comertul exterior al canadei

8/18/2019 Comertul Exterior Al Canadei

1/28

Comer ul exterior i politica comercială aț șCanadei 2007-2012

Specializare: Afaceri Interna ionalețAn de studiu: II

2013


2/28

Cuprins :

Capitolul 1. Consideraţii generale cu privire la comerţul exterior 1.1. efinirea conceptului de comerţ exterior 1.2. !ocul comerţului exterior "n economie

1.3. #luxuri comerciale internaţionale

Capitolul 2. Consideraţii generale cu privire la politica comercial$2.1. Concept% tr$s$turi &i instrumente ale politicii comerciale2.2. Instrumente de politic$ comercial$ de natur$ tarifar$2.3. Instrumente de politic$ comercial$ de natur$ netarifar$2.'. (olitica comercial$ promoţional$ &i de stimulare a exporturilor 2.). *egimurile vamale

Capitolul 3. Comerţul exterior al Canadei3.1. +olumul valoric al comerţului exterior &i soldul ,alanţei comerciale

3.2. Structura fizic$ a exporturilor &i importurilor 3.3. -rientarea geografic$ a exporturilor &i importurilor3.'. (rincipalele ţ$ri partenere "n comerţul exterior la export &i import/

Capitolul '. (olitica comercial$ a Canadei'.1. (olitica comercial$ tarifar$'.2. (olitica comercial$ netarifar$'.3. (olitica comercial$ promoţional$ &i de stimulare a exporturilor'.'. *egimurile vamale "n Canada

Concluziii,liografie


3/28

Capitolul 1. Consideraţii generale cu privire la comerţul exterior

1.1. efinirea conceptului de comerţ exterior

Comerţul exterior este o ramur$ distinct$ a unei economii naţionale care cuprindeoperaţiunile comerciale sau de cooperare economic$ &i tenico&tiinţific$ "n raporturile custr$in$tatea privind vnzareacump$rarea de m$rfuri% lucr$ri% servicii% licenţe% consignaţia saudepozitul% reprezentarea sau comisionul% operaţiunile financiare% asigur$rile% turismul &i% "ngeneral% orice acte sau fapte de comerţ care asigur$ participarea statelor la cooperareaeconomic$ internaţional$.

(otrivit acestei definiţii% comerţul exterior cuprinde dou$ componente de ,az$%respectiv:∗ operaţiuni comerciale internaţionale4∗ alianţe &i cooper$ri economice internaţionale.

-peraţiunile comerciale internaţionale reprezint$ o form$ de interdependenţ$ "ntre"ntreprinderi &i economiile naţionale "n sfera comercializ$rii &i includ:

comerţul internaţional de mărfuri% care este format% la rndul s$u% din:• exportul de mărfuri care cuprinde totalitatea operaţiunilor comerciale prin care o ţar$

vinde unei alte ţ$ri o parte din m$rfurile produse sau prelucrate4• importul de mărfuri care cuprinde totalitatea operaţiunilor comerciale prin care o ţar$

cump$r$ m$rfuri din alte ţ$ri "n vederea satisfacerii consumului productiv &ineproductiv.

comerţul internaţional cu servicii comerciale% numit &i comerţ invizi,il% carecuprinde:• serviciile conexe operaţiunilor de exportimport transporturile% asigur$rile% licenţele/%• turismul internaţional4

operaţiunile comerciale combinate % respectiv:• reexportul%• compensaţiile%• s5itcul%• prelucrarea "n lon%

• operaţiunile de perfecţionare etc.% adic$ tenicile utilizate pentru facilitateascim,urilor &i valorificarea oportunit$ţilor de profit comercial.

Alianţele &i cooper$rile internaţionale reprezint$ o form$ dezvoltat$ a leg$turilor economice dintre state "n vederea realiz$rii unei strategii comune% dura,ile% "n domeniidiferite de activitate. *aţiunile care stau la ,aza acestor leg$turi pleac$ de la existenţa unor interese comune% complementaritate tenologic$% exploatarea eficient$ a competenţelor &iresurselor proprii.

(rincipalele forme de alianţe &i cooper$ri internaţionale sunt urm$toarele:

cooperările pe baze contractuale% "n care pot fi incluse:• contractele de licenţ$%


4/28

• francizarea%• su,contractarea etc.% toate constituind forme de transfer internaţional de

tenologie% de producţie licenţierea% su,contractarea/ sau de comercializarefrancizarea/4

alianţe strategice sub formă de asociaţii% consorţi etc.% pentru:• construire de o,iective "n comun%• livr$ri la ceie%• consultingengineering etc.4

cooperarea instituţionalizată% reprezentat$ de societ$ţile mixte.

(utem spune c$% principalele forme de operaţiuni comerciale internaţionale sunt: comerţul internaţional cu ,unuri% respectiv exportul &i importul de m$rfuri4 comerţul internaţional cu servicii comerciale transporturi% asigur$ri etc./4

operaţiuni comerciale com,inate reexporturi% contrapartid$/.

-rice ţar$% dezvoltat$ sau "n curs de dezvoltare% este cointeresat$ de extinderea acesteiimportante sfere a economiei.Aceast$ sfer$ stimuleaz$ cre&terea economic$%ofer$ posi,ilitateade utilizare a noilor realiz$ri tenologice ale altor naţiuni%stimuleaz$ activitatea companiilor str$ine de investiţie a capitalului% contri,uie la o,ţinerea m$rfurilor care nu se produc "n ţar$%ridic$ nivelul cerinţelor consumatorilor &i finalmente% contri,uie la ridicarea nivelului de viaţ$al populaţiei autotone.

1.2. !ocul comerţului exterior "n economie

6conomia intern$ este spri7init$ de exportul &i importul de ,unuri &i servicii% comerţulinternaţional fiind unul din factorii ceie "n dezvoltarea economiei naţionale% a c$rui influenţ$asupra cre&terii economice se exercit$ su, mai multe forme.

8n primul rnd% comerţul exterior contri,uie la o,ţinerea sau realizarea produsuluiintern ,rut ciar "n condiţiile "n care structura cererii difer$ de structura ofertei% iar "n aldoilea rnd% comerţul internaţional determin$ ma7orarea sau diminuarea venitului naţional

produs "n exterior "n funcţie de raportul dintre valoarea naţional$ &i valoarea internaţional$ am$rfurilor care fac o,iectul relaţiilor comerciale internaţionale.

Succesul tuturor operatorilor implicaţi "n comerţul internaţional 7oac$% pe plannaţional% un rol important "n dezvoltarea economiei.

8n cadrul procesului complex de racordare a economiei naţionale la fluxurileeconomiei mondiale% un rol important "l are comerţul exterior% care "n ultimele decenii adevenit% "n condiţiile economiei de piaţ$% unul dintre factorii determinanţi ai cre&teriieconomice.

1.3. #luxuri comerciale internaţionale

#luxurile comerciale internaţionale pot fi definite ca totalitatea activit$ţilor economicecare au ca scop realizarea de operaţiuni comerciale internaţionale privind circulaţia m$rfurilor de la vnz$tor la cump$r$tor% "n cadrul prevederilor convenite prin contractul de vnzare

cump$rare.


