comportamentul social si de procurare a hranei la diavolul tasmanian

8/17/2019 Comportamentul Social Si de Procurare a Hranei La Diavolul Tasmanian

1/14

Comportamentul social,de procurare a hranei şiboala specifică la

DIAVOLUL TASA!IA!

Sarcophilus harrisii

1


2/14

Cuprins

1.Încadrare taxonomică a speciei......................pag.3

2.Caracteristice morfologice........................pag.4

3.Arealul de „ieri”,arealul de azi......................pag.

4.Comportamentul social.........................pag.!

.Comportamentul de procurare a"ranei.................pag.#

!.$oala specifică la %ia&olul 'asmanian('umoră facială........................pag.11

).Conser&are(măsuri,programe,rezultate.......pag.12

*.$i+liografie..........................pag.14

2


3/14

"#$ncadrare ta%onomică a speciei

&e'n Animalia $ncren'ătura Chordata

Clasa Mammalia Subclasa Marsupialia

Ordinul Dasyuromorphia(i'#"# Sarcophilus harrisi

(amilia Dasyuridae )enul Sarcophilus Specia arcop"ilus "arrisii

Naturalistul George Harris a fost primul care a publicat în 18! descrierea Dia"olului #asmanian$(i'ura "%&numindu'l Didelphis ursine(Mai t)r*iu&în anul 18+8 acesta este rebote*at Dasyurus laniariusde c,tre -ichard ./en&ca mai apoi s, fie încadrat în genul Sarcophilus în 1801 i s, fie denumitSarcophilus harrisii dup, numele celui ce'l descrisese&de c,tre 2ierre 3oitard&un cunoscut geolog i botanist france*( 2rintr'o re"i*uire a încadr,rii sistematice a acestuia&în anul 148! s'a încercat s, i se schimbenumele de specie în Sarcophilus laniarius&pe baya descoperirii unei fosile pe continentul australian(5ncele din urm, comunitatea interna6ional, nu a fost de acord cu schimbarea&astfel c, specia i'a p,stratdenumirea p)n, ast,*i(Anali*ele filogenetice demonstrea*, c, dia"olii sunt mai degrab, înrudi6i cu2isica tigru dec)t cu #igru #asmanian&disp,rut definiti" în anii 7+( De m,rimea unui c)ine&Dia"olii i'au c,p,tat acest nume imediat dup, ce primii coloni*atori

europeni au fost de'a dreptul înfiora6i de sunetele i r,getele scoase în specia noaptea de acesteanimale(

3


4/14

*#Caracteristice morfolo'ice

Dia+olul Tasmanian Sarcophilus harrisii- este cel mai mare carni"or marsupial înc, în "ia6, dinAustralia&a")nd o construc6ie robust, i îndesat,&cu capul mare i coada lung, c)t um,tate din

lungimea total, a corpului(Dia"olii tasmanieni înmaga*inea*, gr,simi în coad,&deci e9emplarele bolna"e sunt uor diferen6iat deoarece au co*ile mai sub6iri( . gland, ano'genital, situat, la ba*a co*ii produce secreții puternic mirositoare atunci c)nd este agitat sau se simte amenințat& un miros în6ep,tor

ce ri"ali*ea*, p)n, i cu sconcii& secreții utili*ate și pentru marcarea teritoriului(2icioarele din fa6,sunt pu6in mai lungi dec)t cele din spate&dar asta nu'l poate împiedica s, se deplase*e i cu 1+'10 :m

pe or,&îns, numai pe distan6e scurte(Dup, cum putem obser"a în fi'ura *(&blana de regul, este neagr,'cenuie cu c)te"a pete mai închise la culoare pe spate i ca i caracter distincti" sunt petele albe

frec"ente pe piept i pe partea posterioar, a coloanei "ertebrale(

(i'#*#orfolo'ie Sacophilus harrisii///(de"iantart(net

Masculii sunt mai mari i robuti dec)t femelele&a")nd capul de m,rimea medie&lungimea corpului de;


5/14

.#Arealul de /ieri0,arealul de a1i

5n trecut&cam p)n, acum 0'(

5


6/14

3#Comportamentul social

Cu toate c, sunt r,sp)ndi6i în toate habitatele de pe insul,& Dia"olii #asmanieni prefer, mult*onele de p,dure din interiorul insulei dar i pe cele de coast,(iind un animal crepuscular i nocturn îi petrece timpul *ilei în mare parte în "i*uin, sau prin desiurile p,durilor($(i'ura 3%

