D PRINCIPII DE CONDUITAtilde ANTISTRES1 Premise nothornionale1 Stresul psihic poate fi apreciat ca un examen (de fapt o serie de examene repetate) pe care icircldatilde fiinthorna umanatilde ndash atacirct la nivel psihic cacirct ordmi somatic ndash cu agenthorni stresori psihici dintre cei mai variathorni(Iamandescu 1993)2 Adecvarea la realitate a evaluatilderii semnificathorniei agenthornilor stresori (Lazarus 1984 1991) inclusivicircn opinia noastratilde a celor care produc eustressul (de exemplu aprecierea lucidatilde a unui succes)3 Aprecierea stresului psihic icircn special cronic ca o reacthornie a psihicului ordmi implicit a somaticuluila orice schimbare (Burns 1994) (inclusiv a proiectelor noastre mai mult sau mai puthornin importante)implicatilde adoptarea unor programe antistres capabile satilde faciliteze revenirea la situathorniaanterioaratilde sau acomodarea cu noile situathornii4 Dozarea (economisirea) energiilor de distress ordmi acumularea de noi energii (din eustress)potrivit teoriei Verei Birkenbihl1 Acthorniune bdquopregatildetitoarerdquo- bdquoaordmterne patulrdquo bolii psihice sau somatice + althorni factori organospecifici- accelereazatilde debutul unor boli bdquoprogramate geneticrdquo (ex HTA diabet)2 Acthorniune declanordmantatilde- exclusivatilde (nevroze ordmi alte psihogenii)- alternativatilde (boli psihosomatice)- sumativatilde (toate bolile)3 Acthorniune agravantatilde- rezistenthornatilde la terapie- complicathornii- decese215 Conduitele antistres sunt dependente de particularitatildethornile subiecthornilor inclusiv reactivitatea psihofiziologicatildeordmi caracterialatilde Astfel referitor la fumat introvertithornii apeleazatilde prioritar icircn situathorniile desuprasolicitare iar extravertithornii icircn cele de subsolicitare icircn timp ce neuroticii ajung mai uordmor la depresieicircn cursul distressului decacirct cei cu stabilitate emothornionalatilde De asemenea cei cu o personalitate anxioasatildevor reacthorniona predominant prin anxietate icircntr-o situathornie generatoare de distress dupatilde cumbdquoiritabiliirdquo vor dezvolta statilderi de furie icircn situathornii similare (Spielberger)Confirmacircndu-se observathornii mai vechi ale ordmcolii lui Alexander s-a observat catilde indivizii predispuordmila cancer reacthornioneazatilde la distress icircn special prin depresie reprimarea sentimentelor ordmi lipsatilde de ajutorare(helplessness) ori de speranthornatilde (hopelessness) icircn timp ce indivizii care reacthornioneazatilde prin furieenervare facilatilde ordmi relathornii emothornionale instabile sunt mai predispuordmi la boli cardiovasculare (Gossart ndashMaticek ordmi Eysenck)6 Reconsiderarea corporalitatildethornii (elementul somato-psihic) ordmi a factorilor activatori ai emisfereicerebrale drepte (influenthorna mediului natural ordmi a emothorniilor estetice)2 Premise de ordin practicSe includ icircn acest capitol un set de strategii bdquode fondrdquo menite satilde asigure individului capacitateade a face fathornatilde icircntr-un mod economic distressului Aceste strategii constau icircn modelarea unor tratildesatildeturi

personale pozitive sau negative icircn bdquopunerea icircn ordinerdquo a unor probleme de fond ale individuluirespectiv ordmamdIcircn plan individual principiile de conduitatilde antistres (CAS) prezintatilde nuanthornatilderi icircn functhornie de tipul depersonalitate ordmi de vulnerabilitatea la stres a subiectului respectivDin acest motiv vom propune o schematilde personalatilde de CAS adaptabilatilde la problemele de viathornatilde ordmiaspirathorniile fiecatilderui individ1 Asigurarea nevoilor psihologice fundamentale ordmi a unui raport optim icircntre nivelul de aspirathorniiordmi posibilitatildethorni (Iamandescu 1995)a reglarea optimalatilde a aportului dintre nivelul de aspirathornii (NA) ordmi nivelul de posibilitatildethorni (NP)Conform conceptelor psihologiei dinamice a lui Kurt Lewin orice individ ar trebui satilde-ordmi evalueze raportuldintre NA ordmi NP catildeutacircnd satilde evite existenthorna unei frustratilderi intense sau cel puthornin (dacatilde aceasta a apatilderut deja) satilde-iscurteze durata De exemplu icircntr-un proces de integrare icircn plan profesional sau social este inevitabilatilde o perioadatildeicircn care posibilitatildethornile trebuie satilde urce la nivelul aspirathorniilor ordmi icircn care nivelul frustratilderii este foarte ridicatasociindu-se ordmi un stres de suprasolicitare cu prethornul catilderuia icircnsatilde individul reuordmeordmte satilde-ordmi atingatilde aspirathorniileRealismul de care trebuie satilde dea dovadatilde individul este necesar icircn- aprecierea lucidatilde a scopului ordmi a ordmanselor (presiunea grupului social icircn sens opus ori convergentcu aspirathorniile sale)- evaluarea exactatilde a posibilitatildethornilor (native sau dobacircndite icircn cursul formatilderii sale ndash dar ordmi oferite dealthornii ori obthorninute de la aceordmtia)- evitarea adoptatilderii unor standarde excesive adeseori inadecvate sau absurdeb Asigurarea bdquodin timprdquo a celor trei nevoi fundamentale postulate de Ralph Linton10487141048714Nevoia de afiliereEste satisfatildecutatilde icircncatilde din primele zile de viathornatilde prin contributhornia mamei ordmi a celorlalthorni membriai familieiUlterior prietenii colegii de studii sau de serviciu ordmi familia inclusiv cea nou creatatilde ndash vor trebuisatilde constituie elementele de suport social capabile satilde absoarbatilde stresurile inerente oricatilderui individSuportul social icircn esenthornatilde este sinonim cu un sprijin acordat individului de catildetre ceilalthorni prin asigurareanevoii de afiliere la care ne referimAtenthornie la investithornii afective riscante (prieteni greordmit aleordmi adopthornii de copii cu defecte geneticecomportamentale etc)2210487141048714Securitatea pe termen lung apare icircn opinia noastratilde drept cea mai importantatilde nevoie psihologicatildea catilderei satisfacere printr-o judicioasatilde ierarhizare a obiectivelor ordmi a efortului implicat de icircmplinireaacestora constituie o redutabilatilde armatilde antistresDin acest punct de vedere nu trebuie latildesate la voia icircntacircmplatilderii- alegerea profesiunii (verificarea interesului pentru aceasta ordmi a posibilitatildethornilor de a o exercita icircnmod optim) ca ordmi a partenerului (partenerei) de viathornatilde Icircn acest din urmatilde caz este necesaratilde overificare lucidatilde a bdquoobiectului dragosteirdquo adoptarea unei logici afective (Ribot) constituind o

