comunicare, manipulare şi persuasiune

5/11/2018 Comunicare, manipulare i persuasiune - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/comunicare-manipulare-si-persuasiune 1/13

Comunicare, manipulare i persuasiune

în discursul politic

Discursul politic, indiferent de cojunctura în care este rostit, i anume dac evalueaz

situaii de interes public sau este generat de un eveniment convenional (campania electoral) i

este astfel i electoral, se autoevalueaz întotdeauna ca fiind Äadevrat´ sau corect. Actorul

politic activeaz, în funcie de situaia de comunicare, anumite strategii de credibilitate menite a

comunica Äadevrul´.

Desigur, opinia public ridiculizeaz sau condamn Äminciuna politic´, ins actorii

politici continu promisiunile adesea fr acoperire. Probabil pentru c politicianul are nevoie nudoar s afirme adevruri, ci i s fie perceput de ctre electorat ca fiind persoana care spune

adevrul atât în situaia dat, cât i adevrul Äîn general, indiferent de situaie´. Prea preocupai

s-i construiasc credibilitatea, actorii politici promit prea mult sau spun cu prea mult uurin

ceea ce vor oamenii s aud. Pe de alt parte, regimul mediatic în care acioneaz actorii politici

contribuie la dezvoltarea unor tehnici de credibilitate din ce în ce mai sofisticate. Astfel, dac

într-o prim etap discursul politic se întemeia ca Äadevr´ pe baz de criterii ideologice, în

epoca mediatizrii, politicienii beneficiaz de un întreg dispozitiv tehnologic i scenic care

produce Äimagini adevrate´.1

Astfel, în campanile electorale, politicienii încearc i mai mult s-i legitimizeze

discursul ca fiind ³adevr´ politic. Exist un adevrat ritual al competiiei care îi permite

candidatului s pretind anumite pretenii, cum ar fi:

o poziie de superioritate în faa contracandidailor si.

pretenii de adevr privind competena sa; astfel, candidatul semnaleaz faptul c el este

cel care cunoate cel mai bine starea electoratului ( pretenia de cunoatere) i în acelai timp,

cel care o poate îmbunti ( pretenia de performan).De regul, preteniile de adevr asumate de ctre candidat nu sunt formulate explicit (dei

polemica electoral nu exclude acest lucru); ele sunt Äefecte´ de comunicare sau de discurs

rezultate din utilizarea limbii, a argumentelor i a altor resurse.Preteniile de adevr constituie o

1 Camelia Beciu, P olitica discursiv. P ractici politice într-o campanie electoral, Editura Polirom, Iai, 2000, pp.42-43



tem permanent a discursului electoral. Deoarece discursul electoral necesit reproducerea lui

pe toat perioada campaniei,candidatul trebuie s menin aceste pretenii de adevr,

actualizându-le mereu printr-o comunicare adecvat (în fapt, tot ceea ce afirm un candidat în

decursul unei campanii electorale poate duce la meninerea sau anularea preteniilor de adevr).

Într-o campanie, candidatul parcurge un adevrat maraton narativ, cea mai mare parte a

interveniilor discursive având formatul unei naraiuni (evident, efectul de argumentaie nu este o

garanie pentru victoria electoral; în cele din urm,campania electoral este o competiie la

nivelul credibilitii diferitelor Änaraiuni´avansate de candidai). Naraiunea produce un efect de

argumentaie conferind credibilitate actorului social. Aceast practic discursiv permite

candidatului s actualizeze preteniile de adevr ale discursului electoral. Naraiunea electoral

produce urmtoarele efecte:

Candidatul comunic un Äpunct de vedere´, el îi asum i, în acelai timp,îi justific subiectivitatea; Ä fora persuasiv a oricrei naraiuni rezid în suspendarea ordinii

dialogice spre a pune în practic un monolog de manipulare.´

Candidatul comunic Äpunctul de vedere corect ´, el construiete o

cauzalitate,imprimând astfel Äcoeren´ i Ätotalitate´ interpretrii sale.

