comunicarea in managementul resurselor umane

8/17/2019 Comunicarea in Managementul Resurselor Umane

1/8

COMUNICAREA

Referat la Managementul Resurselor Umane

Comunicarea este un subiect foarte important in cadrul procesului managerial, pentru

ca acuratetea deciziilor depinde in mare masura de eficienta comunicarii. Transmiterea

informatiilor si receptarea acestora in mod corect, o mai buna intelegere a problemelor

prin dezbaterea lor determina necesitatea comunicarii. Pentru un manager

comunicarea este elementul esential in cadrul activitatii sale in organizatie atat in

relatiile cu angajatii, cat si cu persoanele din mediul extern al firmei.

In cadrul comunicarii pot aparea o serie de probleme ce pot avea cele mai

diverse cauze ascultarea neeficace, lipsa feedbac!"ului, rezistenta la critici, perceptia

selectiva, barierele culturale, limbajul sau o atitudine nepotrivita.

Un element aparte in procesul comunicarii este comunicarea scrisa " in acest

caz, trebuie avute in vedere concordanta dintre situatie si limbaj " abordarea unui limbaj

formal sau informal, exprimarea clara, concisa si completa.

#e asemenea, televiziunea joaca un rol foarte important in comunicare. $a a

devenit unul din mijloacele de comunicare cele mai controvsate " se discuta despre

impunerea unor programe, despre manipulare.

%ecesitatea de comunicare este din ce in ce mai mare si trebuie gasite cele mai

bune cai pentru a se putea face corect si potrivit diferitelor situatii.

1. Importanta comunicarii

Managerii isi petrec majoritatea timpului angajati direct intr"un proces de

comunicare. &curatetea in luarea deciziilor depinde, in special, de comunicarea propriu"

zisa. #aca comunicarea nu este eficace, atunci totul, intregul proces poate fi afectat.


2/8

'arierele catre o comunicare eficace sunt mult mai mari decat realizeaza

oamenii. #aca comunicarea efectiva a informatiilor reale poate fi destul de dificila,

comunicarea atitudinilor si sentimentelor poate fi mult mai complicata. &ceasta

evaluare poate fi baza dezvoltarii aptitudinilor practice de comunicare a managerului

insusi.

%ecesitatea de a dezvolta aptitudini de comunicare eficace poate fi o prioritate

critica pentru multi manageri. In mod regretabil aceasta necesitate nu este de obicei

inteleasa si managerii pot neglija importanta si oportunitatea dezvoltarii in aceasta zona

critica. Procesul de comunicare este adesea mult mai complex decat realizeaza

oamenii si acesta este alt motiv pentru care dezvoltarea aptitudinilor in acest domeniu

tinde sa fie neglijata. #oar cand oamenii realizeaza subtilitatile comunicarii eficace, ei

devin constienti de proces si incep sa"si dezvolte propriile aptitudini. Procesul este atat

de complex incat c(iar si o persoana care are aptitudini de comunicare va putea deveni

mai competenta daca isi evalueaza consecvent propria eficacitate in domeniu.

2. Cauzele unei comunicari neeficace

)data stabilita importanta procesului de comunicare, este potrivit sa dezvoltam

ipoteza conform careia comunicarea in organizatii este mult mai ineficienta decat isi dauoamenii seama. &cest lucru va fi facut prin explicarea naturii procesului de comunicare

si potentialul de esuare.

2.1. Probleme de ascultare

Comunicarea apare de obicei ca necesitatea de a"i informa pe altii. Realitatea este ca

managerul ar trebui sa"si petreaca mai mult timp ascultand decat dand informatii si

puncte de vedere. #eoarece comunicarea in organizatii include discutii fata in fata intremai mult de doua persoane, este un rezultat matematic faptul ca majoritatea

managerilor vor trebui sa"si petreaca mai mult timp ascultand decat vorbind.

'ineinteles, vor fi si exceptii, dar c(iar existenta acestora reduce timpul de vorbire al

celorlalti. *ucrul esential este deci ca managerii ar putea sa nu realizeze ca trebuie sa

asculte mai mullt si sa vorbeasca mai putin.


