comoara duhovniceasca, din lume adunata...lume, cu excepf,a faptelor bune, se va lua de la noi, dar...
TRANSCRIPT
SfAntul Ierarh Tihon dinZadonsk
Comoare duhovniceasce,din lume adunatf,
Traducere: Rasofora Domnica falea
Carte tiparitd cu binecuv0ntareaPrea Sfin{itului Plrinte GALACTION,
Episcopul Alexandriei gi Teleormanului
Editura Cartea OrtodoxiODIIIIVRff CqVMCHIIlIfl
2008
CUPRINS
Partea I................. """"51. Lumea.. """""""52. Soarele """""""63. Tat[l gi copiii..... """"""""1'44. StdpAnul gi robul... """"""'185. imparatul gi sluga care nu ii arattr respect - rf,ufdcdtoruI""""""' """""'2L6. Prizonierii gi eliberatorul lor..........'.'. """"""""""'23
8. Cefintemni]at gi eliberatorul'........'...,.'. """"""""'279. Criminalii qi vestea adustr spre bucuria 1or..'...... """"""'"""'2810. Oamenii care trtriesc in mizerie 9i implratul
11. Cel osAndit gi condamnarea lui la moarte """"""3512. lmptrratul aqteptat de cetileni, sosirea lui in oraq
giprimirealuidecdtrecet[}eni'........'.'...fg. Omut de rAnd, infiat de o persoanl importantA............." """38L4. Binefdcitorul qi cel nerecunoscdtor fa
558
Partea a II-a """"""287103. invAfdturi............ """""'287104. Abecedaru1......... """""290105. invAldtorul qi ucenicii..... """"""""295106. Mult ifi sunt indatorat.. """""""""3031.07. Despre cei nepisdtori, care nu-gi aduc aminte de binefdcltot...........317
108. El gi-a savArgit lucrarea gi a plecat'. """""""""322109. Cet[]enii care igi aqteaptd impiratul in ora$ul1or...............................391
1L0. Unul se va lua gi altul se va l{sa.. """"""""""'3941LL. JurdmAntul.......'. """""'396'l'12. Baia """""" 398
559
560
153. PAntecele...'.""""' """""530154. Omul cade in groaPa pe care el insuqi a fdcut-o"" """"""534155. A face cuiva pe plac..'... """"""""' 535
156. R[pitoru1....-.....'. """""5M1,S7.innevoie, ne ducem cu gAndul la imprejurf,ri asemdndtoare........ .....547
56r
.€)@,,.{$q$c$.-
Partea I
AQa cum negustorul adund feturite mdrfuri din diferite ldri 9i teaduce, gi le pdstreazd la el acasd, tot aEa gi cregtinul poate sd adune din aceastdlume ghnduri folositoare de suflet, sd le pund tn inima lui gi prin acestea sd sezideascd sufletul sdu.
1..
Lumea
Nimic nu existd de Ia sine. Orice orag - nu existd de la sine, cieste construit de alf,i; orice casd - nu existd de la sine, ci este construit[de alf,i. Orice scrisoare, orice carte - nu existd de la sine, ci sunt scrisede alf,i. intr-un cuvant, nici un lucru nu existd de la sine, ci este creat dealFi. La fel, nici aceast{ lume nu existd de la sine, ci Ziditorul ei acreat-o. ,,El A zis gi s-au fdcut, El a poruncit gi s-au zidit" (psalm 148: 5).Acest Ziditor este Dumnezeul nostru, intr-o singurd fire qi intreit in fefe,in Care credem, pe Care fl marturisim gi Cdruia I ne inchindm - Tatdl,Fiul qi SfAntul Duh.