5/28

#luxurile comerciale sunt generate de cump$rarea i de vnzarea de ,unuri i deș șservicii "ntre $ri.ț #luxurile comerciale dau m$sura ,alan ei comerciale exporturi țimporturi/. Aceasta este cantitatea de ,unuri pe care o ar$ vinde "n alte $ri% minus cantitateaț țde m$rfuri pe care respectiva ar$ o cump$r$ din alte $ri. Acest calcul include toateț țtranzac iile interna ionale de m$rfuri i reprezint$ ,alan a comercial$ a unei $ri.ț ț ș ț ț

*ela iile economice interna ionale cuprind att fluxuri comerciale% ct i fluxuriț ț șfinanciare:

Fluxurile comerciale interna ionaleț reflect$ interdependen ele dintre $ri "n planulț țeconomiei reale% fiind rezultatul adncirii treptate a specializ$rii operatorilor economici din diferite $ri "n producerea i comercializarea de ,unuri tangi,ileț șproduse corporale: materii prime% semifa,ricate i produse manufacturate/% de ,unurișintangi,ile produse ale inteligen ei umane su, forma de produse incorporale: ,revetețde inven ie% 9no5o5% lucr$ri de proiectare/ sau de prest$ri de servicii transporturi iț șasigur$ri% turism interna ional% servicii profesionale/.ț

Fluxurile financiare interna ionaleț sunt acele tranzac ii "ntre reziden ii unei $ri iț ț ț șcei din restul lumii care au ca o,iect transferul de mi7loace de plat$ isau de credit.șAceste fluxuri vizeaz$% pe de o parte% compensarea tranzac iilor comerciale% iar pe dețalt$ parte% tranzac ii financiare independente fa $ de activitatea comercial$ț ținterna ional$. Aceast$ categorie% de fluxuri financiare% se concretizeaz$ "n mi c$rileț șinterna ionale de capital credite externe acordate sau i primite% investi ii str$ineț ș țdirecte sau de portofoliu% mi c$ri de fonduri financiare pe termen scurt/. Consecin eleș țmigra iei transfrontaliere a capitalului "n vederea valorific$rii pe o alt$ pia $ dect ceaț ț

pe care sa format el se reflect$ tot su, forma unor fluxuri financiare% dar de sensinvers fa $ de sensul mi c$rii capitalului% fiind concretizat "n veniturile dinț ș

plasamentele externe de capital. - ,un$ parte din aceste venituri se repatriaz$ "n ar$țde origine a capitalului su, form$ de do,nzi pentru credite/% profituri pentruinvesti ii/ i sume generate de diferen ele existente pe diferite pie e financiare "ntreț ș ț țratele de scim, pentru mi c$rile de fonduri pe termen scurt/.ș


6/28

Capitolul 2. Consideraţii generale cu privire la politica comercial$

2.1. Concept% tr$s$turi &i instrumente ale politicii comerciale

(olitica comercial$ este o parte component$ a politicii economice a unui stat% carevizeaz$ sfera rela iilor economice externe ale acestuia. Ca i politica economic$% este atri,utulț șfiec$rui stat.

(olitica comercial$ reprezint$ totalitatea reglement$rilor adoptate de un stat cucaracter administrativ% 7uridic% fiscal% ,ugetar% financiar% valutar etc.% "n scopul promov$rii saurestrngerii scim,urilor comerciale externe i a prote7$rii economiei na ionale de concuren $ș ț țstr$in$.

(entru ca rela iile economice externe sunt un factor important al cre terii economice%ț ș principalul o,iectiv% pe termen lung% pe care statele "l urm$resc cu a7utorul instrumentelor ișm$surilor de politica comercial$ este stimularea dezvolt$rii economiei na ionale i prote7areaț ș

acesteia de concuren a str$in$.ț

rept urmare% politica comercial$ a fiec$rui stat tre,uie s$ "ndeplineasc$ trei func iiț principale:

1. promovarea rela iilor economice externe% adic$ impulsionarea exporturilor4ț2. prote7area economiei na ionale de concuren $ str$in$% ceea ce presupuneț ț

reglement$ri i controlul asupra importurilor4ș3. urm$rirea pentru a realiza un ecili,ru dinamic "n ,alan a comercial$ i ,alan a deț ș ț

pl$ i% concomitent cu sporirea rezervei valutare a statului.țin aceste o,iective pe termen lung se desprind mai multe o,iective pe termen scurt

i mediu:ș perfec ionarea structurii scim,urilor comerciale externe4ț

fie restrngerea% fie stimularea comer ului cu anumite produse sau grupe de produse4ț


7/28

orientarea geografic$ a fluxurilor comerciale interna ionale: restrngerea acestor țfluxuri cu unele $ri i dezvoltarea lor cu altele4ț ș

"m,un$t$ irea raportului de scim, prin sporirea puterii de cump$r$re a exportului.ț;oate aceste o,iective sunt diferite de la stat la stat% "n func ie de condi iile interne iț ț ș

interna ionale.ț

8n perioada post,elic$% "n condi iile "n care interdependen ele economiceț ținterna ionale sau adncit% o reglementare a rela iilor economice "ntre state a devenitț țo,iectiv$% reglementare prin care sa urm$rit coordonarea modului de ac iune a statelor "nțdomeniul politicii comerciale. Ca urmare% "n afara unor reglement$ri a rela iilor economicețdintre state% "n cadru ,ilateral% regional sau su,regional% apare tendin a de multilateralizare ațrela iilor economice externe prin intermediul unor acorduri ce au "ncercat s$ codifice anumiteț

principii i reguli% "n ceea ce prive te folosirea diferitelor instrumente i m$suri de politic$ș ș școmercial$ "n rela iile reciproce.ț

In acest domeniu% pentru sistemul comercial mondial% o activitate specific$ a dezvoltatAcordului C/.ț ț

(an$ la apari ia ->C% "n practica rela iilor comerciale externe sa ar$tat ca multe stateț țau ela,orat i aplicat diverse instrumente de politic$ comercial$ tot mai variate% prin care auș"nc$lcat ciar diverse reglement$ri i statu$ri% urmare a anumitor acorduri privind folosireașacestor instrumente "n rela iile economice reciproce% "n acela i timp cu promovarea unor ț ș

puternice tendin e de regionalizare a scim,urilor.ț8n domeniul politicii comerciale% "n general% se ac ioneaza cu a7utorul a trei categoriiț

principale de instrumente i m$suri:ș1. m$suri de natur$ tarifar$ vamal$/42. m$suri de natur$ netarifar$% inclusiv paratarifar$43. m$suri de natur$ promotional$ de promovare i stimulare a exporturilor/.ș

(rimele dou$ categorii se refer$ la import% iar ultima vizeaz$ exportul.