eroare cu urmatilderi grave generatoare de stres permanent ordmi pe fondul catildereia vor apatilderea ordmi altedistressuri- Evaluarea propriei satildenatildetatildethorni considerarea unor date genetice cu risc de icircmbolnatildevire ca ordmi a unorcomportamente generatoare de boli permit individului adoptarea unor matildesuri de prevedere inclusivcorecthornii comportamentale sau apelul la medic Un om care icircordmi icircngrijeordmte satildenatildetatea mai alespe termen lung are mari ordmanse satilde scape de primejdia unor stresuri majore reprezentate de viitoareicircmbolnatildeviri severe sau de complicathorniile adesea redutabile ale bolilor de care suferatilde deja10487141048714Noutatea experienthorneiDesigur icircn aceastatilde privinthornatilde nu putem vorbi de o acumulare de energie antistres ca icircn cazulprimelor douatilde nevoi psihologice fundamentaleTotuordmi dezvoltarea unei largi palete de bdquosenzathornii noirdquo ndash fie catilde este vorba de experienthorne intelectualeafective ordmi icircn genere de latildergirea orizontului spiritual fie catilde este vorba de bdquosenzathorniile tarirdquo sauorice noutatildethorni menite satilde previnatilde o anume anchilozatilde sufleteascatilde sinonimatilde pacircnatilde la un punct cu acel spleennu atacirct englezesc cacirct baudelairian ndash poate constitui formarea unui reflex de evadare dintr-un prezentchiar dacatilde bdquoevadarealdquo poate fi icircncatildercatatilde de stresuri minore nenumatilderate Acest reflex de ieordmire dinmonotonie cu rol atenuant al stresului poate functhorniona chiar icircn cazul veritabilelor drame existenthornialecotate la nivel superior pe scala Holmes ordmi RaheO rezervatilde avacircnd rol de avertisment este cea reprezentatatilde de incompatibilitatea icircntre noutateaexperienthornei furnizatatilde nu rareori de aventuri extraconjugale ale unor indivizi ordmi securitatea pe termenlung asiguratatilde de o catildesnicie solidatilde care trebuie satilde prevaleze fathornatilde de efemerele bdquonoutatildethorni ale experienthorneirdquoinvocate drept scuzatilde21 Asigurarea unei bdquoniordme ecologicerdquo generatoare de confort psihicTermenul de bdquoniordmatilde ecologicatilderdquo propus de Jurg Willi desemneazatilde un ansamblu de relathornii socialeale unui individ care sunt impuse de pozithornia sa icircn familie profesie societate ordmi care sunt icircn mareparte inevitabile Ele se suprapun numai parthornial conceptului de suport social ordmi pot constitui icircn cazulicircn care sunt apreciate de individ ca fiind o sursatilde de creordmtere a sentimentului de afiliere un veritabilbdquocuibrdquo (niordmatilde) relathornional ce icirci oferatilde bdquocatildelduratilderdquo ordmi mai ales zona icircn care el se simte icircn siguranthornatilde Chiardacatilde unele relathornii sunt conflictuale ansamblul ndash suma algebricatilde ndash a tuturor celorlalte este necesarsatilde aibatilde o valoare pozitivatilde importantatilde pentru patildestrarea unui tonus afectiv pozitiv al individuluiIcircn cadrul conduitelor antistres orice om va trebui satilde icircordmi menthorninatilde integritatea niordmei ordmi mai alesconfortul asigurat de acele relathornii (de ordin material informathornional emothornional ordmi generatoare de stimatildesocialatilde) care icirci sunt favorabile revizuindu-le pe cele generatoare de conflict sau evitacircndu-leeliminacircndu-le (dacatilde este posibil) pe acelea dintre ele care icirci sunt constant nefavorabile22 Formarea ordmisau dezvoltarea unei gacircndiri pozitive