Dumnezeu-Ziditorul nu a creat lumea aQa cum fac oamenii.oamenii creeazd ceva din altceva, adicl fac un lucru dintr-o materiedeja existentd; Ei chiar qi aceasta o fac cu osteneald. Dumnezeu irsi acreat aceastd lume, adicd cerul, pdmAntul Ei toate cele ale lor, din nimicgi flrd de osteneald, doar cu voinfa qi cu cuvantul. E/ a zis Ei s-au fdcut, Ela poruncit Ei s-au zidit. Aceastd lucrare aratd puterea atotsttrpAnitoare alui Dumnezeu. Mintea noastrd, care ne spune cd din nimic nu se poatecrea ceva/ nu poate inlelege cum a fost sdvArqittr din nimic alcdtuireamdreatfi a acestei lumi. Dar credin]a completeazd.Iipsurile raf,unii qi oconvinge sd recunoascd aceasta: cd Dumnezeu poate sd facd orice,pentru ci este Atotputernic. ,,Cd la Dumnezeu nimic nu este cu nEutinfd"(Luca 1: 37). ,,Prin uedinld tnfelegem cd s-au tntemeiat aeacurile princuakntul lui Dumnezeu, de s-au fdcut din nimic cele ce se udd" (Evr. 11: 3).Credinfa aude mflrturia SfAntului Duh: ,,La tnceput a fdcut Dumnezeucerul gi pdmhntul" (Fac. 1: 1), gi nu se indoieqte de aceasta.
in acelagi fel in care scriitorul unei cf,rfl izvodeqte din mintea saideile Ei le aEterne pe hartie, in acest mod scriind cartea, din nimiccreAnd ceva, la fel gi Atotirleleptul gi Atotputernicul Creator, tot ceea cea avut in gandul Sdu dumnezeiesc ai tot ceea ce a voit, a sivargit. AQacum cartea are douh coperf,, tot astfel qi El a creat lumea: cer gi pdmAnt.in aceastd carte desluqim Atotputernicia, Atotinfelepciunea gi Bunatatealui Dumnezeu. Atotputernicia - pentru cd a creat totul din nimic, doarcu vointa gi cu cuvantul. Atotinfelepciunea - pentru cd toate cuintelepciune le-a ftcut: ,,Toatecutnfelepciunete-aifdcut" (psalm 103:25).Buntrtatea - pentru cd pe toate, nu penku Sine, ci pentru noi le-a fdcut.Binele se face de la sine insuEi. Dumnezeu nu are nevoie de nimicpentru Sine, cdci, precum odinioari, tot aqa gi acum, qi in vecii vecilor seafld intr-o stare de fericire atotdesdvArqitd.
2.
Soarele
inaintea rdsf,rifului de soare este irrtuneric qi noapte; pe mdsurtce soarele se inalfd, intunericul se risipegte qi lumina strdluceqte tot maiputernic. Aqa gi inaintea venirii lui Hristos, soarele drepttrfli,ilrtunericul acoperea irtreaga flpturd qi noaptea era adancd. Dar, ?:rdattce acest Soare a inceput sf, strdluceascd Ei razele-i prea calde le-a kimispeste tot pflmAntul, o prea caldd Ei prea dulce zi au str{lucit in sufletelenoastre. Astfel s-a implinit cuvAntul prorocesc: ,,Poporul care stdtea tntntuneric a adzut lumind mare gi celor ce gedeau tn latura gi in umbra morfiilumind le-a rdsdrit" (vezi Is. 9: 1; Matei 4: 1,6). ,,Noaptea e pe sfilrgite; ziuaeste aproape. Sd lepdddm dar lucrurile tntunericului gi sd ne tmbrdcdm cuarmele luminii. Sd umbldm cuaiincios, ca ziua: nu in ospele gi tn befii, nu tndesfrkndri 9i tn fapte de rugine, nu in ceartd gi in pizmd; ci tmbrdcafi-vd inDomnul Iisus llristos gi grija de trup sd nu o face;i spre pofte" (Rom. 13: 12-14). Sa facem gi noi dupd inv{,tdtura Apostolului gi vom fi fiii luminii giai zilei.
Tofl oamenii triiesc in lumina soarelui care strdluceqte pe cer,iar soarele priveqte la tofl qi la fiecare in parte. La f.el, oamenii viefuiescfiraintea lui Dumnezeu, Cel prefutindeni prezer* qi Care pe toate levede; $i, orice fac, orice gAndesc, orice cugettr, pe toate le vededumnezeiescul ochi. ,,Din cer a priait Domnul, odzut-a pe tofi fiii oamenilor.Din locagul Sdu, cel gata, priait-a spre toli cei ce locuiesc pdmilntul" (psalm
6
32: 74-1,5). $i de asemenea: ,,Ai Cdrui ochi sunt deschigi asupra tuturorcdilor fiilor oamenilor, ca sd dai fiecdruia dupd cdile lui gi dupd roadele faptelorlui" (ler. 32: 19). $i inc{: ,,Ochii Domnului de zece mii de ori sunt mailuminogi deckt soarele gi prioesc la toate cdile oamenilor gi odd toate pdrfile cele
ascunse. Mai inainte de a se fi fdcut, toate sunt cunoscute Lui; aga gi dupd ce
s-au sdailrgit" (inf. Sir. 23 27 -28).
