacţiilor

efectuate intra-grup

Revizuireatranzacţiilor

efectuate intra-grup

Documentareapierderilor

tehnologice / pierderilor de

inventar

Documentareapierderilor

tehnologice / pierderilor de

inventar


PwC România

Documentaţie pentru justificarea deducerilor de TVA

Deducerea TVA: Forma vs. substanţa tranzacţiei

Fond: achiziţii efectuate pentru activităţi economice cu drept de deducere

Formă: factura conformă cu legislaţia de TVA în original (şi după caz, dovada plăţii)


PwC România

Comerţul intracomunitar - deducerea TVA pentruachiziţii intracomunitare de bunuri

Aspecte cheie evidenţiate în Cazul C-590/13 Idexx Laboratories Italia

Situaţia de fapt

Iddex Laboratories Italia nu a respectatreglementările italiene privind înregistrarea operaţiunilor intracomunitare;

Autorităţile italiene au emis o înștiinţare de plată a TVA-ului, precum și a unei sume egale cu 100 % din taxă, cu titlu de sancţiune pentru nerespectarea obligaţiilor prevăzute de legea italiană.

Abordarea CEJ

Dreptul de deducere prevăzut în Directiva de TVA cu privire la achiziţiile intracomunitare în discuţie în litigiul principal, nu poate fi refuzat Idexx:

• pentru motivul că nu a îndeplinit obligaţiile care rezultă din formalităţile instituite de legislaţia naţională adoptată în aplicarea articolelor relevante din Directiva de TVA privind cerinţele de formă ale dreptului de deducere Acest drept de deducere ia naștere, în momentul în care taxa deductibilă devine exigibilă.

• Cerinţe formale în România: taxare inversă, raportare VIES, înregistrare ROI


PwC România

Scutirile de TVA

Livrări intracomunitare de bunuri: Condiţii aplicare scutire Abordarea autorităţilor fiscale

vs. legislaţia română şi europeană privind TVA

Focus asupra formei

documentelor justificative

Jurisprudenţa ECJ:- Cauza C-273/11, Mecsek-Gabona- Cauza C-587/10 „VSTR împotriva Finanzamt Plauen”- Cauza C-492/13 (Traum EOOD)

Documentaţie pentru justificarea scutirilor de TVA


PwC România

Comerţul intracomunitar

Aspecte cheie în susţinerea scutirilor de TVA

• Dovada unui cod de TVA valid la data livrării intracomunitare de bunuri• Schimb de informaţii între autorităţile fiscale la nivelul UE• Cerinţe specifice privind (in)validarea codurilor de TVA în alte

SM (de ex. Italia)

• Corelarea documentelor justificative: contract, factură, documente de transport

• Implementarea unor proceduri interne care să dovedească buna credinţă a furnizorului


PwC România

Comerţul intracomunitar - C-587/10 (“VStR”)

VStR Atlantic Client

Livrare bunuri

Scutire în baza cod de TVA client final

Finlanda?

Livrare bunuri

Fluxul bunurilor

Germania SUA

Cod TVA DE Cod TVA FI

Finlanda

Potrivit CEJ:

Directiva de TVA nu se opune ca administraţia fiscală a unui SM să condiţioneze scutirea de taxa pe valoarea adăugată a unei livrări intracomunitare de transmiterea de către furnizor a numărului de identificare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată al persoanei care achiziţionează bunurile, sub rezerva totuși ca acordarea acestei scutiri să nu fie refuzată pentru simplul motiv că această obligaţie nu a fost respectată atunci când furnizorul nu poate, cu bună-credinţă și după ce a luat toate măsurile care îi pot fi impuse în mod rezonabil, să transmită acest număr, dar transmite, pe de altă parte, alte indicaţii de natură să demonstreze în mod suficient că persoana care achiziţionează bunurile este o persoană impozabilă acţionând ca atare în operaţiunea în cauză.