Desigur existenthorna unor tratildesatildeturi imunogene pozitive ca de exemplu robustethornea optimismul autoeficacitateasimthornul umorului constituie premisele unei gacircndiri pozitive Ele sunt alimentate de oserie de reuordmite obthorninute icircn decursul viethornii individului Gacircndirea pozitivatilde se defineordmte drept bdquoo atitudinecare permite omului satilde descopere patilderthornile bune ale unei situathornii (dar ordmi ale unei fiinthorne umane cu23care relathornioneazatilde am adatildeuga noi ndash notatilde personalatilde) ordmi satilde gatildeseascatilde mai repede soluthornii optime la problemelecare icircl fratildemacircntatilderdquo (Irina Holdevici) Tot aici se icircncadreazatilde ordmi interpretarea favorabilatilde (sau celputhornin realistatilde) a unei situathornii echivoceambigueIcircn ceea ce priveordmte interventhornia gacircndirii pozitive icircn prevenirea sau diminuarea intensitatildethornii distressului (sau icircndescoperirea unor surse neaordmteptate de eustress ca de exemplu sesizarea comicului involuntar al unor situathornii)ea poate fi consideratatilde ca avacircnd un rol major icircn evaluarea unei situathornii (de la potenthornial bdquodezastruoasatilderdquola potenthornial bdquoabordabilatilderdquo chiar cu prethornul unor bdquomari sacrificiirdquo) sau icircn reinterpretarea pozitivatilde a situathornieiicircn cadrul catildereia individul face apel la resursele proprii inclusiv la succesele sale anterioare similare sau se consoleazatildein caz de eordmec cu amuzanta dar realista formulatilde bdquoun ordmut icircn spate reprezintatilde un pas icircnainterdquoUnul dintre parametrii de bazatilde ai gacircndirii pozitive este cel consacrat imaginii de sine care depinde foartemult ordmi de anturaj cu care se realizeazatilde un feed-back soldat cu amplificarea icircntatilderirea experienthornelor pozitive(spre deosebire de posesorii bdquogacircndirii negativerdquo la care sunt icircntatilderite experienthornele nereuordmite) De menthornionat catilde ogacircndire pozitivatilde furnizeazatilde adoptarea unui coping centrat pe problematilde dar ordmi coexistenthorna (de fapt generarea)unei tratildeiri emothornionale moderate23 Religia ca armatilde antidistress ordmi sursatilde de eustressCredinthorna religioasatilde a unui individ exercitatilde douatilde mari categorii de efecte asupra stresuluiatenueazatilde amortizeazatilde distressurile (uneori le previne) ordmi pe de altatilde parte stimuleazatilde producereaeustressului icircn variate grade ordmi situathornii Aceastatilde din urmatilde ipostazatilde apare facultativ icircn momentulrugatildeciunii (numai dacatilde se atinge starea de extaz mistic ndash eustress major) de exemplu lapersoanele foarte religioase inclusiv slujitorii bisericii ordmi icircn mod cert icircn cadrul eustressului colectivgenerat de participarea la serviciul divin la satilderbatildetorile rituale (Paordmti Cratildeciun etc)24 Umorul ca remediu antidistress ordmi sursatilde de eustressRacircsul reprezintatilde icircn opinia noastratilde un act psihosomatic complex cu caracter de eustress ordmiavacircnd ca agenthorni stresori de regulatilde tot ceea ce este comic (deci stimuli psihici cu semnificathornii comicereale sau imaginare ndash inclusiv icircn unele cazuri patologice) chiar dacatilde uneori el poate fi declanordmat ordmide catildetre stimuli necondithornionathorni cum ar fi cei cutanathorni (de exemplu bdquogacircdilatulrdquo)Din perspectiva consideratilderii lui ca act complex psihosomatic ndash nu numai fiziologic ndash racircsul comportatildela nivel psihologic (bdquocapatildetulrdquo bdquopsihordquo al actului psihosomatic) o participare a principalelorinstanthorne ale psihismului- cognitivatilde descoperirea ndash (evaluarea) semnificathorniei inclusiv a conduitei emergente ndash racircsul ndash cafiind lipsitatilde de efecte nocive pentru individ sau din contratilde icircn situathornii neadecvate (de exempluracircsul la o icircnmormacircntare)

- afectivatilde dispozithornia specialatilde bdquoumoareardquo caracteristicatilde racircsului de unde etimologia termenuluibdquohumorrdquo- volithornionalatilde implicatatilde icircn amplificarea sau inhibarea (ambele voluntare) acestui act de regulatilde involuntar- motivathornionalatilde nevoia de a racircde (amplificatatilde de obosealatilde plictisealatilde ordmi alte distressuri)La celalalt bdquocapatildetrdquo somatic al actului complex psihosomatic care este racircsul existatilde o reacthornie fiziologicatildecomplexatilde ce antreneazatilde circa 60 de functhornii ale organismului icircncepacircnd cu cele care icirclprovoacatilde nemijlocit (contracthornii ordmi distensii ale diafragmului ca ordmi ale altor muordmchi ndash faciali icircn primulracircnd - cu modificatilderi ale respirathorniei presiunii abdominale etc) ordmi avacircnd icircn ansamblu un efect beneficasupra satildenatildetatildethorniiEfectele energizante ale racircsului ca ordmi efectele de creordmtere a capacitatildethornii de comunicare a individuluiordmi toate celelalte acthorniuni mai sus menthornionate au condus la icircnregimentarea acestui agent terapeuticicircn racircndul psihoterapiei (bdquoterapia prin racircsrdquo bdquoHumour Therapyrdquo) care icircl utilizeazatilde icircn variateforme cum ar fi bdquoadministrareardquo lui zilnicatilde sub formatilde de videocasete sau simple liste cu bancuri ori

Bibliografie IBIamandescu (red)Manual de psihologie medicalaInfomedica Bucuresti2010