Candidatul comunic Äpunctul de vedere legitim´: naraiunea este o demonstraie

la nivelul creia se opereaz cu argumente credibile, pe care interlocutorii fie le recunosc, fie le

consider verosimile pentru situaia dat. Candidatul comunic un Äpunct de vedere´ transparent, în orice caz, puin

interpretabil; candidatul comunic sensul univoc al punctului su de vedere i previne

alternativele.

Din punctul de vedere al condiiilor de producere i al scopului, aciunea tipic

unei naraiuni este similar cu aciunea politic i/sau electoral. În ambele cazuri, aciunea este

cauzal: una sau mai multe cauze perturbatoare genereaz un act de reparaie.

Situaia tipic unei naraiuni este situaia perturbat de un eveniment: Ä La

origine, exist un conflict, iar programul narativ este de fapt un program de pacificare concretizat

într-un contract ´ (Parret, 1988, p. 61). Naraiunea care rezult este o interpretare (o soluionare)

a conflictului i, din acest punct devedere, ea este polemic.

Situaia care structureaz o naraiune (Äsituaia perturbat´) este similar situaiei

electorale: într-o campanie, fiecare candidat identific o cauz care perturb starea electoratului,



atribuie aceast cauz unui opozant politic, propune o aciune reparatorie pe baza unui contract

la satisfacerea cruia contribuie aciunea candidatului i suportul unor coparticipani , în primul

rând al electoratului2.

Aceast naraiune sub forma creia se construiete fiecare gest politic se vrea a fi una din

nenumratele poveti de succes din viaa cotidian a liderului politic, o poveste ³spus´ dup

toate regulile unui serial de televiziune popular, care consacr ³eroi´, ³perdani´, ³câtigtori´.

Triumf în felul acesta imaginea politicianului ³eficient´, ³trepidant´, aflat tot în timpul în

agitaie i alert, care trebuie s ia o ³decizie´ urgent în fiecare moment pentru a produce o

³ruptur´ i a-i învinge pe ³ceilali´, inerioii.

Totodat, discursul electoral preia din ce în ce mai mult practici tipice pentru marketingul

comercial, care nu mai sunt adaptate în vreun fel la contextul politic. Recunoatem la nivelul

unor slogane construcii verbale preluate ³ca atare´ din discursul publicitar. În România, primacampanie pentru Parlamentul European din 2007 a fost dominat de slogane precum ³T u faci

oferta!´; ³ Îl merii pe cel mai bun!´; ³ Eu cred în tine. Crezi i tu cu mine?´ .a. Teoretic, aceste

slogane pot fi valabile pentru orice produs, fie el politic sau de consum. Nu în ultimul rând,

tendina de ³depolitizare´ a marketingului politic este confirmat i de imaginea candidailor

construit ca brand . Comunicarea politic devine astfel impregnat de ³populism mediatic´,

termen pe care unii autori îl consider deja prea slab pentru a descrie formatarea aciunii politice

ca un ³produs´de consum

3

.Remarcm astfel intenia de manipulare a actorilor politici.Ca aciune de a determina un

actor social (o persoan, un grup, o colectivitate) s gândeasc i s acioneze într-un mod

compatibil cu interesele iniiatorului4, pentru a fi eficient, manipularea, oricât de grosier ar fi,

trebuie s dea senzaia telespectatorului c are deplina libertate de gândire i decizie.