3/8

&scultarea eficace nu apare in mod natural la toti managerii, mai ales daca ei nu

inteleg importanta ei. +reseala de a crede ca buna comunicare este sinonima cu

darea de informtii si pareri este facuta adesea de oameni care incearca sa

imbunatateasca calitatea comunicarii in organizatie.

2.2. Lipsa de feedback

Problema comunicarii eficace este din pacate mai mare decat recunoasterea

nivelului ei, a importantei si a intelegerii de care avem nevoie pentru a primi informatii

cat si pentru a le transmite. #e asemenea este prea usor pentru oameni sa creada ca

au comunicat corespunzator si sa nu"si dea seama ca incercarile lor de a comunica au

avut doar partial succes sau in unele cazuri nu au avut deloc.

2.3. Feedback fictiv

)amenii responsabili de initierea comunicarii trebuie sa ia in considerare atat

lucrurile care pentru ei inseamna dovezi ca, comunicarea a fost eficace, cat si

consecintele unei comunicari ineficace. -a trebui sa ia in calcul alte forme de feedbac!

si sa distinga intre acuratete si feedbac! fictiv. Tacerea nu este singurul mod in care

oamenii pot lasa falsa impresie de a fi inteles explicatiile. unt cazuri in care oamenii

c(iar spun ca au inteles c(iar daca nu au facut"o. *a fel se poate intampla in cadrul

organizatiilor si din varii motive. &ceste motive pot fi aceleasi cu cele enumerate in cazul

persoanelor care nu pun intrebari cand au ocazia. Un alt motiv poate fi teama de a

recunoaste ca esti ignorant, in special fata de figurile cu autoritate.

)biectivul comunicarii trebuie sa fie acela de a fi eficace decat de a da vina pe

altcineva daca lucrurile nu merg bine.

Culpabilitatea persoanei cu autoritate poate fi c(iar mai grava decat am sugerat

pana acum. Unii pot pretinde ca se straduiesc pentru a obtine feedbac! cand de faptceea ce vor este doar alibiul ca oamenii au avut sansa sa puna intrebari. e pot folosi

intrebari retorice, ca de exemplu este clar / care de fapt nu invita la raspunsuri.

2.4. Rezistenta la critici


4/8

unt ocazii in care feedbac!"ul este dorit, dar respins daca situatia se dovedeste

nevaforabila. $xista un mare pericol de a pierde respectul daca nu putem accepta

sfaturile critice dar folositoare mai ales daca asta duce la luarea de decizii incorecte.

$xista o tendinta umana de inteles de a incuraja procesele care aduc vesti bune

si a descuraja pe cele care aduc vesti proaste.

$ste importanta sa recunoastem ca oricare manager o sa prefere sa auda vestile

bune, iar tentatia subordonatilor si a colegilor este de a le spune managerilor ce vor ei

sa auda. Pe termen lung acest lucru se poate dovedi dezastruos, managerii si liderii

politici trebuie sa recunoasca in mod constient problemele de comunicare care pot

aparea si sa aiba grija sa nu participe la ele. Poate fi de asemenea necesar sa se faca

controale independente pentru a evalua informatiile primite. Informatiile primite in cadrul

unei organizatii trebuie atent evaluate, unele pot fi necesare, dar nu sunt transmise.

Managerii pot cerceta vestile proaste in masura in care acest lucru este necesar si in

concordanta cu puterea lor de a le aborda.

2.. Perceptia selectiva si tendintele

#iscutarea barierelor comunicarii implica si abordarea problemelor cauzate de

perceptia selectiva si tendinte. -olumul de date disponibil duce la concluzia ca trebuie

sa existe o baza in a decide ce trebuie cautat si la ce sa se reactioneze. Totusi, o judecata atenta este necesara in a lua aceste decizii.

