combaterea rasismului prin educatie

7/23/2019 Combaterea Rasismului Prin Educatie

http://slidepdf.com/reader/full/combaterea-rasismului-prin-educatie 1/76

KIT

UN MANUAL CREAT DE TINERI PENTRU COMBATEREA RASISMULUI PRIN EDUCAŢIE

Asociaţia Naţiunilor Unite din Canada www.unac.org

http://www.unac.org/

http://www.unac.org/



2

KIT

UN MANUAL CREAT DE TINERI PENTRU COMBATEREA RASISMULUI PRIN EDUCAŢIE

Rida Abboud, Jennifer Chong, Darcy Gray, Rizwana Kaderdina, Mark Masongsong, Kajori Monika Rahman

Martie 2002

Acest manual a fost creat de Asociaţia Naţiunilor Unite

din Canada

Finanţat de : Patrimoniul Canadian Multiculturalismul



3

CUPRINS:

INTRODUCERE………………………………………………………....5

MULŢUMIRI…………………………………………………………….6

INFORMAŢII…………………………………………………………….7

Probleme actuale ale rasismului……………………………………………………….8INTRODUCERE………………………………………………………………………8PROBLEME POLITICE/LA NIVEL INSTITUŢIONAL …………………………...8Multiculturalismul……………………………………………………………………..8Xenofobia……………………………………………………………………………...9Studiu de caz: 11 septembrie………………………………………………………....11

SOCIETATEA ŞI CULTURA………………………………………………….........12Rasismul şi aborigenii…………………………………………………………..........12Rasismul în cultur ă şi în mass-media………………………………………………...13Anti-rasismul…………………………………………………………………………15

DEZBATERI INTERNAŢIONALE CURENTE……………………………............17Principii anti-rasiste……………………………………….........................................18Mituri şi concepţii greşite……………………………………………........................23ABORIGENII………………………………………………………………..............23

IMIGRAREA, REFUGIAŢII ŞI SIGURANŢA……………………………………..25

RASISM ŞI ANTI-RASISM………………………………………………………....26

Referinţe……………………………………………………………………………...28

INSTRUMENTE DE LUCRU……………………………………………….............29Ghidul intitulat ”Pas cu pas”…………………………………………………............29Facilitarea sugestiilor şi a acţiunilor ……………………………………………........35Discuţii în linişte…………………………………………………………………......38Jocuri de cultur ă generală…………………………………………………………....39Momentul în care descoperim cine suntem ................................................................47Probleme legate de mediu şi de rasism…………………………………………...….51Dreptatea socială şi diversitatea…………………………………………………......54



4

Anularea Privilegiilor ………………………………………………..................56

DATE ISTORICE IMPORTANTE....................................................................60

Campania tineretului şi organizaţiile care se ocupă de problema tineretului…..64Căr ţi………………………………………………………….............................71Materiale educaţionale şi de pregătire…………………………………………74Filme…………………………………………………………………...............76



5

Introducere

*“Pot să particip la lupta împotriva rasismului.

Pot să muncesc pentru a determina toate institu ţ iile canadiene să reflectediversitatea societ ăţ ii noastre”.

*

Bun găsit vă urează KIT-ul, o resursă anti-rasistă creată de tineri pentrudumneavoastr ă!

KIT-ul a luat fiinţă în urma unui proiect naţional al Asociaţiei Naţiunilor Unite din

Canada (UNA-Canada) denumit Forurile Tineretului Împotriva Rasismului.Cam în jur de 100 de tineri, cu vărsta cuprinsă între14 şi 26 de ani au participat la o serie deforuri regionale, care au avut loc în perioada mai-iunie 2001. În timp ce forurilecălătoreau prin Edmonton, Ottawa, Quebec, şi Halifax, spiritul ce călăuzea forurile,iar acum această resursă, venea din întreaga ţar ă- din Summerside la Kugluktuk, dinPrince George la Montreal. În cadrul fiecărui for, participanţii propuneau ceea ce ar dori să vadă într-un model de educaţie anti-rasist care îşi concentrează atenţia asupratineretului. Apoi o echipă formată din opt tineri, reprezentând fiecare for regional,aveau dificila sarcină de a combina recomandările persoanelor de aceeaşi vârstă cu ei,

pentru a obţine o singur ă idee. Ei au ales şi au dezvoltat, cu ajutorul şi rezultatelecolegilor lor din alte regiuni, ceea ce dumneavoastr ă ţineţi acum în mână-KIT-ul.

Deci, care este locul dumneavoastr ă în toate acestea? Păi, dacă sprijiniţi iniţiativeletineretului de a combate rasismul şi discriminarea rasistă prin educaţie, din Canada,atunci această resursă a fost special creată pentru dumneavoastr ă!Sper ăm căeducatorii, conducătorii comunităţii, NGOs-urile, educatorii pentru persoane deaceeaşi vârstă, activiştii anti-rasişti-şi în special tineretul- va utiliza această resursă şiva face ceva pentru combaterea rasismului.Spunându-vă aceste lucruri, vă mai cerem de asemenea ca să aveţi grijă cănd şi cumvă veţi hotărâ să vă implicaţi în acest proiect. Există momente în viaţă când nu este

bine să faceţi acest lucru, mai ales atunci când acest lucru înseamnă să vă expuneţi pe dumneavoastr ă sau pe altcineva unui anumit risc. Asiguraţi-vă că dumneavoastr ă şialiaţii dumneavoastr ă sunteţi în siguranţă. KIT-ul nu este un ghid care să fie în

conflict cu rezoluţia. Folosiţi-vă raţiunea şi provocaţi-vă mereu, gândindu-vă cât mai profund la aceste probleme.KIT-ul este un amalgam de trei secţiuni complementare, care se adresează problemeirasismului: informaţii, instrumente necesare, şi resurse. Secţiunea Informaţiianalizează problemele actuale şi conceptele de bază ale rasismului, şi demască o seriede mituri şi de concepţii greşite. Doriţi să discutaţi despre privilegiu, despre

practicarea comunicării interculturale, sau să ţineţi o dezbatere pe tema rasismului înCanada? Secţiunea Instrumente de lucru cuprinde atât o mare varietate de sarciniinteractive pentru o largă categorie de vârstă şi de interese, cât şi un ghid, care

prezintă pas cu pas organizarea unei activităţi. În secţiunea Resurse sunt prezentateun mare număr de căr ţi, de filme, de organizaţii pentru tineret, şi materiale

educaţionale, pentru o informare mai bună, pentru acţiune şi pentru inspiraţie! Iar, în



6

conţinutul KIT-ului sunt prezentate scurte momente importante din istoria Canadeicare sunt relevante pentru problema rasismului şi a anti-rasismului.O resursă de acest tip- legată de timp şi resurse- nu poate fi înţeleasă. De aceea, ne-am

preocupat mai mult de unele probleme decât de altele. Rasismul îndreptat împotrivaAborigenilor face parte din trecutul şi prezentul Canadei, şi are nevoie de atenţie şi

acţiune. În 11 septembrie, Musulmanii din Canada se confruntă cu un val deintoleranţă rasistă şi religioasă. Ne-am concentrat atenţia asupra unor probleme aleacestor două grupuri, deoarece în prezent ele sunt ţinta rasismului. Dar experienţelelor sunt de fapt exemple clare despre cum funcţoinează rasismul- şi cum se manifestăacesta în Canada. Nu uitaţi: aceasta este una dintre multele resurse, nu cea mai bunăresursă. Noi vă sf ătuim că ar fi neapărat nevoie să completaţi acest KIT cu altemateriale anti-rasiste.Această resursă a fost creată de un colectiv de tineri, care au o pasiune pentru

problema rasismului, şi care cred în combaterea acestuia şi a discriminării rasiste prineducaţie. În acest KIT ve-ţi auzi mai multe voci- nu numai pe cele ale autorilor celor mai importanţi, dar şi pe cele ale multor participanţi la Foruri regionale de tineret

împotriva rasismului. Avem stiluri diferite, şi câteodată transmitem diferite mesaje, şicredem că toate acestea se adaugă la dinamismul şi la savoarea acestui KIT!Vă mulţumim că aţi ales acest KIT. Sper ăm să vă fie de folos.

Ai dumneavoastr ă colaboratori în problema rasismului,Echipa KIT, martie 2002.

mulţumiri

Foarte multe persoane au participat la realizarea acestei resurse. În primul rând, dorimsă aducem mulţumiri persoanelor care s-au implicat în acest proces şi care au umplut

planşeta de desen cu idei şi cu posibilităţi- participanţii Forurilor regionale pentruTineret Împotriva Rasismului. Reprezentanţii celor opt regiuni, prezenţi la Forul

Naţional din august 2001, au înregistrat, au dezbătut şi au pus la cale strategii, timp de72 de ore, şi pe lângă acest lucru şi-au mai sacrificat încă mult timp din timpul lor liber, pentru acest proiect, pentru următoarele şapte luni. Aceştia sunt: Jennifer Chong, Darcy Gray, Rizwana Kaderdina, Dannz Labrie, Sebastian Margarit, Mark

Mosongsong, Monika Rahman, şi Shaun Webb. Mulţumim şi coordonatorilor UNA-Canada, Ian Foucher şi Christine Parsons, care au facilitat acest proces şi care aueditat acest KIT; lui Rida Abboud, o membr ă a echipei de coordonare pentru perioadade var ă; şi facilitatorilor invitaţi Amin Virani şi Lyne Desnoyers. Departamentul dePatrimoniu al Canadei, prin programul său de multiculturalism, a oferit un sprijinimportant acestui proiect, lucru pentru care îi suntem recunoscători. Mulţumirispeciale lui Munro Pace şi lui Getachew Mequanent pentru sprijinul acordat şi pentruîndrumările f ăcute.Mulţumim de asemenea, tuturor celor care au fost implicaţi întestarea şi în evaluarea proiectului KIT-ului, şi celor care au lansat acest produs. Şi încele din urmă, vă aducem mulţumiri anticipate dumneavoastr ă tuturor celor care aţiales să ,utilizaţi această resursă şi care vă gândiţi să o utilizaţi pe viitor. Chiar vă

rugăm să faceţi acest lucru!