2.2 Instrumente de politic$ comercial$ de natur$ tarifar$

(arte component$ a politicii comerciale a unui stat% politica vamal$ este realizat$ cua7utorul reglement$rilor adoptate de c$tre stat care vizeaz$ intrarea sau ie&irea "ndin ţar$ am$rfurilor &i care implic$: controlul cu ocazia trecerii frontierei de stat a m$rfurilor &imi7loacelor de transport% "ndeplinirea formalit$ţilor vamale &i plata taxelor vamale sauimpunerea vamal$/.8n cadrul politicii vamale% impunerea vamal$ a 7ucat &i continu$ s$ 7oace rolul principal.6a"ndepline&te trei funcţiuni:

de natur$ fiscal$ taxele vamale fiind o surs$ de venit la ,ugetul statului/4 de natur$ protecţionist$ prote7eaz$ economia naţional$ de concurenţa str$in$/4 de negociere "n sensul c$ statele pot negocia "ntrun cadru ,ilateral sau multilateral

concesii vamale/.;axele vamale sunt impozite indirecte percepute de c$tre stat asupra m$rfurilor atunci

cnd acestea trec graniţele vamale ale ţ$rii respective. *ezult$ c$ taxele vamale sunt uninstrument de politic$ comercial$ de natur$ fiscal$% constituind o surs$ de venit la ,ugetulstatului% cu o incidenţ$ direct$ asupra preţului produselor care fac o,iectul comerţuluiexterior.

;axele vamale pot fi clasificate dup$ mai multe criterii:

a/. După scopul impunerii se "mpart "n dou$ categorii:


8/28

• taxe vamale cu caracter fiscal• taxe vamale cu caracter protecţionist.

6le se deose,esc dup$ nivelul impunerii4 cele cu caracter fiscal au "n general un nivel redus%singurul scop pentru care se percep fiind o,ţinerea de venituri pentru ,ugetul statului4 cele cucaracter protecţionist au "n general un nivel ridicat% prin intermediul lor urm$rinduse% "n

primul rnd% reducerea forţei concurenţiale a m$rfurilor importate &i implicit prote7area pieţeiinterne de concurenţa str$in$.

,/.După obiectul impunerii% taxele vamale sunt de trei feluri:• de import%• de export%• de tranzit.

axele vamale de import sunt cele mai frecvent folosite. Acestea se aplic$ asupram$rfurilor de import% o,ligaţia de plat$ revenind firmelor importatoare. Au rolul de a prote7a

producţia &i consumul intern% de a diminua competitivitatea produselor str$ine &i de a asigura

venituri pentru ,ugetul de stat. Atunci cnd au un nivel diminuat sau cnd lipsesc/ taxelevamale de import pot determina "ncura7area unor fluxuri comerciale cu unele ţ$ri sau launele grupe de m$rfuri/. ;axele vamale de import sunt suportate de c$tre consumatorul finalal m$rfurilor respective% pentru c$ de regul$ celtuiala cu taxele vamale este inclus$ "n

preţul de vnzare c$tre consumatori4 mai rar% &i parţial% taxele vamale de import sunt suportatede exportator prin reducerea voit$ a preţului de ofert$% cu scopul asigur$rii menţineriicompetitivit$ţii produselor proprii pe piaţa respectiv$% ori ca urmare a presiunilor f$cute deimportator.

Scopul principal al perceperii de taxe vamale de import este deci prote7area producţieiindigene.

axele vamale de export se percep de c$tre stat asupra m$rfurilor indigene atunci

cnd acestea sunt exportate.?u au o larg$ r$spndire pe plan internaţional% comparativ cu celede import% se percep la un nomenclator redus de produse &i pe perioade limitate de timp. (rinintermediul lor% pe lng$ scopul fiscal se pot urm$rii% "n general% dou$ o,iective &i anume:

fie ridicarea preţului la produsele respective pe piaţa internaţional$ cu condiţia castatul respectiv s$ fie un exportator principal &i furnizor pe piaţa internaţional$ la produselevizate/4

fie limitarea unor exporturi de regul$% produse neprelucrate @ materii primeindustriale sau agricole% care s$ fie prelucrate "n ţar$ "ntro cantitate mare &i exportate apoi ca

produse manufacturate/ pentru a "ncura7a dezvoltarea unor ramuri industriale pentru careţ$rile respective dispun de o ,az$ corespunz$toare de materii prime.

axele vamale de tranzit se percep de c$tre stat asupra m$rfurilor care tranziteaz$traverseaz$/ teritoriul vamal al ţ$rii respective. 6le nu au o r$spndire prea larg$ pe planinternaţional &i% de regul$ atunci cnd se percep% ele au un nivel sc$zut "ntruct statele suntinteresate s$ "ncura7eze tranzitul pe teritoriul lor% aceasta fiind o important$ surs$ de veniturica urmare a utiliz$rii c$ilor &i mi7loacelor de transport% a porturilor% a depozitelor% aantrepozitelor etc./.Scopul perceperii taxelor vamale de tranzit este pur fiscal.

c/. După modul de percepere a taxelor vamale% acestea sunt de trei feluri:• advalorem%• specifice%• mixte.

axele vamale ad-valorem se percep asupra valorii declarate/ "n vam$ a produselor

&i se sta,ilesc "n cote procentuale care se raporteaz$ la valoarea vamal$ a m$rfurilor respective de ex. 10 din valoarea vamal$ a unui automo,il/. +aloarea vamal$ este


9/28

exprimat$ "n moneda naţional$ a ţ$rii importatoare &i se calculeaz$ prin transformarea preţului m$rfii importate% exprimat "ntro valut$ str$in$% "n moneda naţional$. Avanta7ul principal al utiliz$rii taxelor ad valorem este determinat de faptul ca asigur$ o procedur$ de percepere foarte simpl$% lista vamal$ putnd fi ela,orat$ mai sintetic pe grupe de produse/.ezavanta7ele acestui mod de percepere sunt determinate de influenţele nefavora,ile pe care

le pot produce oscilaţiile preţurilor de piaţ$ sc$derea preţurilor de pe piaţa internaţional$ saucre&terea celor de pe piaţa intern$/ asupra eficacit$ţii taxelor vamale &i asupra veniturilor

,ugetului de stat.;otodat$ exist$ pericolul evaziunii fiscale% prin "nscrierea "n eclaraţia vamal$ a unor

valori mai mici dect cele reale pentru m$rfurile de import. 8mpotriva acestui risc se poateaplica dreptul de preemţiune al statului primcump$r$tor/% sau pentru infracţiuni mai graveori repetate se poate proceda la confiscarea m$rfurilor respective. (entru a putea identifica

practicile neloiale "n domeniul sta,ilirii valorii "n vam$% organul vamal tre,uie s$ dispun$ deliste de preturi fie preţuri minimale care sta,ilesc valoarea "n vam$ a produsului% &i care suntfixate prin ot$rri de guvern% fie liste ale preturilor efective% practicate pe principalele pieţe/.

axele vamale specifice se sta,ilesc "n sum$ fix$ pe unitate fizic$ de marf$ importat$

sau exportat$ ,ucat$% ton$% mc% etc./ &i se sta,ilesc su, forma unei cifre sume/ a,solute "nmoneda ţ$rii respective de ex. 1000 u.m. pentru o ton$ de gru% pentru un automo,il marca#ord etc./. >odul de percepere asigur$ un nivel mult mai ridicat al protecţiei tarifare iar eficienţa taxelor nu este influenţat$ de oscilaţia preţurilor. e asemenea% veniturile ,ugetuluide stat sunt mai puţin fluctuante. (rotecţia asigurat$ este "ns$ varia,il$ tocmai pentru c$evoluţia preţurilor produselor pe pieţele internaţionale nu este luat$ "n calcul. ;axele vamalespecifice "nl$tur$ posi,ilitatea apariţiei tentativelor de evaziune fiscal$% dar perceperea se facecu mai mult$ dificultate% deoarece pentru o corect$ "ncadrare &i percepere a taxelor vamale este necesar$ o detaliere foarte analitic$ a listei vamale practic pn$ la nivel de produs/% list$ce tre,uie actualizat$ foarte des altfel existnd pericolul ca produsele noi% "nc$ necuprinse "nliste% s$ poat$ fi importate f$r$ a se putea "ncasa asupra lor taxe vamale/.