personale pozitive sau negative icircn bdquopunerea icircn ordinerdquo a unor probleme de fond ale individuluirespectiv ordmamdIcircn plan individual principiile de conduitatilde antistres (CAS) prezintatilde nuanthornatilderi icircn functhornie de tipul depersonalitate ordmi de vulnerabilitatea la stres a subiectului respectivDin acest motiv vom propune o schematilde personalatilde de CAS adaptabilatilde la problemele de viathornatilde ordmiaspirathorniile fiecatilderui individ1 Asigurarea nevoilor psihologice fundamentale ordmi a unui raport optim icircntre nivelul de aspirathorniiordmi posibilitatildethorni (Iamandescu 1995)a reglarea optimalatilde a aportului dintre nivelul de aspirathornii (NA) ordmi nivelul de posibilitatildethorni (NP)Conform conceptelor psihologiei dinamice a lui Kurt Lewin orice individ ar trebui satilde-ordmi evalueze raportuldintre NA ordmi NP catildeutacircnd satilde evite existenthorna unei frustratilderi intense sau cel puthornin (dacatilde aceasta a apatilderut deja) satilde-iscurteze durata De exemplu icircntr-un proces de integrare icircn plan profesional sau social este inevitabilatilde o perioadatildeicircn care posibilitatildethornile trebuie satilde urce la nivelul aspirathorniilor ordmi icircn care nivelul frustratilderii este foarte ridicatasociindu-se ordmi un stres de suprasolicitare cu prethornul catilderuia icircnsatilde individul reuordmeordmte satilde-ordmi atingatilde aspirathorniileRealismul de care trebuie satilde dea dovadatilde individul este necesar icircn- aprecierea lucidatilde a scopului ordmi a ordmanselor (presiunea grupului social icircn sens opus ori convergentcu aspirathorniile sale)- evaluarea exactatilde a posibilitatildethornilor (native sau dobacircndite icircn cursul formatilderii sale ndash dar ordmi oferite dealthornii ori obthorninute de la aceordmtia)- evitarea adoptatilderii unor standarde excesive adeseori inadecvate sau absurdeb Asigurarea bdquodin timprdquo a celor trei nevoi fundamentale postulate de Ralph Linton10487141048714Nevoia de afiliereEste satisfatildecutatilde icircncatilde din primele zile de viathornatilde prin contributhornia mamei ordmi a celorlalthorni membriai familieiUlterior prietenii colegii de studii sau de serviciu ordmi familia inclusiv cea nou creatatilde ndash vor trebuisatilde constituie elementele de suport social capabile satilde absoarbatilde stresurile inerente oricatilderui individSuportul social icircn esenthornatilde este sinonim cu un sprijin acordat individului de catildetre ceilalthorni prin asigurareanevoii de afiliere la care ne referimAtenthornie la investithornii afective riscante (prieteni greordmit aleordmi adopthornii de copii cu defecte geneticecomportamentale etc)2210487141048714Securitatea pe termen lung apare icircn opinia noastratilde drept cea mai importantatilde nevoie psihologicatildea catilderei satisfacere printr-o judicioasatilde ierarhizare a obiectivelor ordmi a efortului implicat de icircmplinireaacestora constituie o redutabilatilde armatilde antistresDin acest punct de vedere nu trebuie latildesate la voia icircntacircmplatilderii- alegerea profesiunii (verificarea interesului pentru aceasta ordmi a posibilitatildethornilor de a o exercita icircnmod optim) ca ordmi a partenerului (partenerei) de viathornatilde Icircn acest din urmatilde caz este necesaratilde overificare lucidatilde a bdquoobiectului dragosteirdquo adoptarea unei logici afective (Ribot) constituind o

eroare cu urmatilderi grave generatoare de stres permanent ordmi pe fondul catildereia vor apatilderea ordmi altedistressuri- Evaluarea propriei satildenatildetatildethorni considerarea unor date genetice cu risc de icircmbolnatildevire ca ordmi a unorcomportamente generatoare de boli permit individului adoptarea unor matildesuri de prevedere inclusivcorecthornii comportamentale sau apelul la medic Un om care icircordmi icircngrijeordmte satildenatildetatea mai alespe termen lung are mari ordmanse satilde scape de primejdia unor stresuri majore reprezentate de viitoareicircmbolnatildeviri severe sau de complicathorniile adesea redutabile ale bolilor de care suferatilde deja10487141048714Noutatea experienthorneiDesigur icircn aceastatilde privinthornatilde nu putem vorbi de o acumulare de energie antistres ca icircn cazulprimelor douatilde nevoi psihologice fundamentaleTotuordmi dezvoltarea unei largi palete de bdquosenzathornii noirdquo ndash fie catilde este vorba de experienthorne intelectualeafective ordmi icircn genere de latildergirea orizontului spiritual fie catilde este vorba de bdquosenzathorniile tarirdquo sauorice noutatildethorni menite satilde previnatilde o anume anchilozatilde sufleteascatilde sinonimatilde pacircnatilde la un punct cu acel spleennu atacirct englezesc cacirct baudelairian ndash poate constitui formarea unui reflex de evadare dintr-un prezentchiar dacatilde bdquoevadarealdquo poate fi icircncatildercatatilde de stresuri minore nenumatilderate Acest reflex de ieordmire dinmonotonie cu rol atenuant al stresului poate functhorniona chiar icircn cazul veritabilelor drame existenthornialecotate la nivel superior pe scala Holmes ordmi RaheO rezervatilde avacircnd rol de avertisment este cea reprezentatatilde de incompatibilitatea icircntre noutateaexperienthornei furnizatatilde nu rareori de aventuri extraconjugale ale unor indivizi ordmi securitatea pe termenlung asiguratatilde de o catildesnicie solidatilde care trebuie satilde prevaleze fathornatilde de efemerele bdquonoutatildethorni ale experienthorneirdquoinvocate drept scuzatilde21 Asigurarea unei bdquoniordme ecologicerdquo generatoare de confort psihicTermenul de bdquoniordmatilde ecologicatilderdquo propus de Jurg Willi desemneazatilde un ansamblu de relathornii socialeale unui individ care sunt impuse de pozithornia sa icircn familie profesie societate ordmi care sunt icircn mareparte inevitabile Ele se suprapun numai parthornial conceptului de suport social ordmi pot constitui icircn cazulicircn care sunt apreciate de individ ca fiind o sursatilde de creordmtere a sentimentului de afiliere un veritabilbdquocuibrdquo (niordmatilde) relathornional ce icirci oferatilde bdquocatildelduratilderdquo ordmi mai ales zona icircn care el se simte icircn siguranthornatilde Chiardacatilde unele relathornii sunt conflictuale ansamblul ndash suma algebricatilde ndash a tuturor celorlalte este necesarsatilde aibatilde o valoare pozitivatilde importantatilde pentru patildestrarea unui tonus afectiv pozitiv al individuluiIcircn cadrul conduitelor antistres orice om va trebui satilde icircordmi menthorninatilde integritatea niordmei ordmi mai alesconfortul asigurat de acele relathornii (de ordin material informathornional emothornional ordmi generatoare de stimatildesocialatilde) care icirci sunt favorabile revizuindu-le pe cele generatoare de conflict sau evitacircndu-leeliminacircndu-le (dacatilde este posibil) pe acelea dintre ele care icirci sunt constant nefavorabile22 Formarea ordmisau dezvoltarea unei gacircndiri pozitive