Noi trebuie sd stf,m fi:raintea lui Dumnezeu ca inainteaAtotvdzttorului, a Celui ce rdsplf,teqte fiecdruia dupi calea sa, sd
umbldm cu teamd, cu fricd qi cu evlavie gi si dorim sf, se implineascdvoia Lui cea sfAntd, ca sd nu aducem intristare mireflei Sale. ,,Deci lualiseama cu grijd, cum umblafi, nu ca nigte netnfelepfi, ci ca cei tnfelepfi", .nespune Apostolul (Ef. 5: 15).
O, omule! Dumnezeu priveqte la tine qi vede tot ce faci, tot ce
gAndeqti, tot lucrul pe care-l incepi qi tot ce cugefl; tot ce iubeqti, tot ce
urdqti, tot ceea ce te mAngAie gi tot ceea ce te scArbeqte, tot ceea ce cauf,qi tot lucrul de care fugi. S[ te gAndeEti neincetat ta EL la Creatorul tdu,Care vede cum te po$i cu aproapele, ce gi cum vorbeEti, ce gi cumintrebi qi rdspunzi; Care aude gi ifl va rdspl[ti dupd viefuirea ta gi dupdroadele initiativelor tale. Ia aminte, iubitule, poartd-te cu grijd, nuprecum cei nebuni, ci precum cei in,telepfi.
CAnd soarele strf,luceqte pe cer/ totul se limpezeqte. Fiecare iqivede drumul pe care trebuie sd meargd, qtie incotro sf, meargd, ce sd
facd Ei de ce sf, se fereascd. Vede, deosebeqte un lucru de altul qi ce estefolositor de ceea ce este vdtflmfitor, E.a.m.d. ,,legi-aa omul la lucrul sdu gi
la lucrarea sa pfrnd seara" (Psalm L03: 24). Aga se intAmplfl qi cu sufletul incare strf,luceqte Hristos, Soarele DreptlFi. Un astfel de suflet vede tofulclar, cunoaEte pldcerile qi deEertdciunea acestei lumi, cunoaqte binele Ei
rdul, patima gi virfutea, paguba qi folosul, calea citre pierzare qi calea ce
duce la viafa veqnici; sdvArqeqte fapte binepldcute lui Dumnezeu gi
folositoare luiqi. Unui astfel de suflet ii este dulce cuvAntul luiDumnezeu, precum dulce ii este insuqi Domnul. El socoteEtedegertdciune tot ceea ce este pldcut qi bun in aceastd lume, amintindu-EicuvAntul MAntuitorultti: ,,Pentru cd ce-i oa folosi omului, dacd oa cAgfiga
lumea tntreagd, iar sufletul sdu tl aa pierde?" (Matei 16: 26); Ei tindetotdeauna spre fericirea vegnicd. O singurd dorinff, are: cum sd-i fiebinepllcut lui Dumnezeu qi sd se numere in ceata celor mAntuifi. Fericiteste sufleful pe care il cerceteazfl Lumina dumnezeiascd!
