1

COMENIUS 1MANUAL DE BUNE PRACTICI

PENTRU PARTENERIATEŞCOLARE

Manualul este editat cu sprijinul financiar al Comisiei Europene.Manualul este tradus şi adapat după Comenius 1. Handbook for schools produs şi editat de către

Comisia Europeană.

2

CUPRINSINTRODUCERE …………………………………………………………………………………………...4GLOSAR …………………………………………………………………………………………………...5

1. CE SUNT SOCRATES ŞI COMENIUS? ..……………………………………………………………6

1.1. DE CE TREBUIE SĂ NE IMPLICĂM ÎN PROIECTE COMENIUS 1? ……………………….71.2. CUM SUNT PROIECTELE COMENIUS 1? …………………………………………………...81.3. ORGANIZARE ŞI STRUCTURĂ ………………………………………………………………81.4. CONŢINUT ŞI ORIENTARE …………………………………………………………………...9

1.4.1. Proiecte şcolare …………………………………………………………………………………91.4.2. Proiecte lingvistice …………………………………………………………………………….111.4.3. Proiecte de dezvoltare şcolară ………………………………………………………………..13

1.5. MOBILITĂŢILE DÎN CADRUL PROIECTELOR ……..…………………………………...15

2. CUM SE CONSTRUIEŞTE UN PROIECT? …………..…………………………………………….16

2.1. DECIZIA INIŢIALĂ …………………………………………………………………………...162.2. CUM SĂ GĂSIM PARTENERI? …………………………………………………………...….172.3. VIZITELE PREGĂTITOARE ………………………………………………………………....18

2.3.1. Ce sunt vizitele pregătitoare? ………………………………………………………….………...182.3.2. Ce se discută la o vizită pregătitoare? ………………………………………………………….182.3.3. Ce să luaţi cu Dvs.? ……………………………………………………………………………….20

2.4. PREGĂTIREA FORMULARULUI DE CANDIDATURĂ ………………………………..….202.4.1. Cum se procedează? ……………………………………………………………………………....202.4.2. Ce înseamnă o candidatură de succes? ……………………………………………..……….…21

2.5. SELECŢIA ŞI CONTRACTAREA ………………………………………………………...…..222.5.1. Procesul de selecţie ………………………………………………………………………………..222.5.2. Ce se întâmplă în cazul în care candidatura este acceptată? …………………… ………….222.5.3. Suportul financiar şi regulile financiare ………………………………………………………..231.1.4. Raportarea …………………………………………………………………………………..……..241.1.5. Cum se procedează pentru a reînnoi proiectul? ………………………………………………24

3. DUPĂ APROBAREA PROIECTULUI ……………………………………………………………...24

3.1. ORANIZAREA PROIECTULUI …………………………………………………………..…..243.2. CUM SE STABILEŞTE UN PLAN DE LUCRU? ………………………………..…………...253.3. CONSTRUCŢIA ECHIPEI ÎN ŞCOALĂ – PROIECTE INTEGRATOARE …………………263.4. GĂZDUIREA UNUI ASISTENT DE LIMBĂ STRĂINĂ …………………………………….27

3.4.1. Cum puteţi candida pentru primirea unui asistent de limbă străină? ……………………271.1.2. Care este suportul financiar pentru astfel de asistenţi? …………………………………....27

1.5. IMPLICAREA COMUNITĂŢII LOCALE ŞI A ALTOR ACTORI SOCIALI………...………281.6. COMUNICAREA CU PARTENERII ……………………………….…………………………28

1.6.1. Care este/sunt limba/limbile de comunicare? …………………………………………….281.1.2. Ce mijloace de comunicare puteţi folosi? ……………………………………………..……..29

1.7. TEHNOLOGIA INFORMAŢIONALĂ ŞI COMUNICAŢIONALĂ ÎN PROIECT ………..…301.8. MONITORIZARE – AUTO-EVALUAREA PROIECTULUI …………………………….......301.9. REZULTATELE PROIECTULUI ŞI DISEMINAREA ACESTORA …………………….…..311.10. SCHIMBURILE DE ELEVI ÎN CADRUL PROIECTELOR LINGVISTICE …………….….32

1.1.1. Înainte de efectuarea schimbului de elevi …………………………………………………...321.1.2. În timpul efectuării schimbului de elevi ……………………………………………………...331.1.3. După efectuarea schimbului de elevi …………………………………………………………33

1.11. DESFĂŞURAREA ÎN SIGURANŢĂ A MOBILITĂŢILOR …………………………..…….34

4. PRIORITĂŢI SPECIALE SOCRATES …………………………………………………….………..35

3

4.1. OPORTUNITĂŢI EGALE …………………………………………………………………..…354.2. LIMBILE COMUNITĂŢII MAI PUŢIN UTILIZATE ŞI PREDATE ………………….……..36

5. EVENTUALE PROBLEME ŞI MODALITĂŢI DE EVITARE A ACESTORA ………………….36

CONCLUZII ……………………………………………………………………………………………… 38ANEXĂ…………………………………………………………………………………………………… 39

4

INTRODUCERE

Acest Manual este traducerea şi adaptarea manualului Comenius 1 Handbook for Schools produs de cătreComisia Europeană în colaborare cu Grupul de lucru format din reprezentanţii Agenţiilor NaţionaleSocrates/Comenius din Grecia, Ungaria, Norvegia, Austria, Portugalia, Slovenia, Finlanda şi Suedia şieditat de către Comisia Europeană. Prezentul Manual a fost tradus şi adaptat de Mihai Păunescu, NadejdaLisac, Ramona Păunescu şi Maria Voica şi editat cu sprijinul financiar al Comisiei Europene.

Pentru ce un Manual de bune practici Comenius 1?

Acest Manual are două scopuri principale: în primul rând, să vă dea Dvs. şi şcolii Dvs. informaţia de careaveţi nevoie pentru a decide dacă să participaţi sau nu într-un proiect Comenius 1; în al doilea rând,Manualul urmăreşte să vă sfătuiască asupra modalităţilor de a stabili parteneriate de succes cu şcoli din alteţări europene pentru a derula un astfel de proiect. Sunt mai multe avantaje în participarea într-un proiectComenius. Totuşi, este un demers ce solicită energie şi timp şi presupune o reflecţie atentă. Acest Manual afost conceput pentru a vă ajuta să evitaţi orice posibile probleme şi frustrări şi să facă astfel proiecteleeuropene mai accesabile. Informaţiile şi sfaturile conţinute în acest Manual sunt scrise în ideea facilităriiparticipării şcolii Dvs. într-un proiect european, pentru a îmbunătăţi activitatea şcolară şi a lărgi orizonturileelevilor şi profesorilor deopotrivă.

Capitolul 1 al Manualului descrie pe scurt principiile şi filosofia ce stau la baza parteneriatelor şcolareComenius, menţionează unele dintre multiplele avantaje ale implicării în proiecte Comenius 1 şi furnizeazăo descriere a celor trei tipuri de proiecte în Comenius 1, precum şi oportunităţile pentru mobilitatetransnaţională în aceste proiecte. Capitolul 2 vă ghidează prin diferitele faze ale construcţiei unui proiect şiCapitolul 3 vă sfătuieşte asupra modalităţilor de derulare a proiectelor. Capitolul 4 se referă la temeprioritare în Socrates, în timp ce ultimul capitol menţionează posibilele probleme şi cum pot fi acestea celmai bine evitate. Veţi găsi, de asemenea, o anexă ce vă furnizează informaţii asupra altor posibilităţicooperare oferite de către Uniunea Europeană, precum şi de alte organizaţii din Europa şi din lume.

5

GLOSAR

S-ar putea să nu fiţi familiarizaţi cu o parte din jargonul folosit în acest Manual. De aceea, vă prezentămmai jos un vocabular specific programului Socrates cu care se va opera în acest Manual.

Uniunea Europeană :Uniunea Europeană (UE) este rezultatul unui proces de cooperare şi integrare care a început în 1951. În1957, şase ţări (Belgia, Germania, Franţa, Italia, Luxemburg şi Olanda) au semnat un tratat ce a însemnatcrearea Comunităţii Europene. În 1993 Uniunea Europeană a înlocuit Comunitatea Europeană ca rezultat alsemnării Tratatului de la Maastricht. După aproape 50 ani, cu 4 valuri de lărgire, UE are astăzi 15 StateMembre şi se pregăteşte pentru cea de-a cincea lărgire. Statele Membre actuale sunt: Belgia, Danemarca,Germania, Grecia, Spania, Franţa, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Austria, Portugalia, Finlanda,Suedia şi Marea Britanie.

Comisia Europeană :Comisia Europeană este structura administrativă ce face propuneri legislative şi implementează deciziileUE. Comisia este organul executiv al Uniunii, scopul ei fiind acela de a realiza scopurilor Uniunii. Cea de-adoua preocupare a Comisiei este de a apăra interesele cetăţenilor Europei şi de a se asigura că legislaţiaeuropeană este corect aplicată. Deşi are puterea de a face propuneri, Comisia nu decide asupra principalelorpolitici şi priorităţi ale Uniunii. Acestea sunt responsabilităţile Consiliului Uniunii Europene – ai căruimembri sunt miniştri din guvernele Statelor Membre – şi ale Parlamentului European.

Agenţie Naţională :Fiecare ţară participantă în Programul Socrates a numit o organizaţie pentru a promova şi administradiversele activităţi de educaţie finanţate de UE. Această organizaţie se numeşte Agenţie Naţională. În ceeace priveşte proiectele Comenius 1, persoana Dvs. de contact se află la Agenţia Naţională din România.

Transnaţional :Acest atribut caracterizează activităţi ce transgresează graniţele naţionale. Aproape toate programeleUniunii presupun existenţa unui element transnaţional de un fel sau altul pentru realizarea cooperării întreStatele Membre.

Proiect :Un proiect este o activitate transnaţională de cooperare, dezvoltată împreună de un grup de organizaţii. Încadrul Comenius 1, şcolile pot solicita suport financiar în trei tipuri de proiecte: Proiecte Şcolare, ProiecteLingvistice şi Proiecte de Dezvoltare Şcolară.

Mobilitate transnaţională :Aceasta se referă la schimburile cros-naţionale ce au loc între partenerii unui proiect Comenius. În măsuraîn care este relevant pentru iniţierea şi dezvoltarea unui anumit proiect, persoanele implicate pot întreprindeo “vizită pregătitoare”, “reuniune de proiect”, “plasament în instituţii”, “vizită de studiu”, “schimburi deprofesori” sau “schimburi de elevi”.

Şcoală :Aceasta se referă la toate tipurile de instituţii ce oferă învăţământ general (pre-primar, primar, gimnazial şiliceal), tehnic sau profesional sub nivelul învăţământului superior. În mod excepţional, pentru ProiecteleLingvistice Comenius, pot fi incluse şi instituţii altele decât şcoli ce oferă cursuri de ucenici.

Profesor / Personal didactic :Aceasta se referă la persoane care, prin îndatoririle lor, sunt implicate direct în procesul de educaţie înStatele Membre şi în alte ţări participante la Programul Socrates, în acord cu organizarea sistemelor lor deeducaţie specifice.

Companie :“Companie” desemnează toate companiile din sectorul public şi privat, indiferent de mărimea, statutullegal sau sectorul economic în care funcţionează.

6

1. CE SUNT SOCRATES ŞI COMENIUS ?

Comenius este parte din Programul Socrates în domeniul educaţiei, program al Comunităţii Europene.Socrates, ce a fost pentru prima dată lansat în 1995 urmăreşte, printre alte scopuri, să promovezecooperarea şi mobilitatea şi să consolideze dimensiunea europeană în domeniul educaţiei. Programulţinteşte toate tipurile de educaţie, de la învăţământul pre-şcolar la educaţia adulţilor şi de la parteneriateşcolare la analizarea politicilor educaţionale în ţările participante în Socrates. Aceste obiective se realizeazăprin 8 acţiuni diferite, dintre care una este Comenius.

Comenius se referă la educaţia şcolară şi se ghidează după 4 mari obiective. Urmăreşte, în acest sens,îmbunătăţirea calităţii, în primul rând şi, în al doilea rând, consolidarea dimensiunii europene a educaţieişcolare. În al treilea rând, încurajează învăţarea limbilor şi, în al patrulea rând, promovează conştiinţainterculturală. Comenius este divizat în trei acţiuni diferite. Comenius 1, acţiune ce constituie subiectulacestui Manual, promovează cooperarea între toate tipurile de instituţii ce furnizează învăţământ general,tehnic sau profesional sub nivelul învăţământului superior. Comenius 2 se adresează dezvoltăriiprofesionale a tuturor tipurilor de personal educaţional şi Comenius 3 urmăreşte stabilirea de reţele întreaceste proiecte şi instituţii care au fost implicate în Comenius 1 şi/sau 2.

Structura Programului Socrates:

* Proiecte Şcolare * Proiecte Lingvistice * Proiecte de Dezvoltare Şcolară

* Proiecte pentru formarea personalului didactic * Suport financiar pentru formare individuală

SOCRATES

Observare şi Inovare

Comenius 1 Parteneriate Şcolar e

Comenius 2 Formarea personalului

didactic

Comenius 3 Reţ ele

Comenius

COMENIUS ERASMUS Acţ i unicomune

Măsur i acompaniatoareGRUNDTVIG LINGUA MINERVA

7

Puteţi găsi mai multe informaţii asupra Programului Socrates în general şi Comenius în special în GhidulCandidatului, în diversele broşuri şi materiale ale Agenţiei Naţionale Socrates, precum şi pe paginile web aComisiei Europene la http://europa.eu.int/comm/education/socrates.html respectiv a Agenţiei NaţionaleSocrates la adresa http://www.socrates.ro.

1.1. DE CE TREBUIE SĂ NE IMPLICĂM ÎN PROIECTE COMENIUS 1?

Se poate într-adevăr să vă întrebaţi de ce să adăugaţi o nouă sarcină pe agenda Dvs. oricum încărcată. Nueste nici o îndoială în faptul că implicarea în proiecte de cooperare europeană presupune multă muncă.Totuşi, există multe beneficii pentru toţi cei implicaţi într-un proiect Comenius 1, aşa cum pot depunemărturie şi cele aproximativ 15.000 şcoli, 150.000 profesori şi 2.000.000 elevi din toată Europa implicaţi înproiecte de parteneriat şcolar Comenius. O parte a acestor beneficii sunt descrise mai jos.

Profesorii au astfel posibilitatea deprinderii de noi abilităţi în planificarea şi managementul proiectului. Deexemplu, ei pot organiza şi prezida reuniuni, negocia cu partenerii şi gestiona bugetul proiectului.Reuniunile cu colegii din diferite ţări europene sunt o oportunitate de a cunoaşte alte sisteme educaţionaleşi metode de predare ce pot inspira inovaţia în şcoală. În plus, întâlnirile profesionale cu colegi străini potconduce la stabilirea de prietenii mai profunde decât colaborarea în proiect.

Atât profesorii cât şi elevii dobândesc noi abilităţi relevante atât pentru viaţa profesională cât şi pentru ceapersonală, precum abilităţi de comunicare şi prezentare, luarea deciziei, rezolvarea de probleme şimanagementul conflictului, creativitate, munca în echipă şi solidaritate. Ei învaţă limbi străine noi şi potpractica pe cele pe care deja le cunosc. Ideea dezvoltării profesionale şi reuşitei conduce la motivaţiecrescută şi satisfacţie.