PwC România

Controlul fiscal – TVA

Obligaţia de ajustare a TVA?

Pierderi tehnologice

Norma proprie de consum

Proceduri interne, documentaţie justificativă

Pierderi de stocuri

Politici interne de recunoaştere a minusurilorla inventar: degradate, expirate, perisabilităţi, etichetare greşită, furturi, alte minusuri.

Documentaţie justificativă

Politici de compensare

Când intervine obligaţia de ajustare a TVA?


PwC România

Situaţii de fraudă în domeniul TVA


PwC România

•Comerciantul A vinde bunuri către Comerciantul B, încasând TVA-ulcolectat. Comerciantul B plăteşte valoarea bunurilor şi TVA-ul aferentComerciantului A.

•Comerciantul A (“comerciantul lipsă”) încasează TVA-ul plătit de laComerciantul B şi dispare, în aşa fel incat, TVA întregistrata încontabilitate aferent vânzărilor de bunuri nu ajunge niciodată la bugetul destat “lanţ murdar”.

•Comerciantul B vinde bunurile către Comerciantul C (de obicei, o livrare intracomunitară de bunuri, scutită de taxă) și îşi recuperează TVA plătită catre Comerciantul A.

Valori ridicate

Flux rapid de tranzacţii

Bunuri mici

Tranzacţii „prea

atractive sa fie adevarate”

TVA-ul în buzunar

Neplata TVATVA nedeductibila

Implicarea în fraudă?

Potenţialele investigatii ale autoritatilor pentru a stabili

fluxul real al mărfurilor

“Missing Trader”/ Frauda carusel


PwC România

• În aparenţă: Comerciantul A trateaza o livrare ca fiind scutită de TVA șisolicită rambursarea TVA, pe motiv că a efectuat o livrare intracomunitară debunuri Comerciantului B.

• În realitate: Comerciantul A vinde bunuri pe piaţa locală. Astfel de bunuri arputea fi vândute mai ieftin sau la un preţ normal.

• TVA care ar fi trebuit colectata/ parte din TVA nu este înregistrata si platita la buget- castig fraudulos pentru furnizor.

Partea frauduloasă este A => furnizorii sau clienţii lui A pot fi traşi la răspundere pentru plata TVA

Frauda intracomunitară / Fraudă livrare


PwC România

C-354/03 Optigen Ltd Ilegalitatea nu oprește o tranzacţie în a fi o activitate economică și un comerciant

neimplicat într-o structură frauduloasă ar trebui să aibă dreptul de a deduce TVA.

C-44/04 Kittel v Belgium Comerciantul știa sau ar fi trebuit să știe că tranzacţia este frauduloasă; Mărfurile stabilite în contract nu au fost de fapt furnizate.

C-142/11 Péter Dávid Este responsabilitatea autorităţilor fiscale în demonstrarea, pe baza unor

dovezi obiective, că persoana impozabilă respectivă știa sau trebuia să știe despre frauda în domeniul TVA.

C-409/04 Teleos Plc & Others v C&E În cazul în care furnizorii au luat toate măsurile rezonabile disponibile în puterile

lor în a se asigura că livrarea scutită de TVA nu a dus la participarea sa într-o structură frauduloasă, scutirea de TVA ar trebui să fie încă în vigoare.

Frauda intracomunitară - jurisprudenţa UE


PwC România

Fond de mediu


PwC România

Declaraţii rectificative

Aspecte generale

Perioada supusăinspecţiei fiscale

mai mare de 5 ani

Documente justificative(certificate)

! Forma

Ambalajele

Subiect preferat de

control1

2

3

Cantităţi ambalaje introduse pepiaţă

Trasabilitate ambalaje returnabile

Contracte pentru valorificarea/reciclarea deşeurilor de ambalaje, contracte pentru preluarea responsabilităţilor privind deşeurile de ambalaje, declaraţii depuse la Fondul pentru mediu

