conferenţa de pace tlela bucureşti.dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/69436/1/... · nr. 160...

4
Anul LXXVl Nr. 160 ABONAMENTUL: un an . . . 2 4 Cor. i o jnn. de an 12 )trei luni. . . O Pentru Romftnla şi atr&initato: i un an * . .4 0 iei. i • join, de in 20 „ ISLEFON 226. [gării cedează Cavala- (? b ) C«e»ce era de necrezut, *’a otâmplat. Cavala, oraşul care era asiderat drept nodul gordian al onferinţei d ela Bucureşti a fost lat Grecilor. Astfel Grecii prin stăruinţa cu n au susţinut revendicarea aces- ! ' oraş şi peste tot prin energia | calmul reprezentanţilor săi a as să acapareze teritorii şi să-şi iiiditeae drepturi, pe cari nici- it& nu le-au visat. Figura de statuă a lui Veui- elos mi-se desenează în toata r&lucirea ei antică. Bl nu e Gre- de azi, nu e asta tul lipsit de ster, nu e lăudărosul, care trămbiţe meritele, el nu e va- lsul, a ei rai minte să se întu- de primul succes, ci e băr- stol, a cărui origine se pierde eşarte In vrem ile antice, el se ridică din lumea rece, hotărâtă şi plină de maiestate a iui Pericle. Când şi-a părăsit casa ş ’a plecat la războiu, lui i-s’a zis ca odini- oară înaintaşilor! săi din Sparta: scut sau pe scut ! Modul cum a ştiut acest băr- [bat să-şi împlinească chemarea de [apărător al neamului său ne um- ple de admiraţie. Prin el creşte şi neam, pe care până în clipele dia urmă nud puteam preţui. Gre- despre cari ştiam că e poporul mai decăzut moraliceşte şi pe [cari îi credăam de cei mai laşi, as- se ridică şi se impun graţie [Ini Vcnizelos ca un neam de [viitor. Au a v u t norocul Grecii, aceit bărbat al lor a fost întru toate susţinut şi de un rege energic, plia de voinţă şi stăpânit de o fire impulzivă războinică aşa de nece- rssrl pe câmpul de bătae. Nici-unul nici altul nu s’au lă- sât ademeniţi de şoaptele nici-unei I Pateri. Ei au căutat să şi împli- nească mandatul ca *conştienţio- [fltate. Şi azi o lume întreagă îi ad- Inrirfi. Iar noi? Suntem departe de fi avea satisfacţia neamului grecesc. Soi până în clipele din armă ere- |$am că regele Carol şi guvernul [du vor cere cel poţiu cuadrilate- Nu puteam crede, ei vor î&nea pe lângă ce an cerut la )odra şi Petersburg. Ceteam in sie germane, franceze şi en- ştiam cu hotărâre că Româ- na numai Va ocupa, ci va şi cuadrilaterul. Ba se credea, ş aceasta nu ca o exageraţie, că InnâQia va obţine şi districtul Vi- M ai şi c& Sârbii ca să-şi arate hitrea recunoştinţă pentru ajutorul pnţios oferit de armata română, vor da aceleia valea Ti mocni ui. Nimic din toate acestea. Regele plirol şi guvernul său, după ce ar- estata românească a trecut in Bul- garia, după-ce ţara îndură pagube |de sate de milioane, ţin să fie con- |Ncvenţi: se mulţumesc cu linia Tur- ikcak'Balcic. Mărturisim sincer, nu ne iptam la o astfel de desiluzie. / spunem aceasta nu din niscai )tive meschine, ci îndemnaţi de m credinţă, că România nu şi-a lat prestigiul în mijlocul aces- vremori de noroo extraordinar fiţa cam trebuia. bandele stupide, adeseori gre* iţoase ale pressei austriase, inter- venţia reprezentanţilor politicei Swtriace, milogirea eerşitorească racestora, âu clătinat energia şi-au Braşov, Miercuri în 24 Iulie (6 August) 1913. ZIAR POLITIC NAŢIONAL REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA TArgul Inului Nr. 30 INSERATELE. se primesc la adminis- traţie. Preţul după tarif şi Învoială. Manusorisele nn se In- napoiază. Conferenţa de pace tlela Bucureşti. Bulgarii cedează- — Prelungirea armistiţiului cu 3 zile- stâujinit entuziasmul cu care în- cepuse să se Inerţie Ia restabilirea prestigiului atât de căzut Nici Sn aceste momente, când s’a disoutat chestiunea deezistenţă a neamului nostru şi când doro- banţii cu o însufleţire cum nu s’a mai văaut au alergat să-şi apere ţara, nu s’a făcut pe de-antregul politică românească. Graţie acestei politici, ce dea- tftta vrem# se scaldă în apela stră- inismului, regele Carol şi guvernul său, în vreme ce în toată lumea, afară de Anstria care sprijinea Bulgaria, se vorbea de dreptul Ro- mâniei la auadriiater, au ţinut să facă corectura necesară şi să ignoreze dreptul oarei se recunoştea. Astfel din mila acestei corecturi, România ara astăzi petecul de pământ Tur- tucaia-Baicic, a cărui valoare e de - parte de a contrabalansa cheltuelile grozave ce s’au făcut şi se vor mai face pentru el. Privesc harta, care reprezintă noua formaţiune a Balcanului. Sus într’an colţ un petec şters de loc, sărac, icuit între două mume: Tur- tucaia şi Balcic ca între două şftşnice — îmi turbură privirea şi inima mi-se strânge de durere şi Îngrijorare. Dorobanţii români sunt încă acolo. Cum aş vrea ca a- ceşti dorobanţi împotriva voinţei oficiale să pună stăpânire pe în- treg cuadrilaterul! Dar şi asta ar fi o minune. Şi minunile nu se repetează., ele vin numai odată şi foarte rar. Trebue o minune nouă, ca Româ- nia oficială să se gândească că ii competea şi cuadrilaterul şi dis- trictul Vidinului şi Valea Timocu- lui şi independenţa Aromânilor. Le spunem acestea pentrucă voiam să formăm o Românie pu- ternică, pentroca să fie in stare să întreprindă în sfârşit fapte cari cad exclusiv în cercul de interese ale Românismului. Politica austriacă şi laudele cele multe au triumfat insă şi de astădată. Vanitatea, care ne-a cuprins când Austria a început să ne zică arbitri ne a răpit raţiunea rece şi astăzi iată că suntem expuşi de a ne confunda ou povestea lui Don- Quişote. O Donchişotiadă! îmi strigă cineva din adâncul conştiinţii. In vreme ce Grecii obţin Cavala, care era să pună Puterile iară faţă în faţă, politica oficială a ţării româ- neşti se mnlţămeşte cu moara lui Dauew. Mă grăbesc să înăbuş a- cest glas, căci entuziasmul cu care urmăream avântul dorobanţilor ce treceau Dunărea şi nădejdea ce mi-o pusesem In tunurile cari a- avean să rotunzească hotarele ţării, nu s-au stins încă In sufletul meu. Trăiesc încă prin ele şi ţin cu tot preţul să cred că nici nu trebue să se stingă. Vorbirea de program a lui Harkányi. Duminecă şi-a ţinut ministrul de •oraerciu contele Har- kányi vorbirea de program îu Sânmi- cl&uşul m are, unde este candidat de deputat pentru cameră. Ministrul n ’a spus ceva nou în ce priveşte politica. A zis că nu se mestecă în politica mi- litantă, căci nu-i este simpatică. A decla - rat apoi, că numai pe baza dela 67 se ga- rantează poziţia de mare putere a mo- narhiei. Crede, că opoziţia nu va per- sista mult în atitudinea sa de azi. Tre- când Ia nouile sarcini m ilitare, Har- kány! spune, că aceste nu vór fi scoase din dările directe. In fine promite mai multe creiaţiuni şi inovaţiuni impor- tante pe terenul economic. Vom vedea, căci n’a fost ministru care să nu pro- m iţă m u lt şi apoi să facă puţin sau nimic nou. E interesant, cif considerare, la aceea, că cercul electoral e poliglot, deputaţii, cari însoţeau pe ministrul, au tradus şi tălmăcit poporului cele rostite do el, în limba română, sârbă şi germană. Ei vedeţi, când voim să câştigăm mandate stăm de vorbă cu poporul în limba lui , dar încolo îi strigăm brusc dela masa de scris: — Paraszt oláh, vaţe ungureştye!! Aşa este în ţara oligarhă a lui Pap Iâno3. Ratificarea poliţiei dela Iară. Ziarele din B.-pesta sunt infor - mate, că In ministerul de interne s’a terminat deplin proiectul despre stati- flearea poliţiei de prin oraşele dela ţară. El va îl supus votării camerei, Intre cele dintâiu proiecte, căci dorinţa lui Tisza este, ca poliţia de stat să-şi înceapă activitatea în oraşe, deja cu 1 Ianuarie 1914. Statul nu va prelua de- cât în parte pe oficialii de azi ai ora- şelor. Se zice, că proiectul e alcătuit în sens retrograd, având de scop a con- centra în mânile guvernului şi puterea poliţienească din toată ţara. Dovadă crearea de posturi de căpitani supremi în acele oraşe unde sunt curţi de apel, adecă în 11 oraşe. Sfera de acţiune a căpitanului suprem se estinde asupra întreg teri torului curţii de'* apel şi că- pitanii de poliţie din oraşele mai mici sunt subordonaţi căpitanilor supremi. Judecăţile căpitanilor supremi nu vor fi apelate ca până acum, la primărie, ci de a dreptul la ministrul de in- terne. Rociul retrogradismului oligarh medieval se întinde tot m ai m u lt asu- pra acestei nefericite ţări, lăsată pradă dominaţiunii grofilor şi gentry-ilor. A titu d in e » R u s i e i oficiale faţă de R om ân ia . Şeful delega- ţiei bulgare, Tonceff a adresat alaltaeri ziarului >Novoie Vremia« o telegramă mai lungă, din care reţinem următoa- rele pasage, cari stabilesc atitudinea Rusiei laţă de România în ultimele evenimente : »Nu este de loc exact, ceea ce aţi anunţat, după unele ziare străine cum eu aşi fi de larat, că Daneff şi Gheşoff ar fi evitat să se înţeleagă cu Româ- nia, pentru a nu jigni Rusia. Tocmai din potrivă. Noi avem dovadă, di- plomaţia rusă a pus în joc toată influ- enţa sa pe lângă cabinetele Gheşoff şi Daneff pentru a stabili o înţelegere în- tre România şt Bulgaria , înţelegere, de altfel, dorită de toate puterile mari. Departe deci de a lăsa să cadă asupra Rusiei, propriile noastre greşeli , noi a- ducem laude sincerităţii sfaturilor c&ri ne-au fost date dela Petersburg. »Cât despre ştirea ziarului d-v. că noi am fi venit la Bucureşti cu sco- pul de a lucra pentru autonomia Ma- cedoniei, ea este cu totul inventată, după cum au dovedit-o faptele, căci n’a fost nici-odată vorba despre aşa ceva în deliberările noastre oficiale şi nici în întrevederile noastre particulare«. împăratul WÂl&ielm la H . Ha. »Berliner Tgbl.« e informat .din sursă foarte sigură împăratul Ger- maniei va avea în Septemvrie o întâl- nire cu .împăratul şi regele nostru la IschM împăratul W ilh e lm va lua parte pe la mijlocul lu i Septemvrie ia vâ- nătoarea prinţului moştenitor Franc’sc Ferdinand la Eckartsau şi de aici va merge la Ischl, iăiând vizită M. Sale. Eri seara după apariţia ziarului am primit din Bucureşti următoarea telegramă urgentă : Bucureşti 4 August 1912 orele 5*45. Conferenţa de ast&zi ne-a a- propiat cu un pas însemnat de încheierea păcii preliminare. Din sursă oficială aflu, că regele Bul- gariei a hotărât să se cedeze oraşul Cavala Grecilor în schimbul unor concesiuni însemnate pe lito- ralul mării Egeice (Portul Lagos- Dedeagaci). Sub presiunea acestor rezultate obţinute s’a primit pro- punerea prim-ministrului Maio- rescu de-a se prelungi terni inul suspendării ostilităţilor cu trei zile. C—c. * Prin cedarea portului Cavala Greciei s’a delâturat cea mai grea pedecă din calea tatativelor de pace. La început se credea că în privinţa Cavalei este cu totul es- chisă o înţelegere între Greci şi Bulgari. In consfătuirile de Dumi- necă, cu tot spiritul de concilianta manifestat diu ambele părţi, prim- ministrul Venizelos s’a arătat in- transigent îu ce priveşte Cavala, iar Bulgarii au declarat că nu pot re- nunţa la Cavala, eara este absolut necesară Bulgariei. In consecinţă se vorbea că asupra acestui punct, neputându-se ajunge la un acord, vor avea să decidă Puterile. Se vede că în ultimul moment au intervenit alţi factori, cari au impus Bulgariei să renunţe la Ca- vala, pentru a nu periclita suc- cesul confereuţei de pace. Bucureşti 4 August. Duminecă după ameazi regele Ca- rol a primit Intr’o lungă audienţă pe delegatul bulgar S. Radeff. Această audienţă se aduce în legătură cu ches- tia portului Cavala, care e mărul de ceartă Intre Greci şi Bulgari. Se spune că regele Carol a depus mari silinţe pentru a convinge pe delegatul bulgar să facă toate concesiunile posibile pen- tru ca prelungirea terminului suspen- dării ostilităţilor şi în general rezulta- tele couferenţei de pace să nu devină problematice. In genere acţiunea rege- lui Carol şi a delegaţilor români, după ce s-a ajuns la un acord definitiv între România şi Bulgaria, este de-a lucra din toate puterile pentru a presiona a- supra Bulgarilor, Grecilor şi Sârbilor de-aşi face reciproc concesiunei şi de-a asigura astfel rezultatul favorabil ai conferenţei de pace. In ce priveşte frontiera sârbo-bul- gară tratativele par a fi luat o întor- sătură favorabilă datorită spiritului re- ciproc de conciliaţiune. Dificultăţi *de neînvins nu mai sunt între Sârbi şi Bulgari. E vorba încă de oraşele Strumiţa şi Radoviţa pe care sârbii le pretind. Delegaţiunea sârbească a mani- festat toată dorinţa el ca să se reali- zeze pacea, şi cu toate că prima ofertă bulgărească era cu desăvârşire inaccep- tabilă, delegaţiunea sârbă a p rim it să trateze dovedind astfel bunele ei Inten- ţiuni. Faptul că, cu toate victoriile lor de arme necontestate, delegaţiunile ali- ate au primit să cedeze chiar diu teri- toriile cucerite cu multe sacrificii şi au înlesnit astfel drumul spre pace, e cu atât mai îmbucurător cu cât e venit după o zi când speranţele unei înţelegeri slă- biseră. Conferinţa de azi se întruneşte prin urmare sub auspicii bune. Starea armatei române- Biroul de pressă al ministeriului de războiu a dat azi publicităţii urmă- torul comunicat: »Ploile din ultimele zile, dificulta- tea transporturilor şi starea de con- taminare a localităţilor din Bulgaria a influenţat în rău în u ltim u l tim p starea sanitară a trupelor. S’au luat de urgenţă toate măsu- rile sanitare necesare îndoindu-se personalul medical şi mijloacele de combatere a epidemiilor; s’au asanat localităţile, impunându-se cele mai stricte măsuri ;de profilaxie. Mulţămită acestor măsuri epide- m iile ivite au fost localizate în câ- teva puncte şi chiar de eri a sosit primul raport al corpului II de ar- mată anunţând scăderea cazurilor de boală. Astăzi este aşteptată o comu- nicare la fel din partea corpului 1 de armată. De altfel numai în aceste două corpuri de armată starea sani- tară se resimţea »ai mult. In corpul IV de armată sânt foarte puţine ca- zuri iar în corpul al III-lea, şi în di- viziile de cavalerie n’a fost aproape nici un caz de epidemie. In corpul al V-lea de armată sta - rea sanitară este excelentă. Relaţiunile între armata noastră şi populaţiunea bulgară, continuă a fi foarte bune datorită spiritului de disciplină şi de umanitate ai soldaţi- lor noştri. In multe oraşe bulgare ocu- pate de trupele noastre măsurile de edilitate reclamate de împrejurări, luate de comandanţi au atras admi- raţia, simpatia şi respectul locuitori- lor. In special în Orhania circulaţia era imposibilă; trupele, din ordinul comandantului corpului de armată, au pavat trei străzi principale cum şi piaţa publică. In toate localităţile s’a făcut curăţenie exemplară şi ra- dicală a stradelor, curţilor şi caselor şi s’a îmbunătăţit starea drumurilor. Cumpărăturile se fac pe bani ga- ta. Locuitorii cei ‘m ai recalcitranţi, cari la inceput, de teama necunoscu- tului, fugeau închizând prăvăliile şi depozitele lor de mărfuri, reveniţi as- tăzi, fac numeroase oferte de vân- zare şi peste trebuinţele armatei ri- dicând din ce în ce preţurile produc- telor. Comandantul a tarifat însă aceste preţuri după Mercurialele locale şi după tarifele armatei bulgare.« Directorul serviciului S. S. S. Colonelul Lupescu. Relaţiinlle greco-româie- Prim-ministrul Greciei Veni- zelos a făcut din nou câteva im- portante declaraţiuni reprezentan- tului ziarului „Universul“ cu pri- vire la soarta Aromânilor de sub stăpânirea Greciei. După-ce a in - sistat ca „ Asociaţiunea pressei ro- mâne" să trimită delegaţi la faţa locului ca sa ancheteze cazurile de cruzimi, pe cari — după şti- rile din Sofia — le-ar fi săvârşit Grecii, dl Venizelos a declarat următoarele: — »Ştiţi bine că la venirea mea la guvern primul lucru ce am căutat să 1 fac a fost să restabilesc raportu- rile de prietenie cu România. Am con- siderat ca o copilărie ca nesoco- tim interesele superioare pe care două ţări le pot avea, pentru un naţiona- lism exagerat şi pentru interesele unor patrioţi do profesiune, cum sunt şi la noi şi în alte ţări. Am ţinut latruniri şi am vorbit poporului grec, arătându-i cât de supe - rior este interesul de a fi în raporturi de prietenie cu România şi i-am expli - cat necesitatea ca toate naţionalităţile să fie lăsate să trăiască în libertate de- plină. Vă asigur că suntem însufleţiţi de cea mai sinceră dorinţă de a fi în re- iaţi uni de cea mai corectă prietenie cu România. De pe urma unei atari prie- tinii pot rezulta mari foloase şi acte pentru ambele ţări. Vă mai pot spune că d. Take Io - nescu, m i-a scris despre plângerile ce a primit cu privire la unele pretinse orori săvârşite de greci contra români- lor. Am dat imediat ordinele cele mai riguroase ca toate plângerile flş cercetate.