Şcolile beneficiază de motivaţia sporită a profesorilor şi elevilor împreună cu creşterea corespunzătoare anivelelor de interes şi reuşită şcolară ale elevilor. Cunoaşterea diferitelor practici în şcolile europene şigăsirea de soluţii comune unor probleme comune motivează aplicarea de noi strategii de management înşcoală.

Părinţii beneficiază de sporirea interesului elevilor, motivaţiei acestora şi reuşitei şcolare. În plus, părinţii –împreună cu elevii şi profesorii – au ocazia lărgirii propriilor orizonturi întâlnind diferite culturi, ţări şifeluri de gândire. Acestea îi vor ajuta să înveţe din alte practici şi să trăiască în diversitate.

Următorale aprecieri ale participanţilor în proiecte Comenius 1 ilustrează câteva din beneficiile menţionateanterior:

“Ei (elevii) au învăţat să coopereze cu oameni dintr-o altă cultură, să pună în practică cunoaştereateoretică dobândită şi, nu în ultimul rând, au descoperit importanţa reală a învăţării limbilor străine.”

“Câştigul general al elevilor este acela că Europa a demonstrat o faţă umană. Oaspeţii profesori…şicorespondenţa regulată cu alţi elevi au deschis o fereastră spre lume ce nu s-ar fi realizat niciodată prinintermediul lecţiilor şi manualelor obişnuite.”

“Obţii o nouă inspiraţie, a fost deosebit de inspirant – pur şi simplu devii un profesor mai bun doarluând parte.”

“Cu lunga mea experienţă de profesor, aveam nevoie de o nouă inspiraţie. Proiectul nostru Comenius aprovocat atât de multe impulsuri noi. A fost o experienţă nouă şi impactul pe termen lung este o viziunenouă asupra lumii…”

8

1.2. CUM SUNT PROIECTELE COMENIUS 1?

1.3. ORGANIZARE ŞI STRUCTURĂ

Tabelul următor oferă o privire de ansamblu asupra proiectelor Comenius:

PROIECTE ŞCOLARE PROIECTE LINGVISTICE PROIECTE DEDEZVOLTAREŞCOLARĂ

Centrate pe elev X X

Centrate pe instituţie X

Parteneriate bilaterale X

Parteneriatemultilaterale X X

Durata Max. 3 ani consecutivi 1 an, în mod normal Max. 3 aniconsecutivi

Accentul pus peînvăţarea de limbistrăine

X

Integrat în curriculum X X

Cross-curricular X X

Proiectele Comenius 1 sunt bazate pe parteneriate între şcoli din diferite ţări europene ce participă înProgramul Socrates. Acestea sunt cele 15 State Membre ale Uniunii Europene (Belgia, Danermarca,Germnia, Grecia, Spania, Franţa, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Austria, Portugalia, Finlanda, Suediaşi Marea Britanie); ţările membre ale Asociaţiei Europene a Liberului Schimb (Islanda, Norvegia şiLiechtenstein); şi ţările ce au depus candidatura pentru aderarea la Uniunea Europeană (Polonia, Cehia,

9

Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, precum şi Cipru, Malta şiTurcia1).

Există trei tipuri diferite de proiecte în cadrul Comenius 1: Proiecte Şcolare, Proiecte Lingvistice şiProiecte de Dezvoltare Şcolară. Deşi acestea sunt similare în multe privinţe, proiectele prezintă, însă,anumite diferenţe în organizare şi orientare.

Proiectele şcolare şi proiectele de dezvoltare şcolară sunt similare în structură şi organizare. Ele constau înparteneriate de cel puţin 3 şcoli din 3 ţări menţionate mai sus şi pot fi finanţate pe o perioadă de până la 3ani. Parteneriatele trebuie să fie echilibrate geografic (ex. Partenerii ar trebui să provină din mai multeregiuni europene şi nu ar trebui să existe un dezechilibru provocat de participarea mai multor şcoli dinaceeaşi ţară). De fapt, Agenţia Naţională va finanţa doar o şcoală sau maximum două din aceeaşi ţară într-un proiect. O şcoală din parteneriat va deveni coordonatoare fiind responsabilă de diverse sarciniadministrative.

Parteneriatele în proiecte lingvistice constau din două şcoli din ţări diferite. Proiectele lingvistice vor fifinanţate doar pentru un singur an, chiar dacă perioada contractuală poate fi prelungită pe 2 ani încircumstanţe excepţionale. În ceea ce priveşte conţinutul şi organizarea, proiectele lingvistice şi proiecteleşcolare au multe puncte comune, în timp ce proiectele de dezvoltare şcolară diferă în primul rând prinfaptul că sunt axate pe şcoală ca instituţie de educaţie împreună cu problemele şi nevoile acesteia.

Este important de reţinut că cel puţin un partener în toate tipurile de proiecte trebuie să provină dintr-unul din Statele Membre ale UE.

1.4. CONŢINUT ŞI ORIENTARE

1.4.1. Proiecte şcolare

Proiectele şcolare Comenius promovează cooperarea între grupuri de elevi şi profesori din diferite ţărieuropene. Cooperarea oferă participanţilor oportunitatea cunoaşterii reciproce a ţărilor, culturilor,modalităţilor de gândire şi stilurilor de viaţă şi, de asemenea, posibilitatea înţelegerii şi aprecierii acestora.Elevii trebuie implicaţi activ în toate fazele proiectului – planificare, realizare şi evaluare şi ei trebuieimplicaţi într-un număr cât mai mare. Proiectele trebuie să furnizeze o valoare adăugată modalităţilortradiţionale de învăţare şi predare introducând modalităţi creative de raportare la disciplinele de studiu.

Experienţa anterioară a dovedit că cele mai reuşite proiecte sunt cross-curriculare şi sunt, de asemenea,integrate în curriculumul elevilor participanţi. Integrarea unui proiect european în curriculum poate să nupară prea uşor de realizat. Dvs. şi colegii Dvs. veţi fi nevoiţi să rearanjaţi clasele şi aceasta poate părea osarcină dificilă la început. Totuşi, cheia succesului este să faceţi proiectul natural potrivit în cadrulcurriculum-ului existent, iar nu să îl încărcaţi (aţi putea căuta tema proiectului în curriculum). Nu renunţaţi,ci gândiţi-vă că proiectele care au fost integrate în curriculum cu succes şi care implică mai multe disciplinetind să fie şi cele mai benefice!

a) Tema proiectului şi produsele finale

O temă ce va motiva atât elevii cât şi profesorii să schimbe informaţii, să exploreze şi să înveţe de la uniialţii e crucială pentru un proiect de succes. Nu există o listă de teme recomandate: Dvs. împreună cupartenerii Dvs. sunteţi liberi să negociaţi şi să alegeţi orice temă ce vă convine. Din moment ce interesul

1 Turcia nu va participa la program înainte de 2004. Pentru mai multe informaţii, consultaţi AgenţiaNaţională Socrates.

10

faţă de temă este forţa proiectului, este foarte important să reflectaţi cu grijă la tema aleasă şi să vă asiguraţică este la fel de importantă pentru fiecare şcoală.

Temele cross-curriculare, în care sunt implicate mai multe discipline de studiu, au mai multe avantaje.Acestea reunesc profesori de diferite discipline şi elevi din diferite clase într-un singur proiect integrator.Astfel de proiecte integratoare tind să fie mai sustenabile decât proiectele ce se limitează la un profesor şi osingură disciplină. În plus, ele permit o combinare creativă a obiectelor de studiu, cum ar fi de exempluistoria, matematica, artele şi literatura într-un proiect privind tehnicile de construcţie în ţările partenere.

Produsele finale ale proiectelor şcolare variază foarte mult: proiectele pot avea rezulate concrete, tangibile,cum ar fi o broşură, o carte sau un CD-ROM. De asemenea, elevii pot organiza o expoziţie de meşteşugurilocale, juca o piesă de teatru sau realiza o casetă video. O descriere a modalităţii de realizare a proiectuluisau un modul asupra modalităţilor de derulare a proiectelor de cooperare europeană ar putea fi de asemeneaun produs final. Dat fiind că aceste proiecte şcolare se axează pe procese, întreaga experienţă de a fiimplicaţi în proiect este în sine un “produs final”. Indiferent de forma produsului final, amintiţi-vă că acestaeste un stimulent important pentru a lucra în proiect!

b) Exemple de proiecte

Următoarele exemple sunt proiecte şcolare Comenius ce s-au derulat în diferite tipuri de şcoli. Acesteailustrează varietatea şi diversitatea temelor abordate în proiectele şcolare.

TITLU: Eliberarea elevilor din cuşca clasei

TIPUL ŞCOLII: Şcoli primare şi preşcolare

VÂRSTA ELEVILOR: elevi între 3 – 9 ani

CONŢINUTUL PROIECTULUI ŞI ACTIVITĂŢILE: Proiectul a urmărit să dezvolate conştiinţasimilarităţilor şi diferenţelor în mediu şi natură în ţările participante în proiect. Elevii au creat o grădinăde flori şi legume, au produs o carte cu desene şi fotografii de flori şi legume în ţări diferite avândinserţii de text şi poezie din aceste ţări. Ei au jucat, de asemenea, o piesă de teatru referitoare la mediu,au realizat o carte de bucate cu reţete culinare din ţările participante în proiect şi au construit un “spaţiunatural” pentru a urmări ciclurile naturii în propria ţară şi în cele partenere.

INTEGRAREA ÎN CURRICULUM: Temele proiectului au fost aliniate curriculei elevilor, iar muncadin proiect s-a desfăşurat în timpul activităţilor în clasă.

IMPACTUL CROSS-CURRICULAR: Fiecare activitate a implicat diverse discipline, precum biologie,ştiinţele naturii, muzică, arte şi teatru. Elevii şi profesorii diferitelor discipline – limbă maternă, ştiinţă,educaţie fizică şi educaţie artistică – au lucrat împreună în diverse activităţi.

PRODUSELE FINALE: O expoziţie de fotografii, o casetă video, înregistrări audio şi o carte de reţete.

TITLU: Tinerii de azi şi de mâine

TIPUL ŞCOLII: liceu

VĂRSTA ELEVILOR: 15-18 ani

CONŢINUTUL ŞI ACTIVITĂŢILE PROIECTULUI: Proiectul a studiat viaţa tinerilor din diferite ţări în

11

diferite perioade de timp. Elevii au fost împărţiţi în mai multe grupuri de lucru. Unul dintre aceste grupuris-a centrat pe strângerea de informaţii prin investigarea opiniei părinţilor şi bunicilor. Un grup “de film” afolosit noile tehnologii pentru a produce şi edita un film. Un grup “de presă” a folosit ziare autentice dinanii 1940-1950 apărute în diferitele ţări participante la proiect pentru a aduna informaţii. În total, au fostdirect implicaţi în proiect 100 de elevi şi 15 profesori din 4 ţări.

INTEGRAREA ÎN CURRICULUM: Activităţile din proiect s-au desfăşurat în şcoli, în ţările participante laproiect. Munca de pregătire a proiectului a fost integrată în curicula mai multor discipline. Aceastăexperienţă nu numai că a dezvoltat abilităţile elevilor de a comunica în cele 5 limbi folosite în proiect, ci aconstituit o bază pentru alte studii în alte domenii.

IMPACTUL CROSS-CURRICULAR: Echipele care au lucrat în proiect au fost formate din elevi şiprofesori de diferite discipline (istorie, artă, limbă maternă, limbi străine, informatică). Au fost implicate înproiect, încă de la început, peste 50 de cadre didactice incluzând profesori, directori, personal didacticauxiliar şi personal administrativ.

PRODUSELE FINALE: Afişe, casete video, piese de teatru (6 scurte reprezentaţii).

TITLU: Iniţiative şi activităţi legate de piaţa muncii

TIPUL ŞCOLII: Grup Şcolar Tehnic

VĂRSTA ELEVILOR: 15-25 ani

CONŢINUTUL ŞI ACTIVITĂŢILE PROIECTULUI: Organizarea activităţilor legate de utilizarea noilortehnologii informaţionale şi comunicaţionale în educaţie şi aplicarea experimentală a metodelor de predarecross-curriculară în şcolile participante la proiect. În scopul ghidării profesionale, elevii au vizitat maimulte întreprinderi, cum ar fi o fabrică de producere a casetelor digitale şi o editură, precum şi şcoli ceoferă specializare în telecomunicaţii. Ei au schimbat impresii asupra vizitelor. Au participat, de asemenea,într-un Concurs al Consumatorului European sub titlu: “Prezentarea şi reclama produselor”.

INTEGRAREA ÎN CURRICULUM: Elevii au lucrat în proiect în timpul diferitelor ore de curs. La orele deinformatică elevii au învăţat despre editarea computerizată, producerea CD-ROM şi video conferinţe astfelîncât le-au putut folosi în comunicarea cu celelalte şcoli participante la proiect.

IMPACTUL CROSS-CURRICULAR: Au fost implicaţi elevi şi profesori de la Departamentul deInginerie, Studii despre Afaceri şi Departamentul de Informatică.

PRODUSE FINALE: Publicarea unei reviste şi producerea unui CD-ROM în cinci limbi.

1.4.2. Proiectele Lingvistice

Scopul Proiectelor Lingvistice îl constituie creşterea motivaţiei şi capacităţii elevilor de a comunica înlimbi străine. Aceste proiecte se bazează pe lucrul în comun al elevilor şi profesorilor la tema proiectului.Toate activităţile trebuie integrate în curriculum şi trebuie, de asemenea, să se desfăşoare împreună cuelevii. Aceştia trebuie să fie implicaţi activ în planificarea, monitorizarea şi evaluarea activităţilor dinproiect.

TITLU: Informaţii cu privire la protecţia mediului disponibile pe Internet

TIPUL ŞCOLII: Şcoli profesionale

VĂRSTA ELEVILOR: 15-19 ani

12

CONŢINUTUL ŞI ACTIVITĂŢILE PROIECTULUI: Elevii care studiază chimia industrială au adunatdate cu privire la calitatea apei din cele mai importante râuri din fiecare ţară parteneră. Apoi au călătorit înfiecare din ţările participante la proiect pentru a schimba părţi din proiect. Astfel, dincolo de aspectelelingvistice, sociale şi culturale ale schimbului, elevii au lucrat în echipe pe baza datelor pe care le-au adunatdin propria ţară, iar după analiza rezultatelor cercetărilor, elevii au pus aceste rezultate pe Internet în treilimbi.

INTEGRAREA ÎN CURRICULUM: Conţinutul proiectului a avut legături cu orele de curs speciale pentruprofilul şcolii, iar predarea limbilor străine a fost îmbogăţită cu termeni tehnici legaţi de proiect. La orele deinformatică, elevii au învăţat despre video-conferinţe astfel încât să le poată utiliza în comunicarea cupartenerii.

IMPACTUL CROSS-CURRICULAR: Tema proiectului a fost cuprinsă în multe dintre domeniile tehnicestudiate în şcoală; lucrul la tema protecţiei mediului s-a bazat pe cunoştinţele elevilor din biologie, fizică şichimie.

PRODUSUL FINAL: O pagină web conţinând rezultatele cercetării (tabele, grafice şi concluzii) în treilimbi.