Mangerii de departamente pot fi interesati mai mult de protejarea propriei

reputatii decat de oferirea de date obiective in legatura cu performantele lor. $ste foarte

posibil ca majoritatea oamenilor care lucreaza in organizatii sa fie preocupati de

cautarea adevarului dar ei se afla sub o varietate de presiuni pentru a evidentia unele

lucruri si nu altele. unt de asemenea presiuni pentru a vedea lucrurile intr"un anume

fel. &sta inseamana ca pe langa faptul ca managerul este constient de acest fel de

presiuni el trebuie sa raporteze selectiv si sa evalueze cu atentie informatiile pe care le

primeste

&bordarile pozitive sunt de asemenea necesare. Un exemplu de abordare

pozitiva sunt informatiile convingatoare.


5/8

2.!. Informatii convin"atoare

Managerii trebuie sa lucreze mult la acest capitol, mai ales daca oamenii se simt

in(ibati sa discute o anumita problema. Poate fi destul de greu pentru cei in pozitii cu

autoritate sa"si dea seama de dificultatea pe care altii o pot avea in a comunica cu ei.

Persoana cu autoritate se poate simti total relaxata si dezin(ibata si nu realizeaza ca

poate c(iar factorii care"I creeaza ei siguranta pot crea dificutati celorlalti. Proprietarul

unei afaceri se poate simti sigur pe sine si plin de incredere si atunci e posibil ca el sa

fie uimit sa afle, daca asta se intampla, ca ceilalti oameni care depind de el nu vor sa"i

spuna nimic neplacut.

2.#. $scultarea eficace

&doptarea rolului de ascultator poate fi mai dificil decat preluarea controlului prin

vorbire. Intrebarile pot fi intrebari de natura sa incite la comunicare, dand impresia ca tot

ceea ce trebuie facut este confirmarea parerilor intervievatorului, ca de exemplu %u

crezi ca este o idee buna / alternativ, ele pot fi formulate astfel incat sa"I incurajeze

sa"si exprime propriile lor puncte de vedere.

2.%. $le"erea timpului si a locului

&legerea timpului si a locului de a"i invita pe oameni sa comunice poate fi critica.

e stie clar ca sunt momente cand o persoana este pregatita sa se desc(ida si sa

comunice si sunt de asemenea momente cand ea nu poate face acest lucru. Unul din

talentele necesare in comunicare este sa"si dea seama cand si daca o persoana este

pregatita sa discute despre o problema delicata. C(iar daca locul nu poate fi intotdeunaales, cateodata geografia unei camere poate fi aranjata in scopul de aincuraja ori de a

descuraja comunicarea cu o persoana. Cu cat sunt mai multe simboluri ale autoritatii,

cu atat sunt mai mici sansele pentru ca un subaltern sa se simta liber sa vorbeasca.

2.&. $le"erea limba'ului


6/8

$ste clar ca dificultatile de limbaj pot inrautatii comunicarea dintre oamenii care

vorbesc limbi diferite. #ialectele regionale pot complica lucrurile. Totusi, pot aparea

multe alte probleme subtile de limbaj, c(iar si intre oameni din aceiasi tara, regiune sau

clasa. *imbajul te(nic poate fi folosit in discutii si unii nu"l pot intelege. In fiecare

organizatie se folosesc abrevieri, cuvinte cu conotatii speciale si cuvinte specifice, al

caror inteles este foarte clar pentru cei din organizatie.

Initiatorul oricarui fel de comunicare trebuie sa primeasca o confirmare pozitiva

ca limba pe care o foloseste poate fi inteleasa.

In incercarea de a identifica limba potrivita pentru comunicare, o atentie

deosebita trebuie acordata ambiguitatii. Cu cat sunt mai importante consecintele erorii,

cu atat este necesara mai multa atentie pentru evitarea ambiguitatii.

2.1(. Recunoasterea barierelor culturale

#iferentele culturale pot reprezenta clar bariere catre o comunicare eficace.

Unele bariere culturale " ca limbajul " sunt evidente, dar pot fi si ascunse.

2.11. Limba'ul corpului

$xpresiile, gesturile si alte manifestari ale limbajului corpului pe care oamenii le

folosesc fara a fi neaparat constienti pot fi lucruri la care trebuie sa ne gandim serios.

