Cncluzii

Cncluziimul, in cursul vlutii sl, prcurs stdii divrs d cnfigurti scil si cnmic, rprturil sl cu ntur u imbrct frm vrit, dup cum prcsul d xpltr nturii gnr numit frm d szr scil si, in cnscint numit structur mntl. Trmnul d "nrm" st xplict in Dictinrul d nlgism c "rgul bligtri, lg dup cr trbui s s cnduc cinv su cv", cnducnd l cl d "nrml" "cnfrm uni nrm, unr rguli". Nrmlitt uni prsn, situtii pr stfl c msur rspctrii nrmlr, cnstrngrilr si prscriptiilr scittii cri ii prtin prsn rspctiv. nrmlitt, cmprtmntul in fr nrmlr, prvc fct ngtiv supr lui. Rspctr nrmlr pr stfl c cnstrngr scittii supr mmbrilr i.

Nrml, sdr, nu vin din intrirul individului, l sunt xtrir lui si prvin din biciuril, lgil, trditiil uni scitti su grup scil cr isi cnstrng stfl mmbrii s dpt cnduit si cmprtmnt cr s crspund stptrilr cli scitti su grup scil.

Nrml scil sunt impus, prmvt si prptut prin mi mult mtd:

-sunt intrzis cl cmprtmnt su cnduit cr duc tingr vlrilr scittii su grupului scil ;

-sunt rcmndt, prbt cl cmprtmnt su cnduit cr jut l intgrr individului c mmbru l scittii;

-sunt bligtrii cl cmprtmnt su cnduit cr cnsrv rdin cli scitti.

Nrspctr nrmlr si mdllr scittii dnt un cmprtmnt dvint , isir din nrmlitt vitii si rdinii scil.

Cnfrmr su ncnfrmr l nrm cnduc subictul umn l cupr uni pzitii (rl-sttus) in scitt rspctiv ir cst pziti primst vlr (pzitiv su ngtiv) in functi d stptril scittii pntru cl rl su sttus in snsul cnfrmismului su prictii vlutiv l cli scitti. gndir cnfrm ctlghz individul c "m l lcul lui"; gndir cr prduc vluti in scitt, invnti su schimbr d prdigm (dci ncnfrm) indic un "svnt". Dc Mirc lid, d xmplu, s limit dr l litrtur, r "un scriitr"; intrnd p trmul istrii rligiilr, putm cum vrbi d "prdigm lidin", sistmul dzvltt d l dbndind rcunstr intrntinl si rprzntnd un ps inint l scittii in gnrl.

cupr unui rl-sttus intr- scitt su grup sci-prfsinl, prin rspctr nrmlr si cunscndu-s cst nrm d ctr cillti mmbrii i scittii, cnduc l frmr strtipurilr. Printr-un prcs d ctgrizr sunt tribuit unui individ su grup (scil, sci-prfsinl, tnic) trsturi si crctristici gnrl l clui grup. Ctgrizr, strtipizr rspund nvii firsti mului d intlg , cntrl si przic mdiul incnjurtr , d -si simplific vit , s dpt in functi d circumstnt si d cnfrtul prpriu.

Lgitimitt su ilgitimitt uni nrm st dt d grdul in cr st institutinlizt si rcunscut (juridic su c nrm d cnvituir scil); crctrul i lgic pt fi brgt su mdifict tt intr-un cdru institutinl, prcdt su nu d nsupunr civil su scil, nrm fiind inlcuit cu lt nrm prin intntinlitt clctiv.

Intntinlitt clctiv crz fpt scil pntru flsi vlutii scittii su clctivittii cr l vlrizz. cst lucru s bsrv in tt cmprtimntl vitii scil : juridic, plitic, sttic, culturl, tc.. titudin clctivittii st cnstitutiv pntru cl fpt, cr nu pt xist izlt ci numi in rltii sistmic cu lt fpt institutinl.