Upload: others

Post on 13-May-2020

5 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Conferenţa de pace tlela Bucureşti.dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/69436/1/... · Nr. 160 Anul LXXVl ABONAMENTUL: un an . . .24 Cor. i o jnn. de an 12 „) trei luni.

Anul LXXVlNr. 160

ABONAMENTUL:un an . . . 2 4 Cor.

i o jnn. de an 12 „) trei luni. . . O „

Pentru Romftnla şi atr&initato:

i un an * . . 4 0 iei. i • join, de in 20 „

ISLEFON 226.

[gării cedează Cavala-(?b) C «e»ce era d e n ecrezut, *’a

otâmplat. Cavala, oraşul care era asiderat drept nodul gordian al

onferinţei dela B ucureşti a fo s t lat Grecilor.

Astfel Grecii prin stăruinţa cu n au su sţin u t revendicarea aces-

!' oraş ş i p e s te to t prin energia | calmul reprezentanţilor să i a as să acapareze teritorii şi să-şi

iiiditeae drepturi, pe cari n ic i- it& nu le-au v isa t.

Figura d e sta tu ă a lu i V eui- elos m i-se d esen ează în to a ta r&lucirea ei antică. Bl nu e Gre-

de azi, nu e a s ta tu l lip sit de ster, nu e lăudărosu l, care trăm biţe m eritele, el nu e v a ­

lsul, a e i rai m in te să s e întu- de primul su cces , ci e băr-

stol, a cărui origine se pierde eşarte In vrem ile an tice , el se

ridică din lum ea rece, hotărâtă şi plină de m aiestate a iui Pericle. Când şi-a părăsit casa ş ’a p leca t la războiu, lui i-s’a zis ca od in i­oară înaintaşilor! săi din S p a r ta : 0» scut sau pe scut!

Modul cum a ştiu t a c e s t băr- [bat să-şi îm plinească chem area de [apărător a l neam ului să u ne um ­ple de adm iraţie. Prin e l creşte şi

neam , pe care până în clipele dia urm ă nud puteam preţui. Gre-

despre cari ştiam că e poporul m ai decăzut moraliceşte şi pe

[cari îi credăam de cei m ai laşi, as- se ridică şi se im pun graţie

[Ini V cnizelos ca un neam de [viitor.

Au avut norocul G recii, că aceit bărbat al lor a fo s t întru toate susţinut ş i de un rege energic , plia de voin ţă ş i stăp ân it d e o fire impulzivă războinică a şa de nece-

rssrl pe câm pul d e bătae.Nici-unul n ici altu l nu s ’au lă-

sât ademeniţi de şoap te le n ici-unei I Pateri. Ei au cău ta t s ă ş i îm pli­nească m andatul ca *conştienţio-

[fltate.Şi azi o lum e în treagă îi ad-

Inrirfi.Iar n o i? Su ntem departe de

fi avea satisfacţia neam ului g recesc . Soi până în clipele din arm ă ere-

|$am că rege le Carol ş i guvernul [du vor cere cel p o ţiu cuadrilate-

Nu puteam crede, că e i vor î&nea pe lân gă ce an cerut la

)odra şi P etersb urg . C eteam in sie germ ane, franceze şi en-

ştiam cu hotărâre că R om â­na num ai Va ocupa, ci v a ş i

cuadrilaterul. B a s e credea, ş aceasta n u ca o exageraţie , că InnâQia va ob ţin e ş i d istrictu l V i- M a i şi c& Sârbii ca să -şi arate hitrea recunoştin ţă pentru ajutorul pnţios oferit d e arm ata rom ână, vor da acele ia v a lea Ti m ocni ui.

Nimic din to a te acestea . R egele plirol şi guvernul său, după ce ar­estata rom ânească a trecu t in B u l­garia, după-ce ţara îndură pagube |de sate de m ilioane, ţin să fie con- |Ncvenţi: se m ulţum esc cu lin ia T ur- ikcak'Balcic.

Mărturisim sincer, că nu ne iptam la o a stfe l de desiluzie.

/ spunem aceasta nu din n iscai )tive m eschine, ci în d em n aţi de

m credinţă, că R om ânia nu şi-a lat prestigiul î n m ijlocul a ces- vremori de noroo extraord inar

fiţa cam trebuia.bandele stup ide, adeseori gre*

iţoase ale pressei austriase, in ter­venţia reprezentanţilor p o liticei Swtriace, m ilogirea eerşitorească racestora, âu c lătin at energia şi-au

Braşov, M iercuri în 24 Iulie (6 A ugust) 1913.

ZIAR POLITIC NAŢIONAL

R E D A C Ţ I A Ş l A D M I N I S T R A Ţ I A

TArgul Inului Nr. 30

INSERATELE. se primesc la adminis­traţie. Preţul după tarif

şi Învoială.

Manusorisele nn se In- napoiază.

Conferenţa de pace tlela Bucureşti.Bulgarii cedează- — Prelungirea armistiţiului cu 3 zile-

stâu jin it entuziasm ul cu care în ­cep u se să se In e r ţ ie Ia restab ilirea prestigiulu i a tâ t de c ă z u t

N ici Sn a ceste m om en te, când s ’a d isou ta t ch estiu n ea d e e z is te n ţă a neam ulu i nostru ş i când doro­banţii cu o în su fleţire cum nu s ’a m ai văaut au alergat să -şi apere ţara, nu s’a făcut pe de-antregul politică românească.

G raţie a ceste i politici, c e dea- tftta vrem # s e sca ld ă în apela stră­inism ului, reg e le Carol şi gu vern u l său , în vrem e ce în toa tă lum ea, afară d e A nstria care sprijinea Bulgaria, se vorbea de dreptul R o ­m âniei la auadriiater, au ţin u t să facă corectura necesară şi să ign oreze dreptul o a r e i se recun oştea . A stfe l din m ila a ceste i corecturi, R om ânia ara astăzi p e tecu l de păm ânt Tur- tucaia-B aicic, a cărui va loare e d e­parte de a contrabalan sa cheltuelile grozave ce s ’au făcu t şi se v o r mai face pentru el.

P r iv esc harta, care reprezintă noua form aţiune a Balcanului. Sus în tr’an co lţ un p etec şters de loc , sărac, icu it în tre două mume: Tur- tu ca ia şi B alcic c a între două ş f tş n ic e — îm i turbură privirea şi in im a m i-se s trân ge de durere şi Îngrijorare. D orobanţii rom âni su n t în că acolo . Cum aş vrea ca a- ceşti dorobanţi îm potriva vo in ţe i oficiale să pună stăp ân ire pe în­treg c u a d r ila teru l!

D ar şi a s ta ar fi o m inune. Şi m in u n ile nu se rep etează ., e le v in nu m ai odată ş i foarte rar. T rebue o m in une n ou ă , ca R om â­n ia oficială să se g â n d ea scă că ii com p etea şi cuadrilaterul ş i d is ­tr ictu l V idinulu i ş i V a lea T im ocu- lu i ş i in d ep en d en ţa A rom ânilor.

L e sp u n em a c e s te a pentru că vo iam să form ăm o R om ânie pu­tern ică , p entroca să fie in stare să în treprindă în sfârşit fap te cari cad ex c lu siv în cercul d e in terese a le R om ânism ulu i.

P o lit ic a austriacă şi lau d ele cele m u lte au trium fat in să ş i de astăd a tă .

V a n ita tea , care ne-a cuprins când A u str ia a în c e p u t să ne zică arbitri n e a răp it ra ţiu n ea rece şi astăz i ia tă că su n tem exp u şi de a n e confu nda ou p o v e ste a lui D o n - Q uişote.

O D o n c h iş o t ia d ă ! îm i s tr ig ă c in ev a din ad ân cu l conştiin ţii. In vrem e ce G recii obţin C avala, care era să pună P u ter ile iară fa ţă în fa ţă , p o litica oficia lă a ţării rom â­n eşti s e m n lţăm eşte cu m oara lu i D a u ew . Mă grăb esc să înăbuş a- c e s t g la s , căci en tu zia sm u l cu care urm ăream avân tu l dorobanţilor ce treceau D unărea şi n ăd ejd ea ce m i-o p u sesem In tunurile cari a- avean să rotun zească hotarele ţării, nu s-au stin s în că In su fletu l m eu. T răiesc în că prin e le şi ţin cu to t preţul să cred că n ic i nu treb u e să s e stin gă .

Vorbirea de program a lui H arkányi. D u m i n e c ă ş i - a ţ i n u t m i n i s t r u l d e • o r a e r c i u c o n t e le H a r­k á n yi v o r b i r e a d e p r o g r a m î u S â n m i - c l& u ş u l m a r e , u n d e e s t e c a n d id a t d e d e p u t a t p e n t r u c a m e r ă . M i n i s t r u l n ’a s p u s c e v a n o u î n c e p r i v e ş t e p o l i t ic a . A z is c ă n u s e m e s te c ă î n p o l i t i c a m i ­l i t a n t ă , c ă c i n u - i e s t e s im p a t ic ă . A d e c l a ­r a t a p o i , c ă n u m a i p e b a z a d e la 6 7 s e g a ­r a n t e a z ă p o z i ţ i a d e m a r e p u t e r e a m o ­n a r h i e i . C r e d e , c ă o p o z i ţ i a n u v a p e r ­s is t a m u l t în a t i t u d i n e a s a d e a z i . T r e ­c â n d I a n o u i le s a r c in i m i l i t a r e , H a r ­k á n y ! s p u n e , c ă a c e s t e n u v ó r f i s c o a s e d in d ă r i l e d i r e c t e . I n f in e p r o m i t e m a i

m u l t e c r e i a ţ i u n i ş i i n o v a ţ i u n i i m p o r ­t a n t e p e t e r e n u l e c o n o m ic . V o m v e d e a , c ă c i n ’a f o s t m i n i s t r u c a r e s ă n u p r o - m i ţ ă m u l t ş i a p o i s ă f a c ă p u ţ i n s a u n i m i c n o u .

E i n t e r e s a n t , c ă c i f c o n s id e r a r e , l a a c e e a , c ă c e r c u l e le c t o r a l e p o l ig l o t , d e p u t a ţ i i , c a r i în s o ţ e a u p e m i n i s t r u l , au tradus ş i tălm ăcit poporului cele rostite do el, în lim ba rom ână, sârbă ş i germ ană.

E i v e d e ţ i , c â n d v o im s ă c â ş t ig ă m m a n d a t e stăm de vorbă cu poporul în lim ba lui, d a r în c o lo î i s t r i g ă m b r u s c d e la m a s a d e s c r i s : — P a r a s z t o lá h , v a ţ e u n g u r e ş t y e ! !

A ş a e s te î n ţ a r a o l ig a r h ă a l u i P a p Iâ n o 3 .

Ratificarea poliţiei delaI a r ă . Z i a r e l e d in B .-p e s t a s u n t i n f o r ­m a t e , c ă In m i n i s t e r u l d e i n t e r n e s ’a t e r m i n a t d e p l in p r o i e c t u l d e s p r e s t a t i - f le a r e a p o l i ţ i e i d e p r i n o r a ş e le d e la ţ a r ă . E l v a î l s u p u s v o t ă r i i c a m e r e i , I n t r e c e le d i n t â i u p r o ie c te , c ă c i d o r i n ţ a l u i T i s z a e s t e , c a p o l i ţ i a d e s t a t s ă -ş i în c e a p ă a c t i v i t a t e a î n o r a ş e , d e ja c u 1 I a n u a r i e 1 9 1 4 . S t a t u l n u v a p r e lu a d e ­c â t î n p a r t e p e o f ic i a l i i d e a z i a i o r a ­ş e lo r .

S e z ic e , c ă p r o i e c t u l e a l c ă t u i t în s e n s r e t r o g r a d , a v â n d d e s c o p a c o n ­c e n t r a î n m â n i l e g u v e r n u l u i ş i p u t e r e a p o l i ţ ie n e a s c ă d in t o a t ă ţ a r a . D o v a d ă c r e a r e a d e p o s t u r i d e căp itan i suprem i î n a c e le o r a ş e u n d e s u n t c u r ţ i d e a p e l , a d e c ă în 1 1 o r a ş e . S f e r a d e a c ţ i u n e a c ă p i t a n u lu i s u p r e m s e e s t in d e a s u p r a î n t r e g t e r i t o r u l u i c u r ţ i i d e '* a p e l ş i c ă ­p i t a n i i d e p o l i ţ i e d in o r a ş e le m a i m ic i s u n t s u b o r d o n a ţ i c ă p i t a n i lo r s u p r e m i . J u d e c ă ţ i l e c ă p i t a n i l o r s u p r e m i n u v o r f i a p e l a t e c a p â n ă a c u m , l a p r i m ă r i e , c i d e a d r e p t u l l a m i n i s t r u l d e i n ­t e r n e .

R o c iu l r e t r o g r a d i s m u l u i o l ig a r h m e d ie v a l s e î n t i n d e t o t m a i m u l t a s u ­p r a a c e s t e i n e f e r i c i t e ţ ă r i , l ă s a t ă p r a d ă d o m in a ţ i u n i i g r o f i l o r ş i g e n t r y - i l o r .

A t i t u d i n e » R u s i e i o f i c i a l e f a ţ ă d e R o m â n i a . Ş e f u l d e le g a ­ţ i e i b u l g a r e , Tonceff a a d r e s a t a l a l t a e r i z i a r u l u i > N o v o ie V r e m i a « o t e l e g r a m ă m a i lu n g ă , d in c a r e r e ţ i n e m u r m ă t o a ­r e l e p a s a g e , c a r i s t a b i le s c a t i t u d i n e a R u s ie i l a ţ ă d e R o m â n ia î n u l t i m e l e e v e n i m e n t e :

» N u e s t e d e lo c e x a c t , c e e a c e a ţ i a n u n ţ a t , d u p ă u n e le z i a r e s t r ă i n e c u m e u a ş i f i d e l a r a t , c ă D a n e f f ş i G h e ş o f f a r f i e v i t a t s ă s e în ţ e l e a g ă c u R o m â ­n ia , p e n t r u a n u j i g n i R u s ia . T o c m a i d in p o t r i v ă . N o i a v e m d o v a d ă , că d i­plom aţia ru să a p u s în jo c toată influ­enţa sa pe lângă cabinetele Gheşoff ş i Daneff pentru a stabili o înţelegere în ­tre R om ânia şt B ulgaria , în ţ e l e g e r e , d e a l t f e l , d o r i t ă d e t o a t e p u t e r i l e m a r i . D e p a r t e d e c i d e a lă s a s ă c a d ă a s u p r a R u s ie i , propriile noastre greşeli, n o i a - d u c e m la u d e s i n c e r i t ă ţ i i s f a t u r i l o r c & r i n e - a u f o s t d a t e d e la P e t e r s b u r g .

» C â t d e s p r e ş t i r e a z i a r u l u i d - v . c ă n o i a m f i v e n i t l a B u c u r e ş t i c u s c o ­p u l d e a l u c r a p e n t r u autonom ia M a­cedoniei, e a e s t e c u t o t u l in v e n t a t ă , d u p ă c u m a u d o v e d i t - o f a p t e le , c ă c i n ’a f o s t n i c i - o d a t ă v o r b a d e s p r e a ş a c e v a î n d e l i b e r ă r i l e n o a s t r e o f ic ia le ş i n i c i în î n t r e v e d e r i l e n o a s t r e p a r t i c u l a r e « .