4 Marca proprie

5 Ambalaje de desfacere


PwC România

Inspecţii privind ambalajele

Inspectii frecventeprivind ambalajele

-Practica

autoritatilor de mediu

Operatori economiciresponsabili

“Introducere pe piaţă”

Obligaţii deraportare /plată

Atingereobiective: transfer responsabilitate

Trasabilitateadocumentelor

Circulatia paleţilor / ambalajelorreutilizabile


PwC România

? Asigurarea trasabilităţii deşeurilor de ambalaje

? Contracte cu asociaţii autorizate pentru transferul de

responsabilitate / colectori / valorificatori

? Specificaţii ambalaje introduse pe piaţă

? Activităţi în interiorul companiei – ambalare / reambalare

? Marca proprie

? Ambalaje de desfacere

Fondul de mediu


PwC România

Vamă şi comerţ internaţional


PwC România

Vamă şi comerţ internaţional

EXPORTURI

INCOTERMS

Clasificaretarifară

ANCEX

Valoare in vama

Origineabunurilor

AEO


PwC România

Potenţiale beneficii din partea autorităţilor vamale (de exemplu, reducerea numărului de controale vamale,

disponibilitatea simplificărilor vamale);

Potenţiale beneficii din partea autorităţilor vamale (de exemplu, reducerea numărului de controale vamale,

disponibilitatea simplificărilor vamale);

Perceperea ca un partener de afaceri de încredere;Perceperea ca un partener de afaceri de încredere;

Lanţul de aprovizionare mai sigur și mai în siguranţăLanţul de aprovizionare mai sigur și mai în siguranţă

Amânare TVA la importAmânare TVA la import

Certificat AEO


PwC România

Litigiile fiscale

Mihail Boian


PwC România

Agenda

1. 2014: un an cu o recoltă extrem de săracă în modificările legii procedural-fiscale

2. Controlul inopinat ca substitut al inspecţiei fiscale

3. Transferarea litigiului fiscal pe tărâm penal: ultima frontieră

4. Temele favorite ale inspecţiei fiscale în ultima vreme


PwC România

2014: un an cu o recoltă extrem de săracă în modificările legii procedural-fiscale


PwC România

2014: un an cu o recoltă extrem de săracă în modificări legislative

• Un an întreg fără niciun fel de discuţii ale MFP cu mediul de afaceri cu privire la legislaţia procedural-fiscală

• „Rescrierea” Codului de procedură fiscală, încă amânată, deşi unele modificări deja agreate ar fi fost extrem de utile

• 2 modificări legislative în domeniul procedurii fiscale, OUG 8/2014 şi OUG 40/2014


PwC România


Cele mai importante dispoziţii modificatoare vizează:

• dobânzile acordate contribuabililor conform art.124 alin.(1) indice 2 Cpf;

• exigibilitatea creanţelor fiscale în cazul sumelor achitate suplimentar celor legal datorate, conform art.116 pct.5 Cpf.

Alte modificări legislative importante referitoare la Codul de procedură fiscală care păreau iminente, au fost abandonate.


PwC România


Jurisprudenţă europeană creată la sesizarea instanţelor din România

• Cauza BCR Leasing (C-424/2013)

• soluţiile din speţele referitoare la taxa pe poluare şi restituirea acesteia (Cauza Nicula – C331/2013)

Jurisprudenţa naţională:

• dobânzi

• imputaţia plăţii

• substanţă vs. formă


PwC România

Controlul inopinat ca substitut al inspecţiei fiscale – cont.


PwC România

DEPARTAM. ANAF

DIRECŢIA ANTIFRAUDĂ

Misiune: prevenirea, descoperirea şi combaterea actelor şi faptelor de evaziune fiscală şi fraudă fiscală şi vamală

Rezultate: Identifică prejudiciul fiscal şi sesizează organele de cercetare penală


PwC România


Identificarea unor creanţe de peste 1,7 miliarde euro, sumă ce include atât prejudiciile stabilite, cât şi bunurile confiscate şi amenzile aplicate persoanelor, fizice sau juridice.