;axele vamale specifice au un efect protecţionist mai puternic "n raport cu taxele advalorem% iar efectul protecţionist este cu att mai mare cu ct preţurile sunt mai sc$zute.

axele vamale mixte. (ornind de la avanta7ele &i dezavanta7ele folosirii celor dou$ moduri de percepere a taxelor vamale% "n multe state a "nceput s$ se ,ucure de outilizare pe scara tot mai larga sistemul mixt de percepere. >etoda se ,azeaz$ pe dou$moduri de com,inare a utiliz$rii taxelor vamale ad valorem cu specifice. Astfel% se pot utilizataxele vamale ad valorem de regul$ ca form$ principal$% pentru cele mai multe poziţii dinlista vamal$ com,inat cu cele specifice% care se percep doar la ,unurile la care este necesar un grad de protecţie foarte ridicat. (ractica a consemnat &i varianta sta,ilirii att de taxevamale ad valorem ct &i de taxe specifice pentru acela&i produs% organul vamal fiind a,ilitat

s$ aplice modul de percepere care asigur$ protecţia cea mai ridicat$.d! După modul de stabilire sau fixare % taxele vamale se "mpart "n patrucategorii:

• taxe vamale autonome4• taxe vamale convenţionale4• taxe vamale autonomo convenţionale4• taxe vamale asimilate.

axele vamale autonome se instituie "n mod independent% de c$tre fiecare stat% pentrum$rfurile sau relaţiile comerciale cu anumite ţ$ri% cu care nu sunt "nc$ "nceiate nici un fel de"nţelegeri de natur$ vamal$. e regul$% se fixeaz$ mai multe niveluri maxime% minime &iintermediare/% urmnd ca "n practic$ s$ se aplice taxe vamale diferenţiate% "n funcţie deinteresele comerciale &i de alta natur$ dominante la produsul respectiv% ori "n funcţie de


10/28

politica comercial$ promovat$ faţ$ de un stat sau altul. ;axele vamale autonome se instituieca prim$ form$ a taxelor vamale folosite de un stat independent ca taxe vamale noi sau "nurma restructur$rii radicale a regimului vamal veci/.

axele vamale convenţionale" #contractuale! se fixeaz$ "n ,aza unor "nţelegeri ,isau multilaterale cu alte state. Ca regul$ general$% aceste taxe se percep asupra m$rfurilor

provenind din ţ$rile care "&i acord$ reciproc clauza naţiunii celei mai favorizate &i de aicidecurg dou$ tr$s$turi caracteristici: sunt mult mai reduse dect cele autonome% pe care tot deregul$% le "nlocuiesc% sau "mpreun$ cu care pot coexista &i% "n general% fac o,iectulnegocierilor tarifare "n cadrul -rganizaţiei >ondiale a Comerţului.

axele vamale autonomo-convenţionale sunt rezultatul aplic$rii simultane a primelor doua categorii de taxe vamale. -rganul vamal tre,uie s$ asigure mai "nti sta,ilirea originii m$rfurilor &i a,ia pe urm$ "n funcţie de regimul comercial practicat "nrelaţiile cu statul respectiv va sta,ili taxele vamale corespunz$toare. (rocedura de sta,ilire aoriginii m$rfurilor este relativ complicat$ deoarece urmare a sistemului extrem de larg decooperare internaţional$ unul &i acela&i produs poate suferi transform$ri succesive "n unit$ţi

produc$toare aparţinnd de state diferite. in aceast$ cauz$ nu "ntotdeauna ţara exportatoare

este una &i aceea&i cu Bţara de origine a produsului. Criteriul cel mai des utilizat pentrusta,ilirea originii m$rfurilor este valoarea ad$ugat$. 8n ,aza acestui criteriu% ţara de origine aunei m$rfi devine aceea "n care ,unul respectiv a "ncorporat cea mai mare parte din valoareaad$ugat$% sau "n care a suferit o transformare su,stanţial$. 6ste varianta ce se ,ucura de ceamai larg$ utilizare pe scar$ internaţional$% deoarece permite o "m,inare fericit$ a tuturor intereselor ce tre,uiesc promovate prin practicarea politicilor comerciale externe.

axele vamale asimilate nu mai au "n prezent dect valoare istoric$. Sau practicat"ns$% pe scar$ destul de larg$% "ndeose,i "n primele dou$ decenii post,elice. in punct devedere tenic taxele asimilate se ,azau pe preluarea regimului vamal al unui alt stat. Acestsistem a fost utilizat mai ales de c$tre statele care &iau c&tigat independenţa de stat fostelecolonii/% state care% neavnd o experienţ$ proprie relevant$ pentru a&i defini un regim vamalautonom% au procedat la preluarea regimului vamal al fostei metropole. Cum este firesc%aplicarea unui asemenea regim vamal nu putea determina rezultatele dorite "n plan comercial%drept pentru care% dup$ o perioad$ de experimentare% necesar$ definirii unui regim comercial

propriu% se procedeaz$ la a,andonarea acestor practici.e/ După scopul urmărit taxele vamale se "mpart "n:

• taxe vamale protecţioniste4• taxe vamale preferenţiale4• taxe vamale de retorsiune.