TITULU: Etnii minoritare în diferite părţi ale Europei

TIPUL ŞCOLII: Liceu

VÂRSTE ELEVILOR: 14-18 ani

CONŢINUTUL ŞI ACTIVITĂŢILE PROIECTULUI: Elevii celor două şcoli au făcut împreunăinvestigaţii cu privire la modul în care este abordată problema minorităţilor în cele două ţări partenere,identificând exemple de bună practică şi făcând sugestii de îmbunătăţire. Au făcut cercetări în biblioteci aurealizat interviuri la faţa locului, au scris şi interpretat o piasă pe acest subiect.

INTEGRAREA ÎN CURRICULUM: Cercetarea în biblioteci şi munca pe teren au devenit o parte dincursurile normale ale elevilor, iar conoştinţele acumulate au fost plasate în contextul vieţii de zi cu zi.Repetiţiile la piesa de teatru au avut loc în timpul orelor de literatură şi de limbi străine, iar predareadiverselor discipline a fost îmbăgăţită dându-se o atenţie specială temei proiectului.

IMPACTUL CROSS-CURRICULAR: Munca în proiect a inclus istoria, artele şi alte discipline de sudiu.

PRODUSUL FINAL: O broşură în două limbi conţinând concluziile cercetării, o casetă video pe care a fostînregistrată piesa de teatru interpretată în timpul schimbului de elevi.

TITLU: Experimentând Europa – elevi cu dificultăţi de învăşare într-un grup de lucru cu abilităţicomplexe.

TIPUL ŞCOLII: Şcoală Specială

VĂRSTA ELEVILOR: 16-19 ani

CONŢINUTUL ŞI ACTIVITĂŢILE PROIECTULUI: Proiectul a permis elevilor cu handicap mental şifizic minor să călătorească în străinătate, să cunoască culturi diferite, să lege prietenii şi să înveţe o limbăstrăină. Cooperarea dintre elevi a inclus munca împreună într-un grup de lucru special care le-a datposibilitatea, de exemplu, de a picta singuri un geam, de a sculpta în lemn, de a tricota.

13

INTEGRAREA ÎN CURRICULUM: Învăţarea de a comunica şi de a acţiona independent este un elementesenţial din educaţia elevilor cu dificultăţi de învăţare. Proiectul a fost un factor cheie în realizarea acesteipărţi a programei pedagogice.

IMPACTUL CROSS-CURRICULAR: Un set complex de discipline a fost atins de tema proiectului,incluzând societate şi cultură, meşteşuguri, arte, limbi străine.

PRODUSUL FINAL: Produse manufacturate (geamuri pictate, oglinzi, perne decorate, jucării din lemn).

1.4.3. Proiecte de dezvoltare şcolară

Proiectele de Dezvoltare Şcolară se centrează pe şcolile participante în proiect şi pe nevoile lor specifice cainstituţii de educaţie. Proiectele urmăresc îmbunătăţirea managementului şcolar şi a metodelor pedagogiceşi permit echipelor de elevi, profesori şi directori să împărtăşească experienţe cu privire la identificareaanumitor nevoi şi probleme comune şi a modalităţilor de rezolvare a acestora.

Pe baza varietăţii experienţelor, echipele dezvoltă noi metode pentru rezolvarea problemelor şi nevoilor închestiune. Există astfel posibilitatea de a testa şi de a pune în practică cele mai eficiente metode pedagogiceşi organizaţionale găsite pe parcursul desfăşurării proiectului.

a) Tema proiectului

Deoarece Proiectele de Dezvoltare Şcolară se centrează pe nevoile şi problemele pe care şcoalaDumneavoastră le are în comun cu şcolile partenere, nu există o listă exhaustivă a posibilelor teme deproiect. Trebuie să discutaţi cu partenerii şi să cădeţi de acord cu privire la tema pe care doriţi să cooperaţiastfel încât proiectul să fie cât mai folositor şi mai interesant cu putinţă pentru toţi cei implicaţi.

Pentru a vă da câteva idei cu privire la teme posibile pentru Proiecte de Dezvoltare Şcolară, vă puteţi axa pesubiecte privind managementul şcolar, de exemplu cum se pot găsi resurse de finanţare extrabugetare, cumpot fi implicaţi părinţii, cum se poate beneficia de autonomia şcolară, cum se pot stabili legături eficienteîntre şcoală şi piaţa muncii, cum poate creşte calitatea managementului, cum pot fi asigurate şanse egale.

Proiectul de Dezvoltare Şcolară pe care doriţi să-l derulaţi se poate axa, de asemena, pe metode pedagogice,cum ar fi utlizarea eficientă a tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale, introducerea muncii dinproiect în curriculum-ul şcolii, stimularea învăţării prin cooperare, adaptarea curriculei naţionale la nevoileindividuale (niveluri şi posibilităţi), motivarea elevilor pentru anumite discipline, introducerea dimensiuniieuropene, dezvoltarea studiului cross-curricular.

Puteţi găsi, de asemenea, pentru Proiectele de Dezvoltare Şcolară subiecte care ţin de un anume grup ţintă.De exemplu, integrarea copiilor proveniţi din familii de lucrători migranţi, cum se poate beneficia dediversitatea pe care copiii din familii de refugiaţi o aduc în clasă şi în şcoală, cum pot fi integraţi elevii cunevoi educaţionale speciale în fluxul educaţional normal, cum pot fi motivaţi elevii aflaţi în situaţii de riscpentru a preveni abandonul şcolar, cum pot fi asigurate şanse egale în educaţie pentru fete şi băieţi.

Acestea şi multe alte subiecte pot fi dezvoltate într-un Proiect de Dezvolare Şcolară. Important este casubiectul să intereseze toţi partenerii implicaţi, astfel încât dezvolarea materialelor, instrumentelor,metodelor să se facă cu uşurinţă şi să fie de un real folos, nu numai în interiorul parteneriatului, ci şi în alteşcoli având interese similare.

b) Exemple de proiecte

Următoarele exemple de Proiecte de Dezvolare Şcolară ilustrează conţinutul şi activităţile proiectului,implicarea altor părţi interesate şi a elevilor, precum şi a rezultatelor pentru fiecare şcoală implicată.

14

TITLU: Educaţia copiilor migranţi

TIPUL ŞCOLII: Şcoli cu o concentraţie mare de elevi proveniţi din familii de migranţi

CONŢINUTUL ŞI ACTIVITĂŢILE PROIECTULUI: Multe şcoli din Europa încearcă să găsească căi deintgrare a elevilor cu background cultural diferit. Managerierea şcolilor multiculturale implică problemespecifice şi provocări particulare. De aceea, şcolile participante la proiect dezvoltă diferite metodepedagogice şi de management pentru a răspunde provocărilor din partea diversităţii culturale şi lingvistice aşcolii.

IMPLICAREA ALTOR ACTORI: Asociaţii ale migranţilor, autorităţi locale sindicate. Plasamentele îninstituţii ale profesorilor au fost organizate cu ajutorul acestora.

ROLUL ELEVILOR: Problema elevilor proveniţi din familii de migranţi a fost dezbătută în clasă; uniielevi au participat la reuniunile de proiect.

PRODUSUL FINAL/REZULTATUL: Şcolile participante şi-au îmbunătăţit programa pedagogică.

TITLU: Şcoli cu resurse financiare extrabugetare

TIPUL ŞCOLII: Liceu

CONŢINUTUL ŞI ACTIVITĂŢILE PROIECTULUI: Mai multe şcoli europene au decis să coopereze înadoptarea unei strategii prin care să vadă ce metode instituţionale pot dezvolta pentru a face ca o şcoală săgăsească modalităţi complementare de susţinere financiară. Aceasta presupune nu doar ca şcoala să fie bineadaptată mediului în care funcţionează, ci şi ca aceasta să fie democratică şi participativă, în care toţimembrii comunităţii educaţionale (elevi, părinţi, personalul din educaţie şi comunitatea locală) să fie activimplicaţi. Proiectul dezvoltă strategii de susţinere comunitară a şcolilor ca modalitate de sustenabilitate pelinia conceptului mai larg al cetăţeniei europene active.

IMPLICAREA ALTOR ACTORI: Autorităţi locale, un centru de formare a profesorilor, asociaţii alepărinţilor şi elevilor.

ROLUL ELEVILOR: Asociaţiile elevilor au participat la dezvoltarea conceptului de sustenabilitate a şcolii.

PRODUSUL FINAL/REZULTATUL: O structură instituţională bazată pe noi metode pedagogice.

TITLU: Moşteniri culturale

TIPUL ŞCOLII: Liceu vocaţional

CONŢINUTUL ŞI ACTIVITĂŢILE PROIECTULUI: Şcolile participante din Europa au lucrat asupracăilor de îmbunătăţire a cooperării cu partenerii din comunitatea locală activi în domeniul moştenirilorculturale. Activităţile au fost stabilite în funcţie de interesul elevilor (mai ales a celor din liceele vocaţionaleşi tehnice) pentru o meserie anume.

IMPLICAREA ALTOR ACTORI: Departamentele educaţionale ale muzeelor, teatrelor, parcurilornaţionale.

ROLUL ELEVILOR: Proiectul a fost legat de abordările cetăţeniei europene active în care tinerii îşi asumăpropriul patrimoniu cultural, ex. prin proiecte conduse de elevii înşişi.

PRODUSUL FINAL/REZULTATUL: Introducerea în programa şcolară a unui obiect opţional referitor la

15

moştenirea culturală.

1.5. MOBILITĂŢILE DIN CADRUL PROIECTELOR

Mobilităţile ocupă un loc important în cadrul proiectelor Comenius 1. Elevii şi profesorii au posibilitatea dea întări parteneriatul şi de a adânci cooperarea din cadrul proiectului. Când planificaţi activităţile dinproiect împreună cu partenerii trebuie să discutaţi rolul pe care mobilităţile elevilor şi profesorilor îl voravea în dezvoltarea parteneriatului. Sunt posibile activităţi de mobilitate diferite, în funcţie de tipulproiectului, potrivit tabelului de mai jos:

ProiecteŞcolare

ProiecteLingvistice

Proiecte deDezvoltare Şcolară

Mobilităţi aleprofesorilor:

- Reuniune deproiect

- Schimb deprofesori

- Plasament îninstituţii

- Vizită destudiu

- Profesoriînsoţitori laschimburile deelevi

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Durata

Max. 1 săpt.

1-4 săpt.

1-4 săpt.

Max. 1 săpt.

Min. 14 zile

Mobilităţi aleelevilor:

- Reuniune deproiect

- Schimb de elevi

X

X

X Max. 1 săpt.

Min. 14 zile

O reuniune de proiect este o întâlnire transnaţională între profesori şi elevi ai şcolilor participante laproiect care are ca scop discutarea problemelor legate de planificarea, organizarea, implementarea,monitorizarea şi evaluarea proiectului. Nu există o limită minimă de vârstă pentru elevii care participă lareuniunea de proiect. Pentru a decide vărsta limită, vă rugăm să studiaţi legislaţia naţională în vigoare şi săstabiliţi această limită împreună cu părinţii.

Schimburile de profesori au un rol important în dezvoltarea conţinutului proiectului. Pe lângă aceasta, elereprezintă o excelentă modalitate de dezvoltare profesională. A lucra în altă şcoală dintr-o altă ţarăeuropeană înseamnă a reflecta asupra propriei abordări de predare şi a crea legături profesionale şipersonale cu colegii din şcolile partenere.

16

Plasamentele în instituţii sunt o oportunitate de a participa la o serie de activităţi structurate într-ocompanie, întreprindere, firmă, în sectorul public sau privat (servicii sociale, organizaţii non-guvernamentale, autorităţi locale, organizaţii non-profit). Aceste mobilităţi sunt folositoare în primul rândatuci când se desfăşoară un proiect cu o echipă şcoală-întreprindere care urmăreşte să contribuie la o maibună înţelegere a pieţii muncii de către elevi sau atunci când se desfăşoară un Proiect de DezvoltareŞcolară.

Vizitele de studiu ale directorilor reprezintă o modalitate importantă prin care directorul instituţiei îşipoate cunoaşte colegii din instituţiile partenere. Vizita le permite o mai bună înţelegere a necesităţilorproiectului, precum şi a rolului managementului şcolar la înlăturarea obstacolelor în desfăşurareaproiectului şi asigurarea succesul acestuia.

Schimburile de clase de elevi reprezintă o parte esenţială a Proiectelor Lingvistice. În timpul schimbului,elevii din cele două şcoli partenere vor avea ocazia de a lucra împreună la proiect. Aceasta le va permitefolosirea noilor deprinderi lingvistice şi o mai bună înţelegere a culturii partenerilor. Vărsta minimă aelevilor care participă la schimb este de 14 ani, aceştia fiind însoţiţi de profesori ( Profesori însoţitori).

2. CUM SE CONSTRUIEŞTE UN PROIECT

2.1. DECIZIA INIŢIALĂ

Impulsul iniţial de implicare într-un proiect Comenius 1 îl are de obicei un profesor sau un grup deprofesori din şcoală. Totuşi, este foarte important pentru succesul proiectului ca întreaga instituţie să seimplice, de la directori la membri în Cosiliul de Administraţie, profesori, elevi şi părinţi.

De aceea, este important ca la acest stadiu să aibă loc întâlniri în cadrul şcolii pentru a clarifica scopulproiectului pe care doriţi să-l derulaţi şi pentru a discuta toate aspectele cu privire la implicarea într-o astfelde activitate. Mai exact, pot fi puse întrebări cum ar fi:

• Ce arii disciplinare, teme şi subiecte pot fiacoperite ?

• De ce fel de planificare şi organizare estenevoie ?

• Ce cadre didactice şi elevi sunt interesaţi săparticipe ?

• Ce sprijin poate fi obţinut de la autorităţileguvernamentale şi locale, asociaţiile depărinţi, autorităţile educaţionale,comunitatea locală sau media locale ?

• Ce metode de predare-învăţare sau alteabordări pedagogice trebuie dezvoltate şicum pot fi acestea legate de managementulşcolar ?

• Ce resurse/abilităţi sunt disponibile şi ce alteresurse/abilităţi pot fi cooptate ?

• Ce ţări pot fi implicate?

17

Aminiţi-vă că proiectul dumneavoastră trebuie:

• să se axeze pe o temă de interes pentru toţi partenerii;• să fie sprijinit de conducerea şcolii;• să implice părinţii.

Experienţa unui mare număr de şcoli participante la proiecte a arătat că este crucial să existe capacitatea dediscuţie atunci când se planifică un proiect Comenius 1. Încercaţi să nu priviţi proiectul ca pe ceva ce văaparţine exclusiv, dumneavoastră sau oricărui alt coleg. Este important să existe o colaborare creatoare şiechitabilă înttre toate şcolile partenere. De aceea, toţi partenerii trebuie să aibă un cuvânt de spus înplanificarea proiectului şi dezvolarea activităţilor acestuia.

2.2. CUM SĂ GĂSIM PARTENERI?

Găsirea partenerilor poate părea dificilă la început. Totuşi, există mai multe posibilităţi de a găsi partenerieuropeni pentru un proiect:

Contactele personale, atât cele private cât şi cele profesionale sunt un bun punct de pornire. Este posibil cadvs. înşivă, membrii ai familiei, prieteni, colegi sau directorul şcolii să cunoaşteţi profesori din străinătatecare ar fi interesaţi să deruleze un proiect împreună cu dvs. Autorităţile locale sau regionale vă pot fi, deasemena, de ajutor în găsirea de parteneri dacă au înfrăţiri sau alte contacte cu structuri similare dinstrăinatate, putând astfel să vă pună în legătură cu şcoli din ţările respective. Cursurile de formareComenius 2 şi vizitele de studiu Arion vă pot pune, de asemenea în contact cu potenţiali parteneri. Puteţigăsi parteneri şi la seminariile de contact pentru Comenius 3 Reţele tematice la care puteţi participa prinintermediul vizitei pregătitoare.