DGAF au verificat 25.483 contribuabili, dintre cele 778 milioane euro prejudicii, amenzi şi confiscări, 691 milioane euro fiind prejudicii, din care 91% sunt mai mari de 1 milion de euro, 65% fiind realizate prin fraudarea TVA, organele de anchetă fiind sesizate în 630 de cazuri.

Amenzi în valoare de 23 milioane de euro, dispunând confiscarea unor bunuri în valoare de 64 milioane euro şi măsuri asiguratorii pe bunuri în valoare de 515 milioane euro.

Domenii vizate - produsele accizabile (29%), mărfuri nealimentare (26%), mărfuri agroalimentare (16%), construcţii şi materiale de construcţii (14%), muncă subdeclarată şi fără forme legale (8%) şi prestări servicii (7%).


PwC România


Controale inopinate

Aviz de inspecţie fiscală

?

Notele explicative și

Procesul verbalContestaţii și

Plângeri

Acte emise la finalizarea controlului


PwC România

Proces verbal de constatare şi estimare a prejudiciilor. În urma constatărilor se poate dispune sesizarea organelor penale

Proces verbal de constatare şi sancţionare

a contravenţiilorDecizii de instituire măsuri asiguratorii

Nu poate fi contestat

Se contestă în faţa instanţelor de

judecată

Se contestă în faţa instanţelor de

judecată

PREJUDICIU CREANŢĂ FISCALĂ

O diferenţă majoră faţă de inspecţia fiscală:


PwC România

Cond. 1 • Există pericolul sustragerii, ascunderii ori risipiriipatrimoniului.

Cond. 2• Prin operaţiunile de mai sus se va periclita sau îngreuna

in mod considerabil colectarea.

MĂSURI ASIGURATORII: ÎNTRE CE SPUNE LEGEA ŞI CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN PRACTICĂ

CEL MAI ADESEA O „CULEGERE” DE CITATE DIN JURISPRUDENŢA

NAŢIONALĂ ŞI EUROPEANĂ , DAR NICIO ANALIZĂ A CONDIŢIILOR

LEGALE


PwC România

Poprireasiguratorie

Sechestruasiguratoriu

Inconvenienţeleaplicării măsurilor

asiguratorii

• Sarcini aplicate fără termen;

• Acoperă 150% din valoarea „prejudiciului” şi pot fi ulterior chiar suplimentate;

• Aplicarea concomitentă şi fără nicio coordonare asupra a mai multor terţi popriţi;

• Alte probleme operaţionale uzuale aferente sarcinilor.


PwC România

Scrisoare de garanţie bancară

Contestaţie la executare

Situaţia obligaţiilor fiscale accesorii

„Înlocuirea” măsurilor asiguratorii

Consemnarea de mijloace băneşti la o unitate a Trezoreriei Statului

Ipotecă / Gaj / Fidejusiune

ŞI, TOTUŞI, CE PUTEM

FACE?


PwC România


Controalele şi procesele verbale încheiate de DGA - temei pentruemiterea deciziei de impunere, fără a mai fi necesară derularea inspecţiei fiscale ???

“O să vedeţi că o să mergem pe un anumit segment al controalelor, unde procesul verbal, va trebui să modificăm procedura, evident, unde procesul verbal al structurii de antifraudă, în exercitareacontrolului operativ, va fi temei pentru încheierea unui raport de inspecţie fiscală şi emiterea deciziei de impunere“. Preşedintele ANAF, Gelu Ştefan Diaconu Mediafax - 30 august 2014

Ni se pregăteşte CEVA?


PwC România

Transferarea litigiului fiscal pe tărâm penal: ultima frontieră


PwC România

Evaziunea fiscală - sustragerea de la plata impozitelor și a altor sume datorate bugetului de stat prin:

• stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat.

• ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile;

• omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate;

• evidenţierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive.

Transferarea litigiului fiscal pe tărâm penal: ultima frontieră


PwC România

Neachitarea impozitelor reţinute la

sursă

Solicitări de documente neaduse la îndeplinire

Reîncadrarea tranzacţiilor

conform art.11 Cod fiscal

Fraudacarusel

Câteva exemple de situaţii ce pot genera formularea de sesizări penale


PwC România

Modificări în legislaţia contabilă

Mircea Bozga


PwC România

Reglementări contabile de la 1 ianuarie 2015

• Ordinul Ministerului Finanţelor Publice 1802/29 decembrie 2014 (OMF 1802/2014) – înlocuieşte Ordinul Ministerului Finanţelor Publice 3055/2009

• Legea Contabilităţii 82/1991 – modificări

Principalele tipuri de modificări

• Tratamente contabile

• Clasificare

• Prezentări în note

• Categoriile de entităţi raportoare


PwC România

Reduceri comerciale primite pentru stocuri

• Exemple: reduceri acordate pentru volum/valoarea cumpărărilor dintr-o perioadă

• Reguli de contabilizare:

• Reduceri acordate pe factura de achiziţie: diminuează costul stocului

• Ulterior datei facturării:

- Stocurile sunt în gestiune - diminuează costul de achiziţie

- Stocurile nu mai sunt în gestiune - contul 609 «Reduceri comerciale primite»

• Dificultăţi în implementare:

- Identificarea stocurilor la care se referă reducerea

- În practică se pot folosi estimări

- Poate necesita modificări ale sistemului informatic


PwC România

Leasing - Stimulente

Stimulente acordate la încheierea sau renegocierea unor contracte de leasing sau închiriere:

• Exemple: chirie redusă/fără chirie la începutul contractului, rambursarea sau efectuarea de către locator a amenajării spaţiului pentru locatar;

• Recunoscute liniar pe perioada de valabilitate a contractelor, net de chirie;

• Aplicabil şi pentru locatar şi pentru locator;

• Noul tratament nu se aplică pentru contractele în derulare la 1 ianuarie 2015.


PwC România

Leasing

Clasificare - leasing operaţional sau financiar

• Dacă un criteriu e îndeplinit se consideră leasing financiar

• Înainte aceste criterii reprezentau numai indicii

Criterii - recapitulare

• Transfer titlu proprietate până la sfârşitul contractului;

• Opţiune de cumpărare la un preţ < valoarea justă;

• Durata contractului acoperă, în cea mai mare parte, durata de viaţă economică a bunului;

• Valoare totală rate de leasing >= valoarea de intrare a bunului (valoarea la care a fost achiziţionat bunul de către finanţator, respectiv costul de achiziţie);

• Bunurile sunt de natură specială, astfel încât numai locatarul le poate utiliza fără modificări majore.


PwC România

Capitalizarea costurilor îndatorării

Obligatoriu – nu mai este opţional• Costurile îndatorării se includ în costul de producţie al activelor cu

ciclu lung de fabricaţie;• Tranziţie: active cu data de începere a capitalizării după 1 ianuarie 2015.

Reguli privind capitalizarea - recapitulare• Activ cu ciclu lung de fabricaţie - solicită în mod necesar o perioadă

substanţială de timp pentru a fi gata pentru utilizarea prestabilită sau vânzare;

• Capitalizare doar pe perioada construcţiei:- Dobânda la împrumuturile pentru finanţarea achiziţiei, construcţiei

sau producţiei activelor;

- Dobânda aferentă perioadei de producţie;

- Capitalizarea încetează când se realizează cea mai mare parte a activităţilor necesare pentru realizarea activului.