Manipularea se face în mai multe feluri. Cele mai uzitate sunt folosirea argumentelor

falsificate sau folosirea unor adevruri pariale aranjate în secvene false i combinarea mesajului

cu acele elemente care fac apel la centrele emoionale non-raionale ale contiinei umane. În

timp ce prima form de manipulare este grosier i este folosit cu grupuri mari de oameni cu

nivel coborât de inteligen i cultur, cea de-a doua este pus în practic de profesioniti care

2 Camelia Beciu, op.cit ., pp.49-50;

3 Editorial Sfera Politicii, Camelia Beciu, P oliticul, arenele mediatice i practicile de dezbatere, , pp.4-5, Nr. 135 /2009, pagini: 37, pe www.ceeol.com;4 Definiie dat de Dicionarul de sociologie;



încearc s-i influeneze pe cei mai greu de indus în eroare cu minciuni relativ uor de descoperit

prin folosirea logicii, a bunului sim, al culturii i al informaiilor. Din pcate, i oamenii cei mai

inteligeni sunt uor de stimulat într-o anumit direcie prin aciunea direct i calculat asupra

centrelor menionate anterior. În ultimul timp, prin înmulirea fantastic a surselor de informaii

s-a apelat din ce în ce mai puin la manipularea prin propagarea de minciuni sau de construcii

false care cuprind adevruri pariale i s-a folosit cea de-a doua tehnic, uneori în combinaie cu

prima.

Se poate observa cu uurin c politicienii stpânesc capacitatea de a explica orice cu

cuvinte puine i simple, Äpe înelesul tuturor³. Folosirea unui limbaj popular, uor decodificabil,

indiferent de gradul de instrucie , îl fac pe cel de acas s aib senzaia c înelege în profunzime

problema discutat i s acioneze în consecin. Se poate manipula i prin crearea intenionat

de confuzii dar rezultatele sunt imprevizibile de cele mai multe ori, din cauza labilitii unuisistem uman aflat în cumpn. De aceea, de cele mai multe ori, pasul 1 în manipulare este

explicarea foarte simpl, care s prind imediat fr s mai permit apariia necesitii de a pune

întrebri suplimentare. Cei mai buni manipulatori tiu dinainte ce întrebri i-ar putea pune (sau

îi pun) alegtorii i rspund la acestea înainte de a fi chiar contientizate de acetia. Astfel, cel

de acas are senzaia extrem de puternic c cel ce vorbete spune adevrul pentru c altfel Äar fi

incapabil s rspund la întrebrile pe care nu i le-a pus nimeni înc³. Calitatea de Äveridic³

trebuie dat oricrui mesaj care manipuleaz. Este condiia esenial ca o comunicare, neînsoitde mesaje relaionale, subcontiente, s reueasc. Din pcate, pentru muli oameni ceea ce le

pare clar este i veridic5.

Un ingredient absolut necesar reetei de manipulare este tehnica de disimulare a acesteia

prin:

1. sublinierea pluralismului prerilor într-o dezbatere. Oamenii politici buni vor

accepta cu mai mare plcere o confruntare cu un adversar decât prezena singur în faa

realizatorului (considerat de telespectatori a priori, mai obiectiv decât invitatul su). Înt-o

confruntare cu un adversar considerat la fel de obiectiv sau de subiectiv ca i el, îi poate folosi

capacitile de manipulare.

5 Radu Herjeu, T ehnici de propaganda, manipulare i persuasiune în televiziune, pp.117-118, sursa:http://dorinpopa.files.wordpress.com/2008/04/herjeu-radu-tehnici-de-propaganda-manipulare-si-pers-in-tv.pdf



2. mutarea centrului de greutate. Centrul de greutate se deplaseaz de pe subiect pe

obiectivitatea dezbaterii lui. De multe ori se folosete opoziia mrunt, pe elemente de amnunt

nesemnificativ pentru a se abate atenia de la adevratele contradicii. De exemplu, o discuie

despre programul impus României de FMI se va purta despre (sau va aluneca invariabil spre)

dezbaterea normalitii acceptrii de ctre guvernul român a unui program strin i mult mai

puin despre justeea sau eficacitatea msurilor cuprinse în acel program. Discuiile despre

calitatea manualelor alternative erau deviate (în special de aprtorii lor) spre utilitatea lor în

principiu, trâm pe care se simeau mult mai siguri.