PartBase (http://partbase.eupro.se) este o bază de date disponibilă pe Internet care a fost dezvoltată cusprijinul Comisiei Europene şi care dă posibilitatea şcolilor să se înregistreze şi să caute potenţiale şcolipartenere pentru proiecte Comenius. European Schoolnet care este o reţea cadru de colaborare între maimulte Ministere ale Educaţiei din Europa are, de asemena, o pagină web pentru căutarea de parteneri(http://www.eun.org ).

Seminarii de contact centrate pe o anumită temă unde puteţi întâlni colegi din alte şcoli europene caredoresc să iniţieze un proiect. Suportul financiar pentru vizite pregătitoare este disponibil şi pentruparticipanţii la aceste seminarii de contact (pentru detalii, vezi secţiunea următoare).

Se recomandă ca pentru Proiectele Şcolare şi Proiectele de Dezvoltare Şcolară să găsiţi mai mult de treiparteneri (care reprezintă limita minimă). Astfel, chiar dacă una dintre şcoli abandonează proiectul, acestava avea încă numărul minim de parteneri pentru a fi elegibil.

18

2.3. VIZITELE PREGĂTITOARE

2.3.1. Ce sunt vizitele pregătitoare ?

Şcolile pot depune la Agenţia Naţională formulare de candidatură pentru vizite pregătitoare. Această vizitădurează maximum 1 săptămână şi vă dă posibilitatea de a întâlni potenţiali parteneri şi de a discuta şidezvolta proiectul împreună. Este, de asemena, o ocazie de a lega relaţii personale pe care se construieşteun proiect de succes şi de a completa formularul de candidatură în vederea obţinerii suportului financiar.Vizita pregătitoare vă dă posibilitatea de a cunoaşte şcoala parteneră (clădirea, nivelul echipării cu tehniciinformaţionale şi comunicaţionale), sistemul şi cultura şcolii respective. Puteţi discuta aspecte caplanificarea activităţilor, rolul şi responsabilităţile şcolii coordonatoare şi ale şcolilor partenere, mijloacelede comunicare, limbile de comunicare ce for fi utilizate şi activităţile de mobilitate ce vor fi efectuate peparcursul proiectului. Pentru a beneficia la maximum de vizita pregătitoare, încercaţi ca pe parcursul ei săschimbaţi cât mai multe informaţii cu putinţă cu viitorii parteneri, în legătură cu şcoala dumneavoastră şi cusistemul educaţional din ţara dvs.

Participarea la seminariile de contact poate fi finanţată din fondurile destinate vizitelor pregătitoare. Încazul în care primiţi finanţare pentru participarea la un seminar de contact, nu mai puteţi primi finanţarepentru altă vizită pregătitoare.

Atunci când obţineţi finanţare pentru o vizită pregătitoare, suportul financiar acoperă:

• costurile reale de transport,• costuri legate de asigurarea medicală• o parte din cheltuielile de subzistenţă.

Este important să ştiţi că nu sunt eligibile costurile legate de înlocuirea profesorului în şcoală pentruperioada în care face deplasarea.

Pentru a solicita suport financiar pentru o vizită pregătitoare trebuie să completaţi un formular decandidatură special pentru această acţiune, disponibil pe site-ul www.socrates.ro. Fiecare Agenţie Naţionalăîşi stabileşte termenele limită de depunere a formularelor de candidatură, de aceea trebuie să verificaţi pesite-ul Agenţiei care sunt aceste termene. Formularele care sosesc după aceste termene-limită nu vor filuate în considerare, deci, nu întârziaţi!

Nu sunt eligibile costuri legate de primirea unor participanţi la vizită pregătitoare, de aceea fiecare şcoalăparticipantă va trebui să-şi acopere aceste cheltuieli din propriile fonduri. Partenerul care efectuează vizitapregătitoare trebuie să depună formularul de candidatură la Agenţia Naţională din ţara sa. La aceastămobilitate pot participa maximum două persoane din aceeaşi şcoală.

Dacă vizita pregătitoare nu este una de succes, în sensul că nu se va concretiya într-un proiect, şcoala nutrebuie să înapoieze banii. Persoanele participante vor trebui să facă dovada cheltuielilor integrale şi săalcătuiască un raport de activitate explicit pentru situaţia respectivă.

Deaorece vizita pregătitoare este destinată iniţierii unui proiect, aceasta trebuie să aibă loc înainte dedepunerea formularului de candidatură pentru proiect. Dacă există şcoli care doresc să se alăture unuiproiect aflat deja în derulare, acestea pot solicita finanţare şi mai târziu. Ar fi foarte indicat în acest caz caperioada de desfăşurare a vizitei pregătitoare să coincidă cu o reuniune de proiect a celor deja implicaţi.

2.3.2. Ce se discută la o vizită pregătitoare?

Aceasta este o întălnire hotărâtoare pentru proiect, deoarece deciziile luate vor influenţa derulareaîntregului proiect. Fiţi pregătiţi să negociaţi aşa cum nu aţi mai făcut-o înainte şi să vă folosiţi abilităţile de

19

comunicare şi cele diplomatice la maximum ! Alte abilităţi care vă vor fi de folos sunt toleranţa, răbdarea,flexibilitatea şi simţul umorului.

Dincolo de stabilirea locului unde se va desfăşura întâlnirea, este greu de spus câte detalii trebuie discutateînainte de vizita pregătitoare (cum ar fi agenda întâlnirii, persoana care o va prezida etc.). Indiferent de câtelucruri aţi stabilit dinainte, va trebui să discutaţi şi problemele de mai jos. Nu uitaţi să aveţi formualrul decandidatură pentru proiect în faţă atunci când faceţi acest lucru !

• Pentru ce doriţi să luaţi parte la o întâlniretransnaţională în cadrul proiectului şi caresunt aşteptările dvs. cu privire la aceasta.

• Ce cadre didactice, câţi elevi şi de ce vărstevor fi implicaţi din fiecare şcoală.

• Domeniile pe care doriţi să le abordaţi caposibile teme pentru proiect şi ariilecurriculare care vor fi atinse de proiect,direct sau indirect.

• Cum se va dezvolta tema în fiecare dinşcolile partenere?

• Un termen potrivit pentru a preda proiectulşi când va fi înaintat formularul decandidatură .

• Cum veţi comunica - în ce limbă/-i, prin cemijloace şi cât de des ?

• Bugetul proiectului.

• Când şi în ce ţări se vor organiza întâlnirilede proiect – este necesar să le includeţi inplanul de activitate încă de la început ?

• Ce se va întampla cu proiectul dacă una dinşcoli doreşte să se retragă ?

• Ce şcoala va coordona proiectul şi ce sarcinivor fi atribuite şcolilor participante ?

• Cu ce echipamente, resurse, expertiză şicontacte va contribui fiecare şcoala laproiect ?

• Planuri pentru colectarea datelor,monitorizarea evoluţiei şi diseminareainformaţiilor referitoare la proiect.

• Strategia de evaluare.

• Ce se intâmpla dacă se schimbă personalulde bază din echipele de proiect?

• Ce se va întâmpla dacă proiectul va firespins (va continua colaborarea ?) ?

Reţineti că o vizită pregatitoare la care să se intâlnească toţi partenerii este o ocazie excelentă de a începe săcompletaţi formularul de candidatură!

20

2.3.3. Ce să luaţi cu Dumneavoastră?

De asemenea, ar trebui să vă gândiţi la ce veţi lua cu Dumneavoastră. În lista de mai jos aţi putea găsi câteva ideiutile:

• Acest Manual, Ghidul Candidatului, Apelul la Propuneri şi orice alte materiale de referinţă pe care le-aţiputea obţine, formularele de candidatură - în timpul întâlnirii vor exista multe ocazii când veţi dori săverificaţi chestiuni de ordin tehnic şi să vă bazaţi pe partenerii dumneavoastră pentru a găsi un răspunsimediat;

• O scrisoare de felicitare şi sprijin din partea directorului şcolii dumneavoastră sau din partea altoroficialităţi, însoţită de mesaje din partea elevilor care ar putea lua parte la realizarea proiectului;

• Informaţii despre şcoala dumneavoastră, cum ar fi o broşură a şcolii, documente relevante cu privire laorganizare şi curriculum, planificarea vacanţelor şi informaţii cu privire la sistemul educaţional din ţara sauregiunea dumneavoastră;

• Liste cu nume ale persoanelor de contact, numere de telefon, fax, e-mail pe care să le distribuiţi;• Fotografii, o casetă video sau audio pentru a prezenta şcoala şi împrejurimile acesteia (verificaţi însă dacă

echipamentul dumneavoastră este compatibil), un aparat de fotografiat şi o cameră de luat vederi;• Informaţii de ordin turistic cu privire la zona în care este situată şcoala, postere;• Mici cadouri, în particular cele care au directă legătură cu şcoala şi comunitatea locală - puteţi lua mai multe

decât credeţi că veţi avea nevoie pentru că s-ar putea să vă întâlniţi cu mai multe persoane şi să vi se oferemai multă ospitalitate şi cadouri decât v-aţi fi aşteptat;

Când efectuaţi o vizită pregătitoare, este important să ţineţi seama de:

1. diferenţele culturale dintre ţările participante la proiect;2. priorităţi diferite şi stiluri de lucru diferite;3. diferenţa dintre nivelurile de competenţă lingvistică.

2.4. PREGĂTIREA FORMULARULUI DE CANDIDATURĂ

2.4.1. Cum se procedează?

Termenul limită general perntru depunerea candidaturilor Comenius 1 este 1 Martie2. Totuşi, unele ţări au stabilittermenul limită mai devreme, respectiv 1 februarie. De aceea, vă sfătuim să verificaţi împreună cu parteneriidumneavoastră la Agenţiile SOCRATES respective dacă termenul limită este mai devreme pentru uniiparticipanţi.

Candidatura este în acelaşi timp una comună pentru întregul proiect şi una individuală pentru fiecare şcoală.Aceasta înseamnă că informaţiile de bază ale proiectului, parteneriatul, conţinutul şi organizarea proiectului auîn vedere proiectul în întregul său, iar dumneavoastră împreună cu partenerii trebuie să completaţi aceste lucruriîmpreună. Planul Comenius şi partea bugetară a candidaturii privesc însă fiecare şcoală în parte şi vor ficompletate individual de către acestea.

Şcoala coordonatoare va înainta partea din formularul de candidatură completată în comun cu partenerii la carese adaugă Planul Comenius propriu şi partea bugetară proprie la Agenţia din ţara sa. Fiecare şcoală parteneră vaînainta la Agenţia din ţara sa un exemplar al părţii completate în comun din formularul de candidatură împreunăcu partea bugetară proprie şi Planul Comenius. În cazul în care partea comună din formularul de candidatură afost completată într-o altă limbă decât a engleză sau franceză, aveţi obligaţia să trimiteţi şi o traducere în limbaromână Agenţiei Naţionale Socrates.

Iată părţile din formularul de candidatură pe care trebuie să le completaţi în comun cu partenerii şi individual:

2 Atentie ! România are termen limita 1 februarie !

21

În comun:

• Informaţii generale cu privire la proiect.• Partenerii proiectului.• Conţinutul proiectului.• Organizarea proiectului.• Rezumatul proiectului.

Individual:

• Bugetul.• Declaraţia de buget.• Planul Comenius

REŢINEŢI! Formularul de candidatură se referă la toate activităţile, incluzând mobilităţile transnaţionale (cf.Capitolul 1.5)

2.4.2. Ce înseamnă o candidatură de succes?

Proiectele ar trebui să îndeplinească obiectivele şi priorităţile specifice acţiunii COMENIUS aşa cum suntacestea prezentate în Ghidul Candidatului. În termeni concreţi, aceasta înseamnă că persoanele care vorevalua candidatura dumneavoastră vor urmări cât de bine sporeşte proiectul dumneavoastră calitateaeducaţiei şcolare şi îi consolidează dimensiunea europeană. De asemenea, vor fi avute în vedere şiurmătoarele priorităţi:

• Cât de bine promovează proiectul dumneavoastră conştientizarea interculturalităţii?

• Cât de bine promovează proiectul dumneavoastră învăţarea limbilor străine?

• Cât de bine soluţionează proiectul dumneavoastră problemele copiilor cu nevoi speciale?

• Cât de bine promovează proiectul dumneavoastră şanse egale de participare?

Este limpede că nu toate proiectele vor îndeplini în mod necesar toate aceste priorităţi. Lucrul acesta estede înţeles şi de acceptat: este mai bine pentru un proiect să se concentreze clar asupra unui număr limitat depriorităţi decât să încerce să le atingă doar parţial pe toate.

De asemenea, în unele ţări pot exista priorităţi naţionale pe care trebuie să le aveţi în vedere. Va fi nevoiesă aflaţi care ar putea fi acestea din „Apelul la propuneri” anual, pe care îl puteţi obţine de la AgenţiaNaţională (pagina web www.socrates.ro).

Pe lângă criteriile formale de selecţie menţionate mai sus, ar mai trebui să includeţi următoarele elemente înformularul de candidatură:

• Obiective clare şi rezultate aşteptate realiste,

• un plan de lucru limpede şi coerent,

• coerenţă între Planul Comenius şi proiect,

• planuri pentru evaluarea permanentă a proiectului,

22

• planuri pentru diseminarea rezultatelor proiectului la nivel local şi regional şi dacă este posibil,chiar la nivel naţional.

Proiectele Comenius sunt proiecte de cooperare, în care toţi partenerii au drepturi şi responsabilităţi egale.De aceea, formularul de candidatură ar trebui să arate limpede că activităţile au fost stabilite de comunacord de către parteneri şi că aceştia se implică în aceeaşi măsură în proiect.

Reţineţi că formularul de candidatură este şansa ca proiectul dumneavoastră să fie finanţat. De aceea, asiguraţi-vă că acesta este explicit şi completat în întregime. Reţineţi că nimeni nu vă poate citi gândurile – ideile trebuieexprimate clar! Pentru aceasta, părerea critică a unui prieten v-ar fi de folos; spre exemplu, lăsaţi pe cineva carenu este implicat în proiect să îl citească şi să vă spună apoi impresiile.

2.5. SELECŢIA ŞI CONTRACTAREA

2.5.1. Procesul de selecţie.

Deoarece proiectele Comenius 1 sunt proiecte transnaţionale, ele trebuie aprobate atât la nivel naţional, câtşi la nivel european. De aceea, procedura de selecţie a candidaturilor constă dintr-o selecţie naţionalărealizată de fiecare Agenţie Naţională, urmată de o procedură de consultare la nivel european.

Ceea ce înseamna că dacă Agenţia Naţională a acceptat proiectul dumneavoastră, va trebui apoi ca aceastasă se consulte cu Agenţiile Naţionale din ţările partenerilor de proiect pentru a afla dacă aceştia, la rândullor, au fost acceptaţi. Dupa cum am arătat mai devreme, Proiectele Şcolare şi Proiectele de DezvoltareŞcolară trebuie să aibă cel puţin trei parteneri; prin urmare, cel puţin două candidaturi ale partenerilortrebuie să fie acceptate, pe lângă a dumneavoastră, pentru ca proiectul să fie aprobat. În privinţaProiectelor Lingvistice, atât candidatura dumneavoastră, cât şi cea a partenerului trebuie să fie selectate deAgenţiile Naţionale respective. Comisia Europeana nu se implică în selecţia candidaturilor.