Desigur existenthorna unor tratildesatildeturi imunogene pozitive ca de exemplu robustethornea optimismul autoeficacitateasimthornul umorului constituie premisele unei gacircndiri pozitive Ele sunt alimentate de oserie de reuordmite obthorninute icircn decursul viethornii individului Gacircndirea pozitivatilde se defineordmte drept bdquoo atitudinecare permite omului satilde descopere patilderthornile bune ale unei situathornii (dar ordmi ale unei fiinthorne umane cu23care relathornioneazatilde am adatildeuga noi ndash notatilde personalatilde) ordmi satilde gatildeseascatilde mai repede soluthornii optime la problemelecare icircl fratildemacircntatilderdquo (Irina Holdevici) Tot aici se icircncadreazatilde ordmi interpretarea favorabilatilde (sau celputhornin realistatilde) a unei situathornii echivoceambigueIcircn ceea ce priveordmte interventhornia gacircndirii pozitive icircn prevenirea sau diminuarea intensitatildethornii distressului (sau icircndescoperirea unor surse neaordmteptate de eustress ca de exemplu sesizarea comicului involuntar al unor situathornii)ea poate fi consideratatilde ca avacircnd un rol major icircn evaluarea unei situathornii (de la potenthornial bdquodezastruoasatilderdquola potenthornial bdquoabordabilatilderdquo chiar cu prethornul unor bdquomari sacrificiirdquo) sau icircn reinterpretarea pozitivatilde a situathornieiicircn cadrul catildereia individul face apel la resursele proprii inclusiv la succesele sale anterioare similare sau se consoleazatildein caz de eordmec cu amuzanta dar realista formulatilde bdquoun ordmut icircn spate reprezintatilde un pas icircnainterdquoUnul dintre parametrii de bazatilde ai gacircndirii pozitive este cel consacrat imaginii de sine care depinde foartemult ordmi de anturaj cu care se realizeazatilde un feed-back soldat cu amplificarea icircntatilderirea experienthornelor pozitive(spre deosebire de posesorii bdquogacircndirii negativerdquo la care sunt icircntatilderite experienthornele nereuordmite) De menthornionat catilde ogacircndire pozitivatilde furnizeazatilde adoptarea unui coping centrat pe problematilde dar ordmi coexistenthorna (de fapt generarea)unei tratildeiri emothornionale moderate23 Religia ca armatilde antidistress ordmi sursatilde de eustressCredinthorna religioasatilde a unui individ exercitatilde douatilde mari categorii de efecte asupra stresuluiatenueazatilde amortizeazatilde distressurile (uneori le previne) ordmi pe de altatilde parte stimuleazatilde producereaeustressului icircn variate grade ordmi situathornii Aceastatilde din urmatilde ipostazatilde apare facultativ icircn momentulrugatildeciunii (numai dacatilde se atinge starea de extaz mistic ndash eustress major) de exemplu lapersoanele foarte religioase inclusiv slujitorii bisericii ordmi icircn mod cert icircn cadrul eustressului colectivgenerat de participarea la serviciul divin la satilderbatildetorile rituale (Paordmti Cratildeciun etc)24 Umorul ca remediu antidistress ordmi sursatilde de eustressRacircsul reprezintatilde icircn opinia noastratilde un act psihosomatic complex cu caracter de eustress ordmiavacircnd ca agenthorni stresori de regulatilde tot ceea ce este comic (deci stimuli psihici cu semnificathornii comicereale sau imaginare ndash inclusiv icircn unele cazuri patologice) chiar dacatilde uneori el poate fi declanordmat ordmide catildetre stimuli necondithornionathorni cum ar fi cei cutanathorni (de exemplu bdquogacircdilatulrdquo)Din perspectiva consideratilderii lui ca act complex psihosomatic ndash nu numai fiziologic ndash racircsul comportatildela nivel psihologic (bdquocapatildetulrdquo bdquopsihordquo al actului psihosomatic) o participare a principalelorinstanthorne ale psihismului- cognitivatilde descoperirea ndash (evaluarea) semnificathorniei inclusiv a conduitei emergente ndash racircsul ndash cafiind lipsitatilde de efecte nocive pentru individ sau din contratilde icircn situathornii neadecvate (de exempluracircsul la o icircnmormacircntare)

- afectivatilde dispozithornia specialatilde bdquoumoareardquo caracteristicatilde racircsului de unde etimologia termenuluibdquohumorrdquo- volithornionalatilde implicatatilde icircn amplificarea sau inhibarea (ambele voluntare) acestui act de regulatilde involuntar- motivathornionalatilde nevoia de a racircde (amplificatatilde de obosealatilde plictisealatilde ordmi alte distressuri)La celalalt bdquocapatildetrdquo somatic al actului complex psihosomatic care este racircsul existatilde o reacthornie fiziologicatildecomplexatilde ce antreneazatilde circa 60 de functhornii ale organismului icircncepacircnd cu cele care icirclprovoacatilde nemijlocit (contracthornii ordmi distensii ale diafragmului ca ordmi ale altor muordmchi ndash faciali icircn primulracircnd - cu modificatilderi ale respirathorniei presiunii abdominale etc) ordmi avacircnd icircn ansamblu un efect beneficasupra satildenatildetatildethorniiEfectele energizante ale racircsului ca ordmi efectele de creordmtere a capacitatildethornii de comunicare a individuluiordmi toate celelalte acthorniuni mai sus menthornionate au condus la icircnregimentarea acestui agent terapeuticicircn racircndul psihoterapiei (bdquoterapia prin racircsrdquo bdquoHumour Therapyrdquo) care icircl utilizeazatilde icircn variateforme cum ar fi bdquoadministrareardquo lui zilnicatilde sub formatilde de videocasete sau simple liste cu bancuri ori