îm păratu l WÂl&ielm la H .H a . » B e r l i n e r T g b l .« e i n f o r m a t .d in s u r s ă f o a r t e s ig u r ă c ă î m p ă r a t u l G e r ­m a n ie i v a a v e a î n S e p t e m v r ie o î n t â l ­n i r e c u . î m p ă r a t u l ş i r e g e l e n o s t r u l a

Is c h Mî m p ă r a t u l W i l h e l m v a lu a p a r t e

p e l a m i j l o c u l l u i S e p t e m v r ie i a v â ­n ă t o a r e a p r i n ţ u l u i m o ş t e n i t o r F r a n c ’ sc F e r d i n a n d la E c k a r t s a u ş i d e a ic i v a m e r g e la Is c h l , i ă i â n d v i z i t ă M . S a le .

E r i s e a r a d u p ă a p a r i ţ i a z i a r u l u i a m p r i m i t d in B u c u r e ş t i u r m ă t o a r e a t e l e g r a m ă u r g e n t ă :

Bucureşti 4 A u g u st 1912 orele 5*45. C onferenţa de ast&zi n e -a a- propiat cu un pas în sem n a t de încheierea păcii prelim inare. D in sursă oficială aflu, că regele Bul­gariei a hotărât să se cedeze oraşul Cavala Grecilor în sch im bul unor concesiun i în sem n a te pe lito ­ralul mării E geice (Portul L agos- D edeagaci). Sub presiunea acestor rezu lta te ob ţin u te s’a primit pro­punerea prim-ministrului Maio- rescu de-a se prelungi ter ni inul suspendării ostilităţilor cu trei zile.

C—c.*

Prin cedarea portului Cavala Greciei s ’a delâturat cea m ai grea p edecă din calea ta tativelor de pace. La început se credea că în privinţa C avalei e ste cu to tu l es- chisă o în ţe legere în tre Greci şi Bulgari. In consfătuirile d e D um i­necă, cu to t spiritul de concilianta m an ifestat diu am bele părţi, prim - m inistrul V en izelos s ’a arătat in ­tran sigen t îu ce p r iveşte Cavala, iar Bulgarii au d ec larat că nu p o t re ­nunţa la Cavala, eara e s te absolu t necesară B ulgariei. In con secin ţă s e vorb ea că asupra a cestu i punct, neputându-se ajunge la un acord, vor av ea să decidă P u terile .

Se v e d e că în ultim ul m om en t au in terven it a lţi factori, cari au im pus B ulgariei să ren u n ţe la Ca­vala , pentru a n u periclita su c ­cesu l confereu ţei de pace .

B u c u r e ş t i 4 A u g u s t .

D u m i n e c ă d u p ă a m e a z i r e g e l e C a ­r o l a p r i m i t I n t r ’o lu n g ă a u d i e n ţ ă p e d e l e g a t u l b u l g a r S . R a d e f f . A c e a s t ă a u d i e n ţ ă se a d u c e î n l e g ă t u r ă c u c h e s ­t i a p o r t u l u i C a v a la , c a r e e m ă r u l d e c e a r t ă I n t r e G r e c i ş i B u lg a r i . S e s p u n e c ă r e g e l e C a r o l a d e p u s m a r i s i l i n ţ e p e n t r u a c o n v in g e p e d e l e g a t u l b u l g a r s ă f a c ă t o a t e c o n c e s iu n i le p o s ib i le p e n ­t r u c a p r e l u n g i r e a t e r m i n u l u i s u s p e n ­d ă r i i o s t i l i t ă ţ i l o r ş i î n g e n e r a l r e z u l t a ­t e le c o u f e r e n ţ e i d e p a c e s ă n u d e v i n ă p r o b le m a t ic e . I n g e n e r e a c ţ iu n e a r e g e ­l u i C a r o l ş i a d e l e g a ţ i lo r r o m â n i , d u p ă c e s - a a ju n s l a u n a c o r d d e f i n i t i v î n t r e R o m â n ia ş i B u lg a r i a , e s t e d e - a l u c r a d i n t o a t e p u t e r i l e p e n t r u a p r e s io n a a - s u p r a B u lg a r i lo r , G r e c i lo r ş i S â r b i l o r d e - a ş i fa c e r e c ip r o c c o n c e s iu n e i ş i d e - a a s ig u r a a s t f e l r e z u l t a t u l f a v o r a b i l a i c o n f e r e n ţ e i d e p a c e .

I n c e p r i v e ş t e frontiera sârbo-bul- gară t r a t a t i v e l e p a r a f i l u a t o î n t o r ­s ă t u r ă f a v o r a b i l ă d a t o r i t ă s p i r i t u l u i r e ­c ip r o c d e c o n c i l i a ţ i u n e . D i f i c u l t ă ţ i *d e n e î n v in s n u m a i s u n t î n t r e S â r b i ş i B u lg a r i .

E v o r b a în c ă d e o r a ş e le S t r u m i ţ a ş i R a d o v i ţ a p e c a r e s â r b i i l e p r e t in d .

D e le g a ţ iu n e a s â r b e a s c ă a m a n i ­f e s t a t t o a t ă d o r i n ţ a e l c a s ă s e r e a l i ­z e z e p a c e a , ş i c u t o a t e c ă p r i m a o f e r t ă b u lg ă r e a s c ă e r a c u d e s ă v â r ş i r e in a c c e p ­t a b i lă , d e l e g a ţ i u n e a s â r b ă a p r i m i t s ă t r a t e z e d o v e d in d a s t f e l b u n e le e i I n t e n - ţ i u n i . F a p t u l c ă , c u t o a t e v i c t o r i i l e l o r d e a r m e n e c o n t e s t a t e , d e l e g a ţ i u n i le a l i ­a t e a u p r i m i t s ă c e d e z e c h i a r d iu t e r i ­t o r i i l e c u c e r i t e c u m u l t e s a c r i f i c i i ş i a u în le s n i t a s t f e l d r u m u l s p r e p a c e , e c u a t â t m a i î m b u c u r ă t o r c u c â t e v e n i t d u p ă o z i c â n d s p e r a n ţ e le u n e i î n ţ e l e g e r i s lă ­b is e r ă .

Conferinţa de azi se în tru neşte prin urm are sub auspicii bune.

Starea armatei române-B ir o u l d e p r e s s ă a l m in i s t e r i u l u i

d e r ă z b o iu a d a t a z i p u b l i c i t ă ţ i i u r m ă ­t o r u l c o m u n i c a t :

» P lo i le d in u l t i m e l e z i le , d i f i c u l t a ­t e a t r a n s p o r t u r i l o r ş i s t a r e a d e c o n ­t a m i n a r e a l o c a l i t ă ţ i l o r d in B u lg a r i a

a i n f l u e n ţ a t î n r ă u î n u l t i m u l t i m p s t a r e a s a n i t a r ă a t r u p e l o r .

S ’a u l u a t d e u r g e n ţ ă t o a t e m ă s u ­r i l e s a n i t a r e n e c e s a r e în d o in d u - s e p e r s o n a lu l m e d ic a l ş i m i j lo a c e l e d e c o m b a t e r e a e p i d e m i i l o r ; s’a u a s a n a t l o c a l i t ă ţ i l e , im p u n â n d u - s e c e le m a i s t r i c t e m ă s u r i ;d e p r o f i l a x ie .

M u l ţ ă m i t ă a c e s t o r m ă s u r i e p id e ­m i i l e i v i t e a u f o s t l o c a l i z a t e î n c â ­t e v a p u n c t e ş i c h i a r d e e r i a s o s i t p r i m u l r a p o r t a l c o r p u lu i I I d e a r ­m a t ă a n u n ţ â n d s c ă d e r e a c a z u r i l o r d e b o a lă . A s t ă z i e s t e a ş t e p t a t ă o c o m u ­n i c a r e l a f e l d in p a r t e a c o r p u lu i 1 d e a r m a t ă . D e a l t f e l n u m a i î n a c e s te d o u ă c o r p u r i d e a r m a t ă s t a r e a s a n i ­t a r ă s e r e s im ţ e a » a i m u l t . I n c o r p u l I V d e a r m a t ă s â n t f o a r t e p u ţ i n e c a ­z u r i i a r î n c o r p u l a l I I I - l e a , ş i î n d i ­v i z i i l e d e c a v a le r i e n ’a f o s t a p r o a p e n ic i u n c a z d e e p id e m ie .

I n c o r p u l a l V - l e a d e a r m a t ă s t a ­r e a s a n i t a r ă e s t e e x c e le n t ă .

R e l a ţ i u n i l e î n t r e a r m a t a n o a s t r ă ş i p o p u la ţ iu n e a b u lg a r ă , c o n t in u ă a f i f o a r t e b u n e d a t o r i t ă s p i r i t u l u i d e d is c ip l in ă ş i d e u m a n i t a t e a i s o l d a ţ i ­l o r n o ş t r i . I n m u l t e o r a ş e b u l g a r e o c u ­p a t e d e t r u p e l e n o a s t r e m ă s u r i l e d e e d i l i t a t e r e c l a m a t e d e î m p r e j u r ă r i , l u a t e d e c o m a n d a n ţ i a u a t r a s a d m i ­r a ţ i a , s im p a t ia ş i r e s p e c t u l l o c u i t o r i ­lo r . I n s p e c ia l î n O r h a n i a c i r c u la ţ ia e r a im p o s ib i lă ; t r u p e l e , d in o r d i n u l c o m a n d a n t u lu i c o r p u lu i d e a r m a t ă , a u p a v a t t r e i s t r ă z i p r i n c ip a l e c u m ş i p i a ţ a p u b l ic ă . I n t o a t e l o c a l i t ă ţ i l e s ’a f ă c u t c u r ă ţ e n ie e x e m p la r ă ş i r a ­d ic a lă a s t r a d e lo r , c u r ţ i l o r ş i c a s e lo r ş i s ’a î m b u n ă t ă ţ i t s t a r e a d r u m u r i l o r .

C u m p ă r ă t u r i l e s e f a c p e b a n i g a ­t a . L o c u i t o r i i c e i ‘ m a i r e c a l c i t r a n ţ i , c a r i l a in c e p u t , d e t e a m a n e c u n o s c u ­t u l u i , f u g e a u în c h iz â n d p r ă v ă l i i l e ş i d e p o z i te le l o r d e m ă r f u r i , r e v e n i ţ i a s ­t ă z i , f a c n u m e r o a s e o f e r t e d e v â n ­z a r e ş i p e s t e t r e b u i n ţ e l e a r m a t e i r i ­d ic â n d d i n c e î n c e p r e ţ u r i l e p r o d u c ­t e l o r .

C o m a n d a n t u l a t a r i f a t în s ă a c e s te p r e ţ u r i d u p ă M e r c u r i a l e l e lo c a le ş i d u p ă t a r i f e l e a r m a t e i b u lg a r e .«

D i r e c t o r u l s e r v ic i u l u i S . S . S .

Colonelul Lupescu.

Relaţiinlle greco-româie-Prim -m inistru l G recie i Veni-

zelos a făcu t d in n ou câ tev a im ­p ortan te declaraţiun i rep rezen ta n ­tu lu i ziarului „ U n iv ersu l“ cu pri­vire la soarta A rom ân ilor de sub stăpânirea G reciei. D u p ă-ce a in ­s is ta t ca „ A soc ia ţiu n ea p ressei ro ­m âne" să trim ită d e lega ţi la fa ţa locu lu i ca sa a n ch eteze cazu rile de cruzim i, pe cari — după ş t i­r ile d in Sofia — le-ar fi s ă v â r ş it G recii, d l V en ize lo s a d e c la r a t u r m ă to a r e le :

— » Ş t i ţ i b in e c ă l a v e n i r e a m e a l a g u v e r n p r i m u l lu c r u c e a m c ă u t a t s ă 1 f a c a f o s t s ă r e s t a b i le s c r a p o r t u ­r i l e d e p r i e t e n i e c u R o m â n ia . A m c o n ­s id e r a t c a o c o p i lă r ie c a s ă n e s o c o ­t i m in t e r e s e l e s u p e r io a r e p e c a r e d o u ă ţ ă r i le p o t a v e a , p e n t r u u n n a ţ io n a ­l is m e x a g e r a t ş i p e n t r u in t e r e s e l e u n o r p a t r i o ţ i d o p r o f e s iu n e , c u m s u n t ş i l a n o i ş i în a l t e ţ ă r i .

A m ţ i n u t l a t r u n i r i ş i a m v o r b i t p o p o r u lu i g r e c , a r ă t â n d u - i c â t d e s u p e ­r i o r e s te i n t e r e s u l d e a f i î n r a p o r t u r i d e p r i e t e n i e c u R o m â n ia ş i i - a m e x p l i ­c a t n e c e s i ta t e a c a t o a t e n a ţ i o n a l i t ă ţ i l e s ă f ie lă s a t e s ă t r ă ia s c ă în l i b e r t a t e d e ­p l i n ă .

V ă a s ig u r c ă s u n t e m în s u f l e ţ i ţ i d e c e a m a i s in c e r ă d o r i n ţ ă d e a f i î n r e ­i a ţ i u n i d e c e a m a i c o r e c t ă p r i e t e n i e c u R o m â n ia . D e p e u r m a u n e i a t a r i p r i e ­t i n i i p o t r e z u l t a m a r i fo lo a s e ş i a c t e p e n t r u a m b e le ţ ă r i .

V ă m a i p o t s p u n e c ă d . T a k e I o - n e s c u , m i - a s c r is d e s p r e p l â n g e r i l e c e a p r i m i t c u p r i v i r e l a u n e le p r e t in s e o r o r i s ă v â r ş i t e d e g r e c i c o n t r a r o m â n i ­lo r . A m d a t i m e d i a t o r d i n e le c e le m a i r i g u r o a s e c a t o a t e p l â n g e r i l e s ă f lş c e r c e t a t e .

Page 2: Conferenţa de pace tlela Bucureşti.dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/69436/1/... · Nr. 160 Anul LXXVl ABONAMENTUL: un an . . .24 Cor. i o jnn. de an 12 „) trei luni.

Pftgma 2 3 A 2 I Î A T R A 21 S I L V A N 1 K î. Hí. 160.—1915.

» D a r în că odată , dorin ţa noastră , pot zice, hotărârea noastră , este de a fi în cele m ai strânse legături de prietenie cu R om ânia , ş i î n p r i m i r e a c ă ld u r o a s ă c e m i s’a f ă c u t a l B u c u r e ş t i , v o i g ă s i u n în d e m n m a i m u l t p e n t r u c a s ă p e r ­s is t î n a c e a s t ă h o t ă r â r e .

V ă p o t a f i r m a d e p e a c u m c ă v o i d a a b so lu t to a te d r e p tu r i l e d e i n ­s tr u c ţ iu n e ş i d e c u l t R o m â n i lo r c a r i t r ă e s c p e t e r i to r i i l e n o a s tr e . Ş i v ă a f ir m că v o i s u p r a v e g h e a în per" s o a n â c a n i c i u n f e l d e p r e s iu n e s ă n u s e f a c ă a s u p r a c o n ş t i in ţe i n im ă n u ia . F ie c a r e o m e l ib e r s ă f ie d e n a ţ io n a l i ta te a c a r e v r e a — a c e a s tă l ib e r ta te c o n s t i tu e u n d r e p t s fâ n t . D e a c e e a v ă r e p e t : im e d ia t ce v o m f i m a i l i n i ş t i ţ i m ă v o i d u ­ce e u p e r s o n a l p r i n to a te lo c a l i tă ­ţ i l e u n d e s u n t r o m â n i ş i le v o i s p u n e c ă a u to a te l ib e r tă ţ i le ş i că d r e p tu r i le lo r d e n a ţ io n a l i ta t e v o r f i r ig u r o s r e s p e c ta te c .

0 convenţie lârho-românăZ i a r e l e d e - a ic i în r e g i s t r e a z ă ş t i r e a

c ă , ! n t i m p u l d i n u r m ă a r f i i n t e r v e n i t o n o u ă c o n v e n ţ ie c o m e r c ia lă î n t r e R o m â n ia ş i B ă r b ia , s t a b i l i t ă p e a l t e p r i n ­c ip i i d e c â t a c e le a d i n a c t u a la c o n v e n - ţ iu n e . N o u i l e l e g ă t u r i c o m e r c ia le s e v o r f a c e î n p r i m u l r â n d p r i n t r ’u n ood peste Dunăre , care să lege cele două state p ela G ruia sau Severin.

T o t î n l e g ă t u r ă c u a c e a s t ă c o n ­v e n ţ ie s e a g i t ă ş i c h e s t iu n e a l i n i e i la m a r e a A d r i a t i c ă , c a r e a r s e r v i a t â t i n ­t e r e s e le R o m â n ie i , c â t ş i p e a le S e r b ie i .

S e s p u n e d e a s e m e n e a , c ă î n t r e c e le d o u ă s t a t e s e v a în c h e ia o c o n - v e n ţ iu n e v a m a lă , u r m â n d c a R o m â n ia ş i S e r b ia s ă -ş i f a c ă d i f e r i t e î n l e s n i r i r e c ip r o c e d e o r d i n e c o n o m ic .

I n a c e a s tă p r i v i n ţ ă d . m i n i s t r u a l i n d u s t r i e i ş i c o m e r ţ u lu i N . X e n o p o l a ş i a v u t o în t r e v e d e r e c u p r i m u l m i ­n i s t r u a l S e r b ie i P a s ic i , S â m b ă t ă s e a r a l a h o t e l P a la c e .

