comsarea terenurilor agricole

7/23/2019 comsarea terenurilor agricole

1/4

Cred ca ne-am saturat toti sa ni se repete, de 20 de ani, ca terenurile agricole de la noi din tara

sunt extrem de faramitate. Demult, autoritatile ar fi trebuit sa faca ceva, in primul rand prin

legislatie, sa stimuleze comasarea. Cel mai normal, mi se pare mie, ar fi sa se acorde prime

batranilor care cedeza ternurile lor in favoarea unor tineri care isi formeaza ferme si au nevoie

de suprafete mai mari.

Nimic nou sub soare! Politicile referitoare la structurile agricole nu sunt noi, nici pentru

omania si nici pentru uropa... "ai ales in tarile din #est, astfel de politici au fost aplicate

inca din anii $%0. Planul "ans&olta fost propus, in '(%(, de )icco "ans&olt, comisar

european pentru *gricultura si fost ministru al *griculturii in +landa. a acea vreme, lucrurile

aratau si in comunitatea europeana similar cu ce se intampla in prezent in omania. *dica

0 din exploatatiile agricole erau prea mici, populatia rurala activa era imbatranita, iar

productia sub potential.

Politica *gricola Comuna a avut in vedere, de la inceputurile ei, exploatatiile agricole medii

de tip familial, fara sa de-zavanta/eze exploatatiile de tip industrial.

Politica aceasta s-a dovedit a fi una extrem de eficienta daca privim structura exploatatiilor

agricole din tari precum ranta, 1ermania si +landa. De exemplu, in ranta, la sfarsitul anului

200, erau 2%.000 exploatatii agricole 3in '( erau %00.0004 dintre care peste 50 cu

dimensiunea situata intre 25-'00 &a, ' aveau o dimensiune intre '00-200 &a, iar 20 peste

200 &a. 6n 1ermania, suprafata medie a exploatatiilor agricole este de 25 &a, 75 dintre

exploatatii fiind intre '0-50 &a, iar peste '00 &a sunt doar (,' 3mai ales in 1ermania de

est4.

)i in +landa numarul exploatatiilor a scazut de la peste 00.000 3cat era in anii $704 pana la

75.000, cat sunt astazi. 0 au o suprafata intre '0 si 50 de &ectare. Propunerile de reforma a

P*C, expuse de comisarul pentru agricultura, Dacian Ciolos, au in vedere mai ales fermele

familiale de tip european. "asurile de ecologizare, de $inverzire$ a agriculturii prin plati din

bugetul 8 tintesc catre asigurarea unor venituri ec&itabile pentru agricultori. 6nclusiv, pentru

cei care traiesc in zonele defavorizate natural.

Comasarea terenurilor agricole - sansa unei noi generatii de fermieri


2/4

xploatatii numeroase lucrate de persoane in varsta

6n omania se gasesc cele mai multe exploatatii agricole din 8, peste 9 milioane, adica 0

din totalul fermelor din 8niune. *vem o puternica fragmentare a terenurilor. )e spune ca ar fi

peste 90 milioane de parcele, ceea ce impiedica o buna exploatare si ridica probleme in

aplicarea te&nologiilor performante. Din acest motiv, se obtin productii reduse cantitativ si

calitativ.

+ alta problema o reprezinta varsta celor care se ocupa de munca pamantului. Din totalul

persoanelor ocupate in sectorul agricol, 5 au peste 55 de ani. Datele arata o pondere

ridicata a persoanelor varstnice, cei mai multi cu posibilitati reduse de a realiza investitii in

scopul largirii si dezvoltarii exploatatiei.

6storia din ultimii 0 de ani a tarilor europene vestice ne-a dovedit ca, pentru a produce mai

mult si mai calitativ, trebuie, in primul rand, stabilita dimensiunea optima a unei exploatatii

agricole pentru fiecare zona, in paralel cu formarea si incura/area unei noi generatii de

agricultori.