7

Note privind materialul de bază: Am f ăcut rost şi de alte materiale excelente de laalte organizaţii, inclusiv de la Marele Consiliu al Creeşilor, Consiliul Canadian alRefugiaţilor, Crucea Roşie Canadiană, Comisia pentru Drepturile Omului din Canada,şi de la Congresul de Muncă din Canada. Am dori să mulţumim acestor organizaţii

pentru faptul că ne-au permis să folosim şi să adaptăm materialele lor. Fundaţia

Canadiană cu numele de “Relaţii între rase” ne-a oferit un mare număr de publicaţii înlimba franceză. În unele cazuri, nu am putut găsi sursa originală pentru anumitemateriale. Dacă am uitat să menţionăm unele surse, vă rugăm să ne informaţi de acestlucru şi vă promitem că vom face tot ceea ce ne stă în putinţă pentru ca aceste surse săfie specificate în versiunea revizuită a acestui manual.Note privind acest manual: Părerile exprimate în acest manual nu reflectă neapăratşi părerile Asociaţiei Naţiunilor Unite din Canada.Pentru copii şi pentru comentarii vă rugăm contactaţi:Asociaţia Naţiunilor Unite din Canada, Educaţia Anti-Rasistă#900, 130 Slater Street,Ottawa,Ontario K 1 P 6 E 2Tel:(613)232-5751 Fax: (613) 563-2455 E-mail: [email protected]

KIT-ul mai este disponibil pe Internet în format PDF la adresa www.unac.org/yfar.

Informaţii

Aţi avut vreodată probleme în înţelegerea sensului termenilor de “xenofobie “ sau de“etnocentrism”? Este oare multiculturalismul ceea ce se presupune a fi? Aţi avutvreodată impresia că rasismul reprezintă o problemă atât de importantă încâtdumneavoastr ă nu puteţi face absolut nimic pentru a schimba acest lucru?Am avut şi noi întrebări, la care am încercat să r ăspundem pe scurt în acest material.Am discutat câteva probleme, în spaţiul care ne-a fost acordat, dar bineânţeles căacestea nu sunt singurele probleme importante din Canada.

Dacă aveţi mai multe întrebări, analizaţi secţiunea “Resurse” pentru a afla unde puteţi

găsi mai multe informaţii.

http://www.unac.org/yfar





8

PROBLEME ACTUALE ALE RASISMULUI

INTRODUCERE

În fiecare zi auzim cu toţii cum lumea în care tr ăim devine “un sat global”, cu ocreştere sporită la nivelul integr ării culturale , a economiei , şi al graniţelor. Oricum,acest lucru nu afectează faptul că fiecare naţiune are o istorie distinctă a sa. Canadaeste o ţar ă unică, în sensul că populaţia sa este alcătuită dintr-un mozaic de culturi dintoate colţurile lumii şi din naţiunile aborigene, fiecare grup aducând cu sine o istoriedespre str ămoşi şi despre cultur ă. Scopul acestei secţiuni a KIT-ului este acela de a văface o scurtă prezentare a problemelor actuale ale rasismului, probleme care sunt demaxim interes pentru canadieni, într-o societate globală. Trebuie să ţinem cont deasemenea, că aceste probleme au început în urmă cu mulţi ani, în toată lumea. Canadaeste cămin pentru oameni care apar ţin sutelor de culturi şi etnii diferite, şi multedintre problemele cu care se confruntă canadienii pot fi legate de procesele şi

evenimentele istorice din diferite păr ţi ale lumii (de exemplu, pot exista tensiuni întrecanadienii din diferite ţări Arabe sau din Orientul Mijlociu, în funcţie de trecutul lor religios). Pe de altă parte, unele probleme cu care se confruntă canadienii au luatnaştere chiar în mediul cultural al Canadei (de exemplu, istoria Canadei prezintănumeroase conflicte între guvern şi grupurile Aborigenilor).Această secţiune nu constituie o listă completă a tuturor problemelor importante alerasismului, din zilele noastre. Aceasta încearcă mai de grabă, să familiarizeze cititorulcu problemele care sunt relevante pentru canadieni în prezent. Contextul specificcanadian se reflectă în concentrarea asupra anumitor grupuri specifice (de exemplu,Rasismul şi Aborigenii). Fiecare problemă este prezentată numai pe scurt, mai multeinformaţii se pot obţine din bibliografia prezentată în secţiunea “Resurse”.

PROBLEME POLITICE / LA NIVEL INSTITUŢIONAL Multiculturalismul

Alcătuirea culturală a Canadei nu reprezintă o simplă informaţie; aceasta a devenit o politică de stat. Multiculturalismul ca şi politică oficială a început în anul 1971 cândPrimul Ministru Pierre Trudeau a confirmat recomandările Comisiei Regale, în ceeace priveşte bilingvalismul şi biculturalismul, pentru că diversitatea Canadei ar trebuisă fie recunoscută oficial. Din 1971, această politică s-a materializat sub forma

“Actului de multiculturalism”, care a avut efect în anul 1985, şi sub forma“Programului de multiculturalism”. Acest act “ a determinat guvernul să se angajezela o politică de păstrare şi de intensificare a identităţii şi a moştenirii multiculturalistea canadienilor, în timp ce va depune eforturi pentru realizarea egalităţii tuturor canadienilor din punctul de vedere al vieţii economice, sociale, culturale şi politice”.(Henry et al.2000:335).

Neoficial, încrederea în valoarea societăţii multiculturaliste canadiene este împărtăşităde toată lumea şi este discutată în viaţa de zi cu zi. Adesea, canadienii folosesctermenul de “multiculturalism” pentru aş diferenţia cultura de influenţa culturii

predominante a Statelor Unite. Confirmarea faptului că, Canada este o ţar ămulticulturalistă le este predată elevilor şi studenţilor din instituţiile de învăţământ

canadiene f ăr ă însă ca acest lucru să fie provocat în mod regulat.



9

Deşi conceptul de “multiculturalism” creşte potenţialul unei dezvoltări în sens pozitiva societăţii, mai poate fi de asemenea responsabil pentru perpetuarea posibilităţiiînnăscute de discriminare şi de separare, concept prezent în cadrul unei comunităţicare este alcătuită din mai multe grupuri etinice şi culturale.În unele cazuri, acestlucru produce sentimentul de “separare”, prin sugerarea ideii că, canadienii pot fi

împăr ţiţi în "noi” şi în “ei”, adică grupurile. Pronumele “noi” indică cultura dominantăa albilor, iar pronumele “ei” înseamnă “celelalte persoane” care nu apar ţin înîntregime culturii dominante din diferite motive (din cauza culorii pielii, a locului denaştere, etc.). Acest mesaj este întărit de utilizarea conceptelor de toleranţă, decompromis, de sensibilitate, de armonie, şi de diversitate. Deoarece cuvântul“toleranţă” implică un compromis cu ceva sau cu cineva care nu este în totalitatedorit, dacă accentuăm acest lucru vom obţine ideea că oamenii trebuie să-i accepte şisă-i înţeleagă pe “ceilalţi” în cadrul culturii dominante (superioare), f ăr ă însă a finevoie să respecte celelalte grupuri sau să se simtă egalul lor. Prin nerecunoaştereaslă biciunilor politicii oficiale multiculturaliste, încrederea oarbă în cuvinte ca“toleranţă” şi “diversitate” este nefondată, ascunsă.

Deoarece s-ar putea ca, cuvântul”multiculturalism” să fie utilizat defensiv pentru ademonstra inocenţa Canadei în problemele rasismului, este important să ne gândim latoate aceste presupuneri ascunse, aşa încât oamenii să poată începe să-şi punăîntrebări şi să descopere care sunt propriile lor convingeri.

*

“ Contextul înseamnă totul “. *

Susan Atkinsen

Xenofobia

O problemă legată de politica multiculturalistă a Canadei este şi aceea a xenofobiei.Deşi Canada este cămin pentru o mare diversitate de culturi şi de grupuri etnice, ideea

predominantă că există două grupuri, adică “ noi ” şi “ ei “, duce câteodată la tensiunişi gânduri rele pentru noii canadieni, sau pentru canadienii care sunt grupuriminoritare şi sunt percepuţi ca şi intruşi. Termenul de xenofobie descrie acestfenomen, prin faptul că grupului predominant al unei ţări îi este frică de “str ăini”,deobiceiurile lor şi de cultura lor.

Xenofobia se manifestă sub multe aspecte, de la reproşurile şi discriminările zilniceresimţite de canadienii de culoare, la discriminările sistematice din cadrul politiciicanadiene de imigrare. Istoria politicii canadiene de imigrare cuprinde multe momenteîn care practicile discriminatorii au fost aplicate. Exemple de acest fel sunt cele de o

taxă minimă (cunoscută şi sub numele de impozit), taxă cerută de la anumite grupuride imigranţi (de exemplu de la chinezi), sau dându-i-se Cabinetului puterea de a



10

interzice unii imigranţi dacă aceştia păreau indezirabili, din cauza “datinilor lor ciudate, sau a comportamentului, sau a stilului de viaţă, şi a metodelor de deţinere aunor proprietăţi, şi din cauza incapacităţii lor de a se integra mai uşor” (Canada,Statutes).Politica actuală nu este chiar aşa de discriminatoare precum este prezentată în

exemplele de mai sus, dar mai pune totuşi unele interdicţii pentru anumite grupuri deimigranţi. Un exemplu care ilustrează cel mai bine acest fapt este acela “al sistemului

pe puncte”, sistem care determină dacă un imigrant va fi acceptat sau nu în Canada.Pentru un potenţial imigrant, punctele sunt acordate în funcţie de o scar ă careapreciază priceperea şi potenţialul de care dispune acest imigrant în anumite domenii,incluzând şi educaţia şi experienţă de lucru. Se poate admite faptul că un astfel desistem îi va favoriza pe unii mai mult decât pe al ţii, şi în special pe imigranţii care austudiat în engleză sau în franceză, şi care au avut posibilităţile materiale necesare săaibă acces la o educaţie corespunzătoare. În cele mai multe cazuri, cerinţele impuseunor potenţiali imigranţi nu vor fi îndeplinite de marea majoritate a canadienilor!După cum am menţionat mai sus, procesul de xenofobie poate fi experimentat şi de

imigranţii de culoare (şi de cei care sunt consideraţi a fi intruşi- dacă de exempluaceştia au accent mai diferit) chiar în viaţa de zi cu zi pe care aceştia o au cu grupuldominant din Canada. Acest lucru se poate exprima subtil, prin gesturi sau printr-o

privire, sau chiar prin manifestarea deschisă a unor prejudecăţi. Exemple de acest felcuprind lozinca des întâlnită “imigranţii ne fur ă locurile de muncă”, sau când unmembru al grupului dominant îi spune unui imigrant de culoare “ să se ducă de unde avenit”. În aceste cazuri, nu problema ca atare este în centrul aten ţiei. Poate fidemonstrat faptul că implicarea imigranţilor sporeşte economia Canadei, şi că mareamajoritate a locurilor de muncă care sunt ocupate de imigranţi tind să fie slab plătite şicu condiţii de muncă mizerabile. Mai mult, s-ar putea ca persoanei căreia i s-a spus săse ducă de unde a venit să fie născută în Canada. În aceste cazuri ne este şi frică să negândim la cine este vinovat sau nu.