O a d o u a î n t r e v e d e r e l n t r e i c e i d o u i m i n i ş t r i i v a a v e a lo c z i l e le a c e s te a , d . P a s ic i a v â n d s ă s e in t e r e s e z e d e s t a r e a i n d u s t r i a l ă ş i c o m e r c ia lă a R o m â n ie i , v i z i t â n d I n t r e a l t e l e m u z e u l in d u s t r ia l î n t o c m i t ş i c a r e u r m e a z ă s ă f ie d e s c h is p e lâ n g ă m in i s t e r u l in d u s t r i e i ş i a l c o m e r ţ u lu i .

Âronâai refsgiaţl.D i n G i u r g i u s e a n u n ţ ă c ă D u m i ­

n e c ă a s o s i t î n p o r t u l R a m a d a n v e n i n d d in B u lg a r i a , u n n u m ă r d e 4 0 a r o m â n i d i n c o m u n e le H u m a L u b n i ţ a , O ş a n , L i - v a d ia , G h e v g h e l i ş i C u p a L u b n i ţ a , f u - g i ţ i d in c a u z a t e r o a r e i d e s l ă n ţ u i t e d e t r u p e l e g r e c e ş t i a s u p r a p o p u la ţ ie i r o ­m â n e ş t i d in M a c e d o n ia .

P r i n t r e r e f u g i a ţ i s e a f lă ş i c in c i i n s t i t u t o r i c a r i p o v e s te s c l u c r u r i î n g r o ­z i t o a r e d e s p r e m a s a c r e le l a c a r i s e d e ­d a u t r u p e le g r e c e ş t i a s u p r a p o p u la ţ ie i d i n l o c a l i t ă ţ i l e c e ie o c u p ă .

D u p ă c e v o r f i s u p u ş i v i z i t e i m e d i ­c a le r e g l e m e n t a r e , c e i 4 0 d e a r o m â n i v o r f i t r i m i ş i i a B u c u r e ş t i , u n d e v o r e x p u n e g u v e r n u lu i r o m â n e s c s u f e r in ţ e l e c e le î n d u r ă a r o m â n i i .

Chestia croată* B a r o n u l S k e r le c z a s o s i t e r i i a B u d a p e s t a , u n d e a a v u t o c o n s f ă t u i r e d e d o u ă o r e c u m i n i s t r u l c r o a t , c o n t e P e ia c e v ic h . E l a d e c l a r a t u n u i z i a r i s t c ă t r a t a t i v e l e c u p a r t id e l e c r o a t e n u s u n t t e r m i n a t e ş i s e v o r c o n t in u a .

Pressa rasă şi acţiunea României in Balcani.

Z iarele ru seşti con tin u ă a se ocupa to t m ai m ult cu acţiu n ea R om âniei în B alcani, num ai u n e le diritre e le arătând oarecare im par­ţia lita te , iar a ltele criticând cu rău­tă c io a să ironie şi chiar cu duşm ă­nie trecerea arm atei rom âne în B ulgaria . Opinia pu blică d in R o ­m ânia cu drept c u v â n t u rm ăreşte cu m ultă a ten ţiu n e to t ce z ice p ressa străină, în a ceste m om en te despre trecerea arm atei rom âne în B ulgaria . D e a ceea cred u til să traduc pentru „G azeta T ra n silv a ­niei" urm ătorul in teresan t artico l de fond, in t itu la t : „ P o fte le R om â­n ie i“ şi pu b licat în tr’an nu m ăr re ­cen t a l ziarului din P etersb u rg „Birjeviua Viedomostiu.

» S u c c e s e le R o m â n ie i s u n t u i m i ­t o a r e . E a a r e s u c c e s l i t e r a l m e n t e în t o a t e . C â n d a c u m a t * ’e i lu n i t r a t a t u l d e p a c e d in L o n d r a î n t r e T u r c i a ş i a l i a ţ i i d ’a t u n c i , n u e r a în c ă is c ă l i t , d u p ă m a ­r i l e i n s is t e n ţ e a le R o m â n ie i , a f o s t c o n ­v o c a t ă la P e t e r s b u r g c o n f e r e n ţ a a m b a s a d o r i lo r , c a r e d u p ă o l u n g ă d e s b a t e r e a d e c is , c a S i l i s t r a b u l g a r ă s ă f ie c e d a tă R o m â n ie i .

» I n t r ’a d e v ă r R o m â n ia n ’a l u a t n ic i

o p a r t e l a r ă s b o iu l c o n t r a T u r c i e i , t e ­r i t o r i u l e i a s e r v i t c a d r u m d e t r a n s i t p e n t r u f u r n i z a r e a T u r c i l o r c u a r m e ş i m u n i ţ i u n i d e r ă s b o iu î n E u r o p a ş i î n g e n e r e R o m â n ia s ’a c o n d u s f o a r t e s u s ­p e c t f a ţ ă d e a l i a ţ i i b a lc a n ic i , d a r p e n ­t r u c ă î n a c e la ş t i m p e a a a m e n in ţ a t , c ă a t a c ă p e B u l g a r i d i n s p a t e , a t u n c i E u r o p a n ’a m a i p u t u t f a c e a l t c e v a , d e ­c â t s ă c o n s i l ie z e p e B u lg a r i a , s ă a r u n c e c a b i n e t u lu i d i n B u c u r e ş t i c io la n u l p e c a re -1 c e r e a .

» P r i m u l s u c c e s 1» P r o t o c o lu l d in P e t e r s b u r g a f o s t

i s c ă l i t d e t o a t e P u t e r i l e . A m b e l e p ă r ţ i a u c o n s i m ţ i t s ă - l p r im e a s c ă , p r e d a r e a S i l i s t r e i ş i t e r i t o r i u l u i c e o în c o n jo a r ă a f o s t c h e s t ie d e c â t e v a z i l e . I a t ă în s ă c ă p e s c e n ă a p a r e î n t o a t ă u r â ţ e n i a e i r u ş in o a s ă , c e a r t a î n t r e a l i a ţ i i d e i e r i , ş i p r i n v o i n ţ a s o a r t e i , s a u p r i n m io p ia d i p lo m a ţ i l o r , c h e ia s i t u a ţ iu n e i a ju n g e î n m â n i l e R o m â n ie i . C e i c u in f l u i n ţ a d e la C e n t r u , c a r i n u v o is e r ă r ă s b o iu m a i în a i n t e , a u t ă c u t t o t t i m p u l c a m o r ţ i i ş i î n d a t ă c e s ’a u a u z i t p r i m e l e îm p u ş c ă t u r i f r a t r i c i d e p o m a lu l n e n o r o ­c i t e i B r e g a ln i ţ e , r e g e l e C a r o l d ă o r d i n d e m o b i l i z a r e ş i d e ja p e s t e o p t z i i e a r m a t a r o m â n ă în m a r ş s o le m n t r e c e D u n ă r e a , i a r p e s t e a l t e 7 z i l e e a s ă g ă ­s e ş te l a p o r ţ i l e S o f ie i. . . .

» C e s u c c e s s t r ă l u c i t 1

» In a m ic u l« n u e x is t ă , p i e r d e r i n u s u n t . D a r d e u n d e a r ş i f i , c â n d a r m a t a b u lg a r ă e o c u p a t ă p e m a l u r i l e B r e g a ln i ţ e i ş i în M a c e d o n ia d e s u d , i a r î n S o f ia d i p lo m a ţ i i m io p i a ş t e a p t ă c u în c ă p ă ţ â n a r e o m in u n e s a u s e m â n g ă ie c u ş t i r i în ş e lă t o a r e . S ’a r p u t e a c r e d e , c ă î n a c e s te c o n d i ţ iu n i s p i r i t u l c a v a le ­r e s c v a d o m in a în B u c u r e ş t i c e l p u ţ i n l a m o m e n t u l n e c e s a r . N ic i n ’o s ă v o r ­b im d e s p r e d r e p t a t e . R e a l i t a t e a c r u d ă d in B a lc a n i p r e d is p u n e p r e a p u ţ i n în s p r e a c e s t s e n t im e n t a l d r e p t ă ţ i i ! D a r t r e b u ie s ă d e c la r ă m , c ă B u c u r e ş t iu l e s te t o t a ş a d e o r b i t d e „ v i c t o r i i l e “ ■ l u i c a ş i A t e n a !

» B u lg a r i a s t â n d la m a r g in e a p r ă - p ă s t ie i , f ă r ă în d o ia l ă e g a t a s ă d e a R o ­m â n ie i t o t t e r i t o r i u l T u r t u c a i a - B a lc i c , e a e g a t a s ă f a c ă ş i a l t e j e r t f e , c a r e f ă r ă în d o ia lă v o r m ic ş o r a î n v i i t o r s u ­v e r a n i t a t e a e i î n s t a t u l e i p r o p r iu . C e e î n a d e v ă r p r o m is iu n e a d e p l in e i a u t o ­n o m i i b is e r ic e ş t i ş i ş c o la r e p e n t r u M a ­c e d o r o m â n i , î n t r e f r o n t i e r e l e r e i a t u l u i b u l g a r ş i î n f i i n ţ a r e a a c o lo a u n u i e p is ­c o p a t d e o s e b i t s u b ju r i s d i c ţ i u n e a b is e ­r i c i i r o m â n e , d a r î n t r e ţ i n u t p e s o c o ­t e a l a b u g e t u l u i b u l g a r ? D a r R o m â n ia n u e m u l ţ u m i t ă n ic i c u a s t a ; e a c e r e în c ă d e Ia B u lg a r i d i s t r u g e r e a f o r t ă r e - ţ e l o r v e c h i b u l g ă r e ş t i Ş u m la ş i R u s c iu c ş i s ă i s e g a r a n t e z e , c ă n ic i o d a t ă n u s e v a fa c e o f o r t ă r e a ţ ă n o u ă p e t o a t ă l i n i a f r o n t i e r e i b u l g a r o - r o m â n e « .

N ’a r f i a s t a p r e a m u l t ?

» Ş i f ă r ă a s t a B u l g a r i a e f o a r t e r ă u p e d e p s i tă . C â t d e s p r e o h e g e m o n ie c a r e a s e r v i t c a p r e t e x t o f ic ia l p e n t r u a c ţ iu ­n e a R o m â n ie i , B u l g a r i a n ’o m a i v is e a z ă ş i p r o b a b i l , c ă n ic i n u s e v a g â n d i m u l t ă v r e m e la e a . A s t f e l n e n o r o c i t u l e c h i l i b r u b a lc a n ic e g a r a n t a t ş i în c ă c u b a l a n ţ ă a t â r n â n d d in g r e u î n s p r e R o ­m â n ia . S ă n o t ă m î n s f â r ş i t ş i a c e e a , c ă m a r e p a r t e d in r ă s p u n d e r e a p e n t r u n e a ş t e p t a t a ş i t â lh ă r e a s c ă n ă v ă l i r e a T u r c i l o r î n T r a c i a , c a d e î n s a r c in a R o ­m â n ie i . D r e p t v o r b in d p r o t e s t ă r i l e T u r ­c ie i î m p o t r i v a p r o t e s t u lu i d i p lo m a ţ ie i e u r o p e n e n u s u n t f ă r ă t e m e i u : n u C o n s t a n t in o p o lu l a d a t p r i m u l e x e m p lu a l p o s i b i l i t ă ţ i i n e p e d e p s it e d e a în c ă lc a d e c is iu n i le lu a t e d e c o n c e r t u l e u r o p e a n , c i B u c u r e ş t i i , . . . ( S o f is t e r ie m u s c ă le a s c ă ! N o t a t r a d u c ă t o a r e i ) . P r o t o c o lu l d e s p r e S i l i s t r a a f o s t d o a r i s c ă l i t d e t o a t e P u ­t e r i l e m a r i c a ş i c e l d a la L o n d r a în p r i v i n ţ a f r o n t i e r e i E n o s -M id ie . P e n t r u c e d a r E u r o p a a m e n in ţ ă c u o d e m o n ­s t r a ţ i e n a v a l ă n u m a i P o a r t a o t o m a n ă ? A t u n c i e s t e t i m p u l , c a c e i d in B u c u r e ş t i s ă s e g â n d e a s c ă la a s ia ş i l a m u l t e a l ­t e le , ş i î n t o t c a z u l s ă n u im i t e z e în p o f t e p e N a p o le o n i i d in A t e n a , ( m u l ţ u ­m im d e s f a t u r i I N o t a t r a d . ) c a r i la r â n d u l l o r s u n t d e p a r t e d e a f i m u l ţ u ­m i ţ i . B u lg a r i a e s f â ş ia t ă ş i s â n g e r e a z ă d u p ă c e c u p u ţ in m a i î n a i n t e v i s u r i l e m i c i l o r e i N a p o le o n i , o r b i ţ i d e s t r ă l u c i ­r e a p r i m e l o r v i c t o r i i , o d u c e a u a p r o a p e p e m a l u r i l e a lb a s t r e a le B o s f o r u lu i , s u b b o l t a S f in t e : S o f i i .

» A c e s ta e s te u n a d e v ă r c r u d ş i i n d is c u t a b i l .

» B u lg a r i a s e r o a g ă a c u m a s ă f ie c r u ţ a t ă , în jo s in d u - s e , s u f e r in d o fe n s ă d u p ă o fe n s ă . Ş i a c e a s t a e s te a d e v ă r a t L ă s â n d la o p a r t e î n s e m n ă t a t e a m o r a lă a a c e s t e i l e c ţ i i , s e p o a t e o a r e s ă f ie în i n t e r e s u l S t a t u l u i r o m â n , c a n e n o r o c i t a B u lg a r i e s ă f ie t o t a l n i m i c i t ă — c e r â n d d e l a e a is c ă l i r e a p r o p r i e i c o n d a m n ă r i , p e c â n d î n r e a l i t a t e e a n ’a r e n ic i o v in ă î n a i n t e a R o m â n ie i ? C u t o a t e a s t e a B u lg a r i a n u v a d is p a r e d e p e s c e n a P e n in s u le i B a l c a n i c e ; n i m e n i n u v a s u f e r i m ic ş o r a r e a e x a g e r a t ă a B u lg a r i e i , ş i m a i a le s R u s ia n u v a s u f e r i a c e a s t a .

» B u l g á r i á v á r ă m â n e a î n o r i c e c a z v e c in a R o m â n i e i p e t o a t ă în t i n d e r e a D u n ă r e i . Ş i d a c ă e s t e a ş a , n u a r f i o a r e m a i c u m in t e ş i î n in t e r e s u l v i i t o a r e i c o n v i e ţ u i r i p a c in ic e , s u b f o r m a u n e i n o u ă a l i a n ţ e b a lc a n ic e , c a r e s ă c u p r in d ă ş i p e R o m â n ia , s a u p e a l t e b a z e , d e - a

a r ă t a c e a m a i m a r e c u m p ă t a r e , d is p e n ­s â n d a s t f e l p e B u l g a r i a d e a - ş i m ă r i u r a f a ţ ă d e R o m â n ia .

Z. G. M.

Atitudinea intransigentă a Turciei.

P e a s tă z i s e a ş te a p tă d e m e r ­s u l c o le c tiv a l a m b a s a d o r i lo r d i n Conş ta n tin o p o l la P o a r tă p e n tr u a f a c e p e T u r c i s ă e v a c u e z e A d r i a - n o p o lu l. T o ţi a m b a s a d o r i , a f a r ă d e cel a l A n g l ie i , a u p r i m i t în d e c u r s u l z i le i d e D u m in e c ă i n s ­t r u c ţ iu n i le in v e d e r e a d e m e rsu lu i co lec tiv . Se a s ig u r ă c ă P u te r i le v o r s f ă tu i P o a r ta s ă d e a o r d in u l d e e v a c u a r e a A d r ia n o p o lu lu i în s c h im b u l m a i m u l to r c o m p e n s a ţ i i d i n c a r i m ie m a i în s e m n a te v o r fi: o r e c tif ic a r e d e g r a n i ţă ş i în v o i ­r e a d e a în f i in ţa o m a jo r a r e v a ­m a lă d e d la s u tă •

R e z u l t a t u l a c e s t u i d e m e r s p a r e în s ă f o a r t e p r o b le m a t ic î n f a ţ a s i t u a ­ţ i u n e i in t r a n s i g e n t e a T u r c i e i , c ă c i o r i c a r i a r f i m i j lo a c e le î n t r e b u i n ţ a t e p e n ­t r u a f o r ţ a T u r c i a , e a n u p a r e d e lo c I n t i m i d a t ă d e a m e n i n ţ ă r i l e , c a r i v i n d in t o a t e p ă r ţ i l e ş i c a r i v o r b e s c c â n d d e o in v a z i e a f r o n t i e r e i A z i e i m ic i d e c ă t r ă R u ş i , c â n d d e a p a r i ţ i a f lo t e i r u ­s e ş t i la i n t r a r e a B o s f o r u lu i ş i d e a l t e l e .

I n c e p r i v e ş t e R o m â n ia , P o a r t a c r e d e c ă ju d e c a t a o a m e n i l o r d e s t a t r o m â n i e p r e a s ă n ă t o a s ă , c a s ă s a c r i ­f ic e s o ld a ţ i r o m â n i s u b f o r t u r i l e A d r i a - n o p o lu lu i , a c ă r u i p o s e s iu n e d e T u r c i s a u d e B u lg a r i , t r e b u e s ă le f ie i n d i ­f e r e n t ă .