În acest context, este bine să ştiţi că fiecărei ţări participante în Program îi este alocat un buget, bazat pe unnumăr de elemente, cum ar fi de exemplu numarul populaţiei şcolare. Aprobarea proiectului depinde debugetul anual şi în situaţia în care există mai multe cereri decât fonduri în orice ţară, Agenţia Naţională vaselecta candidaturile care îndeplinesc cel mai bine criteriile de evaluare. Aşadar, s-ar putea întâmpla ca înciuda acceptării proiectului de către Agenţia Naţională, acesta să fie refuzat pentru că unul din parteneriidumneavoastra a fost refuzat.

Iata de ce este bine să existe cel putin patru şcoli care să se implice în parteneriat pentru a reduce riscurilerefuzării întregului proiect doar pentru că a fost refuzată candidatura uneia dintre ele. Pe de altă parte, nueste încurajat la început un parteneriat care este prea mare – în orice caz, este posibil să extindeţiparteneriatul adăugând o nouă şcoală în faza de reînnoire a proiectului.

Agenţia Naţională vă va informa cu privire la rezultatele selecţiei înainte de începerea activităţilorplanificate.

2.5.2. Ce se întâmplă în cazul în care candidatura este acceptată?

Agenţia Naţională vă va informa dacă proiectul a fost selectat şi vă va trimite un contract prin care vă veţiangaja să îndepliniţi activităţile descrise în formularul de candidatură şi veţi respecta cerinţele contractualeşi de raportare.

Contractul este un document legal, de aceea el trebuie semnat de persoana legal autorizată să semneze înnumele şcolii. Va trebui să păstraţi un exemplar semnat al contractului şi să înapoiaţi un alt exemplar

23

semnat Agenţiei Naţionale. Contractul va intra în vigoare în momentul în care Agenţia Naţională primeşteexemplarul semnat.

De îndată ce primeşte acest exmplar, Agenţia Naţională vă va transfera o sumă pentru primul an de proiect.Această sumă se va împărţi în două rate:

• Veţi primi mai întâi un avans de 80% din suma maxim aprobată: de obicei avansul este plătit întimp de o luna de la primirea contractului semnat de către Agenţia Naţională.

• Veţi primi restul de 20% din suma aprobată la sfârşitul perioadei contractuale, după ce AgenţiaNaţională a primit şi aprobat raaportul de activitate şi cel financiar.

Sumele se calculează în Euro. Contractele urmează anul şcolar, care pentru activităţile Comenius începe la1 August şi se încheie la 31 Iulie în anul următor.

Dacă proiectul dumneavoastră este un Proiect Şcolar sau un Proiect de Dezvoltare Şcolară, mai întâi vi seva trimite un contract acoperind primul an de proiect. Pentru a continua proiectul, va trebui să prezentaţiun raport de activitate şi unul financiar şi să înaintaţi o candidatură de reînnoire care va fi supusă din nouprocedurii de selecţie (a se vedea Capitolul 2.5.5 de mai jos).

Proiectele Lingvistice pot avea, în mod excepţional, un contract pe o perioada de doi ani, în cazul în carecele două schimburi de elevi nu pot fi organizate în timpul unui an şcolar. Totuşi, valoarea sumei acordatepentru un contract de doi ani nu va fi mai mare decât cea acordată pentru un contract de un an.

2.5.3. Suportul financiar şi regulile financiare

Suportul financiar este compus din două părţi: o sumă fixă pentru acoperirea costurilor eligibile aleproiectului şi o sumă variabilă pentru acoperirea costurilor eligibile referitoare la mobilităţiletransnaţionale. Suma variabilă pentru fiecare şcoala variază în funcţie de numărul persoanelor careefectuează deplasarea, dacă sunt elevi sau profesori, unde se deplasează şi pentru cât timp. FondurileCOMENIUS vor acoperi în întregime costurile de transport şi cele de asigurare medicală, însă costurile desubzistenţă sunt acoperite doar parţial. Formularul de candidatură cuprinde informaţii de ultimă oră cuprivire la ratele de subzistenţă care se pot aplica, conform tipului de mobilitate şi ţării de destinaţie.

Veţi putea folosi suma fixă din suportul financiar numai pentru următoarele categorii de costuri eligibile,costuri care vor fi acoperite în întregime:

1) Pregătire lingvistică pentru elevi şi profesori: spre exemplu, cursuri suplimentare de învăţare a limbiiţintă (dacă aceasta nu se studiază în şcoală), cumpărarea unor materiale pentru invăţare individuală,cum ar fi compact discuri, cărţi, etc.

2) Articole folosite în activităţile proiectului: spre exemplu, hârtie, materiale pentru confecţionareaobiectelor de artizanat sau artă, articole şi materiale pentru clasă sau lucrul pe teren, intrări la muzee,transport local pentru activităţile de documentare, etc.

3) Traduceri, dacă acestea sunt făcute de o firmă autorizată din afara şcolii.4) Costuri de documentare: tehnoredactare, tipărire.5) Software: conectare la internet/e-mail sau achiziţionarea de soft-uri în strânsă legatură cu activităţile

proiectului.6) Costuri administrative generale: comunicaţii, fotocopiere, consumabile, obiecte de papetărie.7) Alte costuri: articole pentru realizarea activităţilor proiectului, dar care nu se înscriu în nici una din

categoriile mai sus menţionate.

Suma variabilă acoperă costurile de transport şi asigurare medicală pentru cei care efectuează deplasarea,acoperă o parte din cheltuielile de subzistenţă ale profesorilor şi, în cazuri excepţionale (când, din diversemotive explicit menţionate, nu este posibilă cazarea elevilor în familii), costurile de subzistenţă pentruelevi. Tipurile de mobilităţi pentru care se poate cere finanţare sunt descrise în Capitolul 1.5 de mai sus.

24

Este important să reţineţi că:

► Suportul financiar nu poate fi folosit pentru acoperirea unor costuri care nu sunt legate de realizareaproiectului. Costurile de personal sunt ineligibile în orice situaţie. Spre exemplu, nici unul din serviciile de maisus furnizate de personalul din şcolile participante nu sunt eligibile pentru finanţare din suma acordată pentrurealizarea proiectului.

► Dacă nu aţi folosit întreaga sumă acordată pentru proiect, va trebui să returnaţi Agenţiei Naţionale sumarămasă. De aceea, fiţi realişti cănd întocmiţi formularul de candidatură şi solicitaţi doar fonduri pe care le puteţicheltui!

► Fondurile nu pot fi transferate de la suma fixă la suma variabilă şi invers, nici de la un an financiar la altul.

► Dacă şcoala dumneavoastră este dezavantajată din motive socio-economice sau dacă este o instituţie pentrucopii cu nevoi educaţionale speciale, puteţi solicita o sumă fixă mai mare (va trebui să justificaţi temeinic însăaceastă solicitare în Planul Comenius). De asemenea, puteţi solicita o sumă variabilă mai mare în cazul în carepersoana care participă la una din mobilităţile proiectului are o nevoie justificată pentru o sumă mai mare pentrucă are un handicap şi are nevoie de asistenţă specială în timpul călătoriei şi al şederii la instituţia parteneră (vatrebui să specificaţi lucrul acesta la partea de "buget" din formularul de candidatură).

2.5.4. Raportarea

Una din responsabilităţile dumneavoastră care face parte din activităţile proiectului este raportarea cătreAgenţia Naţională a evoluţiei proiectului şi a felului în care se foloseşte finanţarea. Pentru aceasta, AgenţiaNaţională vă va pune la dispoziţie, odată cu contractul, formularele de raport necesare în care veţi găsi maimulte informaţii despre când şi cum să faceţi acest raport. Termenele limită pentru înaintarea rapoartelor şilimba în care acestea vor fi redactate sunt specificate în contractul pe care vi-l trimite Agenţia Naţională.

2.5.5. Cum se procedează pentru a reînnoi proiectul?

Gândiţi-vă că proiectul dumneavoastră este unul Şcolar sau unul de Dezvoltare Şcolară şi vi s-au alocat,dumneavoastră şi partenerilor, fonduri pentru primul an de proiect. Totuşi, aţi plănuit să realizaţi un proiectde trei ani şi aveţi nevoie de finanţare pentru a face acest lucru. Ceea ce trebuie să faceti este să înaintaţiAgenţiei Naţionale un formular de reînnoire a proiectului. Reţineţi că termenul limită pentru înaintareaformularelor de candidatură pentru Comenius 1 este 1 Martie (nu uitaţi că termenele limită sunt diferite înunele ţări; aşadar, contactaţi Agenţia Naţională!) şi ţineţi seama şi de timpul de care aveţi nevoie pentru acompleta împreuna cu partenerii formularul de candidatură.

Procedura de înaintare a formularului este aceeaşi ca pentru primul an de proiect, cu deosebirea că nu maieste nevoie ca formularul să fie insoţit şi de Planul Comenius.

3. DUPĂ APROBAREA PROIECTULUI

3.1. ORGANIZAREA PROIECTULUI

Contractul fiind primit, asiguraţi-vă împreună cu partenerii că bazele cooperării au fost într-adevăr puse.Experienţa a demonstrat că o comunicare frecventă - atât între cât şi în şcolile partenere - este unul dinfactorii esenţiali pentru ca un proiect să aibă succes. Claritatea, angajamentul şi înţelegerea sunt alteingrediente esenţiale din reţeta succesului.

25

Când începeţi un proiect, ar fi foarte bine dacă aţi avea în vedere următoarele sugestii din partea unorprofesori cu experienţă în derularea proiectelor transnaţionale:

• Asiguraţi-vă că întreaga şcoală şi comunitatea locală ştiu de succesul candidaturii dumneavoastră.Vizibilitatea şi sprijinul activ al întregii şcoli, al părinţilor şi al comunităţii locale sunt foarteimportante pentru a avea un proiect de succes.

• Stabiliţi o comunicare permanentă şi eficientă între coordonatorii din şcolile partenere şi participanţiiimplicaţi din fiecare şcoală. Este important ca proiectul să meargă pe drumul său cât de curând posibilsi lucrul acesta nu se poate realiza mai bine decât prin schimbul permanent de informaţii, întrebări,sugestii şi sfaturi.

• Colaboraţi cu partenerii şi alegeţi demersuri practice pentru a demara proiectul, cum ar fi sincronizareaeditării de buletine informative sau schimbul de scrisori de felicitare şi reînnoirea angajamentului. Deasemenea, aţi putea lua hotărârea să stabiliţi contacte imediate între elevii participanţi.

• Fiţi de acord în privinţa mijloacelor de comunicare pe care le veţi folosi (e-mail, poştă, telefon, video -conferinţe, tele - conferinţe...).

• Organizaţi cât de repede cu putinţă şedinţe de informare pentru colegii din şcoala dumneavoastrăpentru a vă asigura de entuziasmul şi angajamentul acestora.

• Asiguraţi-vă că teoria şi practica merg mână în mână şi că puteţi împărtăşi repede rezultatele concreteale proiectului colegilor din şcoala dumneavoastră şi din şcolile partenere - dar mai ales celor care nusunt direct implicaţi derularea efectivă a proiectului. Astfel, vor avea posibilitatea să vadă că proiectulprezintă beneficii tangibile şi practice şi că lucrează cu persoane care le împărtăşesc interesele cuprofesionalism.

• Asiguraţi-vă că toate persoanele implicate au o idee clară cu privire la diferitele etape ale proiectului şiinformaţi-vă reciproc în legătură cu datele vacanţelor, cu orele din diferite zone, durata unei zile deşcoală şi perioada examenelor, nu uitaţi potenţialele constrângeri birocratice sau de comunicaţie, cumar fi utilizarea telefonului, a faxului sau a poştei electronice.

• Înregistraţi evenimentele, rezultatele, cheltuielile, datele, succesele şi grijile aşa cum sunt. Va trebui săevaluaţi proiectul şi să îi raportaţi evoluţia, de aceea este mult mai uşor să notaţi lucrurile importanteatunci când se întâmplă decât să încercaţi să vă aduceţi aminte de ele mai târziu când veţi ajunge laetape de evaluare şi raportare. Ţinerea unui jurnal al proiectului vă va fi de mare folos.

• Aveţi în vedere impactul pe care îl pot avea asupra proiectului schimbările de personal. Acesteschimbări au fost cauza majoră de eşec în multe cazuri, prin urmare, este foarte important să văasiguraţi că proiectul poate continua şi rezista schimbărilor de personal.

• Monitorizaţi permanent atingerea obiectivelor şi timpul stabilit pentru îndeplinirea lor.

3.2. CUM SE STABILEŞTE UN PLAN DE LUCRU?

Primul lucru la care trebuie să vă gândiţi când alcătuiţi un plan de lucru este dacă scopul proiectului poate fiatins. Nu fiţi foarte ambiţioşi! Preocuparea principală va fi să cădeţi de comun acord în privinţa felului cumorganizaţi activităţile proiectului şi cum vă puneţi în practică ideile şi planurile. Amintiţi-vă că un ProiectŞcolar sau Lingvistic ar trebui să fie integrat în activităţile obişnuite ale clasei, iar elevii ar trebui săparticipe activ la activităţi.

26

Claritatea şi coerenţa sunt punctele esenţiale ale unui plan de lucru bun. Veţi putea pune în aplicare unplan de lucru care va asigura o derulare sigură şi consecventă a proiectului numai dacă sunteţi pe aceeaşilungime de undă cu paretenerii în privinţa obiectivelor şi a conţinutului proiectului.

Aşadar, fiţi siguri că:• Sunt stabilite căi de comunicare eficiente,• Programul este realist şi în strânsă legătură cu rezultatele aşteptate,• Există un acord în legătură cu ceea ce are de îndeplinit fiecare partener şi când,• Aţi avut în vedere felul în care veţi monitoriza şi evalua proiectul.

Va trebui să stabiliţi termene pentru:

• Întâlniri: întâlniri locale (colegi, părinţi, reprezentanţi ai comunităţii locale), şi întâlniri transnaţionalecu şcolile partenere,

• Activităţi de mobilitate,• Raport şi evaluare,• Predarea şi schimbul de produse, dosare, etc.

Asiguraţi-vă că atât dumneavoastră cât şi partenerii înţelegeţi şi sunteţi de acord cu planul de lucru! Calea ceamai sigură pentru a îndeplini acest lucru este să aveţi în scris un plan de lucru hotărât de comun acord.

3.3. CONSTRUCŢIA ECHIPEI ÎN ŞCOALA - PROIECTE PENTRU ÎNTREAGA ŞCOALĂ

Proiectele COMENIUS 1 oferă profesorilor din diverse domenii şansa de a participa la derularea unoractivităţi interdisciplinare şi transnaţionale pentru tema de proiect aleasă. Aşadar, în fiecare şcoala, este maibine ca proiectul să implice o echipă de profesori pluridisciplinară, decât să se limiteze la un singurprofesor sau la profesori care predau aceeaşi disciplină. Este esenţial ca proiectul să fie privit ca fiindproprietatea întregii şcoli şi nu a unui singur sau doi profesori entuziaşti. Conducerea şcolii, profesorii şipersonalul auxiliar ar trebui să lucreze împreună ca o echipă pentru a asigura îndeplinirea cu succes aproiectului.