*

„ Un bunic aborigen îi povestea nepotului său despre ceea ce a sim ţ it în leg ătur ăcu tragedia care a avut loc la 11 septembrie, 2001. El a spus: “M ă simt ca şi cum însufletul meu ar exista doi lupi care se lupt ă . Un lup este r ă zbunător, furios, violent.

Cel ălalt lup este iubitor, în ţ eleg ător.”Nepotul l-a întrebat: “ Care lup va câştigabăt ălia din sufletul t ău?” Bunicul a r ăspuns, “ Cel căruia îi dau de mâncare.” *

Tanzen Two Feather



11

Studiu de caz: 11 septembrie- Urmările îngrozitoare ale reacţiilor rasiste violente

În 11 septembrie 2001, Statele Unite s-au confruntat cu unul dintre cele mai grelemomente din istoria modernă. Atacurile sinucigaşe îndreptate asupra lucr ătorilor civilidin World Trade Center, din New York, şi asupra Pentagonului din Washington au

şocat întreaga lume, şi au f ăcut ca America de Nord să fie mult mai conştientă devulnerabilitatea sa. În mijlocul acestor consecinţe dureroase, în America şi în Canadaau avut loc teribile reacţii rasiste violente.Cu toate că preşedintele Statelor Unite, George W. Bush a încercat să se opună unor reacţii rasiste violente acordând o atenţie deosebită comunităţii Musulmane dinStatele Unite, acesta a imortalizat foarte clar multe dintre reacţiile negative primite îndata de 20 septembrie, când s-a adresat cetăţenilor americani: El a întrebat: “Care estemotivul pentru care aceştia ne ur ăsc?”. Apoi a r ăspuns:” Ei ur ăsc libertatea noastr ă,libertatea religiei noastre, libertatea noastr ă de a vorbi, libertatea noastr ă de a vota şi

puterea noastr ă de a ne aduna la un loc şi de a nu fi de acord uii cu alţii”. Printr-oaccentuare a diferenţei dintre “noi” şi “ei”, într-un discurs ţinut în faţa mulţimii

furioase, “ei” au devenit duşmanul.Din păcate, un amestec de informaţii greşite şi defurie au determinat pe multe persoane să-şi formeze o părere greşită, cum, că arabii,musulmanii, şi alte comunităţi de imigranţi ar fi duşmanii de pe teritoriul ţării noastre,lucru care duce la reacţii şi comportamente rasiste violente ale numeroşilor membriiai societăţii.

În Canada sunt destule exemple de limitări ale sistemului rasist (vezi Rasismul înconcepte de bază) care duc la acte de violenţă şi la abuz. Un exemplu ca şi cel

precedent îl constituie o interdicţie asupra arabilor care doreau să urmeze cursuri dechimie. Studenţilor str ăini din ţări cum ar fi Irac, Iran, şi Libia le sunt respinse vizelede student care le dau dreptul de a studia chimia sau biologia- acesta reprezentând uncaz clar de xenofobie la nivel instituţional. În acest caz putem observa cum eşueazădoctrinele legate de toleranţă şi de diversitate. Jenn Anthony, deputat naţional alFedereţiei Studenţeşti din Canada a subliniat importanţa menţinerii unor principii de

bază când a spus următoarele lucruri: “Trebuie să menţinem echilibrul libertăţilor civile şi a varietăţii”. (www.ananova.com/news/story/sm_414475.html)Alte exemple mai neorganizate, de rasism violent, cuprind arderea şi devastareamoscheelor şi a templelor de pe teritoriul întregii ţări. Femeile şi bărbaţii de originearabă, împreună cu membrii câtorva grupuri minoritare, se confruntă cu un marenumăr de incidente rasiste, în viaţa lor de zi cu zi, pentru simplul fapt că arată altfeldecât marea majoritate a populaţiei. Momentul în care avem cea mai mare nevoie de

toleranţă, de senibilitate şi de armonie este acela în care toate acestea dispar înîntregime.

http://www.ananova.com/news/story/sm_414475.html





12

*

“ Pot să fac fa ţă emo ţ iilor pe care trebuie să le tr ăiesc în momentul în care am de-a

face cu probleme sociale de justi ţ ie; recunosc că uneori mă voi sim ţ i stânjenit( ă ),speriat ( ă ), ciudat, obosit ( ă )…..dar voi şti că este în regul ă dacă mă simt aşa”.

*

SOCIETATEA ŞI CULTURA

Rasismul şi aborigenii

În timp ce toţi canadienii sunt conştienţi de puternica luptă pe care aborigenii dinCanada o duc în prezent pentru a-şi rezolva problemele cu care se confruntăcomunităţile lor, multitudinea de probleme cu care aceştia se luptă îi prinde de celemai multe ori într-o plasă de stereotipuri şi suprageneralizare pe care o întinde mass-media, şi care este întărită în cultura de fiecare zi (Henry et al.2000:300).

De la primul lor contact cu europenii, aborigenii au fost trataţi de cele mai multe ori,ca nişte instrumente ale politicii şi nu ca o comunitate activă şi distinctă, cu nevoispeciale şi drepturi egale cu toată lumea. Făr ă a depune prea mult efort pentru aînţelege şi a celebra cultura unică şi r ăsunătoare a aborigenilor, Guvernul Canadei aîncercat aproape de-a lungul sale istorii să înşele naţiunile aborigenilor, prin

intermediul legilor şi a politicii, încercând în acest fel să-i liniştească pe aborigeni, orisă-i integreze, ori să-i reducă la tăcere, încercând să beneficieze, de cele mai multe oride pe urma situaţiei lor. În prezent, aborigenii sunt trataţi ca un grup minoritar de larginteres din cadrul societăţii noastre majoritare, sau ca un alt element al alcătuiriimulticulturale a Canadei, şi aceştia mai trebuie să fie recunoscuţi ca o naţiune politicălegală având dreptul de auto-determinare (ibid 119).

Înainte de primul lor contact cu europenii, marea majoritate a naţiunilor aborigeneerau organizate în societăţi independente. Conceptele occidentalilor de “ descoperire “şi de “ drepturi de proprietate “, care erau necunoscute acestor comunităţi, le-a permiseuropenilor să pretindă că pământurile aborigenilor erau “ nelocuite” , şi prin urmare

erau o “ descoperire “ şi se aflau sub autoritatea lor.

Conceptele rasiste utilizate iniţial de europeni în multe dintre ţările pe care le-aucolonizat erau “ civilizaţie “ şi “ sălbatici “. Conform religiei şi filozofiei europene,care prevedea că era de datoria europenilor să civilizeze această populaţie şi s-o ajutesă facă progrese, aborigenii erau nişte fiinţe inferioare lor (ibid 123).

În prezent, luptele purtate de aborigenii din Canada îşi au originea în legile şi politicile create în trecut. Prin Actul Indian, apărut prima oar ă în 1876, GuvernulCanadian a promovat o integrare for ţată a aborigenilor, aşteptându-se ca în urmaacestui fapt aborigenii să renunţe la propriile tradiţii, valori şi chiar la limbă pentru a

le adopta pe cele ale europenilor (ibid131).Acest act mai continuă şi în prezent sănege autoritatea legală a majorităţii aborigenilor. Acest act a for ţat controlul asupra



13

acestor naţiuni, în ceea ce priveşte pământurile şi resursele lor ( materiale şinematerilae ), metodele lor de aş alege conducătorii şi consilierii, şi chiar asupracontrolului personal, privind identitatea lor ca şi aborigeni.

Unul dintre cele mai impunătoare aspecte ale acestui act a fost încercarea sa de a

defini conceptul de “ indian “, care de fapt era un aspect discriminator în sine. În timpce pentru unii oameni, care au diferite influenţe culturale, definirea identităţii etnice

personale poate reprezenta o călătorie lungă şi fascinantă, unui indian (bărbat ) i s-acerut să fie înregistrat în “ Registrul Indian “, iar o femeie indiancă aproape că ar

putea să-şi piardă statutul social dacă nu se căsătoreşte cu un bărbat care este 100 %indian sau se căsătoreşte cu un bărbat de altă naţionalitate. Deşi, multe dintre acestedecrete au fost anulate în urma unor procese lungi şi persistente, s-a dovedit căexistenţa, în continuare, a unui act care a fost clădit pe asemenea fundamente rasistesubminează în prezent viaţa şi cultura aborigenilor.

Numeroase iniţiative ale guvernului au înlocuit şi au str ămutat comunităţile aborigene

spre folosul economic şi cultural al statului. Aceste str ămutări au avut un impactextrem de negativ asupra acestor comunităţi, şi au dus la o mulţime de probleme denatur ă socială, culturală şi de sănătate. Nu trebuie numai să ne uităm la câtevastatistici (vezi “ Mituri şi păreri greşite “) pentru a observa efectele dezastruoase pecare le-au produs şi le produc încă politicile rasiste ale Guvernului Canadian.