O a c , iu n e i z o l a t ă a R u s ie i a r p u ­t e a s ă a d u c ă c o m p l ic a ţ i i ş i T u r c i a s a r p u t e a b iz u i p e e le p e n t r u f a t r a g e f o ­lo a s e .

A t i t u d i n e a i n t r a n s i g e n t ă a T u r c i e i o c o n f i r m ă d e - a l t f e l ş i u r m ă t o a r e l e d o u ă t e le g r a m e d in C o n s t a n t in o p o l ş i P a r is :

Constantinopol, 4 A u gu st. Ius- su i Izzedio, prinţul m oşten itor , a prim it pe an z ia r ist turc, căruia i a declarat că A d r ian op fiu l e d e n e ­apărată n evoe Turcie’.

Turcii trebue să-şi d ezrăd ăci­n eze din in im ă team a , pe care o aveau v ech ii oam eni de sta t ai T urciei şi să se c o n v in g ă că unul din factorii cei m ai im p ortan ţi ai succesu lu i e ste hotărârea.

P aris , 4 A u g . G e n e r a l is s i m u l I z z e t P a ş a a d e c l a r a t c o r e s p o n d e n t u lu i s p e - c iâ l a l z i a r u l u i » M a t in « , l a A d r i a n o p o l :

*Nu vom abandona Adrianopolul cu m ei un preţ. GH ca ri doresc să a b a oraşu l , să vie ca să-l ia . t

R ezolvarea problem ei Adria- n op oln lu i constitu e prin urm are o ch estiu n e, care nu p oate fi lu a tă cu uua cu două d ela ordinea zilei.

Sufragetele.Un mare meeting.O a p a r i ţ i e m o d e r n ă a v i e ţ i i , p o l i ­

t i c e s u n t f e m e i le , c a r i p r e t in d s u f r a g iu s a u v o t e le c t o r a l p e n t r u f e m e i , e g a l c u c e l a l b ă r b a ţ i l o r . A c e s t e s u n t s u f r a g e ­t e le , l u p t ă t o a r e p e n t r u d r e p t u r i l e p o l i ­t ic e f e m e ie ş t i . E le s e g ă s e s c î n t o a t e ţ ă r i l e c u l t e , d a r c e le m a i m u l t e ş i m a i b in e o r g a n i z a t e s u n t s u f r a g e t e le d in F r a n c i a , A n g l i a ş i A m e r i c a - d e n o r d . D i n t r e a c e s te în s ă c e le m a i e n e r g ic e ş i m a i în d r â s n e ţ e s u i n g e t e m i l i t a n t e s u n t c e le e n g le z e . A p r o a p e z i l n ic v i n ş t i r i d i n L o n d r a ş i d in a l t e o r a ş e a le A n ­g l i e i d e s p r e lu p t e l e lo r , d e s p r e a t a c u ­r i l e ş i d e v a s t ă r i l e c e l e fa c , d e s p r e c o n ­f l i c t e le c u p o l i ţ i a ş i c u a u t o r i t ă ţ i l e s t a ­t u l u i , c a r i s e îm p o t r iv e s c a d a î n v i a ţ a p u b l ic ă f e m e i lo r r o i e g a l î n t r u t o a t e c u c e l a l b ă r b a ţ i l o r . S u f r a g e t e l e în s ă c o n ­t i n u ă c u a g i t a ţ i a în f a v o r u l e g a l i t ă ţ i i d i n t r e f e m e i ş i b ă r b a ţ i , b in e ş t i in d , c ă d r e p t u r i l e n u s e p o t c â ş t ig a d e c â t p r i n m u n c ă ş i lu p t e g r e l e .

D i n m iş c ă r i le s u f r a g e t e lo r e n g le z e r e m a r c ă m a ic i u n m o m e u t . S ă p t ă m â n a t r e c u t ă s’a ţ i n u t î n L o n d r a , î n p a r c u l H y d e , u u m e e t i n g fe m e ie s c , a r a n j a t d e s u f r a g e t e . A f o s t c e l m a i m a r e , c e l m a i c e r c e t a t m e e t i n g fe m e ie s c , c e s’a v ă z u t v r e - o d a t ă . A u v e n i t d i n t o a t ă A n g l i a r e p r e z e n t a n ţ i a i s u f r a g iu lu i f e m e ie s c ş i g â n d e a i , c ă I a m e e t i n g i a p a r t e L o n ­d r a î n t r e a g ă . E r a u r e p r e z e n t a t e t o a t e c la s e le s o c ia le , m u n c i t o r i ş i i n t e l i g e n ţ i . U r ia ş u l p a r c e r a p r e s ă r a t c u t r i b u n e , p e n t r u o r a t o r i ş i o r a t o a r e . P e l a p a t r u o a r e d in z i s’a v ă z u t v e n in d î n p a r c

p r i m a s e c ţ ie a s u f r a g e t e lo r , c o n d u s ă c ă ­l a r e d e f r u m o a s a d - ş o a r ă C o l lu m . A u u r m a t a p o i u n a d u p ă a l t a c e le l a l t e s e c ­ţ i i . P e l a 5 o a r e s a u în c e p u t v o r b i r i l e . O r a t o r i i a u a r ă t a t în s e m n ă t a t e a v o t u ­l u i f e m e i lo r . M a i m a r e m u l ţ i m e s ’a g r u ­p a t î n j u r u l t r i b u n e l o r o c u p a t e d e p r e - z id e n t e l e a s o c i a ţ i u n i i s u f r a g e t e lo r , d - n e le Fawcett ş i C a t t Ghapman. C e a d i n t â i u a c o n s t a t a t , c ă m e e t i n g u l a c e s t a e c e l m a i m a r e d i n c â t e a u a r a n j a t p â n ă a c u m a r e u n i u n i l e s u f r a g e t e lo r . I n f a ţ a a c e s t e i im p o z a n t e d e m o n s t r a ţ i i e s te o m o n s t r u o z i t a t e a d e n e g a .d r e p t u l d e v o t a l f e m e i lo r . D - n a C h a p m a n a p r e ­z is t r i u m f u l a p r o p i a t a l c a u z e i i e m e - i l o r .

A s is t e n ţ a p o l i ţ i e i î n p a r c ş i p e s t r a d e e r a m a r e , d a r n ’a f o s t l ip s ă d e i n t e r v e n ţ i e . S u f r a g e t e l e a u ţ i n u t s ă n u f a c ă d e a s t ă d a t ă e x c e s e p e s t r a d e . P u ­b l ic u l im e n s s ’a î m p r ă ş t i a t l i n i ş t i t s u b im p r e s i a c u v i n t e l o r f in a le a le d is c u r s u ­l u i d - n e i C h a p m a n , c a r e a a c c e n t u a t , c ă d r e p t u l e le c t o r a l a l f e m e i lo r e pe cale a se în făptu i , e î n t r e b a r e n u m a i , c ă Anglia sau Slatele-umte vor fi p r i­mul sta t în care se va introduce m ai în tăiu acest drept ?

Primul congresînvăţătorese.

— U n a p e l —

» G a z e ta î n v ă ţ ă t o r i l o r « p u b l ic ă u r ­m ă t o r u l a p e l c ă t r ă î n v ă ţ ă t o r i i ş i î n v ă ­ţ ă t o a r e l e d in Ţ a r a B â r s i i ş i d in T r e i - s c a u n e :

C o le g i i d in Ţ a r a B â r s e î ş i T r e i - fe c a u n e , a v â n d î n v e d e r e f o lo a s e le c e l e p u t e m a ş t e p t a d e la r e u ş i t a C o n g r e s u ­lu i n o s t r u , s’a u î n t r u n i t l a C o d le a î n - t r ’o c o n f e r in ţ ă i n t i m ă î n c a r e a u h o ­t ă r â t p a r t i c i p a r e a î n c o r p o r e l a C o n ­g r e s .

I n s c o p u l a c e s t a a u la n s a t u r m ă ­t o r u l a p e l c ă t r ă c o le g i i d in a c e le p ă r ţ i a ţ ă r i i :

P r e c u m V ă e s te c u n o s c u t . C o n ­g r e s u l n o s t r u a l t u t u r o r î n v ă ţ ă t o r i l o r r o m â n i d in p a t r ie , s e v a ţ i n e a l a C lu j î n z i l e le d e 2 4 ş i 2 5 A u g u s t s t . n . a . c . A c e s t C o n g r e s v a a v e a s ă d e l ib e r e z e a s u p r a t u t u r o r c h e s t i i lo r , c a r i p r iv e s c ş c o a la ş i p e î n v ă ţ ă t o r u l r o m â n d i n U n ­g a r i a . Ţ i n t a , c ă t r ă c a r e v o r c u l m i n a a c e s te d e l ib e r ă r i , e s t e : să ne croim , după posibilitate , o soartă m ai bună nouă înşine ş i inslituţiunei de creştere ş i de învăţăm ânt în serviciu l căreia suntem ş i vom răm ânea.

C u v â n t u l n o s t r u , a l c e ld r t r e i m i i d e l u m i n ă t o r i ş i d e e d u c ă t o r i a i n e a ­m u l u i , e s t e a ş t e p t a t c u f r i c ă , c u î n c o r ­d a r e , n u n u m a i d e s o c ie t a t e a r o m â ­n e a s c ă , c i ş l d e c e a s t r e i n ă , d e t o ţ i a c e ia p e c a r i î i p r e o c u p ă s i t u a ţ i a p o p o ­r u l u i r o m â n e s c d i n Ţ a r a u n g u r e a s c ă . — F i - v o m î n s t a r e a - l r o s t i d e m n ş i r e s p i c a t ! ?

C in e ş t ie d a c ă s o a r t e a n u n e v a f i r e z e r v a t n o u ă n o r o c u l , p e c a r e a l ţ i f a c t o r i î n z a d a r 1 a u î n c e r c a t , d e a fa c e c e l m a i m a r e s e r v ic iu p a t r i e i , p r o d u c â n d i u m i n ă ş i c l a r i t a t e î n b e z n a ş i h a o s u l , c e d o a t â t a v r e m e z ă p ă c e ş te o p in ia p u b l ic ă a ţ ă r i i î n c h e s t ia ş c o a le i r o ­m â n e ş i a d a s c ă lu lu i r o m â n d in U n g a r i a I

Ţ i n t a , c e ş i - a u f i x a t o c o n v o c ă t o r i i C o n g r e s u lu i în s ă n u m a i a s a s e p o a t e a j u n g e d a c ă l a a c e s t m a r e s f a t d ă s c ă ­le s c s e v o r p r e z e n t a t o ţ i î n v ă ţ ă t o r i i r o m â n i ş i d a c ă s e v o r p r e z e n t a pe deplin orientaţi şi bine pregătiţi a s u ­p r a t u t u r o r c h e s t iu n i l o r p u s e la o r d i ­n e a z i l e i .

D e a c e e a V ă c o n j u r ă m p e v o i t o ţ i i u b i ţ i c o le g i , c a f ă r ă z ă b a v ă s ă f a c e ţ i p r e g ă t i r i l e d e l ip s ă p e n t r u p a r ­t ic i p a r e a l a C o n g r e s , a d u n â n d u - V ă m i j ­lo a c e le m a t e r i a l e ş i s t u d i i n d c u s e r io ­z i t a t e c h e s t i i le p u s e la o r d i n e a z i l e i . A s t f e l p r e g ă t i ţ i v o m p o r n i i a C lu j c u t r e n u l p e r s o n a l c e p le a c ă d in g a r a B r a ş o v u lu i S â m b ă t ă I n 2 ^ A u g u s t s t . n o u l a 8 o a r e s e a r a . S ă r ă m â n ă a c a s ă n u m a i c e i b o ln a v i ş i n e p u t in c io ş i 1

F i e c a r e c o n g r e s is t s e v a a n u n ţ a p â n ă î n z iu a d e 1 6 A u g u s t n . c o le g u ­l u i R adu l'r işo u d i r . ş c o l. î n B r a ş o v p e n t r u c a d in b u n ă v r e m e s ă s e i a d i s p o z i ţ i i r e f e r i t o a r e l a c ă lă t o r i e în un vayon special .

S â n t e m s ig u r i , c ă a p e lu l n o s t r u v a f i în ţ e le s d e t o ţ i c e i p e s t e o s u t ă d e c o le g i d i n Ţ a r a B â r s i i ş i T r e is c a u n e ş i c ă n ic i u n u l n u v a s c ă p a r a r u l p r i l e j c e n i - s e o f e r ă a c u m a , ş i p e c a r e

d e m u l t î l a ş t e p t ă m : s ă n e c ro im no| în ş in e o s o a r t e m a i b u n ă , d o a m n ă de n u m e l e ce -1 p u r t ă m I

M ai m ulţi înv. vom. din Ţ ara B â rsii şi Ireiscaune.

Desininţirea unui proprie­ta r transilvănean.

D - l loan M andat p r o p r ie t a r In D o b r o g e a o r i g i n a r d in S ă c e le n e trimite o s c r is o a r e , p r i n c a r e n e f a c e cunoscut, î n l e g ă t u r ă c u î n t r e b a r e a n o a s t r ă sub t i t l u l » D e n e c r e z u t « c ă d â n s u l a făcut c u p lă c e r e t o a t e j e r t f e l e c a r i i - s -a u ce­r u t c u o c a z iu n e a m o b i l i z ă r i i ş i că cu t o a t ă i n i m a ş i - a d a t o b o lu l s ă u ş i pen­t r u a j u t o r a r e a f a m i l i i l o r c e lo r mobili­z a ţ i .

L u ă m c u p lă c e r e la c u n o ş t in ţă a- c e a s t ă d e s m i n ţ i r e a d - l u i M a n d a i şi ţ i n e m s ă d ă m o e s p l ic a r e :

S c r is o a r e a d e s p r e l ip s a necesaru­l u i s p i r i t d e j e r t f ă p r e t in s d e îm p re ju ­r ă r i n i - a t r i m i s - o c h i a r u n m a r e pro­p r i e t a r m o c a n d i n D o b r o g e a . N o i di d u b i t ă m n ic i d e c â t i n buna credinţă i a c e s t u i p r o p r i e t a r c u a t â t m a i vârtos c â c e le c o m u n ic a t e d e d â n s u l n j f o s t c o n f i r m a t e ş i d e a l ţ i o a m e n i 4, m e n ie .

E g r e ş i t in s ă s ă s e c r e a d ă că noi a c u z ă m p e toţi p r o p r i e t a r i i r o m â n i din D o b r o g e a , o r i g i n a r i d in T ra n s ilv a n ia A d v e r t i s m e n t u l n o s t r u n u p o a t e fi în­d r e p t a t îm p o t r i v a a c e lo r a , cari şi-m făcu t dxtoria. N o i În ş in e cunoaştem p r o p r i e t a r i p r i e t i n i d e a i n o ş t r i , cari ş i a u t r i m i s 2— 3 f e c io r i p e câm piile B u lg a r i e i . C e j e r t f e a m m a i p retind ă d e c i d e la a c e ş t ia ?

S ă n e în ţ e l e g i a ş a d a r ă b in e d-le M a n d a i ş i a l ţ i t o v a r ă ş i d e in im ă ai d * t a le , c ă a d v e r t i s m e n t u l n o s t r u pri­v e ş te n u m a i eseepţnle r e le , c a r i U me­r i t ă c u d r e p t c u v â n t .

Adunarea despărţ. „Şercaia“ ai „Asociaţiunii“ .Veneţia inferioară 2 A u g . n .

A z i s ’a ţ i n u t a ic i î n b is e r ic a gr. o r . c e a d i n t â i u a d u n a r e c e r c u a lă a des­p ă r ţ ă m â n t u l u i » Ş e r c a ia « a l » A s o c ia ţiu - n e i« , s u b p r e s id iu l d i r . d e s p . D r. Victor Fodor, b in e a p r e ţ i a t u l m e d ic cercua! d i n Ş e r p a ia .

L a a d u n a r e a u l u a t p a r t e u n nu­m ă r c o n s id e r a b i l d e ţ ă r a n i d i n locali­t a t e ş i c o m u n e le în v e c in a t e , p r e c u m ţl a p r o a p e t o ţ i i n t e l e c t u a l i i d in Şercaii ş i d i n s a t e le a p a r ţ in ă t o a r e d e s p ă rţi- m â n t u lu l , ş i j u n i m e a s t u d io a s ă , cum inte ş i e n t u z ia s t ă . D in d e p ă r t ă r i m a i mari a u p a r t i c i p a t p r e o t u l O o m a n o s c u (Cod­le a ) , d i r . ş c o l. P . D a n , f a r m a c is t u l G, C u t e a n , în v . lu a t . D a n , d r d . V . Cu- t e a n ( Z â r n e ş t l ) , C â ln ic e a n fu n c ţ . conzist ( A r a d ) ş . a .