Comunicarea nu insemana numai sa dai informatii, ea implica adesea sau ar trebui sa

implice intelegerea atitudinilor si sentimentelor oamenilor care nu sunt intotdeuna clar

exprimate in cuvinte. In unele cazuri oameni se pot simti obligati sa spuna exact opusul

a ceea ce cred de fapt. $ste important sa cautam indiciile fizice pentru a sti la ce se

gandeste o persoana, mai ales cand persoana nu poate sau nu vrea sa fie sincera intr"

anumita privinta. )amenii pot dezvalui accidental prin limbajul corpului mai mult decat

prin comunicare verbala.

3. Comunicarea scrisa


7/8

&cest fel de comunicare este dezvoltat intr"un singur sens. Tipul de limbaj ales

poate sa nu fie potrivit pentru cititor si erorile, ambiguitatile si explicatiile complicate nu

pot fi verificate decat tarziu, sau poate deloc &bilitatea de a scrie intr"o maniera clara si

simpla necesita efort si concentrare. #e asemenea scriitorul trebuie sa fie pregatit sa

spuna ce crede in loc sa"si ascunda adevaratele ganduri sau lipsa lor in spatele unui

ecram fumuriu de cuvinte. #in pacate oamenii pot fi pacaliti de prea multe vorbe ori

explicatii complexe, crezand ca esecul in a intelege este datorat propriilor limite decat

celor ale scriitorului. #in pacate, mult prea de des, sunt folositi termeni complicati din

dorinta de a impresiona, dintr"o exprimare stangace ori din lipsa de claritate in gandire.

4. )eleviziunea ca sursa de informare si evaluarea ei

Televiziunea este pentru manageri o sursa crescanda de informatii. Conflictul

dintre obligatia producatorilor de a prezenta programe corecte si presiunile lor de a

capta atentia audientei si a obtine cifre mari. &sta duce la cautarea de senzational, la

accentul pe extraordinar si camera deformativa datorita impactului vizual a orice este

dramatic. &lte probleme pot include confuzii intre simptomele si cauzele disputelor

industriale, juxtapunerea raporturilor realtiilor industriale cu alte stiri, intelegerea limitatasi experienta jurnalistilor de televiziune si judecatile subconstiente si valorile celor

responsabili de alcatuirea programelor.

Concluzii

)bstacolele catre o comuncare eficace si abilitatile implicate sunt formidabile.

Principalul scop al acestui capitol a fost sa faca cititorul constient de cele mai

importante capcane. $ste probabil mai constructiv pentru cititori sa"si determine nivelul

de abilitate in comunicare decat sa aspire mereu sa fie un comunicator eficace. -olumul

comunicarii si problemele implicate inseamna ca putem doar spera sa ne dezvoltam

nivelul de comunicare decat sa invingem toate problemele. $fortul in comunicare cere

timp si timpul este invariabil o recompensa. Totusi, este important ca oamenii sa


8/8

recunoasca ca acuratetea in comunicare este de obicei la un nivel mai scazut decat se

crede.

#eciziile trebuie sa fie bazate pe evaluari realiste a ceea ce s"a comunicat

eficace si nu in mod optimist. $ste de asemenea necesar ca trebuie sa comunicam

intr"o maniera corecta si potrivita situatiei. %u doar managerii trebuie sa aiba o gama de

abilitati de comunicare, ci noi toti. *ipsa de atentie in scoli si organizatii inseamna ca

oamenii au de obicei nevoie sa mediteze asupra problemelor si capacitatilor implicate.

Ceea ce este trist este ca fedbac! "ul nu este mereu obtinut si c(iar cand este nu este

evaluat. )amenii tind sa perceapa necesitatea de a comunica cu altii ca fiind mai mare,

cantitativ cel putin decat cea de a"i lasa pe altii sa comunice cu ei. -olumul si

problemele sunt asa de mari incat experimentele in acest domeniu pot conduce relativ

usor la o dezvoltare a abilitatilor existente care pot la randul lor, incuraja mai multeexperimente si o viitoare dezvoltare a talentului. 'onusul se poate reflecta in baza mai

buna pentru luarea deciziilor pentru sine si pentru cei cu care intram in contact, nu doar

in cadrul organizatiilor, ci in viata in general.

comunicarea in managementul resurselor umane

Documents