Instr, cAnd soarele apune, afunci se aqtern noaptea qiinfunericul. oamenii nu vdd nimic, nu deosebesc un lucru de alful Eimerg ca orbii, cad in groapd Ei nu gtiu cum sf, evite primejdia. Oasemenea stare au sufletele in care nu strdlucegte lumina lui Hristos. EibAjb6ie precum orbii, nu deosebesc binele de rdu, folosul de pagubd,cad din ptrcat i:r pdcat. Se agafd de cele ce nu sunt nimic fur sine gi lastdeoparte ceea ce este de pre!. Cugetf, cd merg pe un drum drept, flrtr siqtie cd vor cf,dea in groapa propriei pierzdri. De fapt, ei s-au impreunatcu deEerttciunea acestei lumi qi ii preocupd numai cum str adune avuflemare, cum sd cAqtige vrednicii inalte, cum si fie sldvif, in aceastd lumeEi altele de acest fel, ingrijindu-se prea puf,n de comoara mAntuiriivegnice qi luAnd in considerare lucrurile cele mai neinsemnate. Aceastaeste vrednic de mirare sau mai degrabd vrednic de compdtimire! Luaf,aminte cf, cei ce pf,rf,sesc aceastf, via!f, lasf, totul in urmf, qi pleac[ goidin lume, dupf, cum goi au Ei venit pe lume. Ca Ei cum ar trdi vegnic peptrmAnt aqa se strdduiesc Ei bogafii. Este de mirare instr cd nu p{gAnii,cei care nu au fir ce ntrddjdui, rdttrcesc printre aceste deqerticiuni, ciaceasta o fac creqtinii, adicd cei chemafl la viala qi fericirea veEnict,despre care totdeauna aud la citirea Evangheliei. q omule sdrac qiblestemat! Cum nu vezi inqeltrciunea acestei lumi? Cum alergi dup[ celece reprezintd nimicuri gi se risipesc repede, ca fumul? Cum nesocoteEticeea ce este adevir qi ceea ce este veqnic? Tot ceea ce avem in aceastdlume, cu excepf,a faptelor bune, se va lua de la noi, dar niciodati ceeace primim in veqnicie.
Pentru ca omul sf, fie slobozit dinh-o asemenea orbire gi un aqaintuneric gi str fie luminat de lumina lui Hristos, trebuie sd se apropie deHristos, Lumina cea adeviratt, Ei, impreun{ cu orbii, sd-L roage:,,Miluiegte-ne pe noi, Doamne, Fiul lui Daoid!" (Matei 20: 30). Sd priveasctintotdeauna la exemplul vief,i Sale sfinte gi si urmeze pagilor Lui sfinfl.Hristos, Lumina' cea adevdratd,, va lumina afunci un astfel de om.Pentru cf,, dacd avem inaintea noastrt lumina gi privim la ea, atunci neluminim. La fel gi sufletul, cAnd se apropie de Hristos qi privegte lasfinfenia viefli Lui, urmAndu-i, afunci se lumineazd, cu lumina Lui. CucAt ne apropiem mai mult de Lumind, cu atAt mai mult ne luminf,m.Lumina este Hristos. Cu cAt venim mai aproape de aceastd Lumint, cuatAt mai mult ne lumindm Ei chiar de pe acum nu vom mai umbla inintuneric: ,,Et.t sunt Lumina lumii; cel ce Imi urmeazd Mie nu aa umbla tntntuneric, ci oa aaea lumina oiefii" (Ioan 8: 12), clci cei ce urmeaz[ lui
Hristos nu vor merge in intuneric. Vor merge insf, tr intuneric cei ce se
indepdrteazd, de aceastd Lumind.Aqa cum soarele incdlzegte toate cele de sub cer 9i le df,ruieqte
via!f,, tot astfel qi Dumnezeu,soarele cel vegnic, i:rcdlzeqte qi insufleleqtecu cf,ldura dragostei Sale intreaga creaf,e gi, mai Presus de toate,neamul omenesc. ,,Cdci in El trdim gi ne migcdrn gi suntem" (Fapte 17:28).Revarsd neqtirbit spre noi cf,ldura dragostei Sale Ei - ce e mai importantdecAt toate - spre noi, cei ce ne-am indepdrtat de El, cei pierdu!. ,,CdciDumnezeu aga a iubit lumea, ?nckt pe Fiul Sdu Cel Unul-Ndscut L-a dat ca
oricine crede tn El sd nu piard, ci sd aibd aiafd aegnicd. Cdci n-a trimisDumnezeu pe Fiul Sdu tn lume ca sd judece lumea, ci ca sd se mintuiascd, prinEl, lumea" (Ioan 3: 1,6-17). ,,Ldudafi pe Domnul toate neamurile; ldudafi-L pe
El toate popoarele; cd s-a tntdrit mila Lui peste noi gi adeadrul Domnuluirdmhne tn ueac" (Psalm 11,6:1'-2). Laudtr Ei tu, suflete al meu, pe Domnul!Sd fie numele Domnului binecuvAntat de aculn qi pAnd in veac! Cugetd,creqtine, la aceastf, lucrare minunatf, qi mulfumegte Domnului!