*

“ Mintea omului are exact aceeaşi putere pe care o au şi mâinile: numai că , minteanu are numai puterea de a în ţ elege lumea, ci şi aceea de a o schimba. “

*

Rasismul în cultură şi în mass-media

Persistenţa în ideile rasiste din cadrul societăţii noastre este perpetuată de rolul pe careîl are cultura popular ă şi mass-media în întărirea stereotipurilor şi în crearea imaginii.Prin descrierea grupurilor rasiste într-un anumit fel, pe baza unor informaţii sigure,aceste păreri greşite sunt păstrate în cadrul comunităţilor de toate naţiile şi de toatecategoriile de vârstă.

Există multe stereotipuri bine cunoscute în legătur ă cu grupurile rasiste- într-oanumită măsur ă aceste grupuri sunt considerate a fi realităţi obişnuite şi nu creaţii aleculturii populare. Un exemplu de acest gen îl constituie cel al “ atletului de culoare “.Prin intermediul publicităţii, al filmelor, a imaginii sporturilor de performanţă, tineriide culoare (adică negrii) sunt prezentaţi ca fiind “ atleţii naturali extraordinari “, ca şi

sprinteri, boxeuri, jucători de fotbal, jucători de basket …..lista fiind interminabilă şitotuşi bine cunoscută (Jordan şi Weedon 1995).



14

Rolul pe care îl are cultura popular ă în crearea simbolurilor care perpetueazăstereotipurile este fenomenal. Exemplul “ mătuşii Jemima“ serveşte pentru a ilustra

faptul că simbolurile se împletesc în cultura lumii de zi cu zi. Mătuşa Jemima estedescrisă ca fiind o femeie de culoare care zâmbeşte, şi care evocă o servitoare careurmează să gătească nişte clătite pentru familia de albi pentru care lucrează.Asemenea simboluri se împletesc atât de bine în cultura noastr ă, încât mareamajoritate a oamenilor nici nu le mai observă. Între timp, aceste simboluri

promovează stereotipurile (Henry et. 2000:316). De asemenea, imaginile popularecrează idealuri de frumuseţe şi sexualitate, şi defineşte urâţenia. De cele mai multeori, femeile albe sunt subiectul “ artei de înaltă clasă”( în special în arta occidentală),fiind prezentate ca nişte zeiţe, parcă venite din altă lume, în timp ce este bine cunoscutfaptul că tr ăsăturile poporului African,de exemplu, sunt mult subapreciate, şi sunttransformate în obiecte care provoacă râsul, în desene şi în caricaturi (Jordan şi

Weedon 1995:259-260). Oricum, în Canada, cele mai importante instituţii culturale(inclusiv muzeele, galeriile de artă, teatrele, simfoniile, uniunile scriitorilor şiactorilor) se str ăduiesc foarte mult să-i marginalizeze pe oamenii de culoare,definindu-i a fi “ capodopere de artă” şi “clasici”, şi în special pe cei care sunt dinEuropa sau din Occident.

Pentru mass-media, al cărei rol este acela de a transmite informaţii reale şi de a educa publicul în legătur ă cu problemele de interes social, cea mai importantă funcţie a sa adevenit aceea de a transmite şi de a perpetua standardele culturale şi miturile(Henryet al.2000:296). Mass-media face acest lucru prin diferite mijloace, unul dintre elefind acela de a-i face invizibili pe oamenii de culoare, la ştiri, în publicitate, în

programele TV şi de radio. Consiliul Etnocultural Canadian a declarat în 1985 că“relativa absenţă a minorităţilor din mass-media canadiană este remarcabilă “(CEC1985:92). Totuşi, în 1993, cercetătorii au analizat 2141 de fotografii publicate în şaseziare canadiene importante, în timpul unei să ptămâni alese la întâmplare, şi audescoperit că minorităţile apăreau numai în 420 de imagini, din care 36 % erau pozeale atleţilor. Mass-media ca şi creatoare a imagiinii personale, arată o falsă oglindă asocietăţii, lucru ce duce la invizibilitatea şi la slaba reprezentare a oamenilor deculoare în societae.

Oricum, mult mai devastatoare sunt stereotipurile, care sunt rezultatul creării

grupurilor rasiste. Tabelul de mai jos serveşte la sublinierea celor mai importanteimagini tipice, care sunt prezentate despre trei grupuri rasiste.



15

IMAGINI CARE SUNT REPREZENTATIVE PENTRU DIFERITE GRUPURIMINORITARE:

Aborigenii Negrii Asiaticii________________ Sălbatici Dependenţi de droguri De neâncredereAlcoolici Proxeneţi Periculoşi

Necivilizaţi Prostituate Făr ă scrupuleFăr ă cultur ă Oameni de distracţie InumaniCriminali Atleţi Ascultători

Nobili Traficanţi de droguri Mutilaţi„Unul cu natura” Criminali ExcentriciAu nevoie de un salvator Gangsteri GangsterialbVictime Majordomi şi femei Prostituate

de servici„Indieni nespălaţi” Oameni de rând Bucătari

Necinstiţi Inconsecvenţi ComercianţiPasivi Sălbatici FOBCălăreţi sălbatici Primitivi Se aseamănă unii cu alţiiO povar ă pentru societate Au nevoie de un salvator alb Ameninţători sau agresivi

( Tabel adaptat după Henry et al.2000:301)

* „Pot să ascult vocile şi poveştile şi celor care nu fac parte din „persoanele

standard.” „ Pot să recunosc că sunt ignorant( ă ) fa ţă de unele probleme.”

„Pot să invit la mine la şcoal ă , pe câteva persoane care să vorbească despre rasismşi drepturile omului.”

*

Anti-rasismulDefinită ca o „strategie orientată spre acţiune pentru schimbare la nivel instituţional şide sistem în ceea ce priveşte rasismul şi sistemele de oprire a nedreptăţii sociale”,educaţia rasistă a luat naştere ca urmare a reacţiei la presiuni din partea luptelor

politice, la nivel local, ale comunităţii, care cerea ca guvernul canadian să manifesteacţiuni consistente cu idei despre democraţie, dreptate socială, şi echitate (Dei şi Sefa1996:25). Abordarea de bază la transformarea educaţională este aceea că nimeni nueste neutru, iar studenţii, profesorii, părinţii şi comunităţile locale trebuie să-şiînţeleagă fiecare poziţia în societate, poziţie ce rezultă în urma diferitelor experienţede viaţă.

Pe baza unei lucr ări a doi activişti sociali canadieni, Barb Thomas şi Enid Lee, putemstabili zece principii de bază ale educaţiei anti-rasiste:



16

1. Este necesar să recunoaştem efectele sociale ale cuvântului „rasă”, în ciudalipsei unei baze şiinţifice a acestui concept. Pentru acest cuvânt existăînţelesuri sociale care sunt înr ădăcinate în experienţele istorice şi care îşi au

originea în existenţa grupurilor minoritare.

2. Nimeni nu poate înţelege în întregime efectele sociale ale rasei umane, f ăr ă aînţelege mai întâi felul în care se intersectează toate formele de nedreptatesocială. Educaţia anti-rasistă trebuie să cuprindă următoarele aspectefundamentale ale existenţei umane: sexul (feminin şi masculin), clasa socialăşi sexualitatea.

3. Trebuie pusă sub semnul întrebării puterea şi privilegiile pe care le au albii însocietate (în special bărbaţii) şi raţionamentul în urma căruia aceştia dominăsocietatea.

4. Să ne întrebăm care este motivul pentru care unele persoane care suntmarginalizate în cadrul societăţii trebuie să fie studiate şi puse sub semnulîntrebării, şi de ce cunoştinţele şi experienţa grupurilor minoritare rasiale nusunt recunoscute legal.

5. Fiecare formă de educaţie trebuie să asigure o înţelegere şi o apreciereintegrală a experienţelor pe care le-a tr ăit umanitatea, inclusiv o înţelegere aaspectelor sociale, culturale, politice, ecologice şi spirituale. Educaţia anti-rasistă ne învaţă despre importanţa coexistării noastre cu mediul înconjur ător.

6.

Trebuie să ne concentr ăm atenţia asupra noţiunii de identitate şi la felul în careaceastă identitate este legată de procesul de învăţare. Este important caeducatorii să înţeleagă modul în care identităţile rasiale, de clasă, de sex(masculin şi feminin), handicapul, şi cele legate de sexualitate ale studenţilor afectează procesul de învăţare şi sunt afectate de acesta.

7. Trebiue să ne confruntăm cu problema diversităţii şi a diferenţei care există însocietatea canadiană.

8. Trebuie să recunoaştem rolul tradiţional pe care îl are sistemul educaţional în

producerea şi în multiplicarea inegalităţilor de natur ă rasistă, de sex (masculinşi feminin), de natur ă sexuală şi de clasă socială.

9. Problemele cu care se confruntă tinerii în cadrul instituţiilor de învăţământ nu pot fi înţelese şi rezolvate în altă parte, decât în cadrul acestor instituţii.

10. Neapărat, trebuie să punem sub semnul întrebării explicaţiile uzuale pentrucuvintele „familie” sau „mediu familial”, care reprezintă o sursă importantă

pentru problemele pe care unii tineri le au la şcoală.

(Dei Et Sefa 1996:27-35)



17

După cum am menţionat în unele dintre secţiunile de mai sus, Canada are maridificultăţi în rezolvarea diferitelor probleme care există în societatea noastr ă. Educaţiaanti-rasistă subliniază necesitatea de a ne asculta unii pe alţii şi de a învăţa unii de laalţii, şi necesitatea de a încerca nu numai să fim conştienţi de unele „diferenţe”, ci săîncercăm să le şi rezolvăm, pentru a putea face faţă la problemele esenţiale legate de

putere şi de privilegii din cadrul comunităţii noastre.

*

„Vorbesc despre existen ţ a negrilor în societate, dar întotdeauna discut desprecondi ţ ia omului în societate- despre ceea ce trebuie să îndur ăm fiecare, desprevisele noastre, despre insuccesele noastre, şi despre faptul că mai supravie ţ uim

încă .”

*

Maya Angelou

DEZBATERI INTERNAŢIONALECURENTE

La recenta Conferinţă Internaţională împotriva Rasismului UN (CIÎR), care a avut locla Durban, în Africa de Sud, în august 2001, au avut loc unele dezbateri pe temarasismlui, ţinându-se cont de trecut şi de felul în cre trecutul ne leagă de nedreptăţiledin zilele noastre. Aceste probleme afectează lupta la nivel internaţional , împotrivarasismului, din cauză că acestea au creat (şi mai continuă să mai creeze şi azi) tensiuni

puternice între diferite naţiuni şi popoare.