3. exacerbarea rolului garanilor sociali. La invitarea în platou a unui politician,

specialist într-un anumit domeniu. Accentul se pune pe calitatea lui de profesionist, ceea ce duce

la diminuarea percepiei lui ca om politic i, implicit, implicat subiectiv în subiectul pe care îl

dezbate.Henri Pierre Cathala surprinde câteva tipuri de manipulare a adevrului:

- amestecarea jumtilor de adevr cu jumti de minciun, primele ajutând la acceptarea

celorlalte.

- minciuna gogonat, fascinant pentru spiritele paradoxale.

- contraadevrul, imposibil de verificat din cauza lipsei martorilor.

- omisiunea unor elemente.

- valorificarea amnuntelor neeseniale, în detrimentul esenei.- amestecarea faptelor, a opiniilor i a persoanelor astfel încât s poat fi folosit oricând

generalizarea.

- comparaii forate, de multe ori poetice i amuzante.

- folosirea unui ton sau a unei mimici care s dea o greutate nejustificat informaiei transmise.

- exagerarea.

- folosirea ironiei sau a sarcasmului atunci când se vorbete despre adevr.

- etichetarea adversarului politic i atribuirea unei apartenee la un anumit sistem de idei,

considerat negativ de ctre alegtori, dar fr legtur cu subiectul discutat.

- adevrul prezentat ca o minciun sau negarea unei afirmaii astfel încât alegtorul s rmân cu

convingerea c, de fapt, cel ce a fcut-o este de acord cu ea.

Desigur, în discursul politic este folosit i persuasiunea. Dac în urma manipulrii, o

persoan poate avea o anumit reacie (eventual cea dorit de manipulator) în mod instinctual i



mai puin raional, în persuasiune esenial este senzaia pe care trebuie s-o capete persoana

cealalt c a îneles ceea ce i se spune, c a integrat motivaiile schimbrii i c deciziile

ulterioare îi aparin în totalitate, fr influene din afar. Persuasiunea este mult mai dificil de

realizat decât manipularea dar rezultatele ei sunt mult mai puternice i dureaz în timp mult mai

mult. Prin urmare, manipularea poate aduce reacii pe care persoana în cauz le poate reconsidera

în scurt timp (în momentul în care nu mai este sub influena direct a sursei de manipulare), în

cazul persuasiunii, reaciile sunt Ägândite³, iar convingerile care au stat la baza lor pot fi

reconsiderate mult mai greu i numai în momentul apariiei unui element persuasiv mai

puternic.6

Atât manipularea, cât i persuasiunea sunt componente ale propagandei, termen definit ca

fiind: ³o expresie a opiniei sau aciunii unor indivizi realizat deliberat ca s influeneze opiniile

i aciunile altor indivizi în scopuri predeterminate³7. Propaganda implic în general promovareade ctre stat (sau guvern) a unui anumit punct de vedere pentru a câtiga influena sau controlul.

Tot propagand este i ceea ce fac partidele politice sau politicienii, încercând s conving

cetenii c pot aduce bunstarea rii.

Observm în limbajul politicienilor anumite tehnici de propagand:

1.Apelarea pe Änume³ - folosirea peiorativelor

.

Tehnica de apelare pe nume leag o persoan sau o idee de un simbol negativ. Politiceinii

sper c publicul va respinge acea persoan sau idee din cauza simbolului negativ, în loc s

analizeze dovezile existente.

O form mai subtil de apelare pe nume sunt cuvintele sau frazele care sunt alese fiindc

au o încrctur emoional negativ. Cei care sunt partizanii reducerilor în buget pot s-i

caracterizeze pe politicienii reticeni în domeniul fiscalitii ca fiind Äzgârcii´. Susintorii

acestora îi vor descrie ca fiind Äcumptai´. Amândou cuvintele se refer la acelai

comportament, dar au conotaii foarte diferite.