;re,uie remarcat faptul c$ toate taxele vamale urm$resc mai mult sau mai puţin% "nfuncţie de nivelul concret al acestora/ &i un scop fiscal.

axele vamale protecţioniste urm$resc diminuarea capacit$ţii concurenţiale am$rfurilor de import "n raport cu produsele similare din producţia indigen$% "n ,eneficiulramurilor proprii de producţie &i al ,alanţei comerciale. Aceste taxe vamale au niveluri relativridicate &i se aplic$% de regul$% "n mod diferenţiat% "n funcţie de natura &i originea m$rfurilor respective. Se poate argumenta aici c$% indiferent de scopul lor direct% toate restricţiile tarifareau un efect protecţionist implicit.

axele vamale preferenţiale au "n raport cu celelalte taxe vamale un nivel mairedus% fiind aplicate tuturor sau numai anumitor m$rfuri importate din anumite ţ$ri "n scopulde a stimula scim,urile comerciale cu tarile respective &i nu se extind asupra m$rfurilor

provenite din alte ţ$ri.e regul$ regimul comercial preferenţial nu se extinde in mod automatasupra tuturor m$rfurilor sau partenerilor. *egimul comercial preferenţial este consideratexcepţie de la prevederile Clauzei naţiunii celei mai favorizate% f$cnd o,iectul unor


11/28

prevederi speciale "n acordurile comerciale ,ilaterale sau a unor sceme de preferinţe aplicate"n mod nereciproc cum ar fi Sistemul


12/28

3. *eglement$rile netarifare au domenii extrem de variate de aplica,ilitate% legate desfera relaţiilor economice internaţionale4

'. *eglement$rile cu privire la instrumentele netarifare sunt mai greu de cunoscut dec$tre exportatori ceea ce determin$ evaluarea cu dificultate a gradului de protecţie &i anivelului discrimin$rii4

). arierele netarifare pot influenţa direct sau indirect volumul importurilor sau potcrea condiţii care s$ "ngreuneze realizarea importurilor.

(entru caracterizarea principalelor tipuri de restricţii netarifare vom utilizaclasificarea realizat$ de


13/28

respectarea diverselor standarde4 condiţii sanitare &i fitosanitare4 cerinţe privitoare la securitate4 cerinţe referitoare la am,alare% marcare &i eticetare.Aceste cerinţe proprii sunt "n concordanţ$ cu specificul economiei &i modul de viaţ$

din ţara mportatoare &i sunt 7ustificate de nevoia de a asigura protecţia pieţei interne &i aconsumatorilor interni.

2.'. (olitica comercial$ promoţional$ &i de stimulare a exporturilor

>$suri promoţionale

• >$suri luate la nivel macroeconomic% prin care se urm$re&te influenţarea potenţialilor clienţi externi.

#orme concrete: ?egocierea &i "nceierea de tratate de comerţ &i navigaţie% acorduri comerciale &i de

pl$ţi% acorduri de cooperare economic$% care includ clauza naţiunii celei maifavorizate sau clauza regimului naţional4 ele reprezint$ ,aza 7uridic$ a scim,urilor comerciale% asigurnd sta,ilitate &i continuitate.

(articiparea la trguri &i expoziţii internaţionale sau organizarea lor "n ţar$% pentru omai ,un$ cunoa&tere a concurenţilor.

-rganizarea de agenţii &i reprezentanţe comerciale "n str$in$tate pentru o mai ,un$cunoa&tere a pieţei partenerilor4 "n prezent% reţeaua de reprezentare economic$ oficial$cuprinde secţiile economice din cadrul am,asadelor &i consulatelor. (e lng$reprezentarea oficial$% firmele "&i pot crea "n ţ$rile partenere propria reţea de

promovare a scim,urilor%prin filiale% sucursale% comisvoia7ori% societ$ţi mixte etc.

Asigurarea unor servicii de informare &i orientare a clienţilor externi%consultanţ$ &iasistenţ$ de specialitate% pentru o mai ,un$ informare cu privire la potenţialul deexport al ţ$rii care acord$ asistenţa.

#olosirea diverselor modalit$ţi de pu,licitate extern$.

>$suri de stimulare a exporturilor • Cuprind m$suri care se pot lua la nivel macroeconomic &i care au ca scop cre&terea

competitivit$ţii m$rfurilor destinate exportului% cre&terea gradului de cointeresare a producţiei &i exportului.

• e regul$ se consider$ c$ numai m$surile luate la nivel macro fac parte din politicacomercial$ a unei ţ$ri% cele la nivel micro de "ntreprindere/% de reducere a costurilor%cre&tere a calit$ţii% fiind legate numai "n mod indirect de politica comercial$ a unuistat. >$surile de stimulare la nivel macro pot fi "mp$rţite "n patru categorii:

1$ )ăsuri de natură bugetară* Su,venţiile directe la export E sume de ,ani acordate de stat anumitor ramuri

economice pentru a le renta,iliza activitatea% "n cazul "n care costurilor lor dep$&esc preţurile de pe piaţa mondial$.Se acord$ selectiv% de regul$ pentru:

ramurile aflate "n declin industria car,onifer$% siderurgic$% textil$/% ramuri sensi,ile la concurenţa str$in$4 pentru ramuri considerate de interes pentru economia naţional$ "n cazul c$rora

pierderea pieţelor ar putea dezecili,ra ,alanţa de pl$ţi/4 "n ma7oritatea ţ$rilor% pentru agricultur$.


14/28

(rimele directe de export @ se acord$ acelor exportatori care realizeaz$ un volummare de desfacere pe piaţa extern$ sau export$ produse ale unor industrii importante

pentru economia naţional$4 ele nu urm$resc renta,ilizarea unit$ţilor exportatoare% cicre&terea volumului vnz$rilor &i% eventual% influenţarea structurii pe m$rfuri &i a

orient$rii geografice% "n funcţie de interesele urm$rite la un moment dat. Su,venţiile indirecte la export @ vizeaz$ stimularea "ntreprinderilor mici &i mi7locii pe

linia cre&terii exporturilor% prin preluarea de c$tre stat% total sau parţial% a celtuielilor ocazionate de diferite acţiuni% manifest$ri% etc. precum: facilit$ţi oferite "n domeniulinformaţional% al asistenţei tenice de specialitate% pentru participarea la trguri &iexpoziţii internaţionale% pentru realizarea de c$tre institute de specialitate de studii &icercet$ri de piaţ$ cu preţ redus sau gratuite etc.

2$ )ăsuri de stimulare de natură fiscală*

• Frm$resc cre&terea competitivit$ţii exporturilor prin reducerea sau eliminarea acelor componente de cost datorate diferitelor taxe &i impozite &i% prin aceasta% cre&tereac&tigului net al exportatorilor.

Facilităţi fiscale acordate pentru mărfurile exportate apar su, forma scutirii%reducerii sau restituirii impozitelor pe circulaţia m$rfurilor. Se acord$ selectiv% "nfuncţie de importanţa exportului pentru economia naţional$ respectiv$% de regul$ fiinddirect proporţionale cu gradul de prelucrare al produselor. 8n aceast$ categorie seinclude &i importul cu scutire condiţionat$ de plata taxelor vamale sau regimul dedrawback : se refer$ la importul acelor produse materii prime sau componente/ careurmeaz$ s$ fie "ncorporate sau prelucrate "n vederea o,ţinerii de produse destinateexportului.

Facilităţi fiscale acordate direct exportatorilor @ pot s$ apar$ su, forma scutirii sau

reducerii impozitelor pe venitul provenit din export.