În Proiectele Şcolare şi cele Lingvistice, toţi elevii ar trebui să aibă şansa de a participa într-un fel sau altulla derularea activităţilor proiectului. Ideal ar fi ca elevii să participe activ la toate etapele proiectului,inclusiv la planificarea, organizarea şi evaluarea activităţilor acestuia. Proiectele de Dezvoltarea Şcolară nuimplică în mod necesar elevii în aceeaşi măsură ca Proiectele Şcolare sau cele Lingvistice. Cu toate acestea,se pot depune eforturi pentru a înlesni implicarea elevilor acolo unde tema proiectului o permite (vedeţiexemplele pentru Proiectele de Dezvoltare Şcolară în Capitolul 1.4.3.)

Dacă există o echipă în spatele proiectului şi o înţelegere comună în privinţa obiectivelor, beneficiilor şivalorii adăugate a proiectului pentru întreaga şcoală, va fi mai uşor să conferiţi proiectului un pronunţatcaracter educaţional şi astfel să îi sporiţi vizibilitatea. Un proiect al întregii şcoli va facilita:

•Punerea ideilor în practică,•Motivarea elevilor şi a profesorilor,•Atragerea atenţiei şi sprijinul activ al părinţilor,•Motivarea personalului auxiliar de a susţine administrativ şi tehnic proiectul,• Vizibilitatea proiectului,•Atragerea atenţiei factorilor educaţionali de decizie,•Atragerea atenţiei şi sprijinului conducerii şcolii/inspectoratelor.

27

Un adevărat proiect al întregii şcoli facilitează integrarea acestuia în curriculum şi îl face mai rezistent în faţaproblemelor neprevăzute, cum ar fi schimbările de personal.

3.4. GAZDUIREA UNUI ASISTENT DE LIMBA STRAINA

Institutiile din invatamantul preuniversitar, precum si centrele de educatie a adultilor sau cele de formareprofesionala pot beneficia de prezenta si activitatea unui Asistent de limba straina COMENIUS pentru operioada cuprinsa intre minimum 3 si maximum 8 luni.

Asistentul de limba straina COMENIUS este o persoana care studiaza sau a studiat la o institutie deinvatamant superior pentru a deveni profesor de limbi straine sau pentru a preda o alta disciplina prinintermediul limbilor straine.

Prin natura activitatilor pe care le indeplineste, asistentul de limba straina aduce institutiei dumneavoastramultiple avantaje, si anume :

- ameliorarea competentelor de intelegere si exprimare ale elevilor in limbi straine ;- initierea elevilor in invatarea limbii materne a asistentului daca aceasta limba straina nu figureaza

in curriculum-ul institutiei;- spijinirea elevilor care au dificultati de invatare a unei limbi straine;- elaborarea de material didactic ;- organizarea de activitati extrascolare;- sprijin in identificarea unor posibili parteneri pentru proiecte de parteneriat COMENIUS 1 sau

GRUNDTVIG 1 ;- sprijin in derularea si organizarea activitatilor unui proiect de parteneriat COMENIUS 1 sau

GRUNDTVIG 1 in cazul in care institutia este deja implicata in asemenea proiecte ;- sprijin in efectuarea modulelor de pregatire lingvistica a echipelor de proiect in cazul proiectelor

lingvistice COMENIUS 1.

3.4.1. Cum puteti candida pentru a gazdui un asistent de limba straina ?

Daca institutia dumneavoastra doreste sa gazduiasca un asistent de limba straina COMENIUS, va trebui sainainteze Agentiei Nationale SOCRATES din Romania un formular de candidatura. Data limita deinaintare a formularelor de candidatura este, in fiecare an, 1 februarie.Repartizarea unui asistent de limba straina se face in functie de similitudinile identificate intre cerinteleinstitutiilor si cele ale asistentilor care, la randul lor, candideaza pentru obtinerea unei burse.

3.4.2. Sprijin financiar

Institutia care gazduieste un asistent de limba straina COMENIUS nu beneficiaza de sprijin financiar dinpartea Agentiei Nationale SOCRATES. Beneficiul direct este insasi activitatea derulata de asistent.

Institutia gazda va desemna o persoana care va supraveghea activitatea asistentului, va urmari evolutiastagiului sau si va avea grija sa puna la dispozitia asistentului cele necesare derularii in bune conditii astagiului. De asemenea, institutia gazda ii va acorda asistentului tot sprijinul pentru a gasi o locuinta.

28

Asistentul va primi o bursa care il va ajuta sa acopere costurile aferente stagiului sau. Bursa includecosturile de transport si o contributie lunara pentru costurile de subzistenta. Acordarea burselor pentruasistentii de limba straina este sustinuta de Actiunea COMENIUS 2.2b.

3.5. IMPLICAREA COMUNITĂŢII LOCALE ŞI A ALTOR ACTORI

Şcoala este un factor important în viaţa comunităţii pentru că o educaţie de calitate este vitală pentruviitorul unei comunităţi. Proiectele de cooperare transnaţională oferă şcolilor ocazia de a stabili noi lăgăturicu parteneri din comunitatea locală şi în vederea dezvoltării cooperării în noi domenii ale vieţii comunitare.

Pentru a reliza lucrul acesta, şcoala poate juca un rol activ, poate lua iniţiativa şi convinge posibiliiparteneri de beneficiile cooperării. Ar fi util să contactaţi reprezentanţi ai comunităţii locale - cum ar fiautorităţile în materie de educaţie sau primăria, liber profesionişti sau alte asociaţii care ar putea fiinteresate să se implice în proiect sau să îl sprijine. Presa locală şi şcolile din jur ar putea fi la rândul lorinteresate de rezultatele proiectului. De asemenea, rezultatele vor permite părinţilor, altor şcoli, comunităţiilocale în general şi factorilor de decizie în particular, să vadă că proiectul oferă rezultate palpabile.

Multe şcoli au colaborat cu instituţii de formare continuă a personalului didactic şi cu universităţi întestarea unor metode noi de predare. Mai mult, profesorii implicaţi au participat la cursuri de formarecontinuă.

Ar fi extrem de benefic pentru şcoli dacă ar utiliza în folosul lor toate contactele pe care le au cucomunitatea locală. De exemplu, înainte de a atrage sprijinul unei întreprinderi locale, şcoala ar putea afladacă părinţii elevilor lucrează pentru compania respectivă. Aceasta ar face primul contact mult mai uşor.Acelaşi lucru este valabil în cazul participării directorului şcolii la evenimente publice sau întâlniri care arconduce la transmiterea imaginii şcolii în comunitatea locală.

Este util să identificaţi posibilităţi de colaborare cu:

• organizaţii locale şi regionale,• asociaţii în domeniul educaţiei, asociaţii studenţesti, asociaţii ale elevilor, profesorilor şi părinţilor,• parteneri sociali,• instituţii care organizează cursuri de formare continuă, instituţii de învăţământ superior şi universităţi,• centre de cercetare cu experiză în domeniul educaţiei.• Companii şi consorţii, organizaţii profesionale, asociaţii comerciale şi camere de comerţ şi industrie.

Partenerii din afara şcolii, cu rol specific în realizarea proiectului, trebuie menţionaţi în formularul decandidatură la capitolul "Parteneri asociaţi". În cazul organizaţiilor non - profit, o parte din suportul financiarpoate fi folosit de şcoală pentru a finanţa implicarea acestora, spre exemplu, contribuind la acoperirea costurilorde transport pentru a participa la reuniunile de proiect.

3.6. COMUNICAREA CU PARTENERII

3.6.1. Care este/sunt limba/limbile de comunicare?

Promovarea învăţării limbilor străine în educaţie este unul din obiectivele acţiunii COMENIUS. În general,profesorii şi elevii care sunt implicaţi în proiecte sunt bucuroşi să utilizeze deprinderile de comunicare înlimbi străine. Totuşi, dacă nivelul de cunoaştere a limbii este mai modest, comunicarea efectivă în cadrulparteneriatului pare a fi dificilă. De aceea, nu este neobişnuit ca la început, participanţii la proiect să se

29

simtă uşuraţi dacă este aleasă cea mai răspândită limbă, ca limbă de lucru. Cu toate acestea, ulterior bucurialor se poate transforma în frustrare pentru că nu au încercat să-şi consolideze cunoştinţele lingvistice şi înalte limbi.

Prin urmare, este bine să reţineţi că proiectele COMENIUS vă oferă dumneavoastră şi elevilor posibilitateade a folosi şi de a vă îmbunătăţi cunoştinţele lingvistice actuale, şi, mai mult, de a învăţa noi limbi străinepe care, altminteri, nici nu v-aţi gândit vreodată să le învăţaţi. Următoarele indicaţii v-ar putea ajuta sătreceţi de prima etapă dificilă şi să comunicaţi în limbi cu care nu v-aţi simţi pe deplin liniştit să începeţi:

• Asiguraţi-vă că partenerii Dvs. cunosc nivelul dumneavoastră de competenţă în limba lor, limbă ce vafi utilizată în proiect. În felul acesta, veţi avea o bază efectivă de comunicare între dumneavoastră.Reţineţi că este mai uşor să citiţi şi să ascultaţi o limbă străină decât să o scrieţi sau vorbiţi.

• Nu există nici un motiv pentru care o conversaţie nu ar fi purtată în limbi diferite de fiecare parte.Reţineţi de asemenea că un vocabular potrivit este mult mai important pentru a avea o comunicareeficientă decât o exprimare gramaticală impecabilă: veţi fi mult mai apreciat pentru că încercaţi să văfaceţi înţeles în limba partenerilor decât să vă limitaţi la a face câteva remarci bine exersate.

• Încercaţi să faceţi o "achiziţie" funcţională a limbilor partenerilor. Aveţi la dispoziţie multe casete sauposibilităţi oferite de calculator care vă vor ajuta să dobândiţi repede cunoştinţe de bază, iarparticiparea dumneavoastră într-un proiect COMENIUS vă va oferi multe ocazii de a folosi şi vă vaîncuraja să consolidaţi ce aţi dobândit!

Puteţi verifica site-ul lingvistic al Comisiei Europene lahttp://europa.eu.int/comm/education/languages/index.html, pentru a găsi modalităţi utile de învăţare.

3.6.2 Ce mijloace de comunicare puteţi folosi?

Telefonul este un mijloc de comunicare foarte direct şi personal, însă are câteva dezavantaje. Costulconvorbirilor internaţionale este ridicat, dar de vreme ce aceasta va fi modalitatea cea mai obişnuită de aţine legătura, vă sfătuim să includeţi aceste costuri în bugetul proiectului. Totuşi, accesul la un telefon arputea fi adesea o problemă, iar diferenţele de fus orar, programele individuale şi structura zilei de şcoalăpot face dificile convorbirile. Un alt indiciu de luat în considerare este că ulterior, nu va exista nici odovadă palpabilă cu privire la hotărârile luate în timpul convorbirii telefonice. Reţineţi de asemenea căaceste convorbiri telefonice se desfăşoara în timp real – nu veţi mai avea răgazul să căutaţi cuvinte îndicţionar, nici timp suficient pentru a da sens unui pasaj mai dificil. Partea pozitivă a situaţiei este că avândconvorbiri frecvente, se vor imbunatati repede cunoştinţele de limbă!

Comunicarea în scris poate fi însă mai simplă, cel puţin la început. Scrisorile, fax-urile şi e-mailulconstituie o bună metodă, fiind rapide şi atât de personale, pe cât le doriţi. În plus, au avantajul că oferăparticipanţilor un model palpabil şi durabil, care în schimb, le dă răgazul să analizeze ce s-a spus şi sărăspundă. Este bine să reţineţi că nu toate şcolile sunt dotate cu fax şi calculator. Totuşi, majoritatea şcolilorvor găsi o modalitate de a avea acces la un calculator sau fax de unde să trimită şi să primească mesaje.Video - conferinţele şi video – foanele oferă o alternativă, dar mult mai costisitoare. Tele - conferinţelevă asigură un mediu plăcut pentru a interacţiona şi mai puţin costisitor.

Când alegeţi varianta comunicării folosind noile tehnologii, trebuie să ţineţi seama de gradul diferit defamiliaritate cu aceste mijloace, a şcolilor participante şi uneori chiar a ţărilor implicate. Este important caproblema a instruirii profesorilor asupra utilizării acestor tehnologii să fie soluţionată în acest context.

30

3.7 TEHNOLOGIA INFORMATIONALĂ ŞI COMUNICAŢIONALĂ ÎN PROIECT

Tehnologia informaţională şi comunicaţională (ICT) joaca un rol extrem de important într-un proiecttransnaţional. Rolul ICT într-un proiect este, în primul rând, să faciliteze învăţarea şi predarea. Dar este lafel de utilă pentru a avea o comunicare rapidă şi eficientă. ICT s-a dovedid a fi util în derularea proiectuluipentru că:

• Oferă şansa de a coopera mai simplu, mai repede, mai ieftin şi mai plăcut cu parteneri din ţări

aflate la o oarecare distanţă,

• motiveaza elevii şi îi încurajează să interacţioneze cu elevi din şcolile partenere pentru a schimba

idei şi a-şi impărtăşi cunoştinţele,

• îi încurajează pe elevi să lucreze individual.

• îmbogăţeşte experienţa lingvistică şi culturală şi asigură posibilitatea folosirii limbii străine într-un

cadru autentic,

• însuşirea cunoştinţelor este mai aproape de realitate,

• oferă accesul la cele mai noi informaţii ce pot fi comparate eficient,

• oferă noi oportunităţi de învăţare, mai ales în cadrul învăţământului la distanţă,

• facilitează implicarea persoanelor cu handicap,

• oferă şcolii şansa de a se face cunoscută - pagina de Internet a şcolii oferă părinţilor, dar şi altor

persoane interesate, informaţii cu privire la evenimentele ce au loc în cadrul şcolii.

3.8. MONITORIZARE - AUTOEVALUAREA PROIECTULUI

Evaluarea este foarte importantă pentru reuşita unui proiect. În cadrul proiectelor Comenius 1,evaluarea constituie un mijloc de reflectare permanentă a desfăşurării proiectului şi a rezultateloracestuia. Monitorizarea permanentă a desfăşurării proiectului este foarte importantă, astfel încât acesta să-şi poată atinge obiectivele propuse şi să ducă la îmbunătăţirea activităţii Dvs. Acest fapt vă permiteadaptarea obiectivelor şi activităţilor la necesităţi nou apărute şi asigură proiectului capacitatea de a oferimaxim de eficienţă, atât şcolilor direct implicate, cât şi altor potenţiali beneficiari ai proiectului.

Pe toată durata proiectului şi după încheierea acestuia ar trebui ca Dvs. şi partenerii Dvs. săreflectaţi asupra următoarelor întrebări:

• Au fost respectate planurile de activitate, şi dacă nu, din ce motiv ?

• Aveţi scopuri adecvate ?

• Care sunt avantajele activităţii propuse pentru elevi ?

• Cum şi-au îndeplinit elevii sarcinile date ?

31

• Ce aptitudini se dezvoltă sau au fost dezvoltate ?

• Ajută proiectul la creşterea nivelului realizărilor şcolii ?

• Profesorii lucrează împreună ?

• Proiectul are impact asupra curriculum-ui ?