6 Radu Herjeu, op.cit., 127

7 Definiie dat de ctre Institutul de Analiz a Propagandei, cu ocazia unui studiu efectuat dup cel de-al doilearzboi mondial



2.Generalitile evidente

Credem, luptm i trim în, pentru i dup cuvinte încrcate de virtute fa de care avem

idei adânc înrdcinate. Astfel de cuvinte sunt: civilizaie, cretinism, bine, cuvenit, drept,

democraie, patriotism, maternitate, paternitate, tiin, medicin, sntate i dragoste.

Când cineva ne vorbete despre cinste, imediat ne gândim la propriile noastre idei

formate despre cinste, ideile pe care le-am învat acas, la coal i la biseric. Prima reacie,

natural, este s presupunem c vorbitorul folosete cuvântul cu înelesul pe care i-l dm noi, c

el este de aceeai prere cu noi asupra acestui subiect important. Acest lucru ne diminueaz

Ärezistena la amgire´ i ne face mult mai puin suspicioi decât ar trebui s fim când vorbitorul

începe s ne spun lucrurile pe care Äun om cinstit ar trebui s le fac³. Acelai lucru e valabil i

cu cuvântul Ädemocraie³ extrem de des folosit în ultimii ani la noi în ar i, deseori, cu

semnificaii diferite, legate de persoana celui care apela la el. De-a lungul celor 10 ani ni s-aucerut lucruri total opuse pentru ca România s avanseze Äpe calea democratic³.

Generalitatea evident este, pe scurt, apelarea pe nume inversat. Pe când apelarea pe

nume încearc s ne fac s ne formm o judecat pentru a respinge i condamna fr a examina

dovezile, generalitatea evident caut s ne fac s aprobm i s acceptm fr a examina

dovezile.

3.Eufemismele

Când politicienii-propaganditi folosesc generaliti evidente i simboluri la apelarea pe

nume, ei încearc s-i mobilizeze publicul cu cuvinte vii, sugestiv emoionale. În anumite

situaii, totui, propagandistul încearc s calmeze publicul pentru a face mai acceptabil o

realitate neplcut. Acest lucru este realizat prin folosirea cuvintelor politicoase, a eufemismelor.

în România sunt folosite cu o generozitate curioas eufemisme care încearc s ascund (sau s

diminueze) realitatea. România nu este în criz ci Äla rscruce³. Economia nu este falimentar ci

Äîn regres³. Inflaia nu este catastrofal ci doar Äpeste prognozele guvernului³.

4..Transferul

În mecanismul transferului, simbolurile sunt constant utilizate. Crucea reprezint biserica

cretin. Steagul reprezint naiunea. Aceste simboluri trezesc emoii. La vederea lor, este trezit

cu viteza luminii întregul complex de sentimente pe care-l avem fa de biseric sau naiune.



Prezena unui prelat lâng un vorbitor care încearc s ne conving de ceva sporete eficacitatea

tehnicilor de propagand folosite de acesta din urm. Folosirea sintagmei Äpoporul român³ are

darul s dea legitimitate celui care pretinde c vorbete în numele lui. Astfel, mecanismul

transferului este folosit atât pentru cât i împotriva cauzelor i ideilor.

Când un politician îi încheie discursul cu o rugciune sau cu un Äaa s ne ajute

Dumnezeu³ sau cu orice alt trimitere la elemente legate de religie i credin, el încearc s

transfere prestigiul religios ideilor pe care le susine.

5. Mrturia

Cea mai comun folosire a mrturiei este citarea indivizilor care nu sunt calificai s

emit judeci despre o anumit problem. În 1992, Barbra Streisand l-a sprijinit pe Bill Clinton

i Arnold Schwarzenegger pe George Bush. Amândoi sunt actori populari, dar nu exist nici unmotiv s te gândeti c c tiu ce este cel mai bun pentru ar. La fel, în cazul alegerilor din

România, l-am avut pe Rebengiuc alturi de Emil Constantinescu i pe Virgil Oganu alturi de

Ion Iliescu. Mihai Constantiniu l-a sprijinit pe Lis iar Doru Tufi pe Oprescu.Când mrturia este

oferit de o celebritate admirat, este mult mai puin probabil c vom fi critici.