(i'#3#Sarcophilus harrisii 4n adăpost

2uii se pot c,6,ra în copaci& lucru ce de"ine tot mai dificil îns, odat, cu creterea& pot înota(.cup,teritorii de aproape 8'= :mE&dar care se suprapun cu teritoriile multor alte animale( Cu toate c,")nea*, solitari& de"orarea unei pr,*i este un e"eniment social unde se pot aduna p)n, la 1= indi"i*iodat,& iar lupta lor pentru po*i6ia dominant, în grup poate fi au*it, de la mare dep,rtare$c)6i"a:ilometri%(Studii recente f,cute asupra comportamentului acestor animale au dus la identificarea a

aproape = de posturi i 11 sunete diferite folosite de acestea în timpul hr,nirii(Acest lucru duce laconclu*ia c, po*i6ia dominant, în grup se c)tig, prin atitudinea fi*ic, i "ocal,& lucru îns, ce nue9clude din comportament i luptele&dese mai ales în r)ndul masculilor care prin agresi"itatea lor las,cicatrici ad)nci în r)ndul semenilor( Gura larg deschis, i m)r)itul dia"olilor sunt înel,toare& netiindde fapt c, acest comportament &care pare s, a"erti*e*e pericolul&sur"ine mai degrab, din teama iincertitudinea lor dec)t din agresi"itate (i'ura#5-#

6


7/14

(i'#5#Luptă 4ntre Dia+olii Tasmanieni

Dia"olii #asmanieni eman, un miros ustur,tor atunci c)nd sunt stresa6i& lucru ce îi aseaman, cusconcii& iar atunci c)nd sunt irita6i putem obser"a cu uurint, faptul c, interiorul urechilor cap,t, oculoare roiatic,(Farietatea de 6ipete& str,nuturi ascu6ite i tuse pronun6at, sunt consecin6eletemperamentului acestui animal care caut, pe c)t de mult posibil s, e"ite luptele care ar d,unaspeciei(Dia"olii tasmanieni lupt, unii cu altii& pro"oc)nd r,ni gra"e i uneori chiar moartea(l este unanimal care ")nea*, solitar dar se adun, în timpul hr,nirii i al împerecherii(5n acest ca* pot ap,realuptele& pro"oc)ndu'i r,ni se"ere(Mul6i adul6i de se9 masculin au cicatrici pe fa6, i le*iuni ca urmarea luptelor de împerechere( 5n timpul luptelor dia"olii "ocali*ea*, în mod constant(i'ura#6#-, pot lua po*i6ii bipede&cl,tina din cap dintr'o parte în alta i se muca de f,lci produc)ndu'i pagube importante(

Animalul în"ins de obicei fuge s, se ascund,& iar cel care în"inge îl urm,rete îndeaproape muc)ndu'l

de crupe în timpul urm,ririi(Brm,rirea se produce pe o distant, de 1 m i în *ig'*ag( nterac6iunilefi*ice în urul "alorii alimentare implic, beneficiul de a m)nca sau riscul de a fi mucat(

7


8/14

(i'#6#odul de comportamentare prin 2ipete la Sarcophilus 7arrisii

Animalul în"ins de obicei fuge s, se ascund,& iar cel care în"inge îl urm,rete îndeaproapemuc)ndu'l de crupe în timpul urm,ririi(Brm,rirea se produce pe o distant, de 1 m i în *ig'*ag(nterac6iunile fi*ice în urul "alorii alimentare implic, beneficiul de a m)nca sau riscul de a fimucat(Cel care se hr,nete poate fi pri"it ca un indi"id dominant iar for6a acestei po*i6ii dominantescade odat, ce se apropie de sa6ietate( Masculii adul6i au ar,tat un grad mai mare de cicatri*are i r,nideschise dec)t orice alt, grup, de ")rst, sau se9(Aceasta se e9plic, prin faptul c, masculii adul6i au

ne"oie de un timp mai mare pentru a atinge m)ncarea suficient, pentru masa lor corporal, i prinurmare a crescut e9punerea la interac6iuni între aceti indi"i*i(

8


9/14

5#Comportamentul de procurare a hranei

Dia"olul #asmanian este considerat ca fiind un pr,d,tor oprtunist&")n)nd canguri de dimensiuni maimici&în general mamifere de mici dimensiuni&dar i oi&p,s,ri&peti&materii "egetale&fructe&insecte&broate i reptile& îns, cea mai mare parte din dieta sa este constituit, din leuri icarcasele osoase ale unor macro"ertebrate (i'ura8-#

(i'#8#odul de procurare a hranei la Sarcophilus harrissi

Dieta aceasta ba*at, pe cada"re l'au f,cut pe acest animal s, fie supranumit aspiratorul#asmaniei7&o component, foarte important, a ecosistemelor din #asmania(Hrana lor *ilnic, este foartedi"ersificat,& m)nc)nd o cantitate de hran, repre*ent)nd cam 1