• Părinţii sunt implicaţi ? (sau reprezentanţii locali ai instituţiilor interesate)

• A crescut interesul elevilor şi profesorilor faţă de îmbunătăţirea cunoştinţelor în învăţarea unei

limbi străine ?

• Există o mai bună înţelegere a dimensiunii europene şi a diferenţelor culturale în cadrul

procesului de educare ?

• S-a atins obiectivul propus ?

Puteţi obţine o listă pentru verificarea autoevaluării la adresa:http://europa.eu.int/comm/education/socrates/comenius/tools/evalchkl.htm sau la adresa:http://www.alden-biesen.be/Europe/evaluation/mice.html

3.9. REZULTATELE PROIECTULUI ŞI DISEMINAREA ACESTORA

Diseminarea rezultatelor presupune comunicarea experienţei acumulate de Dvs. şi a rezultatelor obţinute.Se recomandă o răspândire cât mai largă a acestora, pentru a:

• face conştienţi elevii şi cadrele didactice de bunele rezultate pe care le-au obţinut,

• face cunoscute activităţile realizate în cadrul şcolii, atât tuturor părţilor interesate, cât şi

publicului larg,

• influenţa factorii de decizie,

• genera interes în învăţarea unei limbi străine,

• creşte înţelegerea asemănărilor şi deosebirilor culturale europene,

• creşte conştientizarea locului pe care îl ocupă dimensiunea europeană în cadrul procesului de

educare.

Scopul final al proiectului Dvs. poate fi interesant pentru categorii diferite din cadrul grupurilor cărora v-aţiadresat. Acestea includ autorităţi locale şi judeţene, oameni de afaceri - mai ales dacă au sprijinit proiectulDvs. - şcoli învecinate, părinţi, instituţii de formare a cadrelor didactice, precum şi colegii şi universităţi.De la bun început, Dvs. şi partenerii Dvs. trebuie să scoateţi în evidenţă planurile cu privire la modul încare se urmăreşte influenţarea grupurilor propuse în proiect, precum şi unde şi când se va realiza acestlucru. Fiţi ingenioşi, există multe posibilităţi deschise în faţa Dvs. Următoarele sugestii s-ar putea să vă

32

prindă bine: sălile de clasă sau festivităţi existente în şcoală, expoziţii, revista şcolii, anuarul şcolar, paginade Internet a şcolii, şedinţele cu părinţii, activităţile extraşcolare, conferinţele locale, judeţene sau naţionale,jurnalele academice, mediatizări locale, judeţene sau naţionale, şedinţe şi seminarii în cadrul reţelelorcreate.

3.10. SCHIMBURI DE ELEVI ÎN CADRUL PROIECTELOR LINGVISTICE

Schimburile de elevi joacă un rol esenţial în cadrul proiectelor lingvistice. Scopurile unui astfel de schimbsunt multiple. Cel mai evident este acela de a creşte motivaţia, capacitatea şi încrederea elevilor încomunicarea cu ajutorul altor limbi europene. Experienţa unui astfel de schimb oferă cu siguranţă elevuluişansa de a utiliza limba străină într-un cadru autentic, dar este la fel de importantă şi experienţainterculturală pe care o dobândeşte elevul vizitator prin modul de viaţă experimentat într-o altă ţară, depreferat în sânul unei familii obişnuite. Cele două grupuri de elevi au şansa de a conlucra intensiv laproiectul comun, pe toată durata schimbului.

De obicei, acest schimb constă în vizitarea localităţii de domiciliu a instituţiei partenere, pe parcursul adouă perioade de timp, de minim 14 zile fiecare (inclusiv perioada transportului), de către un grup formatdin 10-25 de elevi cu vârste începând de la 14 ani. Atunci când este posibil, elevii trebuie să locuiascăreciproc în cadrul familiilor. Există multe avantaje la acest tip de schimb: mai întâi, este cea mai bunăocazie pentru ei de exersare a limbii străine, elevii vor avea contact direct cu o cultură diferită şiîncurajează dezvoltarea aptitudinilor lor sociale. Totuşi, uneori, devine imposibilă găzduirea unui elevstrăin în cadrul unei familii şi s-ar putea să fie nevoie să recurgeţi la alte soluţii, precum tabere de tineretsau cămine studenţeşti. Acest tip de cazare prezintă însă marele dezavantaj de a îngrădi dobândireaexperienţei lingvistice şi culturale a elevilor în cauză.

Personalul însoţitor trebuie de asemenea să fie cazat la domiciliul partenerilor de proiect. În afară de faptulcă va fi mai interesant, acest fapt va constitui pentru elevi un semnal clar că profesorii lor sunt în aceeaşisituaţie cu ei, deci sunt implicaţi toţi la acelaşi nivel.

Este foarte important ca ambele şcoli participante să se înţeleagă foarte bine şi să fie de acord cu privire latoate aspectele referitoare la schimbul de elevi. În continuare vă sunt prezentate câteva idei cu privire laetape diferite de desfăşurare a unui Proiect Lingvistic.

3.8.1. Înainte de efectuarea schimbului de elevi

Perioada premergătoare schimbului este ideală pentru a se pune bazele unei activităţi bine planificate, caresă decurgă în cele mai bune condiţii. Destul de repede, devine importantă organizarea unei întâlniri cupartenerul de schimb, pentru pregătirea proiectului, punerea la punct a detaliilor legate de călătorie,organizarea şi îndeplinirea pregătirii lingvistice, precum şi pentru stabilirea contactului dintre eleviiparticipanţi la schimb.

Alte chestiuni ce trebuie avute în vedere sunt stabilirea programului de schimb, alegerea personaluluiînsoţitor şi selectarea elevilor participanţi. În cazul unui proiect în care se va lucra pe perechi, stabilireaperechilor de elevi are o importanţă deosebită. Acest lucru se poate realiza pe baza opţiunilor elevilor şi/sauutilizând chestionare special întocmite.

De asemenea, această perioadă este cea mai potrivită pentru strângerea de fonduri suplimentare, care suntnecesare realizării proiectului. Acest fapt este foarte important, mai ales dacă tematica proiectului estelegată de interesele unei companii direct interesate de rezultatele proiectului. De exemplu, un proiect careare scopul de a crea o strategie de marketing pentru un anumit produs local, are şanse de a fi sprijinit de ocompanie care produce respectivul produs.

33

3.8.2. În timpul efectuării schimbului de elevi

Pe perioada efectuării schimbului, elevii ambelor şcoli participante, împărţiţi în grupuri mici sau pe perechi,vor coopera pentru a duce la îndeplinire sarcinile stabilite în cadrul proiectului lor, pe baza unor planuri delucru individuale. În prima parte a perioadei elevii vor continua lucrul început în perioada premergătoareefectuării schimbului şi vor face planuri cu privire la cea de-a doua parte (vizita reciprocă). În cea de-adoua parte vor îndeplini obiectivul propus, sau măcar vor finaliza planurile pe baza cărora vor îndepliniobiectivul respectiv.

Programul perioadei efectuării schimbului ar trebui să includă:

• perioadă amplă de timp pentru munca în comun la proiect,

• întâlniri zilnice între elevi şi profesori, întâlniri în cadrul cărora se vor dezbate chestiuni

sociale, dar şi aspecte referitoare la proiect,

• lecţii suplimentare de limbă străină,

• lecţii despre istoria şi geografia locală şi naţională a locurilor vizitate,

• vizite cu scop cultural pentru respectarea obiectivelor proiectului,

• timp liber şi activităţi de voie.

Este esenţial ca profesorii însoţitori să monitorizeze munca elevilor, modul în care aceştia utilizează limbastrăină şi atunci când este necesar să sprijine şi să încurajeze pe elevii care sunt mai puţin încrezători.Personalul însoţitor trebuie să convoace întâlniri zilnice de evaluare, împreună cu părţile reciprocimplicate. Scopul acestor întâlniri este de a se asigura că activitatea se desfăşoară în bune condiţii, dar şipentru a rezolva eventualele probleme apărute. Alături de jurnalele elevilor, pe care aceştia le vor completape toată perioada efectuării schimbului, rezultatele acestor întâlniri zilnice de evaluare constituie oimportantă sursă de date pentru întocmirea raportului final al proiectului.

Pe parcursul schimbului este foarte importantă implicarea:

• personalului şi elevilor care nu sunt direct vizaţi de acest schimb,

• părinţilor, indiferent dacă aceştia sunt sau nu implicaţi în efectuarea schimbului de elevi,

• membrilor comunităţii locale, cum ar fi oamenii de afaceri, asociaţiile culturale, etc.

Nu uitaţi să ţineţi la curent aceste grupuri interesate cu desfăşurarea evenimentelor. Transmiteţi foarte clarmesajul că proiectul şi schimbul de elevi constituie o experienţă valoroasă pentru toţi. Invitaţi-i să participela diverse acţiuni organizate în timpul liber.

3.8.3. După efectuarea schimbului de elevi

În perioada ulterioară schimbului sunt importante următoarele aspecte:

• realizarea produsului final,

34

• evaluarea proiectului (şi întocmirea raportului final cerut de Agenţia Naţională),

• diseminarea rezultatelor proiectului.

Produsul final este rezultatul vizibil al muncii depuse de elevi în cadrul instituţiilor partenere, prinutilizarea limbilor străine ale partenerilor din proiect. Produsul final:

• reprezintă pe deplin ambele limbi străine partenere - dacă vorbirea şi scrierea sunt bilingve,

• prezintă obiectivul proiectului,

• oferă şansa de a arăta abilităţile de comunicare ale elevilor într-o limbă străină,

• permite elevilor să vadă şi să se bucure de realizările obţinute,

• permite profesorilor, părinţilor şi altor părţi interesate să vadă realizările elevilor,

• ilustrează cooperarea dintre elevii a două ţări diferite.

3.11. DESFĂŞURAREA ÎN SIGURANŢĂ A MOBILITĂŢILOR

Proiectele Şcolare şi Proiectele de Dezvoltare Şcolară permit elevilor să participe la reuniunile de proiectdin străinătate, iar schimburile de elevi sunt o componentă esenţială în cadrul Proiectelor Lingvistice.Atunci când planificaţi o acţiune amplă, care implică participarea elevilor, este bine să nu uitaţi că oricevizită în străinătate presupune şi un anumit grad de risc, ce s-ar putea concretiza în: îmbolnăviri, accidente,furturi sau abuzuri. Totuşi, numeroasele avantaje câştigate depăşesc balanţa acestor potenţiale riscuri.Pentru definirea clară a răspunderilor ce revin părţilor implicate şi pentru reducerea gradului de risc, estenecesară o planificare atentă, împreună cu elevii şi profesorii implicaţi, părinţii acestor elevi, conducereaşcolii şi personalul administrativ al acesteia, precum şi cu alte părţi interesate. Acest lucru va ajuta ca şielevii cu nevoi educaţionale speciale, care pot prezenta un grad crescut de risc, să beneficieze pe deplin deexperienţa oferită de călătoria şi şederea în străinătate. Implicarea directă în procesul de pregătiri va crea şiun sentiment de apartenenţă la proiect, fapt ce va uşura înţelegerea şi acceptarea regulilor şi codurilor deconduită stabilite de comun acord, dar va duce şi la respectarea acestora pe perioada şederii în străinătate.

La planificarea schimburilor/reuniunilor de proiect, care se desfăşoară în străinătate, este bine să:

• alcătuiţi liste cu toate părţile implicate; de exemplu, liste cu elevii care vor călători, părinţiiacestora, liste care să cuprindă profesorul responsabil, şeful de grup, precum şi alţi adulţiînsoţitori,

• elaboraţi un cod de conduită valabil pentru copiii sau tinerii participanţi şi şcoală/profesorulresponsabil/adulţii însoţitori,

• întocmiţi un chestionar de consimţământ pentru părinţi/tutori.

De asemenea, aţi putea să vă gândiţi şi la următoarele aspecte:

• analizarea realistă a posibilelor dificultăţi,

• supravegherea atentă,

35

• promovarea măsurilor de protecţie şi siguranţă pentru copii şi tineri; acestea pot fi realizateeventual cu ajutorul poliţiei, a patrulelor şcolare de ordine sau al altor instituţii importante înacest domeniu,

• cunoaşterea legilor existente în ţara ce urmează a fi vizitată, cu privire la copii şi tineret,inclusiv a celor de protecţie a copilului,

• întocmirea documentelor necesare unei călătorii în străinătate, inclusiv a asigurării de călătorie,şi adunarea de informaţii generale cu privire la zona ce va fi vizitată,

• părinţilor/tutorilor şi administraţiei şcolilor li se vor pune la dispoziţie informaţii uşor deînţeles cu privire la itinerariu, program, adrese utile şi numere de telefon pentru cazuri deurgenţă,

• procedee de urmat în caz de urgenţă, specifice ţării ce va fi vizitată.

4. PRIORITĂŢI SPECIALE ALE PROGRAMULUI SOCRATES

4.1. OPORTUNITĂŢI EGALE

Programul Socrates are în vedere promovarea egalităţii între sexe şi acordarea de şanse egale persoanelorcu handicap. De asemenea, programul doreşte să contribuie activ la lupta împotriva marginalizării sociale,rasismului şi xenofobiei. Transpunerea acestor obiective în realitate nu este întotdeauna atât de simplă pecât ar părea, iar exemplele următoare sunt date cu scopul de a prezenta diferite căi de realizare a acestorobiective.

TITLU: Diferiţi dar egali

ELEVI: Învăţământ primar şi secundar

OBIECTIVE ŞI ACTIVITĂŢI: Elevi şi profesori din patru şcoli diferite conlucrează pe o tematică cusubiectul “Egalitate”, într-un sens lărgit. Scopul este acela de a-i face pe elevi conştienţi de felul în caretrebuie văzute diferenţele dintre sexe, diferenţele de apartenenţă etnică şi situaţie economică, în cadrulrelaţiilor interumane pe care elevii le stabilesc, şi de a dezvolta metode şi mijloace comune care să lepermită profesorilor să evalueze părerile elevilor. Un alt scop este acela de a-i face pe elevi mai receptivi şisă le crească acestora capacitatea de înţelegere a faptului că oamenii sunt diferiţi, dar că aceştia trebuietrataţi deopotrivă în mod egal. Şcolile vor organiza zile tematice despre egalitate şi vor întocmi unchestionar cu privire la felul în care băieţii şi fetele privesc diferenţele dintre sexe atunci când este vorba deobţinerea unui servici, de exemplu.

REZULTATE: Un sondaj al situaţiei existente în ţările participante la proiect, elaborarea unor strategiipentru asigurarea unui tratament egal al tuturor elevilor, atât în cadrul şcolii, cât şi în afara acesteia.

TITLU: Cetăţenii Europei - Convieţuirea şi munca în comun în Europa

ELEVI: Învăţământul secundar şi şcolile profesionale. Un sfert dintre elevi au nevoi speciale (sindromulDown, MBD sau autism), sau prezintă un handicap fizic. Aceştia sunt integraţi în clase obişnuite.

OBIECTIV: Pentru a se obţine informaţii despre felul cum sunt instruite şi îngrijite persoanele cu handicapse vor întocmi studii comparative şi se va lucra în colaborare în cadrul a trei ţări europene pentru evaluareaşanselor unei viitoare integrări în câmpul muncii.

36

REZULTATE: Dezvoltarea instruirii persoanelor cu handicap cu scopul integrării lor în câmpul muncii.Sensibilizarea elevilor cu privire la propria lor identitate şi dezvoltarea capacităţii acestora de înţelegere şitolerare a faptului că există metode şi nevoi educaţionale diferite.