6 .Apeluri speciale

6.1.Oamenii simpli Prin folosirea tehnicii oamenilor simpli (a sintagmei respective sau a Äoamenilor normali,

de pe strad³), politicienii încearc s-i conving audiena c ei i ideile lor sunt Äale

oamenilor´. De exeplu, l-am avut pe Ion Raiu care îi fcea campanie electoral în 1990

îmbrcat în straie rneti, tehnic preluat i de Vasile Lupu. Preedintele se plimb prin

centrul capitalei pe jos ba chiar are timp s se i opreasc la o berrie. Ion Iliescu se deplaseaz

cu trenul i nu cu maina sau elicopterul. Politicienii români vorbesc cu mare uurin despre

creterile de preuri dei ar fi pui în mare dificultate dac ar trebui s precizeze preul la

principalele alimente.

6.2.Oportunismul

Tema de baz a apelului oportunismului este: Ätoat lumea face asta, aa c i tu trebuie

s-o faci´. De vreme ce puini dintre noi vor s fie lsai pe dinafar, aceast tehnic poate avea



destul succes. Prezentarea public a rezultatelor sondajelor de audien sau de opinie are printre

alte roluri i pe acela extrem de important de a arta telespectatorilor sau oamenilor în general

care este tendina general i în ce direcie merge majoritatea.

6.3.Frica

Când propagandistul îi previne publicul c va urma dezastrul dac nu întreprind anumite

aciuni, el folosete apelul la fric. Speculând fricile adânci ale asculttorilor, practicanii acestei

tehnici sper s redirecioneze atenia de la meritele unei anumite propuneri spre msurile ce se

pot lua pentru a reduce frica.

Un om politic dezvluie pericolul pe care îl reprezint alegerea contracandidatului su

(Äîntoarcerea la comunism i pstrarea vechilor structuri³) i apoi d i soluia pentru a nu se

ajunge acolo (Ä noi suntem singura for politic viabil ³)Exist un exemplu clasic de reclam care face apel la fric i în politica româneasc:

celebrul clip care se încheia (referindu-se la FSN i la Ion Iliescu) astfel ÄGonii lupii !³. Sau

prezentarea de statistici privind crimele sau îmbolnvirile sau violurile sau haitele de câini au

darul de a stimula frica fa de efectele alegerii unei anumite fore politice.

În politica contemporan, apelul la fric continu s fie larg rspândit. Când un politician

agit fricile publicului de crim sau corupie i spune c votul în favoarea sa va reduce

ameninarea, el folosete aceast tehnic.

7.Erori de logic

7 .1.Logic greit sau propagand?

Logica este procesul tragerii unei concluzii din una sau mai multe premise. O afirmaie,

în ea însi, nu este nici logic, nici ilogic (dei poate fi adevrat sau fals). Trebuie s

observm c un mesaj poate fi ilogic fr a fi propagandist - toi facem greeli de logic.

Deosebirea este c propaganditii manipuleaz deliberat logica pentru a-i promova cauza.

7 .2.Extrapolri nepermise

Tendina de a face prevederi importante asupra viitorului pe baza câtorva mici fapte este

o eroare comun de logic.



Dup cum tim, i culorile au efecte extrem de puternice asupra psihicului nostru, asupra

sentimentelor i emoiilor noastre, asupra strii de spirit i, evident, asupra modului în care

recepionm o informaie. Ar fi naiv s credem c deosebita influen pe care o au culorile asupra

modului de receptare a informaiilor a trecut neobservat de politicieni ca pe un mijloc de

propagand. Astfel, fr a fi evidente (i, prin urmare, aproape imposibil de contientizat)

efectele folosirii unei anumite culori într-o anumit situaie pentru a transmite o anumit

informaie în scopul de a obine o reacie anume, exist i sunt mai puternice decât credem.