+$ )ăsuri de stimulare de natură financiar-bancară*Se realizeaz$ prin intermediul sistemului ,ancar naţional &i sau al unor instituţii

pu,lice sau private% specializate "n acordarea% asigurarea &i garantarea creditelor de export. Acordarea creditelor de export poate "m,r$ca mai multe forme:• Creditul cump$r$tor E creditul acordat de c$tre o ,anc$ din ţara exportatorului

importatorului str$in sau ,$ncii acestuia. e regul$% valoarea acestui credit acoper$G)=0 din valoarea tranzacţiei% restul fiind pl$tit de importator din capitalul propriusau dintrun alt credit/ su, form$ de avans. Aceste credite se acord$ de c$tre instituţiispecializate "n finanţarea exporturilor din ţara exportatorului% pentru aceasta

"nceinduse o convenţie de credit "ntre importator ,anca sa/ &i ,anca exportatoare.Asigurarea creditelor cump$r$tor este o,ligatorie &i se realizeaz$ de c$tre ,ancaexportatorului% la o instituţie de asigurare din ţara sa. Costul asigur$rii este suportat%de regul$% de importator.

• !iniile de credit E sunt o form$ a creditului cump$r$tor% se descid de c$tre o instituţiefinanciar$ din ţara exportatorului "n favoarea unei instituţii financiare din ţaraimportatorului% "n ,aza unor acorduri interguvernamentale "nceiate "ntre cele dou$ţ$ri exportatoare &i importatoare/% prin care guvernul ţ$rii se o,lig$ s$ garantezecreditul acordat importatorilor. Caracteristici: -,iectul creditului "l reprezint$ ma&ini% utila7e% ecipamente% "n general ,unuri

de valori foarte mari4 Se acord$ pe termen mediu &i lung ) @H ani/4


15/28

(entru a ,eneficia de o linie de credit% fiecare contract de cump$rare tre,uie s$se situeze peste o anumit$ valoare considerat$ ca minim$.

• Creditul furnizor , credit comercial acordat de vânzător (furnizor)/exportatorcump$r$torului str$in4 se folose&te "n cazul unor exporturi de valoare mai mic$ &i pe

perioade reduse de timp.

#inanţarea acestui tip de credite: cea mai mare parte a furnizorilor care ofer$facilit$ţi de plat$ cump$r$torilor nu dispun de resurse suficiente pentru a a&teptasfr&itul perioadei de creditare% de aceea% "n practic$% furnizorii finanţeaz$ crediteleacordate "mprumutnduse lund credit/ de la o instituţie de credit% "n general o ,anc$comercial$ specializat$ "n finanţarea exporturilor.

$ncile respective condiţioneaz$ acordarea acestor credite c$tre exportatoride asigurarea acestora la o instituţie de asigurare. Costul asigur$rii% su, forma primeide asigurare pl$tit$ de exportator% va fi suportat de importator direct% prinevidenţierea ei separat "n contract sau indirect% prin includerea ei "n preţ/.

sigurarea creditelor de export @ urm$re&te acoperirea riscului exportatorului de anu "ncasa la scadenţ$ contravaloarea m$rfurilor livrate pe credit.

(rincipalele categorii de risc:• riscuri comerciale: insolva,ilitatea cump$r$torului sau incapacitatea acestuia de a

acita la scadenţ$ ratele &i do,nzile aferente4 refuzul de plat$ al cump$r$toruluireaua credinţ$/ "n situaţia "n care livr$rile corespund contractului.

• riscuri necomerciale: r$z,oi% revoluţii% exproprieri etc.4 unele ţ$ri includ aici &iriscurile legate de calamit$ţi naturale: cutremure% inundaţii% uragane etc.

• riscuri monetare: riscul cre&terii de preţ% riscul valutar determinat de modificareacursului de scim, al monedei din contract.

>a7oritatea ţ$rilor au creat instituţii specializate de asigurare% de regul$ cu o du,l$funcţie: instituţie de asigurare &i instituţie specializat$ de finanţare a exporturilor. Acesteinstituţii% direct sau indirect% sunt controlate &i spri7inite de statul respectiv. Asigurarea se face"ntrun anumit procent "n raport cu valoarea creditului acordat% cealalt$ parte din riscsuportndo furnizorul sau cump$r$torul% dup$ caz de regul$% riscurile economice se acoper$G)=0% cele politice% H)=0/. ?ivelul primei de asigurare% suportat de regul$ de c$treimportator% este "n funcţie de categoria de risc asigurat$ &i de calitatea ,eneficiaruluicreditului.


16/28

asumat$. 8n acest caz% o,iectul garanţiei "l reprezint$ scrisoarea de garanţie ,ancar$%care face parte din grupa garanţiilor personale.

(ot fi garanţi: firmele &i companiile industriale% societ$ţile de asigur$ri frecvent/% statulreprezentat prin &eful statului% guvern% anca Central$% ministrul de finanţe/ &i instituţiilefinanciare.

.$ )ăsuri de stimulare a exporturilor de natură valutară*

/rimele valutare E sume suplimentare acordate exportatorilor "n momentul prescim,$rii valutei% prin oferirea unui curs de scim, mai avanta7os dect cursul descim, oficial% respectiv cursul de schimb cu primă Se acord$ diferenţiat% pe grupe dem$rfuri% zone geografice.

Deprecierea monetară @ este favora,il$ exportatorilor numai pe termen scurt &inumai dac$ reducerea cursului de scim, al monedei naţionale este mai accelerat$dect reducerea puterii de cump$rare interne a acesteia. iferenţa "ntre gradul dedepreciere &i reducerea puterii de cump$rare reprezint$ un fel de primă pentru export %care poate permite reducerea preţului de export% f$r$ diminuarea c&tigului "n moned$naţional$. Acest fenomen este cunoscut drept dumping valutar. (olitica de depreciere"&i poate atinge scopul numai atunci cnd cererea pentru produsele de export esteelastic$ faţ$ de preţ.

2.). *egimurile vamale

*egimul vamal reprezint$ totalitatea reglement$rilor vamale care determin$ statutulm$rfurilor &i al mi7loacelor de transport "n funcţie de scopul operaţiunii comerciale &i dedestinaţia m$rfurilor% orice regim vamal "ncepe cu prezentarea c$tre organele vamale am$rfurilor &i mi7loacelor de transport &i se "nceie prin acordarea li,erului de vam$.

*egimul vamal indic$ pe de o parte dac$ i "n ce condi ii marfa va fi supus$ș țcontrolului vamal% iar pe de alt$ parte dac$ i unde pot fi pl$tite taxele vamale. *egimurileșvamale sunt de dou$ tipuri:

1. *egimuri vamale comune definitive/:a. *egimul vamal la export4

,. *egimul vamal la import.

2. *egimuri vamale suspensive:a. *egimurile de tranzit4b. *egimurile economice.


17/28

*egimul vamal comun

Intr$ "n categoria regimurilor vamale comune definitive/ opera iunile realizate dețagen ii economici% referitoare laț importurile iș exporturile de m$rfuri. Aceste dou$ opera iuni%țatt de import% ct i de export% constituie cele dou$ regimuri vamale de ,az$ aplicate "nștranzac iile interna ionale. Astfel% regimul vamal de export este cel mai simplu regim vamalț țsolicitat de o firm$ exportatoare% atunci cnd export$ definitiv m$rfuri "n afara teritoriuluivamal. Fn asemenea regim vamal implic$ urm$toarele o,liga ii pentru declarantul vamal:ț

• determinarea valorii "n vam$ la export4• completarea eclara iei +amale la export.ț

8n cazul m$rfurilor ce fac o,iectul opera iunilor de export% de regul$% nu se percepțtaxe vamale. #ac excep ie unele produse agricole pentru care "n F6 se percep taxe vamale.ț8n ceea ce priveste exportul de m$rfuri% acesta este scutit de plata ;+A.