Prin intntinlitt clctiv st tribuit functi unui fpt cr nu pt fi mnifstt numi l nivl fizic-chimic, ci numi prin cprr mmbrilr scittii, cprr cr s mnifst prin ccptr, rcunstr si cnsimtir l nul sttut l functii clui fpt scil. Brn d l frntir, c urm, rziduu zidului cr incnjur (pntru prr) cmunitt rspctiv, st rcunscut c tr si lgifrt prin crduri intr cmunittil p cr l dsprt. Brn nu mi st brir fizic dr st rcunscut drpt brir. srbtr cr nu s mi clbrz st uitt, nrspctt si scs dintr nrml scittii.

lt crctristic nrmlr r fi c c l u nvi d cntinu ccptr si rcunstr vlidittii si lglittii lr ir prin cst ccptr, rcunstr si pi prfrmr, cmunitt cr mis si nuntt nrm st cnslidt si rcnfirmt .

Nrml lbrt institutinl u vlr lgic pntu ctiunil su cnduitl p cr l prvd si pntru cmunitt cri i s drsz, dci intrgului dmniu d plicti lr. Din punct d vdr l prducrii, st ncsr c instituti cr mit su stbilst nrm s fi inssi grnti pntru functinr, plicr si vlur nrmi rspctiv. Cnsrvr si rspctr nrmi st btinut prin fptul c instituti cr rprzint cmunitt, dr si un numr suficint d mmbrii i cmunittii rcunsc si ccpt c nrm prcum si instituti cr mit nrm. Nrml lbrt ninstitutinl u rcunstr tt lgic ct si rspndir sptil mi rdus. Chir dc s bictivz prgnnt in vit scil , inclcr su nrspctr lr nu duc l msuri punitiv din prt institutiilr scil. In cst ctgri intr biciuril, trditiil, uzntl xistnt intr- cmunitt intr-un cntxt spti-tmprl dt.

Scopul principal al tezei de licen rezid n examinarea noiunii de ordine social ca esen a conveuirii umane.

n primul capitol este analizat ordinea social ca garaie a sistemului de via al omului. n vederea argumentrii acestor noiuni a fost realizat o investiie nproblema dat ncepnd cu nterpretrile grecilor antici i finaliznd cu interpretrile contemporane in domeniu.

n lucrare a fost demonstrat n mod argumentat ca anume ardinea social constituie un sistem de garanii expuse i argumentate n corespundere cu cerinele de convieuire uman. Un rol deosebit n domeniul convieuirii umane i revine i meninerea pcii sociale n colectivitatea de oameni i n societate n ansamblu.

n capitolul doi ordinea social este examinat n contextul convieuirii ca fundament al vieii omului n societate. Ordinea social reflect ndeplinirea anumitor fapte ale omului deoarece numai prin fapte i n special prin fapte bune care contribuie la reglementarea poziiei sociale a indivizilor a grupurilor de oameni i anume pstrarea echilibrului n societate, a iniierii posiblitii de cooperare asigur un sistem social necesar i eficient.

Trebuie s accentuiez c n lucrarea/teza ca ordinea vieii social, convieuirea ca atare este aceea care atribuie structura societii, a sistemuluide raporturi sociale. Anume de aceea se atrage atenia ca convieuirea reflect aceea temelie a vieii n societate care semnifica existena mpreun a indivizilor ntr-o unitate funcional. Important este faptul i n lucrare se demonstreaz c omul este un element integral functional al societii, care n mod real supravieuiete fiecarui individ i a ntregului social ce o constituie la momentul dat.

n lucrare deasemenea este analizat si ordinea religioas ca segment particular al ordinii sociale. De ce anume ordinea social religioas, de aceea c noiunea ordinea divin n ultimult timp capt o raspundere tot mai larg. Cu att mai mult c istoria dovedete c n momentele complicate ale istorieianume religia este acel refugiu care asigur omului o existen durabil. Iar respectarea normelor moralei cretine ntradevr asigur o ordine social pentru toi membrii societii.