Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a V-a, 2007 1

Oglinda-studiată prin intermediul tehnologiilor digitale

Constantin Liliana Violeta – Colegiul Naţional Elena Cuza, Bucureşti, e-mail: constantin.liliana@gmail.com

Abstract

Oglinda este reperul propriei noastre imagini exterioare, o reflectare virtuală a realităţii palpabile. Oglinda este o măsură a dimensiunii umane. Oglinda încetează a mai fi un simplu obiect care reflectă imagini, fiind adesea o poartă către dimensiuni şi lumi paralele. Creatoare de iluzii, deformând sau distorsionând imagini, dublând sau amplificând la nesfârşit spaţii şi dimensiuni, oglinda rămâne o modalitate de reflectare a realităţii şi adevărului, perfect sintetizată în sintagma: “ochii sunt oglinda sufletului”. Aceste lucruri au dus la o abordare transdisciplinară a studiului oglinzilor. Astfel oglinda este analizată din punct de vedere ştiinţific şi artistic, prin intermediul unei lecţii virtuale. Elevii află care este definiţia oglinzii, care sunt elementele oglinzii, cum se clasifică oglinzile, cum se construiesc imaginile unui obiect în diferite tipuri de oglinzi, cum se caracterizează o imagine, care sunt formulele oglinzilor, cum se construiesc oglinzile, totul într-o manieră modernă, atractivă, bazată pe utilizarea uneltelor software. De asemenea sunt prezentate tablouri celebre care conţin oglinzi pe care elevii le analizează din mai multe puncte de vedere. Evaluarea se realizează prin intermediul unui test interactiv proiectat în Excel şi prin intermediul unui rebus. Abordarea în această manieră a studiului oglinzilor facilitează învăţarea şi creează noi oportunităţi pentru studiul individual şi cercetare, informare, documentare.

1. Introducere

Problematica educaţiei este abordată astăzi în strânsă legătură cu problematica societăţii contemporane, o

societate aflată într-o permanentă evoluţie şi transformare. Astfel datorită progresului ştiinţei şi tehnicii, datorită afluxului mare de informaţie, datorită dezvoltării comunicaţiilor necesităţile spirituale şi materiale ale oamenilor cresc.

Numai printr-o educaţie adecvată generaţiile tinere pot înţelege schimbarea şi pot contribui la progresul omenirii. Educaţia trebuie să se adapteze modului de viaţă, gradului de civilizaţie, tradiţiilor şi aspiraţiilor unui popor. De aceea metodele şi strategiile folosite în procesul instructiv educativ trebuiesc adaptate fiecărei clase de elevi.

Rolul învăţământului actual este de a forma personalităţi creatoare capabile să se integreze dinamic într-o lume complexă supusă permanent schimbărilor.

Abordarea interdisciplinară şi transdisciplinară este “o problemă fundamentală a ştiinţei contemporane” (I. Radu).

Un învăţământ modern este descătuşat de uniformitate, este un învăţământ care încurajează competiţia şi înnoirea, un învăţământ cu standarde ridicate, orientat spre abordarea interdisciplinară şi modulară, spre educaţia continuă.

Complexitatea vieţii sociale actuale, dezvoltarea extraordinară a ştiinţei şi tehnicii, rapiditatea circulaţiei informaţionale impun perspectiva interdisciplinară şi transdisciplinară în toate domeniile de activitate. ”Elevul viitorului va fi un explorator”- spune Marshall Mc Luhan.

“Pentru aceasta el trebuie să conştientizeze importanţa învăţării prin cercetare, importanţa realizării conexiunii între diferite discipline. Accentul pus pe creativitate, flexibilitate, adaptabilitate, interdisciplinaritate, transdisciplinaritate îl va pregăti, cu siguranţă, pentru societatea informatizată a viitorului.” Basarab Nicolescu.

Solu-iile lumii de azi vin din colaborare şi cooperare, nu din liniştea unor turnuri de fildeş. De aceea lucrarea prezintă o lecţie transdisciplinară care îmbină armonios cunoştinţele de fizică, literatură şi artă cu cele de utilizare a calculatorului.

2. Rolul experimentului virtual în studiul fizicii

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a V-a, 2007 2

Societatea viitorului va fi o societate informatizată. De aceea, în şcoli, se utilizează tot mai mult calculatorul şi softurile educaţionale. Acestea permit elevilor efectuarea în deplină siguranţă a unor experimente greu de realizat în laborator, verificarea soluţiilor unor probleme sau identificarea condiţiilor optime de desfăşurare a unui nou experiment proiectat de ei înşişi. Utilizarea calculatorului permite elevilor parcurgerea materialelor avute la dispoziţie în ritm propriu, selectarea informaţiilor, înţelegerea materiei într-un timp mai scurt. De asemenea softurile educaţionale permit implicarea tuturor elevilor în studiu printr-o abordare diferenţiată a noţiunilor în funcţie de nivelul fiecărui elev .Utilizarea calculatorului poate duce la pierderea abilităţilor practice, de calcul şi de investigare a realităţii, la deteriorarea relaţiilor umane. De asemenea softul educaţional nu poate răspunde tuturor întrebărilor neprevăzute ale elevilor. Acestea ne determină să nu renunţăm la observaţiile reale şi la efectuarea experienţelor de laborator. Pentru notarea observaţiilor elevii au la dispoziţie o fişă de lucru.