Două dintre cele mai controversate discuţii care au avut loc în cadrul acesteiconferinţe au un impact direct asupra canadienilor a căror moştenire culturală îialătur ă la lupta pe care o duc comunităţile lor. Prima problemă se refer ă la cererea dedespăgubiri pentru nedreptăţile din trecut care au fost f ăcute împotriva originii

poporului african- fapt ce reprezintă o luptă la nivel internaţional în care canadienii

de culoare au jucat un rol esenţial. După cum a fost declarat şi de Coaliţia Africano-Canadiană Împotriva Rasismului (CACÎR ) „toate ţările care şi-au clădit bunăstarea,infrastructura şi comer ţul prin truda sclavilor africani şi a altor popoare de aceeaşiorigine, trebuie să-şi asume acum responsabilitatea de a asigura compensaţii pentru căau beneficiat de pe urma sclavagismului de-a lungul secolelor- acte care erauconsiderate împotriva umanităţii”. Putem vorbi mai departe despre faptul cădespăgubirile au semnificaţii simbolice în momentul în care guvernele unor foste statesclavagiste recunosc că acţiunile lor din trecut au fost greşite, chiar dacă redresareaeconomică nici măcar nu şterge r ămăşiţele sclavagismului existent în prezent, adicăanti- rasimul împotriva negrilor.

Acordarea de despăgubiri este ceva nou în Canada. În 1998, Guvernul canadian şiAsociaţia Naţională a Japonezilor din Canada au semnat Înţelegerea de R ăscumpărare



18

a Japonezilor din Canada, ţinând cont de faptul că japonezii din Canada au fost trataţicu nedreptate şi imoral pe timpul celui de-al Doilea R ăzboi Mondial. Şovăialaguvernelor la care sunt adresate toate aceste cereri este datorată în mare parte atâtinevitabilelor cheltuieli care ar rezulta în urma unei astfel de redresări economice, câtşi din dificultatea de a alege corect cine beneficiază de aceste recompensări şi cine nu.

A doua mare problemă, care a devenit o temă arzătoare pe scena politicăinternaţională în timpul CIÎR, o reprezintă conflictul dintre Palestina şi Israel. O mare

parte a discuţiilor au pornit de la afirmaţia unor oameni că, cuvântul Sionism, careafirmă dreptul de auto-determinare a poporului iudeu din Israel şi dreptul de aş păstraidentitatea culturală, poate fi echivalat de fapt cu cuvântul rasism, pentru a negadrepturile egale ale palestinienilor. Israelul a reacţionat furtunos nu numai la afirmaţiacă Sionism reprezintă o formă de rasism, dar şi la faptul că acest termen a fostamestecat şi chiar confundat cu termeni ca Holocaust, genocid, anti-Semitism şiapartheid. În contextul canadian, consecinţele unei astfel de dezbateri a însemnat,

printre altele şi creşterea tensiunilor între grupurile religiaose.

Ambele dezbateri au fost lăsate în mare parte neterminate, spre nemulţumirea tuturor celor implicaţi. Dacă credeţi că în cadrul activităţilor sau a seminariilor s-ar putea ividiscuţii pe această temă, noi vă recomandăm să vă informaţi şi din alte surse. Pentruînceput puteţi încerca la aceste adrese de internet: www.accar.net www.crr.ca www.hri.ca www.unhchr.ch/html/racism

PRINCIPII ANTI-RASISTE

ColonialismulColonialismul înseamnă un proces prin care o putere str ăină domină şi exploateazăgrupuri indigene sau o ţar ă luându-le pământurile şi valorizându-le, utilizând for ţa demuncă ieftină a cestora. De asemenea, se mai refer ă la o perioadă specifică deexpansiune a europenilor asupra teritoriilor de dincolo de mare, perioadă care a duratdin secolul 16 până în secolul 21, timp în care statele europene colonizau teritoriile

îndepărtate şi impuneau autoritate supremă din punct de vedere economic, militar, politic şi cultural, în special în teritoriile din Asia, Africa şi America.

CulturaCultura reprezintă aspectele caracteristice fiecărui individ în parte şi identităţilegrupului, care pot include: limba, rasa, religia, etnia; experienţa primită în urmamigraţiei/imigraţiei; structura de clasă socială; norme sociale; standardecomportamentale; afiliaţii politice; influenţe ale familiei; atitudini faţă de diferitecategorii de vârstă; atitudini faţă de orientările sexuale; experienţa sau lipsa deexperienţă în ceea ce priveşte discriminarea; experienţa de a lupta împotrivadiscriminării sau a altor nedreptăţi; şi pierderea valorilor culturale. Un grup

etnocultural este un grup ai cărui membrii au în comun aceeaşi moştenire, aceeaşicultur ă, aceeaşi rasă, şi/ sau aceleaşi tradiţii.

http://www.accar.net/

http://www.crr.ca/

http://www.hri.ca/

http://www.unhchr.ch/html/racism

http://www.unhchr.ch/html/racism

http://www.hri.ca/

http://www.crr.ca/

http://www.accar.net/



19

*

„Trebuie să ne transformăm în schimbarea pe care dorim să o ob ţ inem”. *

Mahatma GandhiDiscriminareaDiscriminarea înseamnă un tratament nefavorabil (şi/sau negarea unui astfel detratament)-care este sau nu este f ăcut intenţionat- faţă de indivizi sau faţă de unelegrupuri din cauza rasei, a sexului (masculin sau feminin), a religiei, a etniei, ahandicapului, a clasei sociale, a str ămoşilor, a locului de naştere, a culorii pielii, acetăţeniei, a orientărilor sexuale, a vârstei, sau a statutului marital. Discriminarea

poate fi rezultatul unui tratament diferenţial direct, sau în acelaşi timp, poate fi efectul

unui tratament inegal faţă de unii indivizi şi de anumite grupuri. Oricum am privilucrurile, dacă efectul pe care îl are un anumit comportament asupra indivizilor esteacela de a-i limita sau opri pe aceştia puţin, în egală măsur ă, sau de tot de la accesulla unele bunuri, de la servicii, de la facilităţi, de la obţinerea unui loc de muncă, de laa le permite să aibă o locuinţă, etc, lucruri care sunt toate disponibile pentru membriiunei societăţi, aceasta înseamnă discriminare. Discriminarea poate lua mai multeforme: de exemplu, „Apartamentele nu mai erau libere sau preţurile la chirii eraufoarte ridicate în cazul în care chiria era cerută de unele minorităţi vizibile.Locurile demuncă vacante erau dintr-o dată ocupate, sau eram concediaţi pe baza unor motivefoarte vagi”.

Egalitate pentru toată lumea în ceea ce priveşte obţinerea unui loc de muncăAcest principiu reprezintă o politică care încearcă să obţină posibilităţi egale înobţinerea unui loc de muncă pentru toţi canadienii. Egalitatea în ceea ce priveşteobţinerea unui loc de muncă înseamnă că metodele de ocupare a locurilor vacantetrebuie să sprijine participarea totală a grupurilor minoritare care, de-a lungul istorieiau fost excluse sau slab reprezentate, cum ar fi aborigenii, femeile, minorităţilevizibile şi persoanele cu handicap, astfel încât for ţa de muncă să aibă reprezentanţi dinîntreaga pupulaţie a Canadei. Multe dintre nedreptăţile din istorie au un efect de„proastă dispoziţie”. De exemplu, în cazul în care unei anumite minorităţi nu i-a fostniciodată permis să aibă funcţii de conducere, ce folos ar fi să „ dăm acum acestei

minorităţi şansa la aşa ceva” dacă pentru a putea face acest lucru este nevoie de oanumită experienţă în domeniu? Este nevoie de o abordare mai activă.

EtnocentrismulEtnocentrismul înseamnă tendinţa de a judeca toate celelalte culturi în funţie denormele şi standardele unei singure culturi.Ar putea fi chiar sentimentul acela pe careunii îl au, adică să simtă că propriile tradiţii şi valori culturale sunt oarecum mai bunedecât altele; mai poate însemna şi faptul că, ceea ce este adevărat despre cultura lor este adevărat şi pentru alte culturi. Eurocentrismul se refer ă la un sistem complex deconvingeri care stabilesc supremaţia europenilor din punct de vedere al valorilor culturale, a ideilor şi a oamenilor. Etnocid reprezintă actul sau încercarea de a

distruge într-un mod sistematic etnia şi cultura altor popoare. Un exemplu de etnocid



20

îl reprezintă „r ă pirea” legalizată a copiilor aborigeni care erau destinaţi de a fi educaţica nişte canadieni „europeni”, la sfâr şitul secolului al 19-lea şi începutul secolului 20.

Imigrarea

Imigrarea înseamnă mişcarea unui popor către o altă naţiune cu intenţia de a r ămâneacolo permanent. Imigrarea este un fenomen r ăspândit în întreaga lume. Din secolul al17-lea şi până în secolul al 19-lea, milioane de europeni au emigrat în America de

Nord şi de Sud, în Australia şi în Asia. Mulţi dintre aceşti imigranţi s-au stabilit încolonii organizate de către ţările lor de origine (vezi Colonialismul ). Mulţi dintreimigranţii din zilele noastre sunt motivaţi de a pleca cât de departe de ţara lor dindorinţa de aş îmbunătăţii situaţia financiar ă. Astfel de persoane, cunoscute sub numelede imigranţi economici, se stabilesc în alte ţări pentru aş căuta un loc de muncă,

pentru pământ pentru agricultur ă, sau pentru posibilităţi de afaceri(vezi de asemeneaşi Refugia ţ ii).

Populaţia indigenăTermenul de indigen poate fi folosit pentru a descrie unele grupuri etnice care îşi auoriginea într-o anumită regiune şi care r ămân acolo pentru totdeauna. Naţiunile Unitefolosesc termenul de „grupuri indigene” pentru a obţine anumite drepturi pentruaborigenii din Canada şi pentru alte grupuri a căror situaţie a avut de suferit de peurma invaziei coloniştilor.