Bibliografie IBIamandescu (red)Manual de psihologie medicalaInfomedica Bucuresti2010

eroare cu urmatilderi grave generatoare de stres permanent ordmi pe fondul catildereia vor apatilderea ordmi altedistressuri- Evaluarea propriei satildenatildetatildethorni considerarea unor date genetice cu risc de icircmbolnatildevire ca ordmi a unorcomportamente generatoare de boli permit individului adoptarea unor matildesuri de prevedere inclusivcorecthornii comportamentale sau apelul la medic Un om care icircordmi icircngrijeordmte satildenatildetatea mai alespe termen lung are mari ordmanse satilde scape de primejdia unor stresuri majore reprezentate de viitoareicircmbolnatildeviri severe sau de complicathorniile adesea redutabile ale bolilor de care suferatilde deja10487141048714Noutatea experienthorneiDesigur icircn aceastatilde privinthornatilde nu putem vorbi de o acumulare de energie antistres ca icircn cazulprimelor douatilde nevoi psihologice fundamentaleTotuordmi dezvoltarea unei largi palete de bdquosenzathornii noirdquo ndash fie catilde este vorba de experienthorne intelectualeafective ordmi icircn genere de latildergirea orizontului spiritual fie catilde este vorba de bdquosenzathorniile tarirdquo sauorice noutatildethorni menite satilde previnatilde o anume anchilozatilde sufleteascatilde sinonimatilde pacircnatilde la un punct cu acel spleennu atacirct englezesc cacirct baudelairian ndash poate constitui formarea unui reflex de evadare dintr-un prezentchiar dacatilde bdquoevadarealdquo poate fi icircncatildercatatilde de stresuri minore nenumatilderate Acest reflex de ieordmire dinmonotonie cu rol atenuant al stresului poate functhorniona chiar icircn cazul veritabilelor drame existenthornialecotate la nivel superior pe scala Holmes ordmi RaheO rezervatilde avacircnd rol de avertisment este cea reprezentatatilde de incompatibilitatea icircntre noutateaexperienthornei furnizatatilde nu rareori de aventuri extraconjugale ale unor indivizi ordmi securitatea pe termenlung asiguratatilde de o catildesnicie solidatilde care trebuie satilde prevaleze fathornatilde de efemerele bdquonoutatildethorni ale experienthorneirdquoinvocate drept scuzatilde21 Asigurarea unei bdquoniordme ecologicerdquo generatoare de confort psihicTermenul de bdquoniordmatilde ecologicatilderdquo propus de Jurg Willi desemneazatilde un ansamblu de relathornii socialeale unui individ care sunt impuse de pozithornia sa icircn familie profesie societate ordmi care sunt icircn mareparte inevitabile Ele se suprapun numai parthornial conceptului de suport social ordmi pot constitui icircn cazulicircn care sunt apreciate de individ ca fiind o sursatilde de creordmtere a sentimentului de afiliere un veritabilbdquocuibrdquo (niordmatilde) relathornional ce icirci oferatilde bdquocatildelduratilderdquo ordmi mai ales zona icircn care el se simte icircn siguranthornatilde Chiardacatilde unele relathornii sunt conflictuale ansamblul ndash suma algebricatilde ndash a tuturor celorlalte este necesarsatilde aibatilde o valoare pozitivatilde importantatilde pentru patildestrarea unui tonus afectiv pozitiv al individuluiIcircn cadrul conduitelor antistres orice om va trebui satilde icircordmi menthorninatilde integritatea niordmei ordmi mai alesconfortul asigurat de acele relathornii (de ordin material informathornional emothornional ordmi generatoare de stimatildesocialatilde) care icirci sunt favorabile revizuindu-le pe cele generatoare de conflict sau evitacircndu-leeliminacircndu-le (dacatilde este posibil) pe acelea dintre ele care icirci sunt constant nefavorabile22 Formarea ordmisau dezvoltarea unei gacircndiri pozitive