D u p ă c e le b r a r e a s e r v ic i u l u i divin, c u c a r e o c a z iu n e a m a d m i r a t un-esce- l e n t c o r b is e r ic e s c , a u r m a t d esch id erea a d u n ă r i i p r i n t r ’u n d is c u r s r o s t i t d e di­r e c t o r u l d e s p ă r ţ . D r . V i c t o r F o d o r . Se­c r e t a r u l d e s p ă r ţ . F râncu c e t e ş te ra­p o r t u l c o m i t e t u l u i c e r c u a l d e s p r e acti­v i t a t e a d e s p ă r ţ ă m â n t u l u i î n p r i m u l an a l e x is t e n ţ e i s a le . D in r a p o r t s ’a con­v in s a d u n a r e a , c ă d i r e c t o r u l despărţ a j u t a t d e m e m b r i c o m i t e t u l u i a u lu­c r a t c u p r ic e p e r e ş i în s u f l e ţ i r e , jertfirii timp preţtos ş i bani d in punga proprii p e n t r u a p r o p o v ă d u i d i n s a t în s a t lu­m i n a c u n o ş t i n ţ e i î n p o p o r , p e n t r u în­t e m e i e r e a a g e n t u r i l o r , a r a n j a r e a prele­g e r i l o r p o p o r a le , în s c r ie r e a m e m b rilo r ş i r ă s p â n d i r e a b i b l i o t e c i i p o p o r a le Inj m i j l o c u l ţ â r ă n i m e i s e to a s e d e c u ltu ra ş i d e p r o g r e s .

R a p o r t u l s ’a p r i m i t ş i a u r m a t în­r o l a r e a s u b s t e a g u l c u l t u r a l a u n u i nu­m ă r m a r e d e m e m b r i i o r d i n a r i ş i aju­t ă t o r i , i a r b a n c a » V e n e ţ i a n a « d in lo< s ’a în s c r is d e m e m b r u p e v ie a ţ ă . Ast­f e l s ’a în c a s a t f r u m o a s a s u m ă d e 500 c o r o a n e .

S ’a u ţ i n u t a p o i d o u ă d is e rta ţiu n i: u n a l u c r a t ă d e v e n e r a t u l p r e o t din C o d le a lo s if Comanesou, despre frw moşul trecut istoric a l comunei Veneţii in ferioară , a d o u a a d In i George Gomşa s t u d . j u r . d e s p r e necesitatea ne­goţului ş i a meşteşugurilor l a poporal r o m â n e s c d in ţ a r a O l t u l u i . Am ândoi d i s e r t a n ţ i i a u f o s t v i u a p l a u d a ţ i şi fe­l i c i t a ţ i d i n p a r t e a a s c u l t ă t o r i lo r , expri- m â n d u - ş i d o r i n ţ a c a a c e le a să fit s c o a s e î n t i p a r î n b i b l i o t e c a »Asocia* ţ i u n e i « .

L a r â n d u l o r g a n i z ă r i i d in nou t d e s p ă r ţ ă m â n t u l u i p e n t r u p e r io d u l ani­l o r 1 9 1 3 — 1 9 1 6 , d u p ă c e s ’a lu a t e i m u l t ă p ă r e r e d e r ă u I a c u n o ş t in ţ ă r e t r a g e r e a d - l u i D r . V . F o d o r , d in c a u z f a m i l i a r e a d u n a r e a a p r o c l a m a t d e c # d u c ă t o r a l d e s p . p e a d v o c a t u l d in Şff- c a ia Dr. H triton P ralea , i a r în comitet a u f o s t a le ş i m e m b r i i : p r e o t u l Gama ( V e n e ţ i a i n f ) , p r e o t u l Bunea ( V a d ) , ad­v o c a t u l D r C o n s t a n t i n Moldovan (Şer­c a ia ) ş i î n v ă ţ ă t o r u l R oşală (C o m â n a ).

L a 2 o a r e p . m . o a s p e ţ i i s’au în* t r u n i t I a o m a s ă c o m u n ă î n frum oasele c a s e c o m u n a le , c a r i s u n t o p ro b ă des-

Page 3: Conferenţa de pace tlela Bucureşti.dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/69436/1/... · Nr. 160 Anul LXXVl ABONAMENTUL: un an . . .24 Cor. i o jnn. de an 12 „) trei luni.

Ni*. 160-1918. G A Z E T A T R A N S I L Y A . » I U L raglan 3.

pre h ă r n ic ia a d m i n i s t r a ţ i e i p o l i t ic e d in com una V e n e ţ i a , ş i a c o lo i n c e a m a i p e rfe c tă a r m o n ie a u p r ă z n u i t în s e m n ă ­ta te a z i l e i . A i c i a u î n c h i n a t f r u m o a s e toast© D r . V . F o d o r p e n t r u A n d r e i B â r - seanu p re ş e d . A s o c ia ţ iu n e i , p r e o t u l G a - nea p e n t r u D r . V . F o d o r , p r e o t u l A l * dea p e n t r u c o m i t e t u l c e r c u a l ş i d i r e c ­to ru l s ă u D r . H a r . P r a l e a , v e t e r a n u l n o ta r C o m a n ic iu p e n t r u r e p r e z e n t a n t u l a d m in is t r a ţ ie i p o l i t ic e , p r e t o r u l d i n Ş e r - caia

O d e o s e b i t ă im p r e s i e a p r o d u s t o ­astul t i n ă r u l u i a d v o c a t d i n Ş e r c a ia D r . N. Boeriu, c a r e a î n c h i n a t p e n t r u a r ­m on ia t u t u r o r i n t e l e c t u a l i l o r d i n c e r ­cul a c e s ta .

T e r m in â n d u - s e p r â n z u l c o m u n , p u ­blicul s’a d e s f ă t a t l a p r i v i r e a d a n s u r i ­lor n a ţ io n a le , p r e d a t e d e j u n i i ţ ă r a n i din c o m u n e le în v e c in a t e , i a r s e a r a i n ­te lig e n ţa a d u n a t ă ş i m a i a le s t i n e r i m e a şi-a p e t r e c u t î n d a n s u r i ş i c â n t ă r i .

D a c ă p r a z n ic u l a c e s t a c u l t u r a l d in V e n e ţia i n f e r i o a r ă a a v u t u n b u n s u c ­ces, m e r i t u l p r i n c ip a l r e v i n e p r e o ţ i l o r ,

- b v & ţ ă t o r l lo r lo c a l i ş i p r i m ă r i e i c o m u ­nale.

Un oaspe.

Ş T I R I .■ 2 3 I u l i e 1 9 1 3 .

f lo lS t a . R e f e r i t o r i a c a z u r i l e d e holeră iv i t e î n R o m â n ia , d i r e c ţ i u n e a g e ­nera lă a s e r v ic i u l u i s a n i t a r r o m â n a dat a la l t ă e r i u r m ă t o r u l c o m u n i c a t :

» In z iu a d e 1 9 I u l i e v . s -a u c o n ­s ta ta t In c o m u n a Ş t e f ă n e ş t i , d in j u d e ­ţu l I l f o v , în c a r t i e r u l ţ ig ă n e s c a l a c e s ­tu i s a t , d o u ă c a z u r i s u s p e c te d e h o le r ă . C e rc e tă r ile b a c t e r io lo g ic e , f ă c u t e i m e ­diat, a u c o n f i r m a t d ia g n o s t ic u l d e h o ­le ră . P r im u l c a z p a r e a f i f o s t u n b ă r ­bat d in a c e e a ş i p a r t e a s a t u lu i , s u c o m b a t In z iu a d e 1 7 Iu l i e . C e le m a i în t i n s e m ă s u ri a u f o s t l u a t e a t â t p e n t r u p o p u - la ţ iu n e a a c e s t e i l o c a l i t ă ţ i , c â t ş i p e n t r u r e g im e n tu l 6 3 r e z e r v ă , d in d i v i z ia V , care fu s e s e c a n t o n a t în a c e s t s a t . L a re v iz ia g e n e r a l ă a s a t u lu i , f ă c u t ă e r i , s-au m a i d e s c o p e r i t în c ă t r e i c a z u r i T o a te c a z u r i l e s a u p r o d u s î n d o u ă c a s e ţ ig ă n e ş t i a l ă t u r a t e . Tonte celelalte ca zu ri de cari s - a scris in unele ziare, nu sunt cazuri de holeră. Singurul focar ce e- xistâ în ţară este cel d in c om. Ş te fă ­neşti. D i r e c ţ iu n e a g e n e r a l ă a s e r v ic i u ­lu i s a n i t a r v a f a c e c u n o s c u t o r ic e c a z d e h o le r ă c e se v a m a i c o n s t a ta î n ţ a r ă ,

^ p e n t r u c a p u b l ic u l s ă f ie la a d ă p o s t d e ş t i r i faJse n e în t e m e ia t e « .

I a v e d e r e a m e r s u lu i e p id e m ie i d e h o le ră d i r e c ţ iu n e a g e n e r a l ă a s e r v i c i u ­lu i s a n i t a r v a î n f i i n ţ a u n s p i t a l p e n t r u b o ln av ii b o ie r ie i . D - n u l D r . M e z in c e s c u , s u b d ire c to ru l s e r v ic i u l u i s a n i t a r a p r o ­mis m e d ic i lo r s a n i t a r i in d ie n i , c a r e s e află de c â t e v a z i l e în B u c u r e ş t i , c ă - i v a primi s p re a d a b i n e v o i t o r u l l o r c o n ­cura în v e d e r e a m ă s u r i l o r p e n t r u c o m ­baterea a c e s te i e p id e m i i . A c e ş t i m e d ic i indieni ş i a u d a t c o n c u r s u l p e c â m p u l de lu p tă d i n t r e t u r c i ş i a l i a ţ i c a r e a avut lo c la C e a t a l g e a ; i a r î n u l t i m u l tim p la S i l i s t r a d e u n d e a u s o s it în B ucureşti.

Marile manevre d in ă s t a n , c a r i vor a v e a lo c in U n g a r i a d e s u d — d u p ă cum se a n u n ţ ă d in T i m i ş o a r a — v o r f i de o im p o r t a n ţ ă e x t r a o r d i n a r ă . C o m a n ­d a m e n tu l m i l i t a r v o e ş t e c a d in a c e s t p r i ­lej să s e c o n v in g ă d e s p r e p r e s t a ţ i u n i l e re z e rv iş t i lo r ş i a ie a r t i l e r i e i h o n v e z i m e i în tr u n e v e n t u a l r ă z b o iu . T e r e n u l d e d e s fă ş u ra re a m a n e v r e lo r v a f i î n t r e Lugoj ş i C a r a n s e b e ş . A c e s te a v o r f i p r i ­mele m a n e v r e la c a r i v a p a r t ic i p a p e n ­tru p r im a d a t ă a r t i l e r i a h o n v e z i m i i .

[ E x e rc iţ ii le s e v o r t e r m i n a î n 1 S e p ­te m v rie .

Înrolări pentru armata română. Ziare le d in B u d a p e s t a p r im e s c d in K e z - d iv âsarh e ly i n f o r m a ţ i a , c ă m a i m u l ţ i Rom âni d in P o ia n a s ă r a t ă ( c o m i t . T r e i - scaune), — c o m u n ă > a i c ă r e i l o c u i t o r i — scrie c o r e s p o n d e n t u l ş i i n f o r m a t o r u l durelor a m i n t i t e — s u n t î n m a j o r i t a t e w â r ş i t o a r e r o m â n i d e ş i m a i b u c u r o s ^ d e c la ră d e u n g u r i« — (o c a m s m i n ­teşte c o r e s p o n d e n t u l c u g u g u m ă n i a a * ceasta! 1 ?) z ic , m a i m u l ţ i R o m â n i > în cari s -a d e ş t e p t a t s i m ţ u l n a ţ i o n a l d e cănd cu r ă z b o iu l R o m â n ie i« ( s ic i ) a u î n ­ceput s ă c a u t e p r i n c o m u n ă ş i s ă î n ­roleze o a m e n i p e n t r u a r m a t a r o m â n ă . Nu le -a s u c c e s în s ă a c e s t p la n , c ă c i ja n d a rm e ria a l u a t c u n o ş t i n ţ ă d e s p r e <us şl a p o r n i t c e r c e t a r e .

C â ţ a d e v ă r c u p r in d e i n f o r m a ţ i a n u ştim, s u n te m c o n v in ş i în s ă , c ă R o m â n i , »cari m a i b u c u r o s s e d e c la r ă d e u n ­guri« n - a r f i î n s t a r e s ă p o r n e a s c ă o acţiune ca a c e lo r m a i s u s a m i n t i ţ i ş i

în suşi f a p t u l — d a c ă v a f i a d e v ă r a t d o v e d e ş te c ă R o m â n i i d in P o ia n a -

ra tă s u n t a d e v ă r a ţ i r o m â n i c u s im ţ ă - i t e r o m â n e ş t i , p e c a r i n u le p o a t e

nimici u n c o r e s p o n d e n t d e d r a g u l u n e i in fo rm a ţii p e n t r u f o i l e u n g u r e ş t i .

Efectele bombardare! Vidinului. D i nSoBa se a n u n ţ ă c ă b o m b a r d a r e a V i d i - nului d e c ă t r ă S â r b i a c o n t i n u a t p â n ă In seara z i l e i d e 3 1 I u l i e s t . n . D u p ă in fo rm a ţiu n i p r i v a t e , o r a ş u l a r f i p e ju m ă ta te d is t r u s , 2 0 0 p e r s o a n e d in p o -

p u l a ţ i a c iv i l ă a r f i f o s t u c is e ş i a l t e 6 0 0 p e r s o a n e r ă n i t e . L u p t e l e s e d ă d e a u l a o d i s t a n ţ ă d e 8 c h i l o m e t r i .

Concursuri de primire, d i . D r . V a - s i le S u c iu , r e c t o r u l semn. r >m, gr. cat. din B la j n e t r i m i t e s p r e p u b l ic a r e c o n ­c u r s u l d e p r i m i r e î n s e m in a r u l a m i n t i t . R e g r e t ă m , c ă d in l ip s ă d e s p a ţ iu n u -1 p u t e m r e p r o d u c e î n î n t r e g i m e . A m i n t i m în s ă , c ă t e r m i n u l c o n c u r s u lu i d e p r i ­m i r e e s t e 1 4 A u g u s t s t . n . ş i t a x a e d e 4 0 0 c o r . , c a r e s e p o a t e p l ă t i î n 2 s a u î n 4 r a t e • a n t i c i p a t i v e — c e i c e se în s c r iu d e p r i m a d a t ă î n s e m in a r m a i p lă te s c o t a x ă d e î n s c r ie r e die 8 c o r .

— ■ D in c o n d i ţ i i l e d e p r i m i r e în Internatul Pavelian de fete d in Beiuş c u ş c o a la c iv i lă a m i n t i m c ă î n i n t e r n a t so p r im e s c e le v e d e p e c la s a I — I V c i ­v i l ă . T a x a p e n t r u p r o v i z i u n e ş i u n i ­f o r m ă e d e 3 7 0 c o r . , ş i s e p o a t e p l ă t i în c e l p u ţ i n 4 r a t e e g a le a n t ic i p a t iv e . D i d a c t r u l e s t e p e n t r u ş c o l i le e le m e n ­t a r e 6 c o r . B e n t r u ş c o a la c iv i l ă a i n ­t e r n a t u l u i s e s o lv e s c t a x e l e : D id a c t r u a n u a l 1 2 c o r . T a x a d e în s c r ie r e 4 c o r . , p e n t r u f o n d u l d e p e n z îu n e 3 0 f i i . P e n ­t r u t e s t i m o n iu 2 c o r . P e n t r u p r o g r a m ă1 c o r . P e n t r u f o lo s i r e a h a i n e lo r d e g i m ­n a s t ic ă 2 c o r . P e n t r u in s t r u c ţ i u n e a ş i f o lo s i r e a p i a n u lu i s a u c im b a l u lu i 6 5 c o r ; p e n t r u l i m b a f r a n c e z ă 2 0 c o r . T o s t e a c e s t e a î n 2 r a t e e g a l e : l a î n ­c e p u t u l ş i l a m i j lo c u l a n u l u i s c o la s t ic . E le v e le m a i a u s ă s u p o a r t e s p e s e le p e n ­t r u c ă r ţ i l e t r e b u in c io a s e ş i m a t e r i a l d e lu c r u d e m â n ă . E le v e le , c a r i v o e s c a f i p r i m i t e în i n t e r n a t c a s o lv e n t e a u s ă -ş i î n a in t e z e p e t i ţ i u n i l e p e n t r u p r i m i r e la d i r e c ţ i u n e a i n t e r n a t u l u i p â n ă l a 1 5 A u g u s t .

A l t e i n f o r m a ţ i u n i s e p o t lu a d e la d i r e c ţ i u n i l e i n s t i t u t e l o r a m i n t i t e .

Primul ziar oficial albanez D inV a l o n a s e a n u n ţ ă , c ă S â m b ă t a t r e c u t ă s - a d e s c h is i m p r i m e r i a n o u lu i s t a t a l ­b a n e z , in c a r e s - a t i p ă r i t p r i m u l z i a r o f ic ia l a l A lb a n i e i .