!a nivelul F6 a devenit o,ligatorie utilizarea unui sistem de control al exportului6CS/% care presupune scim,ul electonic de mesa7e% "ntre irourile +amale din cadrulComunit$ ii. Aceste mesa7e% "nlocuiesc eclara iile +amale din F6% i sustin anumiteț ț șformalit$ i care se realizeaz$ la irourile +amale pentru opera iunile de export.ț ț

8n cazul importurilor% prote7area pie ei interne din punct de vedere economic% estețasigurat$ prin m$suri de politic$ comercial$ cu utilizarea anumitor instrumente "mp$r ite "nțdou$ categorii:

• tarifare4

• netarifare.

8n F6% "n cadrul sistemului vamal se "ntlnesc dou$ situa ii "n ceea ce prive te regimulț șvamal al importului:a/ punerea m$rfurilor "n li,er$ practic$4

,/ punerea m$rfurilor "n consum.

1. /unerea mărfurilor n liberă practică% se realizeaz$ ca urmare a pl$ ii taxelor țvamale conform ;arifului +amal Comun% astfel este permis$ li,era circula ie ațm$rfurilor "n interiorul F6% dar nu e permis$ li,era dispozi ie pe teritoriul na ional alț țunei $ri mem,re.ț

2. /unerea mărfurilor n consum presupune faptul c$ marfa nu poate fi oferit$ spreconsum sau comercializat$ dect dup$ plata diverselor taxe interne% caracteristice


18/28

fiec$rei $ri mem,re% taxe indirecte i taxe parafiscale. 8n vnz$rile "n F6% aplicareaț șregimului vamal definitiv se face "n dou$ etape:

• taxele vamale sunt exigi,ile la intrarea pe teritoriul comunitar%• taxele fiscale ;+A/% sunt datorate cnd m$rfurile intra "n circuitul comercial dintro

ar$ mem,r$.ț

*egimurile vamale suspensive

*egimurile vamale suspensive sunt opera iuni cu titlu temporar% care au drept efectțsuspendarea pl$ ii taxelor vamale. ?u pot fi plasate "n regimuri vamale suspensive acelețm$rfuri care sunt supuse unor interdic ii sau restric ii din motive de protec ie a s$n$t$ ii% deț ț ț ț

protec ie a mediului "ncon7ur$tor% de ocrotire a valorilor na ionale% artistice.ț ț*egimul vamal suspensiv se acord$ de c$tre autoritatea vamal$% prin emiterea unei

autoriza ii prin care se fixeaz$ condi iile de derulare a regimului.(rin apro,area scris$ emis$%ț țse fixeaz$ termenul pentru "nceierea regimului vamal.(relungirea termenului pentru"nceierea regimului vamal suspensiv se face la cererea expres$ i 7ustificat$ a titularuluișopera iunii cu apro,area autorit$ ii vamale.-dat$ cu declara ia vamal$ pentru m$rfurileț ț țsupuse unui regim vamal suspensiv% titularul opera iunii depune la ,iroul vamal o garan ieț țcare s$ asigure plata taxelor vamale i altor drepturi% dac$ acestea se datoreaz$.ac$ regimulșvamal suspensiv nu "nceteaz$ prin plasarea ,unurilor su, alt$ destina ie vamal$% taxelețvamale i alte drepturi de import se "ncaseaz$% din oficiu% de ,irourile vamale "n ,aza unui actșconstatator% iar opera iunea se scoate din eviden a ,iroului vamal.Actul constatator constituieț țtitlu executoriu pentru "ncasarea taxelor vamale i a altor drepturi de import.ș

*egimurile vamale suspensive prezint$ interes pentru firme datorit$ faptului c$ ofer$facilit$ i ,eneficiarului importul de m$rfuri noncomunitare cu suspendarea pl$ ii taxelor ț țvamale% transportul m$rfurilor pe teritoriul vamal comunitar% cu suspendarea taxelor vamale%

etc./.Aceste regimuri prezint$ un du,lu avanta7: pe de o parte% financiar prin suspendareataxelor vamale% i pe de alt$ parte unul economic.ș

Capitolul 3. Comerţul exterior al Canadei

3.1. +olumul valoric al comerţului exterior &i soldul ,alanţei comerciale

(iaţa canadian$ este puternic influenţat$ de condiţiile economice din SFA% undeCanada "&i valorific$ circa G2 din producţia de export &i de unde provin 23 din importurilesale anuale. e asemenea% nivelul ratei do,nzii "n SFA are o influen $ ma7or$ asupraț

politicii monetare &i a condiţiilor de acordare a creditelor "n Canada.


19/28

Sursa: orld ;rade -rganisation


20/28

Sursa: orld ;rade -rganisation


21/28

3.2. Structura fizic$ a exporturilor &i importurilor

(rincipalele produse la export: ma&ini &i ecipamente de transport% ma&ini &iecipamente de producţie% celuloz$ &i rtie% com,usti,ili% lemn% produse minerale% ma&ini &iecipamente electrice% medicamente% produse alimentare% produse energetice.

Principalele produse la import: maşini şi echipamente de transport,maşini şi echipamente electrice, produse chimice şi materiale plastice,produse siderurgice, încălţaminte şi produse textile,produse alimentare.


22/28

Sursa: Statistics Canada% CA?SI>% ta,le 22H00)=.


23/28

Sursa: Statistics Canada% CA?SI>% ta,le 22H00)=.

3.3. -rientarea geografic$ a exporturilor &i importurilor

-rientarea geografic$ a comer ului exterior al Canadei nu a suferit modific$rițesen iale% SFA continund sa fie principalul partener att la export ct i la import. Saț șmentinut% de asemenea% tendin a de intensificare a comer ului cu $rile din Fniuneaț ț ț6uropean$ exemplu exic% etc.ț ș


24/28

Relaţiile comerciale ale Canadei cu România.

Ca ţări membre ale Francofoniei şi ale Organiaţiei pentru !ecuritate şiCooperare în "uropa #O!C"$, dar si ca aliate %&'O, Canada şi (om)nia

întreţin relaţii bilaterale foarte bune.

!chimburile comerciale rom)no*canadiene.

3.'. (rincipalele ţ$ri partenere "n comerţul exterior

(rintre principalii parteneri la export sunt: SFA% Fniunea 6uropean$% Cina%Japonia% >exic% >area ritanie% Coreea de Sud.

Printre principalii parteneri la import sunt+ SFA% Fniunea 6uropean$%Japonia% Cina% >exic.