Pe parcursul activităţilor elevilor li se oferă posibilitatea de a pune întrebări, manifestându-şi astfel curiozitatea nedumerirea interesul. Le sunt respectate ideile şi li se dezvăluie valoarea lor. Profesorul îi îndrumă pe elevi atunci când au dificultăţi, le oferă explicaţii suplimentare sau noi sarcini de activitate independentă. Este deschis interacţiunii cu elevii, îi ascultă şi le acceptă judecăţile, criticile sau contraargumentele. În acest fel se stabileşte o atmosferă permisivă bazată pe respect reciproc, iar elevii participă activ la lecţie.

3. Consideraţii metodologice

Lucrarea îşi propune să prezinte o lecţie transdisciplinară destinată instruirii asistate de calculator . După ce elevii primesc noţiunile elementare legate de oglinzi: definiţia oglinzii, clasificare, elementele

oglinzii, se trece la studiul imaginilor în oglinzi sferice. Oglinda este o suprafaţă care reflectă lumina. În raport cu forma suprafeţelor reflectante, oglinzile pot fi oglinzi plane sau oglinzi sferice, acestea din urmă

fiind concave sau convexe.

Pentru oglinda concavă focarul este real deoarece se obţine la intersecţia razelor reflectate, distanţa focală negativă.

Pentru oglinda convexă focarul este virtual deoarece se obţine la intersecţia prelungirilor razelor reflectate, distanţa focală pozitivă.

Conferinţ

ElevPent

• ra• ra• ra

Imaformează l

De avertical în

Elev

a Naţională d

vii află că raza tru a construi iaza incidentă caza incidentă caza incidentă p

aginea obţinutăa intersecţia prasemenea imagsus sau răsturnvii observă cum

Poziţia oOglinda Înainte dÎn C Între C şÎn F

Între F şiOglinda Înainte dÎn C Între C şÎn F Între F şi

de Învăţământ

de lumină esteimaginea unui care se propagăcare trece prin cparalelă cu axulă poate fi realrelungirilor razginea poate fi mnată când imagm se construies

obiectului concavă

de C

şi F

i V convexă

de C

şi F

i V

t Virtual, ediţ

e segmentul deobiect în oglină prin focar dupcentrul de curbl optic principală dacă se forzelor de luminămărită, micşor

ginea este oriensc imaginile un

Caracteristi

Reală, răstuReală, răstuReală, răstuNu se formformează laVirtuală, dr

Virtuală, drVirtuală, drVirtuală, drVirtuală, drVirtuală, dr

ia a V-a, 2007

e dreaptă de-a lndă se folosesc pă reflexia pe obură al oglinzii al după reflexiarmează la inteă. rată sau egală cntată vertical înnui obiect situa

icile imaginii

urnată, mai micurnată, egală cuurnată, mai marează imaginea

a infinit. reaptă, mai mar

reaptă, mai micreaptă, mai micreaptă, mai micreaptă, mai micreaptă, mai mic

7

lungul căruia sedouă din urmă

oglindă va fi pase reflectă pe

a pe oglindă seersecţia razelo

cu obiectul, dren jos. at la diverse dis

că decât obiectu obiectul. re decât obiectsau se poate sp

re decât obiect

că decât obiectcă decât obiectcă decât obiectcă decât obiectcă decât obiect

3

e propagă lumiătoarele raze dearalelă cu axul acelaşi drum.

e va propaga prr de lumină s

eaptă când im

stanţe faţă de o

tul.

tul. pune ca imagin

tul.

tul. tul. tul. tul. tul.

ina. e lumină: optic principa

rin focar. sau virtuală da

maginea este ori

glindă.

nea se

al.

acă se

ientată

Conferinţ

Se dedu

a Naţională d

uc formulele o

de Învăţământ

glinzilor sferic

t Virtual, ediţ

ce şi se particul

ia a V-a, 2007

larizează pentr

7

ru cazul oglinzi

4

ii plane.

Conferinţ

Elevii o

De aCea

mit antic gmăsură încdenumită d

Fişa

analizează Fixa

prin interm

a Naţională d

observă că Ima

asemenea află a mai veche oglgrecesc, s-ar fi cât a rămas lânde atunci narcis

a de lucru „Imdin punct de v

area cunoştinţemediul unui reb

de Învăţământ

aginea unui obi

cum se pot obţlindă din lume privit frumosu

ngă apa care-i sa.

maginea din ovedere ştiinţificelor se realizeabus şi a unui tes

t Virtual, ediţ

iect orientat dr

ţine oglinzi plaeste o suprafa

ul tânăr Narcisreflecta înfăţi

glindă” prezinc şi artistic. ază cu ajutorulst realizat în Ex

ia a V-a, 2007

reapta va fi orie

ane. ţă perfect linişs, ajungând să şarea până s-a

ntă trei tablour

unei fişe de luxcel.