PwC România

Imobilizări - ClasificareNoi linii în bilanţ

- Investiţii imobiliare

- Active de explorare şi evaluare (E&E) a resurselor minerale

- Active biologice

• Evaluare: la fel ca alte imobilizări

• Tranziţie: intangibilitate bilanţ de deschidere

Investiţii imobiliare• Terenuri şi clădiri deţinute pentru:

- Obţinerea de venituri din chirii;- Creșterea valorii pe termen lung;- Utilizare viitoare nedeterminată.

• Inclusiv pentru părţi de active (etaje ale unei clădiri)• Transferul din/ în investiţii imobiliare – la modificarea utilizării


PwC România

Modificări de politici contabileAplicarea OMF 1802• Dispoziţii tranzitorii specifice - pentru anumite modificări;• Dacă nu există dispoziţii tranzitorii: aplicare pentru tranzacţii după

intrarea în vigoare a ordinului (prospectiv);• Soldurile din balanţa de verificare la 31 decembrie 2014 sunt transpuse pe

noul Plan de conturi.

Altele decât impuse de OMF 1802 (voluntare)• Aplicare retroactivă - impactul aferent exerciţiilor financiare precedente

înregistrat în rezultatul reportat (contului 1173);

• Excepţie: imposibil de stabilit pentru perioadele trecute, modificarea se efectuează cu începere din exerciţiul curent;

• Aceleaşi condiţii pentru modificări la iniţiativa entităţii:

• Are ca rezultat informaţii mai relevante sau mai credibile

• Prezentare în note


PwC România

Avansuri în valută

• Avansurile în valută (conturile 409, 419, 4093 şi 4094) nu se mai reevaluează;

• Avansurile în sold la 31 decembrie 2014 se preiau la 1 ianuarie 2015 la valoarea lor în lei, fără efectuare de reevaluare ulterioară;

• Se modifică conturile folosite pentru contabilizarea avansurilor de imobilizări. Trecerea din 232 şi 234 la 4093 „Avansuri acordate pentru imobilizări corporale” şi 4094 „Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale”.


PwC România

Reevaluare

Rezerva din reevaluare

• Rezerva din reevaluare realizată (la scoaterea din evidenţă a activului sau pe măsura amortizării) se înregistrează pe rezultatul reportat: 1175 ‘Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare’;

• La 1 ianuarie 2015 – soldul 1065 se transferă pe 1175.

Venituri/cheltuieli

• Venituri/cheltuieli din reevaluare se înregistrează pe conturi noi:

• 655 Cheltuieli din reevaluarea imobilizărilor corporale• 755 Venituri din reevaluarea imobilizărilor corporale

• Conturile de ajustări de depreciere 6813 şi 7813 – folosite doar pentru deprecieri ale imobilizărilor corporale la cost.


PwC România

Modificări Legea Contabilităţii

• Anului financiar diferit de anul calendaristic:- Anterior - doar pentru sucursale ale entităţilor străine;- Acum pentru toate entităţile, cu aceeaşi excepţie pentru

instituţiile financiare şi entităţile reglementate de ASF.

• Nu este permisă depunerea a mai mult de un set de situaţii financiare pentru un an financiar.


PwC România

Întrebări şi răspunsuri


Vă mulţumim!

This publication has been prepared for general guidance on matters of interest only, and doesnot constitute professional advice. You should not act upon the information contained in thispublication without obtaining specific professional advice. No representation or warranty(express or implied) is given as to the accuracy or completeness of the information containedin this publication, and, to the extent permitted by law, PricewaterhouseCoopers Audit SRL legal name of the PwC firm], its members, employees and agents do not accept or assume anyliability, responsibility or duty of care for any consequences of you or anyone else acting, orrefraining to act, in reliance on the information contained in this publication or for any decisionbased on it.

© 2015 PricewaterhouseCoopers Audit SRL All rights reserved. In this document, “PwC” refersto PricewaterhouseCoopers Audit SRL which is a member firm of PricewaterhouseCoopersInternational Limited, each member firm of which is a separate legal entity.

conferinţa anuală de taxe iaşi, 22 aprilie 2015

Documents