Desigur existenthorna unor tratildesatildeturi imunogene pozitive ca de exemplu robustethornea optimismul autoeficacitateasimthornul umorului constituie premisele unei gacircndiri pozitive Ele sunt alimentate de oserie de reuordmite obthorninute icircn decursul viethornii individului Gacircndirea pozitivatilde se defineordmte drept bdquoo atitudinecare permite omului satilde descopere patilderthornile bune ale unei situathornii (dar ordmi ale unei fiinthorne umane cu23care relathornioneazatilde am adatildeuga noi ndash notatilde personalatilde) ordmi satilde gatildeseascatilde mai repede soluthornii optime la problemelecare icircl fratildemacircntatilderdquo (Irina Holdevici) Tot aici se icircncadreazatilde ordmi interpretarea favorabilatilde (sau celputhornin realistatilde) a unei situathornii echivoceambigueIcircn ceea ce priveordmte interventhornia gacircndirii pozitive icircn prevenirea sau diminuarea intensitatildethornii distressului (sau icircndescoperirea unor surse neaordmteptate de eustress ca de exemplu sesizarea comicului involuntar al unor situathornii)ea poate fi consideratatilde ca avacircnd un rol major icircn evaluarea unei situathornii (de la potenthornial bdquodezastruoasatilderdquola potenthornial bdquoabordabilatilderdquo chiar cu prethornul unor bdquomari sacrificiirdquo) sau icircn reinterpretarea pozitivatilde a situathornieiicircn cadrul catildereia individul face apel la resursele proprii inclusiv la succesele sale anterioare similare sau se consoleazatildein caz de eordmec cu amuzanta dar realista formulatilde bdquoun ordmut icircn spate reprezintatilde un pas icircnainterdquoUnul dintre parametrii de bazatilde ai gacircndirii pozitive este cel consacrat imaginii de sine care depinde foartemult ordmi de anturaj cu care se realizeazatilde un feed-back soldat cu amplificarea icircntatilderirea experienthornelor pozitive(spre deosebire de posesorii bdquogacircndirii negativerdquo la care sunt icircntatilderite experienthornele nereuordmite) De menthornionat catilde ogacircndire pozitivatilde furnizeazatilde adoptarea unui coping centrat pe problematilde dar ordmi coexistenthorna (de fapt generarea)unei tratildeiri emothornionale moderate23 Religia ca armatilde antidistress ordmi sursatilde de eustressCredinthorna religioasatilde a unui individ exercitatilde douatilde mari categorii de efecte asupra stresuluiatenueazatilde amortizeazatilde distressurile (uneori le previne) ordmi pe de altatilde parte stimuleazatilde producereaeustressului icircn variate grade ordmi situathornii Aceastatilde din urmatilde ipostazatilde apare facultativ icircn momentulrugatildeciunii (numai dacatilde se atinge starea de extaz mistic ndash eustress major) de exemplu lapersoanele foarte religioase inclusiv slujitorii bisericii ordmi icircn mod cert icircn cadrul eustressului colectivgenerat de participarea la serviciul divin la satilderbatildetorile rituale (Paordmti Cratildeciun etc)24 Umorul ca remediu antidistress ordmi sursatilde de eustressRacircsul reprezintatilde icircn opinia noastratilde un act psihosomatic complex cu caracter de eustress ordmiavacircnd ca agenthorni stresori de regulatilde tot ceea ce este comic (deci stimuli psihici cu semnificathornii comicereale sau imaginare ndash inclusiv icircn unele cazuri patologice) chiar dacatilde uneori el poate fi declanordmat ordmide catildetre stimuli necondithornionathorni cum ar fi cei cutanathorni (de exemplu bdquogacircdilatulrdquo)Din perspectiva consideratilderii lui ca act complex psihosomatic ndash nu numai fiziologic ndash racircsul comportatildela nivel psihologic (bdquocapatildetulrdquo bdquopsihordquo al actului psihosomatic) o participare a principalelorinstanthorne ale psihismului- cognitivatilde descoperirea ndash (evaluarea) semnificathorniei inclusiv a conduitei emergente ndash racircsul ndash cafiind lipsitatilde de efecte nocive pentru individ sau din contratilde icircn situathornii neadecvate (de exempluracircsul la o icircnmormacircntare)

- afectivatilde dispozithornia specialatilde bdquoumoareardquo caracteristicatilde racircsului de unde etimologia termenuluibdquohumorrdquo- volithornionalatilde implicatatilde icircn amplificarea sau inhibarea (ambele voluntare) acestui act de regulatilde involuntar- motivathornionalatilde nevoia de a racircde (amplificatatilde de obosealatilde plictisealatilde ordmi alte distressuri)La celalalt bdquocapatildetrdquo somatic al actului complex psihosomatic care este racircsul existatilde o reacthornie fiziologicatildecomplexatilde ce antreneazatilde circa 60 de functhornii ale organismului icircncepacircnd cu cele care icirclprovoacatilde nemijlocit (contracthornii ordmi distensii ale diafragmului ca ordmi ale altor muordmchi ndash faciali icircn primulracircnd - cu modificatilderi ale respirathorniei presiunii abdominale etc) ordmi avacircnd icircn ansamblu un efect beneficasupra satildenatildetatildethorniiEfectele energizante ale racircsului ca ordmi efectele de creordmtere a capacitatildethornii de comunicare a individuluiordmi toate celelalte acthorniuni mai sus menthornionate au condus la icircnregimentarea acestui agent terapeuticicircn racircndul psihoterapiei (bdquoterapia prin racircsrdquo bdquoHumour Therapyrdquo) care icircl utilizeazatilde icircn variateforme cum ar fi bdquoadministrareardquo lui zilnicatilde sub formatilde de videocasete sau simple liste cu bancuri ori

Bibliografie IBIamandescu (red)Manual de psihologie medicalaInfomedica Bucuresti2010