7

entată stânga.

tită de apă. Întse îndrăgostea

a stins de epuiz

ri celebre care

ucru, pe care e

5

tr-o astfel de ogască de propriuzare. În urma

e conţin oglin

elevii o compl

glindă, conformul chip, în asemsa a răsărit o f

nzi pe care ele

etează, iar eva

m unui menea floare,

evii le

aluarea

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a V-a, 2007 6

Rebus: 1. Oglindă sferică cu suprafaţa interioară reflectatoare. 2. Reprezentare a unui obiect analizat printr-un instrument optic. 3. Imagine care se formează la intersecţia razelor de lumină. 4. Imagine care se formează la intersecţia prelungirilor razelor de lumină. 5. Oglinda sferică cu suprafaţa exterioară reflectatoare. 6. Segmentul de dreaptă de-a lungul căruia se propagă lumina. 7. Oglinda pentru care imaginea este virtuală, dreaptă, egală cu obiectul. AB – Suprafaţă sferică sau plană care reflectă lumina.

A 1 2 3 4 5 6 7 B

4. Concluzii

Lecţia a fost experimentată în cadrul Colegiului Naţional Elena Cuza din Bucureşti, la clasa a IX-a. Au fost

alese două clase cu nivele generale de pregătire apropiate (stabilite în urma administrării unor teste predictive la începutul anului şcolar).

La prima clasa lecţia a fost explicată utilizând metodele clasice de predare învăţare evaluare. La cealaltă clasă a fost prezentată lecţia transdisciplinară realizată pe calculator.

S-a constatat ca interesul pentru lecţie a fost mai mare la elevii care au utilizat prezentarea Power Point elaborată decât la ceilalţi. Chiar şi elevii mai slabi puneau întrebări şi îşi notau în caiete diverse observaţii. Au integrat bine cunoştinţele de literatură şi artă în cele ştiinţifice. De asemenea timpul necesar prezentării noţiunilor a fost mai mic la această clasă.

După aplicarea testelor conţinând itemi identici la cele două clase s-au analizat rezultatele. Aceste rezultate sunt prezentate în tabelele şi în graficele următoare:

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a V-a, 2007 7

Clasa la care s-a utilizat calculatorul nota 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 nr. elevi 0 0 0 1 1 1 2 3 4 3

media aritmetică globală = 7,93

Clasa la care nu s-a utilizat calculatorul nota 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 nr. elevi

0 0 0 1 1 2 5 5 1 0

media aritmetică globală = 7,00

Se constată că la clasa unde s-a utilizat calculatorul rezultatele obţinute de elevi au fost mai bune, deci utilizarea calculatorului într-o lecţie transdisciplinară este benefică pentru sistemul de învăţământ dar nu trebuie să abuzam de el.

Elevii trebuie motivaţi ca să înveţe cu ajutorul calculatorului individual. Ei trebuie să fie conştienţi că numai învăţând permanent pot să-şi autodepăşească limitele şi să ajungă la performanţă şi competitivitate.

Calculatorul trebuie să îi ajute pe elevi să-şi dezvolte gândirea astfel încât pornind de la o modalitate generală de rezolvare a unei probleme să-şi găsească singuri răspunsul pentru o problemă concretă. Trebuie să le dezvolte cultura, creativitatea, deprinderile şi abilităţile de investigare ştiinţifică şi să le scurteze timpul de învăţare, să le asigure o evaluare eficientă a cunoştinţelor.

Elevii trebuiesc atraşi în realizarea unor astfel de ore de fizică şi a unor softuri educaţionale. Toate acestea pot contribui la deschiderea gustului unor elevi pentru studiul fizicii iar rezultatele nu se vor

lăsa aşteptate prea mult!

02468

1012

1 3 5 7 9

Num

ar e

levi

car

e au

obt

inut

not

a re

spec

tiva

Nota obtinuta

Clasa la care s-a utilizat calculatorul

nota nr. elevi

05

1015

1 3 5 7 9

Num

ar e

levi

car

e au

ob

tinut

not

a re

spec

tiva

Nota obtinuta

Clasa la care nu s-a utilizat calculatorul

nota

nr. elevi

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a V-a, 2007 8

5. Bibliografia [1] L. Ciascai, Didactica fizicii, Editura Corint, Bucureşti, 2001 [2] M. Ionescu, I. Radu, Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2004 [3] S. Anghel, V. Malinovschi, I. Iorga Simăn, C. Stănescu , Metodica predării fizicii, Editura Arg-Tempus, Piteşti,

1995 [4] C. Mantea, M. Garabet, Fizică clasa a IX-a, Editura All, Bucureşti, 2004 [5] http://www.google.com/ [6] http://www.yahoo.com/ [7] http://www.didactic.ro/