Pántra ina face serviciul militar ?U n c a z c u r io s s e a n u n ţ ă d in M a c ă u : T i n ă r u l M i h a i K o v á c s d i n M a g y a r e s a - n a d a f o s t a s e n t a t î n a n u l 1 9 1 0 ş i î n ­r o l a t î n r e z e r v a î n t r e g i t o a r e , f ă c â n d u - ş i a s t f e l s e r v ic i u l m i l i t a r d e d o u ă lu n i . A n u l t r e c u t în s ă a p r i m i t d in n o u o r ­d in s ă s e p r e z i n t e î n f a ţ a c o m is ie i d e a s e n t a r e , c a r e , — c u t o a t e l ă m u r i r i l e ş i p r o t e s t ă r i l e l u i K o v á c s — l - a a - s e n t a t d in n o u p e t r e i a n i d e z i l e . I n t o a m n ă a f o s t î n r o l a t ş i a c u m îş i f a c e s e r v ic i u l m i l i t a r î n a 1 0 - a lu n ă . I a a - c e s t r ă s t im p în s ă t a t ă l s ă u a f ă c u t r e ­c u r s ş i d u p ă m a i m u l t e u r g i t ă r i , s ’a c o n s t a t a t z i l e le a c e s t e a c ă M i h a i K o v á c s fă c u s e î n a n u l 1 9 1 0 s e r v ic > u L m i l i t a r d e2 l u n i p e n t r u f r a t e l e s ă u m o r t , c a r e în c ă p u r t a s e n u m e le d e M ih a i , f a p t c a r e a p r o v o c a t c o n f u z ia . A u t o r i t ă ţ i l e m i l i ­t a r e c a u t ă a c u m s ă c o n s t a t e d a c ă K o ­v á c s e a b s o lv a t d e o b i ig a m e n t u l s e r v ic iu ­lu i m i l i t a r p r i n f a p t u l , c ă a s e r v i t p e n ­t r u f r a t e l e s ă u , — s a u n u ?

Evitarea catastrofelor pe liniile fe­r a t e . î n v ă ţ ă t o r u l u i W i r t h d in N ü r n b e r g , a l c ă r u i n u m e e c u n o s c u t ş i d u p ă a l t e i n v e n ţ i i , i - a r ă u ş i t s ă in v e n t e z e u n a p a ­r a t , c a r e , a p l ic a t l a t r e n ş i p u s î n l e ­g ă t u r ă c u u n c u r e n t e le c t r i c , e î n s t a r e s ă o p r e a s c ă i m e d i a t t r e n u l , c h i a r ş i d a c ă a c e s t a m e r g e c u c e a m a i m a r e v i t e z ă . Z i le l e a c e s t e a s a u f ă c u t e x p e r i e n ţ e c u a c e s t a p a r a t î n f a ţ a u n e i c o m is i i a m i ­n i s t e r u l u i d e c o m u n ic a ţ ie b a v a r e z . E x ­p e r i e n ţ e l e a u r e u ş i t d e m in u n e . L a p r i m a în c e r c a r e , t r e n u l a f o s t o p r i t î n t i m p d e 2 7 s e c u n d e ; l a c a z d e l ip s ă în s ă a - p a r a t u i f u n c ţ io n e a z ă ş i m a i r e p e d e .

La Corrispondenza Ramena. in n r u i m a i n o u a l O o r r is p o n d e n ţ e i d l u i F ava a f lă m t r a d u s a p r o a p e î n î n t r e g i m e a r ­t i c o l u l n o s t r u : Triumful egalităţii n a • ţionale , d in N r . 1 4 9 . c u t i t l u l : 11 p r in - cipio d i nazionalită e VOriente europeo. I n i n t r o d u c e r e s e a c c e n t u ia z ă , c ă p r i n c i ­p i u l d e e g a l i t a t e n a ţ io n a lă t r i u m f e a z ă ş i î n O r i e n t u l e u r o p e a n .

U r m e a z a o s c r is o a r e d i n C lu j d e s ­p r e n o u l a t e n t a t c u b is e r ic a d e H a i d u - d o r o g , a p o i a l ţ i a r t ic o l a ş i , n o ţ i ţ e e t e . d e s p r e e v e n i m e n t e d in l u m e a r o m â ­n e a s c ă .

A t r a g e m l u a r e a a m i n t e a p u b l i ­c u lu i n o s t r u a s u p r a a c e s t e i f o i , c a r e fa c e c e le m a i e x c e le n t e s e r v ic !i c a u z e i r o m â n e ş t i .

La fondai orfanilor şi văduvelor do mesonaşi, a d m i n i s t r a t d e « /S o c ie ta ­t e a m e s e r ia ş i l o r r o m â n i d in B la j , a u c o n t r i b u i t : V i c t o r T o r d â ş ia n , d in S i - b i iu , a d u n â n d c u » D u m n e z e u v e d e « d e la o a s p e ţ i i î n t r u n i ţ i l a o t e l B r o t e în 1 5 I u l i e j u m ă t a t e a d e c ă 6 .3 4 c o r . i - a d ă r u i t f o n d u lu i o r f a n i l o r m e s e r ia ş i lo r d in B l a j ; F i c t o r T o d ă ş ia n , S ib i iu ş i G . P r e c u p , B ia j c â t e 1 c o r .

La fondul nasol împreunat cu h a lă dO V â n z a r e , a d m i n i s t r a t d e » S o c ie t a t e a m e s e r ia ş i lo r d in B la j« , a u î n t r a t u r m ă ' t o a r e le c o n t r i b u i r i : u n a n o n im 2 0 f r . ,3 l i r e i t a l i e n e ; D r . N ic u i a e O n c u , C ă l i - m ă n e ş t i 5 f r a n c i , D r . i . L u p a ş , p r o t o ­p o p S e l iş t e , î n t r u s ă n ă t a te a , f iu l u i s ă u S e m p r o n iu 3 c o r ; D r . E u s e t i u R o ş e a , d i r e c t o r u l s e m . A n d r e ia n , S i b i i u ; I . H e r ţ a , p r o p r ie t a r , S e l iş t e , R o m u l C io -

r o g a r i u , d i r e c t o r u l [ s e m i n a r u l u i t e o lo g ic A r a d c â t e 2 c o r ; R o m u l D im b o i , c o n ­t a b i l U io a r a , C o n s t a n t in C ă c iu lă , c o n ­t a b i l H u e d in . D r . I . M o ld o v a n , a d v . L u d o ş ; D r . D a n i i S z a b ó , a d v . B l a j , p e n t r u f i i js ă i V io r e J , S e p t i m i u ş i S e ­v e r , V a s i le M o r a r i u , o f ic ia l d e p o ş t ă C a ş o v ia , N ic u i a e O r d a c e , o f le d e p o s t ă , B u d a p e s t a , D r . L i v i u T i l e a , m e d ic , T o - p l i ţ a , A u r e l M a n i u , p r e o t R ă c ă t ă u , D r . H ă m b ă ş ia n , a d v . C â m p e n i , V i r g i l C o - d a r c e a , p r e o t , Ş ă r m a s , Io a n P ă c u r a r iu , p r e o i , T ű r , I u s t i n N ă s c u p r e o t , B o z , D r . A le x a n d r u B o g d a n , p r o f . B r a ş o v , D r . P e t r u B a r b u , d i r e c t o r d e b a n c ă , C a ­r a n s e b e ş , D r . C . L a c e a , p r o f . B r a ş o v . N . O p r iş . p r e o t , A r m e n i f o ţ i c â t e 1 c o r .

Ştiri mărunte. P r e ş e d in t e le r e p u - b l i c e i p o r t u g h e z e s u f e r e d e r i n ic h i , Z i l e l e d i n u r m ă s - a u i v i t c o m p l i c a ţ iu n i c a r i a u a g r a v a t f o a r t e m u l t s t a r e a b o l­n a v u l u i .

— L a t o a t e f a c u l t ă ţ i l e u n i v e r s i ­t ă ţ i i d in la ş i a u s o s i t n u m ă r o a s e c e ­r e r i d e î n s c r ie r e d in t o a t e p ă r ţ i l e B a ­s a r a b i e i ,

— A l a l t a e r t a c ă z u t z ă p a d ă p e B u c e c i. P e v a le a P r a h o v e i t e m p e r a t u r a s - a r ă c i t f o a r t e m u l t .

A V iZ . C a u t u n s c r i i t o r î n c a n c e la ­r i a m e a a d v o c a ţ ia lă în c e p â n d c u 1 S e p ­t e m v r i e a . c . C o n d i ţ i u n i f o a r t e a v a n t a - g io a s e . D r . N ic o la e B o e r iu , a d v o c a t S á r ­k á n y ( F c g a r a s m . ) 3 — 6

Din Braşov şi Ţara-Bârsei.A v i z . M e d i c u l s p i t a l u lu i D r . C a r i

Teutsch a p le c a t p e t i m p d e 4 s ă p t ă ­m â n i d i n B r a ş o v .

I J r a n i a - K i n o . M e r c u r i ş i J o i î n 6 ş i 7 A u g u s t l a V 2 4 , 6 ş i 8 o a r e . J o u r - n a l - P a t h e . V a l u r i f u r io a s e . ( M a r e d r a m ă m a r i t i m ă . ) P r ă p ă s t i i l e A n z i l o r ( V e d e r i d u p ă n a t u r ă . F i l m c o l o r a t ) D r a c u l v e r ­d e (4 a c te . M a r e d r a m ă d e d e t e c t i v i . ) C â n d a i c o n c u r e n ţ ă . ( M a r e h u m o r e s c ă . ) M a x L i n d e r l u p t ă g r a n d i o a s ă î n t r e r i ­v a l i î n p a t i n a t ş i b o x . R e p r e z e n t a ţ ia v i ­i t o a r e S â m b ă t ă ş i D u m in e c ă î n 9 ş i 1 0 A u g u s t V 2 4 , 6 ş i 8 o a r e . P e u r m e g r e ­ş i t e ( M a r e ş la g e r d e t e c t i v . 2 a c t e . ) ş i D u e lu l f a t a l ( D r a m ă e m o ţ i o n a n t ă d in v i a ţ a a r t i ş t i l o r . )

— D e s p ă r ţ ă m â n t u l B r a n —

A d u n a r e a g e n e r a l ă c e r c u a lă a d e s p ă r ţ ă m â n t u l u i B r a n , a i » A s o c ia ţ iu n e i« s ă c o n v o a c ă p e M a r ţ i î n 6 / 1 9 A u g u s t a , c. l a 2 o a r e p . m . î n c e n t r u l B r a - n u l u i .

O r d i n e a d e z i : D e s c h id e r e a a d u ­n ă r i i p r i n d i r e c t o r u l d e s p . R a p o r t u l c o m i t e t u l u i : R a p o r t u l c a s a r u lu i . R a p o r ­t u l b i b l i o t e c a r u lu i . A l e g e r e a © o m i­s i u n i l o r p e n t r u c e n z u r a r e a r a p o a r t e l o r ş i p e n t r u în c a s a r e a t a x e l o r ş i î n s c r i e ­r e a d e m e m b r i i n o u i » D e s p r e c u l t u r a r a ţ i o n a l ă a v i t e l o r « d i s e r t a ţ i u n e d e E m i l R e i t î n v ă ţ . în B r a n - P o a r t ă . R a p o r ­t u l c o m is i u o i lo r d e s u b pcfc 5 . S t a b i l i ­r e a b u d g e t u l u i p e a n u l v i i t o r . — î n ­c h id e r e a a d u n ă r i i . D u p ă ş e d in ţ ă , p e ­t r e c e r e p o p o r a lă , —

D in ş e d in ţ a c o m i t e t u l u i d e s p ă r ţ . B r a o , ţ i n u t ă l a 1 7 l u i i u 1 9 1 3 .

(reorge Babeş loan Puşcariud i r e c t , d e s p . s e c r e t a r .

ConcursP e n t r u o c u p a r e a p o s t u l u i d e m a-

estră de lucrai de m ână l a ş c o a la d e m e n a j ş i d e i n d u s t r ie c a s n ic ă în i n t e r ­n a t a ! O r f e l i n a t a l R e u n iu n i i f e m e i l o r r o m â n e d i n B r a ş o v .

A c e le p e r s o a n e c a r i d o r e s c s ă o c u p e a c e s t p o s t v o r t r e b u i s ă î n a i n ­t e z e p â n ă la t e r m i n u l d e 1 0 /2 3 A u g u s t a . c . c e r e r e a l o r s u b s e m n a t e i p r e s id e n t e c u a d a o s u l u r m ă t o a r e l o r a c t e :

a ) U n c e r t i f i c a t d e b o t e z .

b ) U n c e r t i f i c a t d e s p r e s t u d i i le p r e g ă t i t o a r e ş i o c u p a ţ ia d e p â n ă a c u m .

c ) U n c e r t i f i c a t d e la ş c o a la î n c a r e ş i - a f ă c u t s t u d i i l e î n t e o r i e ş i p r a x ă a l u c r u l u i d e m â n ă .

V o r f i p r e f e r i t e în v ă ţ ă t o a r e l e , c a r i p e lâ n g ă c v a l i f ic a ţ ia d in l u c r u l d e m â n ă v o r a v e a ş i c v a l i f ic a ţ ia d in a l t e c u n o ş ­t i n ţ e s a u s t u d i i .

S a l a r u l a n u a l a l m ăestrei de lucru de m ână e s t e 6 0 0 c o r . , ş i î n t r e a g a î n ­t r e ţ i n e r e î n I n t e r n a t , p e lâ n g ă î n d a t o ­r i r e a d e a d a m â n ă d e a j u t o r î n t o a t e d i r e c ţ i u n i le in I n t e r n a t , o c u p â n d u - s e î n d e o s e b i c u e le v e le c u t o t d e v o t a ­m e n t u l ş i i n d i r e c ţ i u n e a edm aţiunei sufleteşti.

B r a ş o v , 9 I u l i e 1 9 1 3 .

M aria B. Baiulescu.P r e ş e d i n t a :

3 — 3 B r a ş o v , S t r a d a F â n t â n i i 3 1 .

| Teatru, concerte şi petreceri.Inteligenţa d in Lancrăm i n v i t ă

l a c o n c e r t u l î m p r e u n a t c u p r o d u c ţ i u n e t e a t r a l ă ş i d a n s c e -1 v a a r a n j a D u m i ­n e c ă , î n 2 8 I u l i e s t . v . ( 1 0 A u g u s t s t .n . ) 1 9 1 3 , î n lo c a lu l ş c o a le i d i n lo c

Venitul curat se va destina fon­dului ziariştilor.

*Tinerim ea rom ână d in B rad ş i

j u r i n v i t ă l a p r o d u c ţ i u n e a t e a t r a l ă î m ­p r e u n a t ă c u d a n s , c e s e v a ţ i n e a D u ­m in e c ă l a 1 0 A u g u s t s t . n . î n p a v i l i o ­n u l d e v a r ă a l h o t e lu lu i » C o r o a n a « d in B r a d . V e n i t u l c u r a t e s t e .d e s t i n a t » C a - s in e i R o m â n e « d i n lo c .

Prelungirea armistiţiului.— Scrisoare express. —

B u c u r e ş t i , 5 A u g .

M i n i s t e r u l d e e x t e r n e p u b l ic ă u r ­m ă t o r u l c o m u n i c a t :

„N eajungâu du -se pân ă acnm la o în ţe leg ere d efin itivă în tre d e ­legaţii B ulgari de oparte şi d e le ­gaţii G reci, Sârbi ş i M untenegren i, de a ltă parte, su sp en siu n ea de arm e a fo s t p relu n g ită până V i­neri la orele 1 2 ziu a .’

„B u lgar ia accep tân d to a te c e ­r in ţe le R om âniei p a cea în tre a - c e s te două popoare a f o i t d e fin i­t iv în ch e ia tă .“

D e s p r e ş e d in ţ a d e e r i a c o n f e r in ­ţ e i d e p a c e v ă c o m u n ic u r m ă t o a r e l e a m ă n u n t e :

Şedin ţa plenară s ’a desch is la orele 10 a. m . D -l M aiorescu c o ­m unică conferinţei, că în conform i­ta te ca hotărârea luată !n p rece­denta şedinţă p oate să aducă p ro­puneri con crete în ce p riveşte R o­m ânia ş i Bulgaria. Ar fi fo s t foarte fericit— a z is d-l M aiorescu — dacă de ce le la lte părţi d e-asem en ea lu ­crările ar fi fo s t to t a tâ t de îna in ­ta te pentru a le supu ne adunărei. Cel puţin exem p lu l rom âno-bulgar să fie d e bun augur.

Intre România şi Bulgaria toate chestiile pendinte şi pârtieit- tare acestor două ţări au fost de­finitiv regulate. Frontiera fixaţi de experţii militari este conside­rată in definitiv câştigată şi con­ferinţa trebue să ia act. D ar R o­m ânia nn consideră, că şi-a term i­n at m isiunea. Ea nu-şi desparte cauza sa de cauza generală şi răm âne lega tă d e opera com un ă cu m ai m ultă ardoare în că d ecâ t în tre­cut. P en tru a o tace să ajungă la capăt propune o ultimă prelungire de su sp en siu n e d e arm e încă pen­tru trei sile.

Conferinţa aprobă prelungirea până Vineri la amiazi

D elegatu l bulgar T onceff de­clară că e s te de acord cu vederile eşprim ate de dl M aiorescu şi că acordul între B ulgaria şi R om ânia e ste defin itiv.

După acea sta şed inţa a fo st încheiată . V iitoarea şed in ţă azi, Marţi, la orele 4 p. m.

*

Z i u a d e D u m i n e c ă a f o s t d e o d e o s e b i t ă i m p o r t a n ţ ă p e n t r u c h e s t ia p ă c e i p r i n i n t e r v e n ţ i a unor factori ex­tern ?. F a p t u l c ă S â r b i i , d a r c u d e o s e ­b i r e G r e o i i , a u p r i m i t i m e d i a t n o u a s u s - p e n s iu n e d e a r m e d o v e d e ş te , c ă p r e l i - m in a r e l e p ă c i i v o r f i p r i m i t e p â n ă V i n e r i .