Capitolul '. (olitica comercial$ a Canadei

'.1. (olitica comercial$ tarifar$;axele vamale. ?umai guvernul federal poate impune taxe vamale la ,unurile &i

serviciile importate "n Canada. #? Clauza naţiunii celei mai favorizate aplicat$ pentru toate ţ$rile mem,re


25/28

• ;( ritis (referential ;ariff pentru ţ$rile mem,re ale Common5ealtului% cuexcepţia >arii ritanii &i a Irlandei4

• Australian ;ariff pentru Australia4• ?e5 Lealand ;ariff pentru ?oua Leeland$4• #;A tratament preferenţial pentru statele nordamericane% Cile &i Israel4•


26/28

la furnizori din ţ$ri ale c$ror standarde interne au fost apro,ate de >inisterul Agriculturii &iAlimentaţiei.

(entru pe&te &i produse din pe&te% "n ,aza unor acorduri ,ilaterale% avnd ca scoprespectarea de c$tre exportatori a normelor canadiene% produsele provenind din ţ$rile cu careCanada are astfel de acorduri "n vigoare% ,eneficiaz$ de un statut preferenţial% permiţnd

accesul produselor f$r$ a se cere% anterior% o serie prea mare de mostre. 8n domeniul protecţiei fitosanitare% "n scopul u&ur$rii formalit$ţilor privind comerţul

exterior cu produse agroalimentare% >inisterul Agriculturii &i Agroalimentaţiei din Canada a"nceiat o serie de acorduri ,ilaterale cu organisme similare din alte ţ$ri% specificnd% pe tipuride produse% testele sanitare necesare &i condiţiile specifice pe care tre,uie sale "ndeplineasc$aceste produse. Fn astfel de acord a fost semnat &i cu >inisterul Agriculturii din *omnia% "n1==2.

orme de securitate a produselorN!egea privind produsele periculoaseN Oazardous (roducts Act/% administrat$ de

>inisterul S$n$t$ţii Oealt Canada/ define&te &i restricţioneaz$ condiţiile "n care diferitetipuri de produse pot fi vndute sau li se poate face reclam$ comercialP/ &i specific$

sim,olurile particulare cu care anumite produse considerate periculoase tre,uie s$ fiemarcate.

*eglement$rile "n aceast$ direcţie se refer$ la norme privind caracteristici ale produselor cum ar fi inflama,ilitatea electric$ &i mecanic$ conţinutul de su,stanţe toxicecimice sau ,iologice/% nivelul emanaţiilor de noxe% nivelul de zgomot etc. e regul$%ma7oritatea firelor &i fi,relor importate sunt supuse periodic unor teste privind sta,ilireagradului de inflama,ilitate. e asemenea% un set specific de reguli se aplic$ la controlul

7uc$riilor importate% att din punctul de vedere al formelor &i caracteristicilor de design aleacestora nu se admit 7uc$rii cu forme ascuţite sau cu colţuri care pot produce r$ni% precum &i

7uc$rii care sugereaz$ aspecte NimoraleN/% ct &i din punctul de vedere al nivelului de zgomot produs sau al am,ala7ului.

e&i o mare parte a acestor norme de securitate se refer$ la produsele utilizate% "n principal% de sugari% copii &i persoane andicapate% lista complet$ a produselor pentru care sau sta,ilit standarde minime de securitate conform Oazardous (roducts Act/ cuprinde:

• containere sticle/ pentru ,$uturi car,ogazoase4• c$rucioare pentru copii &i pentru andicapaţi4• covoare 4• izolatori pe ,az$ de celuloz$4• c$r,une pentru foc su, form$ de ,ricete/4• o,iecte din ceramic$ sm$lţuit$4•

,i,eroane &i tetine4• i,rice ceanice/4• ,ricete% ci,rituri4• saltele 4• ecrane de protecţie &i ocelari de sticl$4• materiale didactice &i educative4• diverse 7uc$rii.

'.3. (olitica comercial$ promoţional$ &i de stimulare a exporturilor

lemente de mar3eting$ 8n vederea penetr$rii cu succes pe piaţa Canadei% serecomand$ adoptarea unei strategii adecvate &i a unui stil de afaceri ,azat pe:


27/28

transmiterea rapid$ de mostre4 r$spuns prompt la corespondenţ$4 livrarea la timp a produselor4 livr$ri conforme calitativ cu mostrele agreate4 menţinerea calitaţii de la o livrare la alta4 utilizarea unor am,ala7e adecvate transportului maritim4 convenirea cu importatorul a unei minime campanii de promovare pentru produsele

noi% etc.Calitate 'i garanţii$ >a7oritatea produselor vndute "n Canda sunt de o calitate

relativ ridicat$. 8n vederea satisfacerii cerinţelor de calitate ale cump$r$torilor% pe piaţaCanadei se acord$ termene de garanţie prelungite pentru ma7oritatea ,unurilor de consum defolosinţa "ndelungat$% indiferent de provenienţa acestora.

tic(etarea bilingvă englez$ &i francez$/ este o,ligatorie pentru produsele vndute pe piaţa canadian$. (entru produsele importate% printre altele% pe eticeta produsului tre,uiemenţionat$ adresa principal$ de re&edint$ a importatorului% precum &i informaţii esenţiale

privind produsul./ublicitatea$ 8n vederea asigur$rii succesului de vnzare pe piaţa Canadei se impuneo campanie puternic$ de pu,licitate care s$ atrag$ atenţia asupra produsului% "n special la"nceputul lans$rii pe piaţ$ a acestuia.

Discounturi. Sistemul vnzarii masive la preţuri reduse este deose,it de folosit "nCanada. (ractic% pe toat$ durata anului% att marile magazine cu profil universal% ct &i cele dedimensiuni mai reduse &i specializate pe o gam$ restrns$ de marfuri% ofer$ s$ptamnal unraion cu produse la preţuri su,stanţial reduse.

Concluzii:

Canada sa ,ucurat de o cre&tere economic$ solid$ datorit$ ,ogatelor sale resursenaturale% a forţei de munc$% "n cea mai mare parte calificat$ &i datorit$ investiţiilor "ncapitaluri modern% ceea ce a condus la cre&terea competitivit$ţii &i crearea unei ,azeindustriale solide% contri,uind la o cre&tere economic$ de ansam,lu susţinut$.

Cre&terea impresionant$ a producţiei de ,unuri% de exploatare minier$% precum &icre&terea sectoarelor de servicii% a transformat economia ţ$rii% dintruna rural$ "n marem$sur$% "ntruna preponderent ur,an$ &i industrial$.


28/28

i,liografie:

ttp:555.dce.gov.ro>ateriale20siteIndrumarQafaceriIndrumarQafaceriQCanada.pdf

555.5to.org ;rade (olicD *evie5 : Canada ttp:555.tradingeconomics.com 555.canada.gc.ca ttps:555.ic.gc.ca ttp:emigrez.infocanadadategeneralestatistici ttp:555.canadapost.ca ttps:555.cia.gov

ttp:555.state.gov ttp:555.,an9ofcanada.ca ttp:555.indexmundi.comfactscanada ttp:555.,i,liotecadigitala.ase.ro,i,liotecapagina2.aspRidEcap3 ttp:555.customs.gov

comertul exterior al canadei

Documents