Asuprirea popoarelor pe plan internMembrii grupurilor asuprite sunt afectaţi atît de tare din punct de vedere emoţional,fizic, şi spiritual încât ei ajung să creadă că merită să fie asupriţi, că asuprirea estedestinul pe care îl merită, că asuprirea este dreaptă şi naturală, sau că aceştia nici nuexistă pe faţa pământului. Asuprirea a ajuns să-i consoleze pe oameni.

Grupul minoritar/Minoritatea vizibilăAcest termen este utilizat pentru a descrie grupurile speciale care, din cauză că suntvizibil diferite de grupul majoritar au o putere politică scăzută. Din punct de vederesociologic, conceptul de „grup minoritar” nu se refer ă la cifre demografice, ci estefolosit pentru a defini orice grup minoritar care este dezavantajat, neprivilegiat,exclus, discriminat, sau exploatat de societate. În acest context, o minoriate ca şi grupcolectiv are un statut de subordonare în cadrul societăţii. Sunt considerate grupuriminoritare femeile, aborigenii,oamenii de culoare şi persoanele handicapate. Grupul

dominant sau majoritar se refer ă la grupul de oameni care, în cadrul unei societăţieste cel mai numeros, sau care modelează sau controlează în totalitate alte grupuri cuajutorul puterii sociale, economice, culturale, politice sau religioase. În Canada acesttermen se refer ă la persoanele de sex masculin de origine albă, anglo-saxonă, sau

protestantă.

MulticulturalismulMulticulturalismul înseamnă o ideologie care consider ă că diversitatea rasială,culturală, religioasă şi lingvistică reprezintă o parte integrantă, avantajoasă şi necesar ă

pentru identitatea şi societatea canadiană. Acesta reprezintă o politică oficială careoperează în diferite instituţii sociale şi la nivelurile de guvernare, inclusiv la guvernul

federal.



21

*

„Pot să aleg să nu-mi ignor ignoran ţ a, şi să nu mă lepăd de înclina ţ iile pe care leam.”

„Pot să depun efortul de a lupta împotriva rasismului, chiar dacă (simt că ) sunt singurul (a) sau primul (a) care face acest lucru.”

„Aş putea organiza un concurs de eseuri sau de afi şuri.”

*

PrejudecataPrejudecata înseamnă de fapt o sumă de păreri sau atitudini nefondate care au fostconcepute despre un individ sau despre un anumit grup de persoane, care îi prezintăîntr-o lumină nefavorabilă. Reprezintă o părere sau o judecată ( de obicei negativă)care este bazată pe consideraţii irelevante sau pe cunoştinţe neadecvate. Prejudecataduce de cele mai multe ori la discriminare.

RasaToţi oamenii apar ţinem unei singure specii: Homo Sapiens. Conceptul de rasă se naştedin ideea că specia umană poate fi împăr ţită în mod natural, în grupuri biologicedistincte. Conceptul de rasă a fost folosit pentru a descrie oamenii care f ăceau partedin aceeaşi clasă, pe baza unor asemănări genetice sau fizice- cum ar fi culoarea pielii,forma ochilor, freza- şi care se credea că au aceleaşi tr ăsături culturale şi sociale.

Oricum, oamenii de ştiinţă au descoperit că, practic, este imposibil să împăr ţimoamenii în rase clar definite, iar marea majoritate a cercetătorilor din zilele noastreresping conceptul de rasă biologică. Totuşi, rasa persistă ca un puternic conceptsocial, cultural şi istoric, care este folosit pentru a împăr ţi oamenii pe baza unor diferenţe vizibile cum ar fi: diferenţe de înf ăţişare şi de comportament. Uniicercetători au fost de părere că ar fi bine să punem cuvântul „ rasă” în ghilimele,

pentru ca în acest fel să fie clar pentru toată lumea că acestea la care ne-am referitsunt mai de grabă distincţii de ordin social şi nu de ordin biologic, şi să îndepărtămaceşti termeni de sensul original al acestora.

Un grup minoritar rasial poate fi definit prin examinarea relaţiei dintre grupulrespectiv şi societatea majoritar ă. Dacă relaţia este una de subordonare, for ţată de

perceperea diferenţelor rasiale, grupul este într-adevăr subordonat din punct de vedererasial. Pentru mai multe informaţii vă rugăm să intraţi pe următoarele adrese deinternet:lawschool.stanford.edu/agora/cgi-bin/article2_race.cgi?library=baum#2academic.udayton.edu/race/01race/race07.htm

Rasismul



22

Conceptul de rasism se refer ă la un set de convingeri care susţin superioritatea unuigrup rasial asupra altuia (atât la nivel individual cât şi la nivel instituţional), şi prinintermediul cărora indivizii sau grupul de oameni îşi exercită puterea, prin intermediulcăruia abuzează de alte persoane sau le dezavantajează din cauza culorii pielii pe careo au sau a moştenirii culturale sau etnice. În acelaşi timp, practicile discriminatorii

protejează şi menţin o poziţie avantajoasă pentru grupul (grupurile) dominant(e).Termenul de rasism ne este de folos, precum este şi calea scurtă de a clasificatratamentul neplăcut pe care îl primesc oamenii de culoare, dar nu ar trebui să ne ducă

pe noi în eroare de a ne gândi la faptul că oamenii apar ţin unor specii biologicediferite. Rasismul sistematic înseamnă discriminare la nivel instituţional. Deexemplu, angajarea într-un loc de muncă şi procedurile de promovare sauspecializările necesare pentru ocuparea unui loc de muncă pot exclude diferite grupuriminoritare şi pot sprijini membrii grupului dominant.

RefugiaţiiDeşi imigrarea economică ia în considerare multe imigr ări în masă între ţări, un foarte

mare număr de imigranţi din întreaga lume sunt refugiaţi. Refugiaţii pleacă din ţaralor pentru a scă pa de persecuţiile rasiste, religioase sau politice, precum şi der ăzboaie, tulbur ări politice şi dezastre naturale. În prezent exper ţii estimează că înlume există peste 15 milioane de refugiaţi care îşi caută o nouă casă.

StereotipurileVorbind la modul general, stereotipurile se refer ă la imagini mentale care organizeazăşi care simplifică lumea în anumite categorii pe baza unor particularităţi comune.Când utilizăm acest termen în raport cu rasa, a stereotipiza înseamnă stabilirea uneiidei de moment sau de durată despre un anumit grup de persoane: de exemplu,„Asiaticii sunt deştepţi”sau „ Negrii sunt atleţi desăvâr şiţi”.În timp ce a stereotipizaînseamnă o strategie cognitivă de bază utilizată pentru a reduce marea diversitate la

propor ţii mai restrânse (şi/sau a simplifica luarea deciziilor), de multe oristereotipizarea duce la discriminare şi la comportament rasial.



23

*

„Prejudecata este rodul ignoran ţ ei” *

William Hazlitt

MITURI ŞI CONCEPŢII GREŞITERasismul este în primul şi în primul rând o condiţie a ignoranţei. Mintea omului esteuşor de modelat, iar f ăr ă o informare corectă este adesea uşor să fie indusă în eroare.Primul pas care trebuie f ăcut pentru a elimina rasismul este acela de a scoate lalumină toate percepţiile greşite care se fac în prezent. În timp ce oamenii au libertateade a gîndi ceea ce vor, există totuşi în mintea lor unele idei nechibzuite şi cu caracter destructiv care au nevoie să cunoască adevărul. Dacă doriţi puteţi să credeţi în astfelde mituri, dar poate ve-ţi crede şi că Pământul e plat, că soarele se roteşte în jurulPământului.......

ABORIGENIIMit: Nedrept ăţ ile f ăcute aborigenilor reprezint ă o problemă a trecutului şi nu una a prezentului.

Până prin anii 1970, mulţi dintre copiii care f ăceau parte din Primele Naţiuni erautrimişi cu for ţa la şcoli ale rezidenţilor. Impactul negativ pe care l-a avut acest fapt înistoria Primelor Naţiuni se mai resimte şi în prezent. Unele persoane mai sunt afectateîncă. Conform Bisericii Anglicane din Canada, care în perioada 1820-1969 aadministrat 26 de Şcoli Rezidenţiale ale indienilor, „în cele mai multe cazuri, copiilor le era interzis să vorbească limba maternă, cultura lor era considerată ca fiind barbar ă,iar spiritualitatea lor era considerată de origine păgână.....Mulţi aborigeni au privit cu

dispreţ biserica care a încercat să eradice cultura lor”. Biserica şi-a cerut scuze în public, în anul 1993, pentru r ăul provocat de sistemul şcolilor rezidenţiale.

În 1990 la Oka, au fost trimise 4000 de trupe (care au folosit tancuri şi elicoptere)împotriva unui mic număr de Mohicani, care îşi cereau drepturile asupra pământurilor indigene într-o dispută cu guvernul municipal. În 1998, Comitetul Naţiunilor Unite

pentru drepturile economice, sociale şi culturale a afirmat în observaţiile lor deîncheiere privind Canada, că „între aborigeni şi majoritatea canadienilor există marideosebiri în ceea ce priveşte drepturile acordului formal ratificat. Nu s-a f ăcut delocsau aproape deloc un progres în sensul alinării aborigenilor din cauza privării socialeşi economice”.



24

*

„Aborigenii se confrunt ă cu o rat ă foarte ridicat ă a criminalit ăţ ii, a persecu ţ iilor,sunt aproape tot timpul prezen ţ i la curtea judecătorească şi în sistemul de corec ţ ie,şi mai mult, aceştia simt o înstr ăinare de la sistemul de justi ţ ie care le este str ăin şi

inaccesibil şi care reflect ă un rasism vădit şi sistematic”. *

Asociaţia de Justiţie Criminalisticădin Canada, Aborigenii

şi Sistemul de Justiţie (2000)

Mit: Condi ţ iile cu care se confrunt ă aborigenii din Canada sunt exagerate. Acesteanu sunt chiar atât de rele.