6n omania, datele preliminarii din ecensamantul 1eneral *gricol 20'0 ne spun ca suprafata

agricola necultivata este de 2,2 milioane &a. Din pacate, nu se stie unde sunt, care este

ponderea lor in fiecare /udet, cate sunt terenuri periurbane, cate respecta doar anumite

prevederi din Codul :unelor Practici de *gricultura si "ediu$ De asemenea, nu se stie care

este structura proprietarilor care nu si-au cultivat pamantul. Cate sunt ale institutiilor statului,

cate ale unora care au decedat sau care nu locuiesc la sat$

a fel, nu stim cati sunt pensionari sau persoane active, cati beneficiari sunt pentru sc&ema de

plata unica pe suprafata.

ormele de spri/in de pana acum au dat gres

De-a lungul timpului s-au incercat mai multe forme de spri/in, dar nici renta viagera si nici

pensionarea anticipata sau stabilirea tinerilor in mediul rural nu au dat rezultatele scontate in

comasarea terenurilor. #ina o poarta slaba mediatizare, prezentare si implementare a acestor

masuri, dar si sumele mici, alocate pentru aceste a/utoare. Daca formele de spri/in de acest tip

nu au dat roade, atunci o masura de tipul sc&imbului voluntar de parcele intre proprietari, care


3/4

a functionat in mai multe tari, printre care si 8ngaria, are cu atat mai putine sanse de reusita.

*sta daca nu se sc&imba in mod semnificativ forma si marimea suprafetelor.

*stazi, un fermier nu prea poate sa-si formeze o mica ferma sau sa-si extinda proprietatea,

pentru ca terenul din /urul sau nu are, de regula, rezolvata situatia proprietatii. )i atunci, cea

mai potrivita masura ar fi, tinand cont si de experienta altor tari, o formula ;e la campie, intre 25-'50 &a4. *poi, sa le vanda 3prin creditare pe termen

lung si o perioada de gratie4, sa le arendeze fermierilor activi sau ca start-up-uri, in baza unui

plan de afaceri.

6ntr-un astfel de program - interventie de stat, ca beneficiari ar trebui sa intre doar cei care au

cunostiinte profesionale de specialitate 3absolventi de cursuri de perfectionare, absolventi de

licee agricole sau c&iar scoli superioare de profil4. *cest lucru ar fi in concordanta si cu

viitoarea P*C, care-si propune ca succesiunea familiala sa nu mai fie cea mai importanta

forma de reinnoire a populatiei active din agricultura.

6n prima faza, ar trebui sa se cumpere terenurile necultivate din randul celor care nu primesc

plata la &ectar sau de la cei care nu mai locuiesc in mediul rural.

8n program de acest tip ar a/uta la=

- diminuarea suprafetei necultivate>

- rezolvarea transferului de terenuri dintre generatii 3prin suportarea de catre stat a

c&eltuielilor de succesiune, intabulare si cadastrare4>

- iesirea din agricultura a unui numar mare de lucratori agricoli care depind de productia de

subzistenta.


4/4

Pentru a fi stimulati sa-si vanda terenul pe care il au in proprietate, cei care se retrag din

agricultura pot sa primeasca, dupa un model care a functionat in ranta, contravaloarea

productivitatii terenului pe care il vand>

*vanta/ele pe care le-ar obtine statul dupa o astfel de interventie pe piata funciara ar fi=

- formarea unui numar mare de ferme medii, deci a clasei de mi/loc in mediul rural>

- trecerea de la o agricultura de subzistenta la una antreprenoriala>

- cresterea gradului de asociere si cooperare 3prin posibilitatea ca, odata cu terenul, sa fie

oferit tinerilor fermieri si un pac&et cu utila/e agricole care sa deserveasca in comun mai

multe asemenea ferme> sau, acestia sa fie coordonati pentru a se asocia in forme specializate

pentru= aprovizionare de inputuri, depozitare sau prelucrare de produse si accesarea de

instrumente financiare4>

- cresterea fortei de munca fiscalizate si a gradului de impozitarea a veniturilor provenite din

agricultura.

Nu este exclus ca aceasta propunere sa starneasca retineri, pentru ca statul ar trebui sa puna la

dizpozitie, cel putin la inceput, o suma importanta. 6n general, finantistii nostri nu au privit

mai departe de ziua de azi, nu au avut in vedere rolul de roata volanta pe care l-ar putea avea o

investitie bine plasata in tinerii producatori agricultori.

Daca ne uitam insa la alte tari, vedem ca acest model economic a fost un succes, atat in ceea

ce priveste recuperarea acestei investitii a statului, dar si in ceea ce priveste dezvoltarea unei

noi agriculturi, mai dinamica si mai productiva. Pentru noi, acest model poate sa aiba o

contributie importanta in redesenarea unor noi mentalitati in mediul rural si mai ales in

dezvoltarea unei economii cu adevarat de piata.

comsarea terenurilor agricole

Documents