Vom vedea în continuare care sunt efectele culorilor de baz i ce tipuri de reacii poate

nate folosirea lor.

R ou. Efecte psihologice: d senzaia de cldur, excit, irit, provoac, incit la aciune,

stimuleaz intelectual, provoac nelinite, d senzaia de apropiere, mobilizeaz, însufleete,

faciliteaz asociaiile de idei.Semnificaia psihologic i rezonan afectiv: exprim dorin, excitabilitate, dominan,

erotism. Este specific tipului activ, excentric, ofensiv-agresiv, autonom, competitiv, operativ.

Portocaliu. Efecte psihologice: induce optimism, veselie, d senzaie puternic de

apropiere, sociabilitate, sntate. În cantiti mari pare dulceag i iritant.

Semnificaia psihologic i rezonan afectiv: la fel ca la rou.

Galben. Efecte psihologice: creeaz senzaia de intimitate, provoac satisfacie,

admiraie, înviorare, veselie, stimuleaz vederea, calmeaz, stimuleaz starea de vigilen,sporete capacitatea de mobilizare i de concentrare a ateniei, predispune la comunicabilitate.

Galbenul puternic poate fi obositor.

Semnificaia psihologic i rezonan afectiv: exprim spontaneitate, aspiraie,

originalitate i veselie. Este caracteristic tipului activ, expansiv, investigativ.

Verde. Efecte psihologice: aduce linite, creeaz bun dispoziie, relaxare, predispune la

meditaie i contemplare, d senzaia de echilibru, stimuleaz asociaii multiple de idei, d

prospeime, d senzaia de deprtare în spaiu.

Semnificaia psihologic i rezonan afectiv: exprim elasticitatea voinei, concentrare,

siguran, introspecie, persisten, îndrzneal. Caracterizeaz tipul pasiv, defensiv, autonom,

posesiv, imuabil.

Alb. Efecte psihologice: expansivitate, uurin, suavitate, robustee, puritate, rceal.

Este obositor prin strlucirea sa.



Semnificaia psihologic i rezonan afectiv: pace, împcare, linite, inocen, virtute,

castitate, curenie, sobrietate.

Albastru. Efecte psihologice: d senzaia de linite, calm, reverie, stimuleaz

concentrarea, seriozitate, tendin spre evocare, îngduin, nostalgie, distan, infinit i meditai.

În cantitate mare poate provoca depresie.

Semnificaia psihologic i rezonan afectiv: se caracterizeaz prin profunzimea

tririlor i sentimentelor. Este caracteristic pentru tipul concentric, pasiv, senzitiv, perceptiv,

unificativ,. Exprim linite, satisfacie, tandree, iubire i afeciune.

Violet. Efecte psihologice: este o culoare rece, nelinititoare i descurajatoare.

Stimuleaz, induce optimism i nostalgie, d senzaia de gravitate.

Semnificaia psihologic i rezonan afectiv: tristee, melancolie, peniten.

Negru. Efecte psihologice: d senzaia de reinere, nelinite, depresie, interiorizare,înduioare. Impresie de adâncime, plintate i greutate.

Semnificaia psihologic i rezonan afectiv: moarte, tristee, sfârit, singurtate,

desprire.

Partidele politice din România se recunosc uor, ele având culori puternice, special alese

pentru a se întipri în memoria cetenilor. In plus, diferitele simboluri exprim Äcredinele´ i

Äprincipiile´ dup care se ghideaz în aciunea lor politic.