U n î n a l t d i p lo m a t a d e c l a r a t e r i r e p r e z e n t a n t u l u i z i a r u l u i » E p o c a « u r ­m ă t o a r e l e :

»împăratul W ilhelm a iu- tervenit personal cerâad regelui Ferdinand sa renunţe la Cavala- Ţaral Ferdinand a renunţat la acest port- Până Joi pacea va fi încheiată şi tratatul nu va mai fi revizuit de nici o conferinţă europeană“-

D i u a l t ă s o r g i n t e d i p lo m a t ic ă a u ­t o r i z a t ă s e a n u n ţ ă , c ă B’a r f i g ă s i t o s o lu ţ ie i n t e r m e d i a r ă î n c h e s t ia C a v a le l .

Soluţia aceasta ar fi, ca să ră­m ână Greciei portul Cavala şi în schim b, ju d eţu l Cavala să fie îm ­părţit în tre Greci şi Bulgari, întru­cât Bulgaria are m ai puţin în v e ­dere portal şi m ai m u lt v en ite le de aproape 150 m ilioane a le a c e s ­tu i ju d eţ, venituri produse din cul­tura tutunului.

T o t d in c e r c u r i l e d i p lo m a t ic e de a ic i a t r a n s p i r a t , c ă A n g l i a ş i A u s t r i a a u î n m â n a t D u m i n e c ă j p r i n r e p r e z e n ­t a n ţ i i l o r l a B u c u r e ş t i o n o t ă g u v e r ­n u l u i r o m â n , p r in care roagă să se a- tragă aten ţia a lia ţilo r ca să fie m ai concilianţi în pretenţiunile lor fa ţă de B ulgaria , f i in d c ă a l t f e l s - a r e x p u n e la o r e v i z u i r e î n t r 9o c o n f e r in ţă e u ­r o p e a n ă a t r a t a t u l u i d e la B u c u ­re ş ti . A c e a s t ă n o t ă a f o s t c o m u n i c a t ă d e d - l M a io r e s c u d - l o r V e n i z e l o s ? P a s s ic i . i

Im presia gen era lă e s te că d e­legaţii balcanici v o r încheia p acea făcându-şi reciproc concesiun i. D e ­legatu l sârb Spala^covici a declarat eri, că consideră aproape sigură înţelegerea între Sârbi şi Bulgari.

Diverse.Mersul epidemiei de holeră pe

câmpul de operaţiuni din Bulga­ria este în descreştere. De la mi­nisterul de răstboiu s'a comunicat eri că raporturile corpurilor de armată sosite anunţă că nici un caz nou nu s'a ivit. Serviciul sa­nitar al armatei depune o activi­tate febrilă pentru stingerea cât mai curând a acestui flagel.

D ir e c ţ iu n e a g e n e r a l ă a s e r v ic i u l u i s a n i t a r a d a t e r i u r m ă t o r u l c o m u n i c a t :

Pe ziu a de 21 Iulie c. ( Duminecă) nu s-a iv it n ici im nou caz de holeră în comuna Ştefăneşti ş i n ici in alte p ă r ţi ale ţă rii.

— E ri-seară s-a în ecat în D un ăre d-l D r N ădejde, m ed ic b actu rio log în C onstanţa. I n m om en tu l când era să debarce pe ponton la Tur- nu-M ăgurele, Dr. N ădejde a făcu t o m işcare g reşită ş i a căzu t în Dunăre. C adavrul în ecatu lu i n a fo s t g ă s it încă.

Bucureşti 5 A u gu st. D upă in ­form aţiuni so site aici o m işcare revolu ţionară începe să se m ani­fe s te în A lbania. M işcarea are un caracter an ti-sârb esc şi guvernul bulgar nu ar fi strein d e ea.

Paris 6 A u g . — M arile pu­teri au acord at M untenegrulu i un îm prum ut d e 3 0 m ilioan e, ca d e s ­păgubire pentru ev a cu a rea Scuta- rilor.

Constantinopole 6 A u g . — S e asigură c ă arm ata a prom is în m o d so lem n că va răm âne cu ori­ce preţ la A drian op o le . P r iv itor la zvon u rile după care câ ţiva m em bri a i cab inetu lu i ar fi de pă­rere să p rim ească evacu area în ca z d e co m p en sa ţie , T a la a t B e y a d eclarat că nu e lo c In ca b in et pentru partizanii evacu ăre i A d ria - nopolu lu i.

Sofia 5 A ugust. A gen ţia Bul­gară com un ică urm ătoarele: O depu- ta ţin n e m acedoneană a trim is, In nu m ele refugiaţilor, o lân gă te le ­gram ă preşedintelu i consiliului, d. M aiorescu, preşed in tele conferenţei pentru pace ş i m iniştrilor puterilor la B ucureşti precum şi d lui E. Grey expunând luptele şi suferin­ţe le bulgarilor M acedoneni pentru apărarea naţionalită ţei lor şi cu ce­rirea libertăţei p o litice spunând că cei ce vor răm âne supuşi nou ei dom i- n aţiu n i străine nu se vor resem na la serbizarea sau grecizarea lor şi în in teresu l păcei din B alcani şi în n u m ele ju stiţie i depu taţiu n ea cere puterilor s ă garan teze M acedo­nenilor condiţiun i de propăşire naţio ­nală prin crearea unei M acedonii autonom e, căci altfel Bulgarii m a­cedoneni, cari lup tă de 20 ani p en ­tru această ţîntă, vor continua lupta.

A cela ş docu m en t a fo s t re­m is puterilor reprezentanţilor diu Sofia.

Atena, 5 Aug. In mod oficial se anunţă, că Grecii au avut în noul răsboiu balcanic 3 5.000 morţi şi răniţi.

P r o p r i e t a r :Tip. A. M ureşianu 1 Branisce & Comp

R e d a c t o r r e s p o n z a b i l : lo a n Brotea.

Cursul la cursa dia Vie na-D i n 4 A u g u s t 1 9 1 3 .

R e n t a u n g . d e a u r 4 % • • • . 1 0 1 . — R e n t a d e c o r o a n e u n g . 4 % . . . 8 1 .3 5 Im p r . c ă i i . f e r . u n g . î n a u r 3 y 2% 7 1 .1 0 Im p r . c ă i i . f e r . u n g . în a r g i n t 4 % 8 1 ,5 0B o n u r i r u r a l e c r u a t e - s la v o n e . . 8 2 ’9 0 Im p r . u n g . c u p r e m i i . . . . 4 2 8 .—

Page 4: Conferenţa de pace tlela Bucureşti.dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/69436/1/... · Nr. 160 Anul LXXVl ABONAMENTUL: un an . . .24 Cor. i o jnn. de an 12 „) trei luni.

Pagina 4. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Nr. 1C9 —1918

Expert d e ci oitorie încredinţat de Min

f i

S on a l de m odă, B R A § O TJisecicsPiata Fiant rColtiI Târgul Cailtr im im mag.’ Sftirg. italul 1.

P r e g ă teşte în ate lieru l propriu Uniflp dn Tlnîllllidîn sfe tm od er- 0U ^ c r ă to r i d e prim ul r a n g ^ ^ ^ ^ ^ w M n e in d io g ien e -

Confecţionare de mantale englezeşti2g Pentru studenţi şi orăşeni p reţu ri moderate.

C om and e d in p rov in c ie s e execu tă , ară m ăsură, a. Iau sub in garanţie.

86

Deschidere de prăvălieAm onoare a aduce la cunoştinţa Onor.

public că am deschis pe piaţa din Braşov,

Strada Porţii Er. 34 .sub firma protocolată

Franz G ro sso prăvălie special pentru articoli de modă, pentru bărbaţi albituri, găteli, mărunţişuri, şi căptuşeli.

Esperienţele câştigate în decurs de 10 ani ea funcţionar, 2*|2 ani ea tovaroş şi conducător al „Warenhaus* din târgu grâului N. 9 mă pun în plăcută posiţie de a corespunde re cerinţelor. Mă voiu sili prin sorviciu solid, prevenitor a câştiga confienţa On. public rugându-mă de un sprijin faptic a întreprinderi mele.

Cn toată stima

Franz Gross

Draiidt fi JeckelDT. © xăxie

S tr a d a V ă m ei Mr.P entru se c ţia sp ecia lă de ar tico le pentru ca să şi b u că­

tă r ie în eta ju l I. ţinem 1 în Vitrinele la intrarea în Curte o esposiţie permanentă d s

Unelte de casă şi economie Mobile de fier

Sport şi Căruţe pentru copii articole pentru instalaţii si în­tocmiri de băi.

A fară de o b ie c te p o tr iv ite p p ^ r a cadouri de n u n tă ş i z iu a n u m elu i recom an dăm cv» ^eosebire, c e l m ai n ou şi ren u m it

Aparatul de fiert

. .U ltr e fo r m ”3 -5

M

DIV Ai 55 Remedia contra pure-f l AIIL cilor la pomi (Blutlaus).A I U ” Efect suprinzător şi durabil.

Preţul 60 bani, K. 1-— K. 150.Se capătă ia

KRAFFT & HERBERTE îrsrrt:B R A Ş O V , T â r g u l B r â u lu i Wo. A. (2 -7 .)

5 3 /1 9 1 3 paroch.

Anunţ de licitaţinne.P e baza planului şi p relim i­

narului de spes i ap rob ate de P rea V eneratul C onsiatoriu arh id iecezan sub Nr. 3 4 4 7 /9 1 3 E pitr. prin a- cea&ta publicăm lic ita ţiu n ea m in u - endă pentru a da în în treprindere ren ovarea bisericei n o a stre gr. o r rom âne dió S z in y o g a z é k (Ţânţari) protop op iatu l B rassó (B raşov) c o ­m itatu l F o g a ra s (F ăgăraş).

L ic ita ţiu n ea se va ţin ea în 14 A u g u st st. n. 1916 la 8 oare a. m . în ed ificiu l căn ce lar ie i co ­m u nale de aici.

P reţu l strigarei e sta to r it cu 15864 coroane, iar lic itan ţii vor depune ca vad iiî 1600 coroan e In baui gatu sau hârtii de valoare.

P lanul prelim inarul d e «pese şi con d iţiu n iîe de lic itare (singur obligătoare) se p ot v ed ea la oficiu l p atoh ia l din loc.

D a t în Ţânţari la 7 /2 0 Apri- Jia 3 913.loan Givrilescu m. p. Iile O&ua m. p.

paroh şi preşedinte secretarV ázat: Vasile Saftu

protopop.

0 fabrică din Bucureşticaută

Un FuncţionarS e c e r e : cu n oştin ţe com ercia le g en era le , cu n oştin ţă perfectă în seri» şi vorb it a lim bilor germ âuă şi rom ână, e ta te 2 0 —2 5 ani, ne căsă tor it rom ân, serv ic iu m ilitar înd ep lin it. j_ 6

O ferte sub „Durabil*" la Ad m inistraţia „G azetei T ransilvaniei*4

Din cam timpuluiînaintat

ca preţuri io arte scăzateBluse, şorţuri, mânuşi, Ciorapi Crettone, VoTe de laino, Stta- mine, şi diferite stofe de lână la

ERITZPREDIGER,— Braşov, Strada Porţii 8. —

Avis.S e caută o fată hună ş i in t e ­

ligentă rom ână, care p osed e lim ba corect pe lângă 2 b ăeţi (o fe tiţă şi un fveior de 5 — 6 ani.)

O fertele să se tr im ită d irec la D om nul D r , A u r e i G r o x d a i S u t e n i (KSrCsbok&ny.

S e preferă ce le orfane.5—10

N r. 1 130 /913 . n o t. cerc.

Publicaţiune.P rim ăria com u n ei O bâba a -

duce la cu n oştin ţă p u b lică că prin lic ita ţiu n ea p u b lisă ce te va ţin ea în cancelaria com unală U 31 aug. a. c . D . a. la 1 oară va «la în a- rftndă casa c o m u n a li d e cârcium ă de sub N r. 2 4 pe term in de trei ani. în cep â n d din 1 Ianuarie 1 9 1 4 până la 31 D e cm v r ie 1916. îm pre­u n ă cu to a te ce le la lte ed ă id e lo ­cu it superadificate şi grăd ină de legam ® pre lângă cond iţiun iîe ce să p o t privi oricând la can celaria com unală. P reţu l de strigare; 1200 cor. iar vadium : 1 0 # .

P ân ă la în cep erea lie ita ţiu n e i eă prim esc în scris şi o fer .e în c h i­se dacă a ce lea su n t pro v ăzu te cu ciauzula. câ condiţiuu ile de lic ita ­re s i recu n o sc şi p rim esc.

O hiba 1913 A u gu şt. 1.&90rge TJrsu Geerge Boeriu

not. cer*. primar.

C O F E T Ă R IA JEKELIUSBraşov Strada Orfanilor Nr> 4.

recom an d ă prăjituri escelente num ai din producte naturalefăcute.

A se m e n e a prăjituri din străinătate calitate foarte bună.6 - 6 .

Hotel şi Cafenea „METROPOLAA m onoarea a adu ce la cu n oştin ţa On. p u b lic d in B raşov şi jur,

şi On. oasp eţi d in R om ân ia că am luat în a n tr e p r isă :

Hotelul şi cafeneaua „Metropol”braşov, Strada Neagră Hr. £■

ren ova t şi aran jat cu to t con fortu l n ecesar . 20 cam ere.R o g cu toa tă căldura O nor. D om n i şi D am a din R om ân ia a

cerceta H o te lu l în seson u l de vară.A sigurând pe O nor. v is ita to r i d© un serviciu prom pt şi cu a te n ­ţiu ne, sper că voi fi sprijinit în noua m ea în treprindere cu de­

oseb ire din partea On. p u b lic rom ânesc.

Ou to a tă stim a

20 — W láncú Acsente.

XXXXXnxy

xo

F. NOHMEYER, GRAVEURBRAŞOV,

= Strada Orfanilor Nr. 5. în curte etajul prim. =

XX

8

E x ec u tă to t fe lu l de lucrări de gravură, m on ogram e p e tacâm uri şi c ia sorn ice , sig ile .

Specialitate.M onogram e tă ia te pe perii, garnituri, g ian te şi b astoan e.

Firme pe metal cu litere n egr# pe uşi, precum ş i pe m aşin i se excu tă to a te întm ăriznile. 20-24

*xxxoxxxxxxxx@ x*oxxxxxxxxxx$xx

gp G e o r g B a r t h e l m i e |Mehanic.

Colţul Stradii Sf. loan.

A facere sp ec ia lă cum aşin i d e S£riS,- S O C O t i d i c t a t fj i cusut. A p ara te Electrice. Lsmpe d e buzunar, Gram mo pilone V] Placă, Ace, Bande colorate, Hârtie şi • a te apartenenţele U-p

c f^ l ienşilii etc . fi

Jşij Aleller mehanic fin. Telefon 380 y

Şcoală de scris cu maşini. }jim iiiim iiM iim iim im i

Reprezentanţa principală a

Fabrice! de Maşini a Căilor ferate reg. nng. de statp , tru maşini da treerat, motoare — beazin — gaz şi loeomobila, instalaţiuni de mori, tot felul de maşini şi unelte agricole. — I f o v l t a t e ! P e t e a t „ R a c o r d I I U n io - şfimd d c e & iiiă n a t, şir pe şir, care samână în rânduri şi gunoeşte: 3 maşini îatr’una

Reprezentant al fabrice! de maşini Massej-Harris S. A. 4;■ a r d pentru legat enopi, maşini de secerat. Aparate de cosit, greblat. B fo v lta te ! I f la c c e y -M o r r is , G r e b l a d e l r a s b r a z d a , e o m b l n a t d e f n t o r s ă t o r d o f â n , 2 maşini într’una construite din cţel.

Reprezentant tabricei de maşini FeMr Miklos S. A.ţşlep.) Benzinlooomobile pentru scopuri de tracţiuni de p l u g a r i ş l i m b lâ t l t , mai departe pentru mori, sau Hexelmaşini, Benzin-motoare şi articole pentru ma­şini de îmbl&tit, aparate pentru mori, tăiat balne. Instalaţiuni complecte pentru cameră de furajj.

f

Reprezentant al S. A. Alfa Separator. “S “ K.11eieare, instalaţii complecte pentru l&ptărU oelemai bune abnritoare de nuţtei cu maşini de recit aerul.

Automobile, autobuse diverse cu garanţie.

Maşini de transport 41-100EternitMst cel mai bun coperişi.IffiPPlM dP cphim h (ferarnP&) CU maşini de treerat da tot soiul, motoare, maşin AidvCll uv ovili 111U agricole şi unelte de agriculturi, cu condiţii avantagioas

Părţi constitutive «le maşini.PanfiPOtllPi InaŞinl şi unelte agronomice cu preţuri ieftine prin maşinirti ang HCp d l (Uliii jaţi spre acest scop,

d e p o s i t * Josef Lânyi T e le r.n 382 . In ternrb ^ ~

M P A a u R r o S t t A F Ă A . M UtutelaNU W U .N IŞT * 4 o u a t r J1MA.ŞOV.