Deşi aborigenii din Canada au f ăcut multe progrese pozitive, mai există încă o calelungă până la eliminarea diferenţelor dintre aborigeni şi majoritatea canadienilor.Multe dintre rezervaţiile din Canada, rezervate acestora sunt prea mici, preaîndepărtate unele de altele şi le lipsesc resursele. Alte rezervaţii, precum cea ametişilor, nu a posedat niciodată pământ. Speranţele de viaţă ale aborigenilor sunt înmedie cu 7 ani mai puţin decât a canadienilor. Conform statisticilor canadiene, în1995, aproape 40% din aborigeni, şi 60% din copiii aborigeni cu vârsta până la 6 aniau tr ăit sub nivelul de săr ăcie. Discriminarea sistematică persistă în sistemul de

justiţie. De exemplu, Primele Naţiuni acuză că aborigenii sunt încarceraţi de două orimai mult decât persoanele care nu sunt aborigene, că aborigenii nu au reprezentanţilegali la procese, iar de cele mai multe ori pledează vinovaţi deoarece sunt intimidaţide curtea judecătorească sau pur şi simplu doresc să scape o dată de toate procedurilechinuitoare. Ca rezultat, în timp ce aborigenii reprezintă aproximativ 3 % din

populaţia Canadei, 21 % dintre femeile şi 17 % dintre bărbaţii încarceraţi înînchisorile federale în 1999 au fost aborigeni. 90 % dintre copiii şi prostituatele dinCanada sunt aborigeni.

Mit: Aborigenii nu fac prea mare lucru pentru a ş schimba situa ţ ia.

Cum multe grupuri de aborigeni din Canada fac, grupul tinerilor aborigeni din Canada

se implică din ce în ce mai mult în transformarea viitorului lor într-unul mai bun. Aufost dezvoltate şi aplicate numeroase programe de către tinerii aborigeni, adaptate pentru sporirea posibilităţilor pentru generaţiile viitoare. Tinerii aborigeni seorganizează din ce în ce mai bine pentru a putea juca un rol în politică şi în sistemulde guvernământ. Pe teritoriul Canadei au fost stabilite numeroase consilii ale tinerilor,care au fost sprijin pentru tinerii din Primele Naţiuni, pentru inuiţii şi pentru metişiidin întreaga ţar ă şi prin urmare aceştia au reuşit să se facă auziţi. De exemplu,Asociaţia Primelor Naţiuni din Quebec şi Consiliul pentru tineret din Labrador îndrumă consultaţiile comunităţilor pentru tineret, pentru a putea aduce tinerii în viaţa

politică, în luarea deciziilor, şi inclusiv în Asociaţia Conducătorilor.



25

IMIGRAREA, REFUGIAŢII ŞI SECURITATEA( Material adaptat după Consiliul canadian pentru refugia ţ i)

Mit: Legile Canadei privind imigrarea sunt prea neclare.

Actul de Imigrare în Canada cuprinde o întreagă serie de prevederi care interzicoamenilor accesul la dreptul penal şi la domeniile de securitate naţională. Aceste

prevederi acoper ă fiecare ameninţare pe care am putea să ne-o imaginăm vreodatăadusă la securitatea naţională. Problema nu este aceea că aceste prevederi sunt prealimitate, ci mai de grabă sunt prea cuprinzătoare, lucru care afectează pe nedrept mulţioameni nevinovaţi. De exemplu, tuturor membrilor Congresului Naţional African

(CNA) li se interzicea să fie implicaţi în probleme de securitate naţională.

Mit: Imigran ţ ii şi refugia ţ ii cost ă statul canadian mult mai mult decât contribu ţ ia material ă pe care ace ştia o aduc statului. Ace ştia fur ă locurile de muncă a canadienilor. Nu mai avem nevoie de a şa ceva.

Există o relaţie inversă între procesul de imigrare şi rata totală a şomajului. Imigranţiişi refugiaţii crează mai multe locuri de muncă decât pot ocupa. De exemplu, pe lângătotalitatea locurilor de muncă create şi ocupate de aceştia, imigranţii au mai creat încă9000 de locuri de muncă pentru canadieni, între anii 1983-1985. Mai mult decât atât,imigranţii şi refugiaţii prestează frecvent servicii pe care alţi canadieni refuză să le

presteze.

Imigranţii ajută la creşterea economiei prin consumarea de bunuri şi servicii, creândvenituri pentru guvern şi un beneficiu net. Imigranţii şi refugiaţii nu prea primescasigurare de şomaj şi ajutor social, precum primesc cetăţenii canadieni care sunt deorigine canadiană. Din 1986 şi până în 1991, 25% dintre canadienii de originecanadiană au primit asigurare de şomaj, în comparaţie cu 15-20% din numărulimigranţilor. Tot în aceeaşi perioadă, 9% dintre cetăţenii de origine canadiană au

primit ajutor social, în comparaţie cu 6-7% din numărul imigranţilor.

* „Pot să iau parte la discu ţ ii pe tema rasismului.

Din câte îmi aduc eu bine aminte, nu exist ă nimic uşor sau predictibil în leg ătur ăcu problemele legate de rasism.

Pot să organizez întruniri la care să prezint unele filme despre prejudecăţ i, desprestereotipizare, despre discriminare şi rasism.”

*

Mit: Am motive întemeiate să-i privesc cu suspiciune pe imigran ţ i şi pe refugia ţ i, după cele întâmplate în data de 11 septembrie.



26

Atacurile din 11 septembrie nu au nici o legătur ă cu refugiaţii, şi totuşi, din ziuarespectivă, politicile legate de refugiaţi au fost atacate, şi chiar şi refugiaţii înşişi.Persoanele care cer dreptul de refugiat reprezintă numai 0,1% dintre vizitatorii şiimigranţii care intr ă în Canada în fiecare an. Din ce în ce mai mulţi r ău voitori potinterveni în sistemul care-i protejeză pe refugiaţi, prin numeroase mijloace cum ar fi

amprentele digitale, fotografiile şi interviurile. Persoanle implicate în atacurile din 11septembrie par să fi intrat în America ca şi vizitatori sau cu viză de afaceri. Ei nu auavut nici o pretenţie asupra dreptului de a fi refugiaţi.

În timpul celui de-al Doilea R ăzboi Mondial, japonezii din Canada au fosttransformaţi în victime, din dorinţa canadienilor de a avea securitate naţională. Acesttratament necorespunzător a fost hr ănit şi de prejudecăţile rasiste. Cu toate că acestcapitol din istoria Canadei este considerat a fi unul cu care trebuie să ne ruşinăm,

proasta informare despre Islam este folosită în prezent ca mijloc de justificare arasismului faţă de musulmanii din Canada. Miturile despre Islam, cum că acesta ar fio religie care promovează violenţa şi care asupreşte femeile, sunt considerate a fi

adevărate, dar de fapt religia islamică promovează o co-existenţă armonioasă întretoate religiile şi credinţele lumii, şi declar ă egalitatea tuturor oamenilor, în faţa luiAllah- inclusiv cea a femeilor.

RASISM ŞI ANTI RASISM

* „ Pot să accept faptul că polite ţ ea nu lucreaz ă împotriva rasismului; pot să accept

faptul că , uneori polite ţ ea este singura mea armă /apărare împotriva rasismului; dar mai pot să accept şi faptul că o confruntare fa ţă în fa ţă este necesar ă pentru a

schimba lucrurile.” *

Mit: Rasismul ar trebui să fie permis atâta timp cât fiecare om gânde şte ceea ce dore şte. Gândurile nu pot face nici un r ău nimănui.

Acţiunile da natur ă rasistă-care îşi au originea în convingerile rasiste- reprezintă oviolare atât a Constituţiei canadiene cât şi a Declaraţiei Universale privind Drepturile

Omului. Rasismul duce la violenţă. Prin nerecunoaşterea fatului că toţi oamenii suntegali, rasismul permite oamenilor să se r ănească unii pe alţii.

Mit: A avea un stereotip rasial nu reprezint ă nici un r ău. Stereotipurile sunt naturale şi nu pot fi eliminate.

Stereotipurile sunt nişte idei care duc, de cele mai multe ori, la sentimente de prejudecată, care duc apoi la discriminare-care reprezintă un act de tratament inegal.Mulţi exper ţi în domeniu au afirmat că oricare ar fi gândurile noastre, acestea se vor manifesta în cele din urmă în ceea ce facem în cadrul societăţii. În timp ce pentru

creierul uman este normal să clasifice informaţia (lucru care poate duce la formarea



27

de stereotipuri), dacă ne-am înţelege mai bine unii pe alţii acest lucru ne-ar permite săne dăm seama care supoziţie este adevărată şi care este falsă.

Mit: Rasismul reprezint ă o problemă imensă. Eu ca om nu prea pot să fac mare lucru în leg ătur ă cu aceast ă problemă. În afar ă de asta, a fi un anti-rasist înr ăit

înseamnă a ie şi în strad ă şi a protesta şi a ţ ine discursuri.Rasismul reprezintă într-adevăr o problemă şi de aceea trebuie ca fiecare din noi săfacă ceva în această privinţă. Toate marile schimbări care au avut loc în societate auînceput cu schimbarea fiecărui individ, în parte. Nu uitaţi că fiecare individ are

puterea de a-i influenţa pe cei din jur, şi că fiecare dintre noi va face cunoştinţă cusute de persoane, de-a lungul vieţii. Acest lucru este exact schimbarea pe care o putemface fiecare din noi! Exper ţii în conducere au descoperit că, rolul de conducător estecel mai eficient. Imaginaţi-vă cum v-aţi simţi dacă cineva ar face o glumă proastă peseama unui student nou venit, şi dumneavoastr ă aveţi sentimentul că trebuie săacceptaţi această glumă proastă, ca pe un lucru normal. Dar, dacă un prieten de-aldumneavoastr ă se duce la studentul/a nou venit/ă şi îl/o prezintă în faţa tuturor- nu v-

aţi simţi mult mai bine, iar acest lucru nu v-ar determina să nu mai fiţi de acord cugluma proastă de dinainte? Nu v-ar face plăcere să puteţi să-i influenţaţi pe ceilalţiîntr-un astfel de mod pozitiv?

Mit: Oricum nimeni nu m-ar asculta. Ce a ş putea să fac?