Partidul conservator ± culoarea abastr, având ca simbol o balan în echilibru; Partidul Social Democrat ± Rou, cu cei trei trandafiri ce sugereaz unitate;

Partidul Democrat Liberal ± Portocaliu, având ca simbol un trandafir;

Partidul Naional Liberal ± Galben i albastru, având ca simbol sgeata pe diagonal,

îndreptat spre colul din dreapta sus, sugerând astfel ascensiune;

Partidul Ecologist Român ± desigur, culoarea verde, iar simbolul este bradul, luptând, aa

cum înii membrii spun, pentru o Românie curat.

Rmânând în sfera culorilor, nu putem s nu comentm i memorabila poveste a ³flcrii

violet´. În mod normal, meditaia cu flacra violet este o tehnic de meditaie folosit în

medicina alternativ i complementar, cu scopul de a lucra asupra câmpurilor energetice,

armonizându-le, tehnic folosit pentru a ajuta la redobândirea sntii fizice i evoluiei

spiritual. În România aceast tehnic a fost mediatizat, îns, în context politic, când, dup

alegerile prezideniale din 2009, a aprut o serie de speculaii pe seama meditaiei cu Flacra



violet. La sfâritul acelui an, subiectul devenise deja intens mediatizat nu doar de presa

româneasc, dar i de cea internaional, i luat în derâdere, mai ales în viaa politic

româneasc. Desigur, speculaiile privind implicarea meditaiei cu Flacra violet în manipularea

alegerilor prezideniale din anul 2009, sunt nejustificate i fr o baz real8. Faptul c Soia

liderului PSD, Mihaela Geoan, a declarat, în ianuarie 2010, într-o emisiune TV, c soul su a

fost supus unor Äatacuri energetice´ la dezbaterea final din campania prezidenial i c i ea a

simit aceste influene pare a fi o modalitate de a justifica eecul i de a denigra adversarul,

devenit câtigtor. Pe de alt parte, aceste afirmaii nu i-au afectat deloc imaginea câtigtorului,

ba chiar s-a folosit de aceast împrejurare pentru a arta cetenilor c aceasta a fost alegerea

potrivit. Mai mult, În februarie 2010, stema României de pe pupitrul de la Palatul Cotroceni, de

unde se adresa preedintele Traian Bsescu a fost modificat, culoarea de fond fiind schimbat

cu violet. În fond, consider c toat aceast situaie iscat nu a fost decât o tehnic de manipularea maselor, neavând un correspondent palpabil în arealul realitii.

În concluzie, parafrazând literatura de specialitate, comunicarea politic este un câmp în

care se intersecteaz diverse modaliti de persuadare a electoratului. Strategiile de proiectare

importate din marketing structureaz proiectul actorului politic ca Äofert´ (politic) construit în

conformitatea cu Äprofilul pieei´ (electorale). Oferta actorului politic este destinat grupurilor

sociale int ale cror ateptri, percepii i nevoi sunt diagnosticate în prealabil pe baza unor

tehnici de sondare a pieei. Oferta este, aadar , proiectat dup o harta electoral care indicsegmentele sociale disponibile s accepte oferta.

8http://ro.wikipedia.org/wiki/Flac%C4%83ra_violet%C4%83



Bibliografie:

y Beciu Camelia, P olitica discursiv. P ractici politice într-o campanie electoral, Editura

Polirom, Iai, 2000;

y Herjeu Radu,

T

ehnici de propaganda, manipulare i persuasiune în televiziune, pp.117-118,sursa:http://dorinpopa.files.wordpress.com/2008/04/herjeu-radu-tehnici-de-propaganda-

manipulare-si-pers-in-tv.pdf

y Editorial Sfera Politicii, Camelia Beciu, P oliticul, arenele mediatice i practicile de

dezbatere, , pp.4-5, Nr. 135 / 2009, pagini: 37, pe www.ceeol.com;

y http://ro.wikipedia.org/wiki/Flac%C4%83ra_violet%C4%83

comunicare, manipulare şi persuasiune

Documents