10/14


11/14

6#;oala specifică la Dia+olul Tasmanian<Tumoră facială

Cunoscut, generic sub denumirea de D#D$De"il acial #umour Disease%&aceast, form, de cancera fost confirmat, din =8 i p)n, acum în peste ;? din suprafa6a #asmaniei&i este responsabil, pentru declinul în propor6ie de peste 4? a unor popula6ii din diferite *one( Declinul este mai accentuat acolo unde boala a fost semnalat, mai de"reme i anume în parteanord'estic, i central'estic, a 6,rii( 3oala se manifest, prin pre*en6a în celulele canceroase doar a 1+ cromo*omi$nu 10 cum e normal laun e9emplar s,n,tos%&ceea ce duce la apari6ia unor tumori la ni"elul fe6ei&care se e9tind treptat c,treca"itatea bucal, sau chiar alte p,r6i ale corpului&astfel indi"idul afectat moare în urma inani6iei sau achinului pro"ocat de le*iunile cau*ate de tumoare($(i'ura "=%

(i'#"=#>+olutia tumorii faciale

11


12/14

O formă neobişnuită de cancer facial care a decimat în foarte scurt tim circa 75!000de animale!"ceastă formă de cancer se caracteri#ea#ă rintr$un %rad mare de

transmsibilitate şi este fatal!&e răs'ndeşte în %eneral din cau#a muşcăturilor în timul

lutelor entru (rană şi îmerec(ere!)in cau#a acestei boli secialiştii au obser*at şi o

modi+care a comortamentului animalelor,acestea îmerec(indu$se mai de*reme şi d'nd

naştere uilor în anotimuri nerielnice-uii care se nasc iarna au şanse mici de

sura*ie.uire/!Oamenii de ştiintă au anali#at situa.ia şi o arte din ei sunt de ărere că ocau#ă ar + ca (rana acestor animale să +e otră*ită cu esticide sau alte tiuri de

oluan.i!

De 1 ani se efectuea*, cercet,ri în scopul descoperii unui "accin care s, stope*e aceast, form, decancer(5n r)ndul indi"i*ilor captura6i i studia6i&cei mai afecta6i sunt masculii&urma6i de femele i pui&totui un e9emplar afectat de boal, moare la c)te"a luni de la instalarea bolii&mai precis dup, + luni( Dup, cum putem obser"a i în (i'ura "=, în prim, fa*, boala apare la ni"elul botului sub formaunor e9crescente&care mai apoi se de*"olt, i aung s, se de*"olte i s, acapare*e întregcorpul&indi"idul afectat murind în urma încet,rii bunei func6ion,ri a organelor sau de foamete(

Alte cau*e@ Di"ersitatea genetic, sc,*ut, Stri"ite de maini 5nmul6irea alarmant, a "ulpilor$principalul pr,d,tor al dia"olilor% Schimb,rile climatice Distrugerea i fragmentarea habitatelor

8#Conser+are


13/14

5n afar, de statul #asmanian multe agen6ii pentru protec6ia animalelor adun, fonduri prindona6ii on'line(

Ministerul #ransporturilor i De*"olt,rii nfrastructurii din #asmania a f,cut un pasimportant în reducerea accidentelor în care sunt ucii Dia"olii #asmanieni prin introducereade idicatoare i m,suri speciale de siguran6, în trafic&care s, ocroteasc, aceste animale i nunumai( Sub presiunea poate a aceste maladii numite D#D&lucrurile s'au derulat uimitor astfelc, Gu"ernul #asmanian este principalul aparat administrati" preocupat cu sal"area acesteispecii i nu numai&în mod general de protearea ariilor naturale ale 6,rii( Astfel din 148= i p)n, în pre*ent s'au demarat proiecte i programe de l,rgire agrani6elor ariilor proteate&aung)ndu'se de la 1+? din suprafa6a total, a #asmaniei la peste04? de teritoriu aflat sub titulatura de -e*er"a6ie Natural, S,lbatic,( 5n ultimii trei ani gr,dinilie *oologice din Australia au crescut 1! de e9emplareform)nd astfel&dac, putem s, o numim aa&o popula6ie sal"atoare a speciei(i "or s, cree*e pe insula Maria o colonie de dia"oli tasmanieni îns, se tem ca pre*en6a lor s, nu fie oamenin6are pentru popula6iile de p,s,ri rare i insecte aflate pe insul,(

13


14/14

9#;iblio'rafie

• Archer&M( A(3aynes $14!=%(2rehistoric mammal faunas from t/o small ca"es in the e9treme

south/est of Iestern Australia(Journal of the -oyal Society of Iestern Australia(

comportamentul social si de procurare a hranei la diavolul tasmanian

Documents