Desigur existenthorna unor tratildesatildeturi imunogene pozitive ca de exemplu robustethornea optimismul autoeficacitateasimthornul umorului constituie premisele unei gacircndiri pozitive Ele sunt alimentate de oserie de reuordmite obthorninute icircn decursul viethornii individului Gacircndirea pozitivatilde se defineordmte drept bdquoo atitudinecare permite omului satilde descopere patilderthornile bune ale unei situathornii (dar ordmi ale unei fiinthorne umane cu23care relathornioneazatilde am adatildeuga noi ndash notatilde personalatilde) ordmi satilde gatildeseascatilde mai repede soluthornii optime la problemelecare icircl fratildemacircntatilderdquo (Irina Holdevici) Tot aici se icircncadreazatilde ordmi interpretarea favorabilatilde (sau celputhornin realistatilde) a unei situathornii echivoceambigueIcircn ceea ce priveordmte interventhornia gacircndirii pozitive icircn prevenirea sau diminuarea intensitatildethornii distressului (sau icircndescoperirea unor surse neaordmteptate de eustress ca de exemplu sesizarea comicului involuntar al unor situathornii)ea poate fi consideratatilde ca avacircnd un rol major icircn evaluarea unei situathornii (de la potenthornial bdquodezastruoasatilderdquola potenthornial bdquoabordabilatilderdquo chiar cu prethornul unor bdquomari sacrificiirdquo) sau icircn reinterpretarea pozitivatilde a situathornieiicircn cadrul catildereia individul face apel la resursele proprii inclusiv la succesele sale anterioare similare sau se consoleazatildein caz de eordmec cu amuzanta dar realista formulatilde bdquoun ordmut icircn spate reprezintatilde un pas icircnainterdquoUnul dintre parametrii de bazatilde ai gacircndirii pozitive este cel consacrat imaginii de sine care depinde foartemult ordmi de anturaj cu care se realizeazatilde un feed-back soldat cu amplificarea icircntatilderirea experienthornelor pozitive(spre deosebire de posesorii bdquogacircndirii negativerdquo la care sunt icircntatilderite experienthornele nereuordmite) De menthornionat catilde ogacircndire pozitivatilde furnizeazatilde adoptarea unui coping centrat pe problematilde dar ordmi coexistenthorna (de fapt generarea)unei tratildeiri emothornionale moderate23 Religia ca armatilde antidistress ordmi sursatilde de eustressCredinthorna religioasatilde a unui individ exercitatilde douatilde mari categorii de efecte asupra stresuluiatenueazatilde amortizeazatilde distressurile (uneori le previne) ordmi pe de altatilde parte stimuleazatilde producereaeustressului icircn variate grade ordmi situathornii Aceastatilde din urmatilde ipostazatilde apare facultativ icircn momentulrugatildeciunii (numai dacatilde se atinge starea de extaz mistic ndash eustress major) de exemplu lapersoanele foarte religioase inclusiv slujitorii bisericii ordmi icircn mod cert icircn cadrul eustressului colectivgenerat de participarea la serviciul divin la satilderbatildetorile rituale (Paordmti Cratildeciun etc)24 Umorul ca remediu antidistress ordmi sursatilde de eustressRacircsul reprezintatilde icircn opinia noastratilde un act psihosomatic complex cu caracter de eustress ordmiavacircnd ca agenthorni stresori de regulatilde tot ceea ce este comic (deci stimuli psihici cu semnificathornii comicereale sau imaginare ndash inclusiv icircn unele cazuri patologice) chiar dacatilde uneori el poate fi declanordmat ordmide catildetre stimuli necondithornionathorni cum ar fi cei cutanathorni (de exemplu bdquogacircdilatulrdquo)Din perspectiva consideratilderii lui ca act complex psihosomatic ndash nu numai fiziologic ndash racircsul comportatildela nivel psihologic (bdquocapatildetulrdquo bdquopsihordquo al actului psihosomatic) o participare a principalelorinstanthorne ale psihismului- cognitivatilde descoperirea ndash (evaluarea) semnificathorniei inclusiv a conduitei emergente ndash racircsul ndash cafiind lipsitatilde de efecte nocive pentru individ sau din contratilde icircn situathornii neadecvate (de exempluracircsul la o icircnmormacircntare)

- afectivatilde dispozithornia specialatilde bdquoumoareardquo caracteristicatilde racircsului de unde etimologia termenuluibdquohumorrdquo- volithornionalatilde implicatatilde icircn amplificarea sau inhibarea (ambele voluntare) acestui act de regulatilde involuntar- motivathornionalatilde nevoia de a racircde (amplificatatilde de obosealatilde plictisealatilde ordmi alte distressuri)La celalalt bdquocapatildetrdquo somatic al actului complex psihosomatic care este racircsul existatilde o reacthornie fiziologicatildecomplexatilde ce antreneazatilde circa 60 de functhornii ale organismului icircncepacircnd cu cele care icirclprovoacatilde nemijlocit (contracthornii ordmi distensii ale diafragmului ca ordmi ale altor muordmchi ndash faciali icircn primulracircnd - cu modificatilderi ale respirathorniei presiunii abdominale etc) ordmi avacircnd icircn ansamblu un efect beneficasupra satildenatildetatildethorniiEfectele energizante ale racircsului ca ordmi efectele de creordmtere a capacitatildethornii de comunicare a individuluiordmi toate celelalte acthorniuni mai sus menthornionate au condus la icircnregimentarea acestui agent terapeuticicircn racircndul psihoterapiei (bdquoterapia prin racircsrdquo bdquoHumour Therapyrdquo) care icircl utilizeazatilde icircn variateforme cum ar fi bdquoadministrareardquo lui zilnicatilde sub formatilde de videocasete sau simple liste cu bancuri ori

Bibliografie IBIamandescu (red)Manual de psihologie medicalaInfomedica Bucuresti2010

- afectivatilde dispozithornia specialatilde bdquoumoareardquo caracteristicatilde racircsului de unde etimologia termenuluibdquohumorrdquo- volithornionalatilde implicatatilde icircn amplificarea sau inhibarea (ambele voluntare) acestui act de regulatilde involuntar- motivathornionalatilde nevoia de a racircde (amplificatatilde de obosealatilde plictisealatilde ordmi alte distressuri)La celalalt bdquocapatildetrdquo somatic al actului complex psihosomatic care este racircsul existatilde o reacthornie fiziologicatildecomplexatilde ce antreneazatilde circa 60 de functhornii ale organismului icircncepacircnd cu cele care icirclprovoacatilde nemijlocit (contracthornii ordmi distensii ale diafragmului ca ordmi ale altor muordmchi ndash faciali icircn primulracircnd - cu modificatilderi ale respirathorniei presiunii abdominale etc) ordmi avacircnd icircn ansamblu un efect beneficasupra satildenatildetatildethorniiEfectele energizante ale racircsului ca ordmi efectele de creordmtere a capacitatildethornii de comunicare a individuluiordmi toate celelalte acthorniuni mai sus menthornionate au condus la icircnregimentarea acestui agent terapeuticicircn racircndul psihoterapiei (bdquoterapia prin racircsrdquo bdquoHumour Therapyrdquo) care icircl utilizeazatilde icircn variateforme cum ar fi bdquoadministrareardquo lui zilnicatilde sub formatilde de videocasete sau simple liste cu bancuri ori

Bibliografie IBIamandescu (red)Manual de psihologie medicalaInfomedica Bucuresti2010