Top privesc la soare, sunt atraqi de el, dorind sf, se incdlzeascf,
cu cf,ldura lui. La fel qi tofl credinciogii, privesc la Dumnezeu Ei se
incf,lzesc cu cf,ldura milostivirii Sale. ,,Ochii tuturor spre Tine ndddjduiesc
gi Tu le dai lor hrand la bund r)reme. Deschizi Tu mhna Ta gi de bundaoinfd
saturi pe tofi cei aii" (Psalm 1'44: 15-1.6). ,,Auzi-ne pe noi, Dumnezeule,
Mkntuitorul nostru, nddejdea tuturor marginilor pdrnfrntului gi a celor de pe
mare dEarte" (Psalm 64: 6). Ridic[-f, 9i tu, creqtine, ochii citreDumnezeu, ca sf, te incdlzeqti intru cf,ldura milostivirii Sale Ei sI grdieqtimai des, impreund cu Prorocul, din adAncul inimii tale: ,,CdtreTine, Cel
ce locuiegti tn cer, am ridicat ochii mei.latd, precum sunt ochii robilor la
mhinile stdpknilor lor, precum sunt ochii slujnicei h milinile stdpdnei sale, aga
sunt ochii nogtri cdtre Domnul Dumnezeul nostru, phnd ce Se aa milostioi
spre noi" (Psalm 122:1,-2).
Fdrd soare nici un rod nu creqte qi nu se coace. La fel qi ftr[Dumnezeu, Soarele cel veqnic, nici o fapth bun[ nu se fircepe, nu se
lucreazd qi nu se sdvArqeEte. Buna noastrd dorire, inceputul nostru bun,mijlocul gi sfArgitul sunt lucrarea Lui. El incepe, Iucreazf, qi sdvArqeqte i:rnoi. Fdrd El, nu putem face nimic: ,,Cdci fdrd Mine nu puteli face nimic"(Ioan 15: 5).
De aici, creqtine, invafd:
9
1) SA-F recunogti neputinta, tictrloqia gi nimicnicia ta; asumd-ticd tu, prin tine insup, nu eqti nimic - ca un pom uscat, care nu poate danici un rod;
2) (invalA) smerenia;3) Sd atribui Unuia Dumnezeu orice fapth bund pe care ai fdcut-
o sau o faci, ca nu cumva sd-! insuqeqti lucrarea Lui qi sf,-I rdpeqti slava;astfel nu vei pEcdtui.
4) In toatf, vremea s[ plAngi gi sd te tAnguiegti iraintea luiDumnezeu, ca sd nu te lipseascd de atotputernicia mAinilor Sale, cdcifdrd ajutorul lui Dumnezeu vei cf,dea din pdcat in pdcat. Repettr desrugdciunea Psalmistului: ,,NLt md ldsa, Doamne, Dumnezeul meu, nu Tedepdrta de la mine. Ia aminte spre ajutorul meu, Doamne al mkntuirii mele"(Psalm 37:21,-22).
5) Dac[ Dumnezeu i! trimite necazuri Ei amdrdciune, pricepectr vrea s[ te indrepte qi sd facd din tine un pom care dd roade. F[rdbdare cu Domnul tf,u, aqa cum il. rabzi pe doctorul care te trateazf, cumedicamente amare. Amar este medicamentul, tot astfel sunt mAhnirileqi tristeflle pentru trup, dar prin ele se vindecd sufletul bolnav.,,Agteaptd pe Domnul, tmbdrbdteazd.-te gi sd se tntdreascd inima ta gi agteaptdpe Domnul" (Psalm 26:20).
Soarele nu-Ei inceteaz[ niciodatd miqcarea sa, dar totdeauna seroteqte de la rdsf,rit la apus qi trimite cdldura sa la toate cele de sub cer.La fel qi Dumnezeu nu-$i inceteazd facerea de bine, ci, dupd firea Lui,bine ne face intotdeauna. Dumnezeu prin fire este Bun, a$a cum ,,nimeninu este Bun decil Unul DumnezeLt" (Matei 19: 17), dupd mdrfuriaApostolului, Ei nu poate sd nu facf, binele.