TITLU: Apartenenţa nativă şi deschiderea spre globalizare

ELEVI: Învăţământul secundar. Majoritatea elevilor provin din familii de emigranţi şi refugiaţi. Multedintre aceste familii au un statut socio-economic scăzut, suferă de pe urma şomajului şi trăiesc din ajutoaresociale. O cincime dintre aceşti elevi au dificultăţi de învăţare, de citire şi scriere, au tulburări emoţionaledatorate războaielor sau multiplelor handicapuri. Majoritatea acestor elevi vorbesc două limbi.

OBIECTIV: Elevii trebuie ajutaţi să înţeleagă moştenirea lor culturală, atât la nivel local, cât şi la nivelinternaţional. Trebuie ajutaţi să înţeleagă importanţa pe care trebuie să o acorde mediului din care provin.Trebuie să li se dezvolte capacitatea de toleranţă şi respect, prin activităţi care presupun conlucrareainterculturală.

REALIZĂRI: Elevii şi profesorii vor beneficia de înţelegerea importanţei muncii făcute în colaborare culargi categorii interculturale, cu accent pe dimensiunea internaţională. Creşterea capacităţii de comunicareîntr-o limbă străină, atât a elevilor, cât şi a profesorilor. O mai bună şi profundă înţelegere reciprocă aculturilor diferite. Consolidarea dezvoltării identităţii elevilor, făcându-i să se simtă importanţi. Crearea uneipagini proprii pe Internet.

4.2. LIMBILE COMUNITĂŢII MAI PUŢIN UTILIZATE ŞI PREDATE (LWULT)

Uniunea Europeană este angajată să menţină şi să promoveze diversitatea culturală şi lingvistică, încurajeazăutilizarea tuturor limbilor oficiale din cadrul Uniunii (inclusiv irlandeza şi luxemburgheza), dar, mai ales,încurajează utilizarea limbilor mai puţin răspândite şi învăţate în şcoli. Prin urmare, toate activităţile dincadrul programelor Programului Socrate se preocupă de promovarea acestor limbi străine.

Situaţia limbilor străine mai puţin răspândite diferă de la o ţară la alta. Nu este mai puţin adevărat că limbileengleză, franceză, germană şi spaniolă sunt predate în şcolile existenteîn ţările Uniunii Europene, dar că este importantă şi promovarea altor limbi străine. O limbă mai puţincunoscută nu trebuie văzută ca un obstacol, ci ca un avantaj în şansa cuiva de a-şi lărgi orizontul cultural şilingvistic.

Proiectele lingvistice pun un accent deosebit pe această problematică, şi în cadrul proiectelor de schimb unuldintre cei doi parteneri ar trebui să facă parte din această categorie lingvistică. Acest fapt oferă elevilor şiprofesorilor rara ocazie de a lua contact cu o limbă străină despre care s-ar putea nici să nu fi auzit!

Deoarece proiectele cu privire la limbile mai puţin răspândite au prioritate în cadrul acţiunilor Comenius,acestea beneficiază de finanţări mai generoase (vezi Ghidul Candidatului, pentru mai multe informaţii).

5. EVENTUALE PROBLEME ŞI MODALITĂŢI DE EVITARE A ACESTORA

Într-un proiect care implică mai mulţi parteneri din şcoli şi ţări diferite, pot interveni problemeneaşteptate. Cunoaşterea tipului de probleme ce pot apărea vă este util la planificarea şi îndeplinireaproiectului Dvs. într-o manieră practică şi realistă.

Retragerea unui partener sau a altei persoane

Chiar dacă minimul necesar de şcoli participante la un Proiect Şcolar şi de Dezvoltare Şcolară este de 3,începeţi totuşi cu 4 sau chiar 5 şcoli partenere. Dacă vreuna dintre şcoli se retrage, veţi avea posibilitatea dea continua proiectul.

37

În acest sens, este esenţială implicarea a cât mai multe persoane din cadrul fiecărei şcoli participante. Astfel,dacă o persoană se retrage, vor exista alţi oameni care cunosc foarte bine proiectul şi vor putea continua.

Împărţirea confuză a sarcinilor

Sarcinile ce revin fiecărei şcoli participante trebuie să fie foarte clar stabilite încă de la bun început. Fiecareşcoală trebuie să-şi cunoască exact rolul şi sarcinile concrete ce-i revin. Se recomandă elaborarea scrisă asarcinilor.

Proiectele Comenius necesită un volum destul de mare de muncă suplimentară din partea participanţilor -asiguraţi-vă că toate părţile implicate cunosc acest lucru încă dinainte de a vă angaja în munca la acesteproiecte! În cazul în care unul dintre parteneri nu îşi duce la îndeplinire sarcinile ce-i revin, trebuie să luaţiîn calcul excluderea respectivului şi înlocuirea acestuia pentru a vă putea continua proiectul.

Lipsa de timp şi resurse

Uneori, proiectele au tendinţa de a-şi propune obiective atât de ambiţioase, încât atingerea lor devineimposibilă. De aceea, atunci cânt pregătiţi proiectul este mai bine să formulaţi obiective realizabile şiconcrete, pe care şcolile participante le pot îndeplini. Totuşi, vi se recomandă să faceţi un plan de lucruflexibil, care să poată fi modificat dacă este cazul.

Este bine să nu uitaţi faptul că şcolile sunt foarte diferite şi că ele nu pot investi resurse egale de timp şi bani.Nivelul dotărilor tehnice dintr-o şcoală poate avea de asemenea, un impact deosebit în cadrul colaborării. Deexemplu, nu toate şcolile au aceleaşi posibilităţi de comunicare informatizată, fapt ce poate avea un impactmajor în respectarea termenilor stabiliţi.

Diferenţe culturale

Atunci când lucrează împreună oameni din ţări diferite, aceştia au şi culturi diferite şi este bine să nu uitaţiacest lucru. Modul în care se lucrează diferă de la o ţară la alta, dar diferă şi sistemul de învăţământ, regulileşi practicile. În plus, elevii şi profesorii pot avea drepturi şi obligaţii diferite, în funcţie de ţara deprovenienţă. De aceea, fiţi receptivi noilor situaţii şi discutaţi sincer cu partenerii Dvs. despre diferenţeleexistente şi eventualele probleme apărute din pricina acestor diferenţe. Şi nu uitaţi că o componentă esenţialăa proiectului Dvs. o constituie tocmai aflarea unor lucruri noi despre culturi diferite şi modul în care se poatelucra împreună în aceste condiţii!

Probleme de comunicare şi de limbă

Este foarte important să vă asiguraţi că aveţi cel puţin o limbă comună în care să puteţi lucra şi comunica cupartenerii Dvs.

Comunicarea frecventă cu partenerii de proiect, dar şi cu şcolile participante, este un element cheie alsuccesului. Întâlnirile faţă în faţă nu se pot organiza foarte des şi acest fapt face foarte importantă utilizareaunui mijloc de comunicare eficient.

Poate fi utilă stabilirea unor zile fixe de comunicare. O regulă simplă, dar eficientă, este ca întotdeauna săconfirmaţi primirea de e-mailuri şi faxuri, astfel încât cel care le trimite să ştie sigur că mesajul său a fostrecepţionat.

Diferenţele din dotarea tehnică a şcolilor participante pot constitui uneori o problemă. Chiar dacă e-mailuleste cel mai rapid şi eficient mijloc de comunicare, dacă vreunul dintre parteneri nu are acces la acesta, estenecesară găsirea unor alte mijloace de comunicare.

38

Diferenţe în anul şcolar

Anul şcolar începe şi se termină la momente diferite de timp în multe ţări europene, iar perioadele vacanţelorşcolare diferă considerabil. Aceste diferenţe trebuie luate în calcul atunci când se stabileşte programul delucru pentru proiect. De asemenea, aveţi în vedere şi faptul că nivelul de pregătire este mai flexibil în uneleşcoli şi planificaţi-vă munca şi în funcţie de acesta.

Lipsa de sprijin din partea şcolii în care activaţi

Proiectele Comenius presupun implicare la nivelul întregii şcoli şi nu se limitează doar la o persoană decontact şi elevii acesteia. Atunci când Dvs. luaţi iniţiativa participării la un proiect, asiguraţi-vă căbeneficiaţi de sprijinul conducerii şcolii şi al altor cadre didactice, dar şi de sprijinul acelor persoane care nusunt direct implicate în proiect. De asemenea, este important să ţineţi pe toţi la curent cu desfăşurareaproiectului şi rezultatele pe care le obţineţi.

Probleme neprevăzute

În cazul în care vă confruntaţi cu probleme neprevăzute, puteţi lua legătura cu Agenţia Naţională pentruîndrumări.

CONCLUZII

Sperăm ca acest Ghid să vă prezinte toate informaţiile necesare pentru luarea unei decizii cu privirela începerea unui proiect Comenius 1. Prezentul Ghid este întocmit astfel încât să redea în mod realist gradulde implicare necesar, posibilele dificultăţi, dar şi avantajele şi răsplata de care se bucură persoanele implicateîn proiectul Comenius 1.

De asemenea, acest Ghid vă oferă sfaturi cu privire la diferite stadii de lansare şi desfăşurare a proiectuluiComenius: cum să începeţi, cum să organizaţi şi structuraţi parteneriatul, indicaţii tehnice referitoare lafondurile necesare şi cererile de înscriere, detalii despre desfăşurarea în siguranţă a activităţilor de amploareîntre ţări diferite, sugestii referitoare la modalităţile de obţinere şi implicare a întregii şcoli şi a comunităţiilocale, asistenţă lingvistică şi sprijin pentru părinţi; de asemenea, Ghidul oferă sfaturi despre cum să utilizaţicu maxim de eficienţă mijloacele moderne de comunicare şi exemple de proiecte care să vă inspire, dar şidiverse liste, note şi alte sugestii ajutătoare.

Şcoala reprezintă “serele” în care se formează caracterele, valorile, aptitudinile, talentele şi modul de acţiuneal viitoarelor generaţii de cetăţeni. În această lumină, şcoala reprezintă o lume în sine. Comenius, un filosofceh din secolul al VII-lea, care împrumută numele său acestei acţiuni a Uniunii Europene, spunea: “şcoliletrebuie să-şi deschidă porţile spre lumea largă”. Pentru a atinge acest ţel, sperăm ca proiectele Comenius săcontinue să inspire, stimuleze, să pună în practică şi să formeze multe generaţii de elevi europeni, ajutându-isă aprofundeze experienţele educative în sensul cel mai larg şi, de asemenea, sperăm ca acest Ghid să văajute pe parcursul proiectului. Succes!

39

ANEXĂ

Alte acţiuni de cooperare în Europa şi în lume

Aţi finalizat proiectul Comenius 1. Probabil că acum nu doriţi altceva decât să staţi puţin şi să reflectaţi laexperienţa pe care tocmai aţi trăit-o pe parcursul proiectului. Sentimentele care vă încearcă acum ar putea fide bucurie, frustrare, sau poate sentimentul reuşitei sau al eşecului. În orice caz, răsplata obţinută de Dvs.depăşeşte frustrările şi vă dă impulsul de a lucra în continuare cu colegii la proiecte de nivel european sauinternaţional. Dar cum să faceţi? Există o mulţime de posibilităţi deschise unor asemenea cooperări iar noivă enumerăm mai jos o parte dintre acestea.

• Proiecte Comenius 2 şi suport financiar pentru mobilitate individuală. Şcoala Dvs. arputea să se implice în proiecte de tip Comenius 2, care au ca scop instruirea profesorilor şi aaltor categorii de personal didactic, dezvoltarea strategiilor de îmbunătăţire a calităţiiprocesului educativ. Puteţi să vă înscrieţi şi individual la un proiect Comenius 2, proiect carevă permite să obţineţi o bursă în străinătate, în cadrul căreia veţi participa la o serie de cursuride pregătire într-o ţară europeană. Mai multe informaţii despre proiectele şi bursele individualeComenius 2, puteţi obţine din Îndrumarul pentru Solicitanţi, de la Agenţia Naţională sau adresaInternet: http://europa.eu.int/comm/education/socrates/comenius/index.htm

• Reţele Comenius 3. Proiectele Comenius 3 îşi propun să pună în legătură proiectele Comeniuscu alte acţiuni asemănătoare ca tematică şi orientare. Unul dintre scopurile reţelei este acela dea permite continuarea proiectelor şi menţinerea cooperării şi după ce încetează finanţareaproiectelor din partea Comunităţii Europene. Puteţi obţine mai multe informaţii despreproiectele Comenius 3 din Ghidul Candidatului, de la Agenţia Naţională sau vizitând pagina deInternet Comenius.

• Alte acţiuni în cadrul Programului Socrates. Puteţi participa la acţiuni de tip Grundtvig,care urmăresc îmbunătăţirea calităţii, disponibilităţii şi accesului la procesului educaţional petoată durata vieţii, prin programe educative pentru adulţi. De asemenea, puteţi lua parte laproiecte gen Lingua - care promovează studierea limbilor străine, sau gen Minerva, care seconcentrează asupra Învăţământului deschis la distanţă şi a utilizării tehnologiei informaţiei şicomunicării în procesul educaţional. V-aţi putea implica şi într-un proiect tip MăsuriAcompaniatoare. Mai multe informaţii despre aceste tipuri de acţiuni puteţi obţine dinÎndrumarul pentru Solicitanţi, de la Agenţia Dvs. Naţională, sau vizitând pagina de Internet aProgramului Socrate, la adresa: http://europa.eu.int/comm/education/socrates.html.

• Programul Leonardo da Vinci axat pe învăţamântul profesional şi Programul Tineret pentruEuropa, programe iniţiate de Comunitatea Europeană şi care oferă multe oportunităţi decooperare. Puteţi obţine mai multe informaţii despre acestea vizitând pagina de Internet aComisiei Europene, la adresa: http://europa.eu.int/comm/dgs/education_culture/index_en.html.

• Vă puteţi implica în acţiuni organizate de Parlamentul European şi/sau Partidele PoliticeEuropene, cum ar fi Concursul Robert Schuman. Pentru mai multe informaţii contactaţi biroulde informaţii al Parlamentului European din ţara Dvs. sau vizitaţi pagina de Internet aParlamentului European la adresa: http://www.europarl.eu.int/sg/tree/en/default.htm.

• Ţara Dvs. s-ar putea implica în diverse activităţi multilaterale şi bilaterale cu alte ţărieuropene sau din afara Europei. Puteţi obţine mai multe informaţii despre acestea de laoficialii Ministerului Educaţiei din ţara Dvs.

• Alte acţiuni în domeniul educaţiei sunt organizate de diverse instituţii europene şiinternaţionale, cum ar fi: Consiliul Europei, UNESCO, Banca Mondială; organizaţii

40

neguvernamentale; fundaţii şi asociaţii. Oficialităţile din domeniul educaţiei din ţara Dvs. văpot oferi informaţii cu privire la astfel de acţiuni.

Lista pe care v-am prezentat-o mai sus nu epuizează nici pe departe toate posibilităţile de cooperare,deoarece tot mai multe posibilităţi de cooperare europeană şi internaţională se deschid permanent şcolilor.De aceea, fiţi foarte receptivi! Alte surse de informaţii pentru Dvs. sunt ziarele, publicaţiile, paginileInternet, sau anunţurile din cadrul instituţiilor de învăţământ.