Soarele strdluceEte gi trimite cdldurd asupra celor rdi qi asupracelor buni. La fel Ei Soarele cel vegnic, Dumnezeu, face bine gi celor rii,qi celor buni, qi celor fericifl, Ei celor nefericip. ,,Binecuaknteazd, suflete almeul pe Domnul" (Psalm 102: 1). Sf,-L urmdm qi noi i:r aceastd lucrare peCreatorul nostru qi bine str facem atat celor buni, cat qi celor rdi, atdtcelor ce ne iubesc, c6t qi celor ce ne urdsc, dupd invlfifura Apostolului:,,Fifi dar urmdtori ai lui Dumnezeu, ca nigte fii iubifi" (Ef. 5: 1). ,,Cdci El facesd rdsard soarele gi peste cei rdi gi peste cei buni gi trimite ploaie peste cei drepligi peste cei nedrEfl" (Matei 5: 45).
Asupra futuror lucrurilor, soarele trimite cdldurf, tr mod egal.Dar unele lucruri, din cauza cdldurii, se topesc, precum ceara, iar altelese inttresc, precum lutul. in acelaqi fel qi Dumnezeu face bine Ei
10
ddruieqte cdldura bun[tdfli Sale futuror deopotrivd. Dar unii oameni se
imbuneazd Ei se cdiesc, iar alfli se invArtogeaz{ qi pier; cum, de exemplu,s-a invArtoqat faraon qi a pierit, tot astfel qi asttrzi se intAmpld i:r lume.,,O, omule! Sau disprefuiegti tu bogdfia bundtdlii Lui gi a ?ngdduinfei Ei a
tndelungii Lui rdbddri, negtiind cd bundtatea lui Dumnezeu te tndeamnd la
pocdinfd?" (Rom. 2:4).Ia aminte, omule, sf, nu te invArtoqezi din pricinabunAtdfii dumnezeieqti, ci mai degrabd hotdr[qte-te, spre mAntuirea ta,
sd te pocdieqti qi gAndeqte-te la indelunga rdbdare a lui Dumnezeu!Soarele se vede clar in apa curatd qi limpede, reflectAndu-se in
ea. La fet qi Dumnezeu, Soarele cel vegnic, in sufletele liniqtite,neprihdnite qi curate Se aratf,, iar chipul S[u in ele se reflect[. ,,Aodnddeci aceste fdgdduinfe, iubifilor, sd ne curdfim pe noi de toatd tntinarea
trupului gi a duhului, desfuikrgind sfinlenia tn frica lui Dumnezeu" (2 Cor.7:1), ne povdfuiegte Apostolul. Sd se sdldqluiascf, gi in noi Dumnezeu,Soarele cel veqnic, qi chipul Lui cel sfAnt sd se reflecte in inimile noastre.
Lumina solarf, nu pttrunde in lucrurile groase qi dense:
pdmAnt, ziduri de piatrt, de lemn E.a. Dar, dimpotrivd, strtbate prinsticld, prin apa limpede, prin cristal Ei prin altele. La fel qi minteaintunecatf, de pdcatele qi patimile acestei lumi nu poate fi pdtrunsd de
dumnezeiasca luminare.,,Pentru aceea zice: DeEteaptd-te cel ce dormi gi te scoald din morfi gi
te aa lumina Hristos" (8f.5: 14). Pocdieqte-te qi-fl curf,fd sufletul prinpoc{in,ta cu lacrimi, alungtr norul gAndurilor degarte qi atunci te valumina Hristos!
Cu cAt soarele este mai aproaPe, cu atAt umbra devine mai micdgi, cu cAt se indep{rteazt, ctJ atAt umbra devine mai mare. Iar cAnd
apune soarele, dispare qi umbra. Tot aqa, cu cat Dumnezeu este maiaproape de om, cu atAt mai mic se face omul Pe Sine, cu atat mai mult se
umilegte qi se smeregte. iqi vede, pe de o parte, nevrednicia qi nimicniciasa, iar pe de altfl parte, vede mdref,.a lui Dumnezeu Ei de aceea se
smeregte. Dimpotrivd, cu cAt Dumnezeu este mai departe de om, cu atAt
mai mult omul se inalfd, se preamf,reqte Ei se mAndreEte. Iar cAnd
Dumnezeu este cu totul despdrflt de om, acesta piere, a$a cum piere
umbra cAnd soarele apune. Ia aminte, omule, ca nu cumva, indlfAndu-tecu mintea, sd cazi precum diavolul. Nu te indlF cu mintea, ci teme-te.
,,Fiindcd oricine se tnalfd pe sine se aa smeri, iar cel ce se smere7te pe sine se tta
tndlfa" (Luca 18: 14).
11