Schimbarea atitudinilor sociale se refer ă la impulsurile pe care le avem fiecare. Îngeneral, oamenii ştiu că părerile rasiale sunt greşite, dar aşteaptă totuşi o posibilitatede a ar ăta acest lucru. Dacă ar ătaţi lumii că sunteţi antirasist(ă), oferiţi tuturor celor din jur şansa de a înţelege că nu este bine să fii rasist.

* „ Noi creăm lumea prin intermediul gândurilor noastre”.

*

Buddha



28

REFERINŢE

http://www.ocasi.org

(Consiliul agen ţ iilor care sunt în serviciul imigran ţ ilor, din Ontario).

http://www.web.net/~ccr

(Consiliul canadian pentru refugia ţ i)

http://www.gcc.ca/Political-Issues/international/gcc_brief.pdf

(Consiliul suprem al Malaeziei)

http://anglican.ca/ministry/rs

(Biserica Anglicană din Canada)

Statutul Canadian, 9-10 Edward VII, C.27, s.28©

Consiliul Etnocultural Canadian, (1985). “Rezumatul subcomitetului parlamentar privind egalitatea drepturilor.”Ottawa

Dei, George şi J.Sefa. (1996).Capitolul 2, Principiile de bază ale Educa ţ iei anti-rasiste. În „Educaţia antirasistă”, pp.25-39,Halifax:Fernwood.

Dyck, R. - Politicile canadiene: a treia edi ţ ie (2000).Scarborough,ON:NelsonThompson Learning.

Henry, Frances şi alţii - Culoarea democra ţ iei: Rasismul în societatea canadiană.Toronto:Harcourt, 2000.

Jordan, Glenn şi Chris Weedon. (1995). Capitolul 9, Să facem diferenţă prinexprimarea puterii:Politicile culturale ale rasismului. În Politicile culturale: clasa,

sexul, rasa şi lumea postmodernist ă , pp. 251-314, Oxford:Blackwell.

http://www.ocasi.org/







http://www.ocasi.org/



29

INSTRUMENTE DE LUCRU

* „Prin multitudinea de aspecte sub care se manifest ă , RASISMUL reprezint ă unadintre principalele bariere puse înaintea împlinirii şi fericirii societ ăţ ii noastre, şi ocomponent ă major ă în r ă zboaie, persecu ţ ii,şi sclavagism care se manifest ă oriundeîn lume. Sper ca oamenii să realizeze în cele din urmă că „ în lumea aceasta exist ă

o singur ă rasă-„rasa umană”-şi că noi apar ţ inem cu to ţ ii acesteia.” *

Există nenumărate mijloace de combatere a rasismului. Un mijloc îl reprezintă, deexemplu, coordonarea unor activităţi organizate şi a unor seminarii pe tema anti-

rasismului. Mai există şi alte mijloace, cum ar fi de exemplu, organizarea unei piesede teatru sau participarea la o demonstraţie. Această secţiune cuprinde o selecţie deactivităţi şi sarcini pe care tinerii le-au folosit şi le-au găsit eficiente. Unele dintreacestea au fost create special pentru acest KIT, în special în momentul în care nu am

putut găsi alte resurse care să se refere la problema care ne interesa pe noi.

Sper ăm că în această secţiune veţi găsi o activitate care să vă intereseze atât pedumneavoastr ă cât şi pe cei cărora le-o veţi prezenta. Noi vă oferim un ghid care să vă

prezinte pas-cu-pas organizarea unei activităţi- pentru orice fel de activitate nu numai pentru activităţile care sunt descrise aici. În acest material am mai introdus şi niştemetode mai eficiente şi mici trucuri care să vă ajute în momentul în care sunteţi

inhibaţi sau căutaţi unele indicii. Succes!

Ghid de îndrumare pas-cu-pas

Această secţiune este un întreg ghid care vă prezintă pas-cu-pas utilizarea acestuiKIT. Aici sunt incluse modele, forme de evaluare şi sugestii pentru aplicareaactivităţilor sau a proiectelor. Nu uitaţi că acesta este un ghid. În funcţie de relaţia pecare o aveţi cu grupul cu care lucraţi, s-ar putea să nu fie nevoie să parcurgeţi fiecareetapă.

Această secţiune se refer ă la faptul de a vă face cunoscut (ă) în cadrul comunităţii din

care faceţi parte şi la pregătirea terenului pentru activitate.....

1. Citiţi KIT-ul. Acest lucru pare destul de evident, dar cu cât veţi înţelege mai clar despre ce este vorba în acest proiect şi despre felul în care funcţionează, cu atâtveţi fi mai eficienţi în împlinirea mandatului său, adică- combaterea rasismului !

2. Asiguraţi-vă că înţelegeţi KIT-ul. După ce aţi terminat de citit acest KITasiguraţi-vă că înţelegeţi conceptele, informaţiile şi instrucţiunile furnizate deacesta. Faceţi orice este nevoie pentru a vă asigura de acest lucru. Utilizaţi atâtsecţiunea de Informa ţ ii cât şi de Resurse. Nu uitaţi că mai puteţi obţine informaţiişi de pe internet la adresa: www.unac.org/yfar

3. Identificaţi grupul cu care aţi dori să lucraţi. Alegeţi-vă grupul ţintă. Dacă v-aţigândit deja la un grup anume sunteţi cu un pas înaintea celorlaţi. Dacă nu aţi f ăcutîncă acest lucru gândiţi-vă la ce categorie de vârstă aţi dori să vă adresaţi, dacă





30

veţi dori să ţineţi activitatea într-o sală de clasă, cu un grup de tineri sau în altă parte. Gândiţi-vă în primul rând la grupurile din care dumneavoastr ă faceţi parte,la foşti profesori, foste şcoli sau la organizaţiile şi instituţiile din zona/ regiunea încare locuiţi.

4. Luaţi legătura cu grupul. Luaţi legătura cu grupul cu care v-aţi decis să lucraţi.

Utilizaţi modelul # 1 ( Scrisoarea de prezentare), pentru a trimite o scrisoare la persoana de legătur ă (care poate fi profesor/conducător de grup/coordonator voluntar/etc) prin care vă veţi prezenta dumneavoastr ă şi scopurile pe care leaveţi. Sau puteţi să vă scrieţi propria scrisoare de prezentare.

5. Urmăriţi să continuaţi legătura iniţială cu grupul. Daţi un telefon- telefon careva aminti persoanei dumneavoastr ă de legătur ă cine sunteţi şi motivul pentru careaţi trimis această scrisoare. Aceasta este şansa dumneavoastr ă de a „vinde” acest

proiect şi de a convinge această persoană că are neapărat nevoie să utilizeze acest proiect. Folosiţi modelul (Telefonul) pentru a vă ajuta să faceţi acest lucru.

Deşi pare imposibil, s-r putea să fi fost refuzaţi până acum. Dacă vi se

întâmplă aşa ceva nu vă descurajaţi. Încercaţi să aflaţi motivul pentru care s-aîntâmplat acest lucru şi să vă gândiţi la o soluţie pentru următoarea legătur ă pe care oveţi avea cu un grup de oameni sau cu o şcoală. Nu uitaţi că a lupta împotriva oricăruilucru, inclusiv împotriva rasismului implică persistenţă. Dacă reuşiţi să faceţi acestlucru- felicit ări-înseamnă că aţi reuşit să vindeţi proiectul. Acum va fi nevoie să văgândiţi cum să planificaţi un proiect adevărat. ...6. Prima întâlnire cu persoana de legătură. Acesta este momentul în care

dumneavoastr ă veţi prezenta KIT-ul acestei persoane şi veţi discuta mai detailatdespre următoarele probleme: cine? -când? –ce? – unde? şi poate şi de ce?Referiţi-vă la modelul #3 ( Întâlnirea) pentru a vă aduce aminte despre lucrurile pecare trebuie să le discutaţi.

7.

Vizitaţi locul. Analizaţi puţin locul în care acest proiect urmează să sedesf ăşoare. Fiţi conştienţi de faptul că locul influenţează participanţii şi nu uitaţică locul va afecta sarcinile pe care vi le-aţi ales şi va afecta şi felul în care le veţicoordona. Acestă etapă poate fi combinată cu etapa a şasea; de exemplu, mulţi

profesori prefer ă să-şi ţină întrunirile în sălile de clasă. Pe de altă parte, dacă veţilucra cu un grup de voluntari, s-ar putea ca aceştia să pretindă un loc care să fiemodern amenajat. Dacă aşa stau lucrurile, ocupaţi-vă mai întâi de următoareleetape.

8. Alegeţi şi adaptaţi o activitate/sarcină din KIT. Folosiţi-vă de informaţiileobţinute până acum. Următorii factori vor influenţa alegerea dumneavoastr ă în

ceea ce priveşte sarcina/ activitatea dorită: vârsta membrilor grupului cu care veţilucra, numărul participanţilor, dacă veţi îndeplini această sarcină/ activitate singurisau cu alte persoane şi spaţiul şi timpul pe care dumneavoastr ă le aveţi ladispoziţie pentru acestea. Încercaţi să aflaţi cât mai multe informaţii despremembrii grupului. Conducătorul(ii) de grup/ profesorul/ etc s-ar putea să doreascăsă facă unele propuneri sau să aibă unele cereri. Şi cel mai important lucru- fiţisiguri că vă simţiţi încrezători în rolul de conducător al activităţii şi că puteţiîndruma discuţiile pe tema la care se refer ă activitatea sau sarcina aleasă.

9. Planificarea timpului şi a spaţiului. Gîndiţi-vă bine la timpul de care aveţinevoie pentru fiecare secţiune a acestei sarcini/ activităţi. Dacă veţi lucra cu alte

persoane planificaţi ce şi când va face fiecare persoană în parte. Apoi folosiţi

modelul #4 (Spaţiul) pentru a face o schiţă a spaţiului în care veţi lucra şi pentru avedea cum îl veţi utiliza. Veţi avea destul loc pe jos? Veţi avea o activitate de citit



31

într-o sală în care nu există locuri pe care să stai cât mai cofortabil? Vor stamembrii grupului pe jos? Dacă nu vor sta pe jos, vor exista destule scaune înîncă pere? Va exista destul spaţiu pentru a aranja scaunele în formă de cerc? Va fiacest spaţiu accesibil pentru persoanele cu handicap fizic? Şi aşa mai departe.....

10. Adunaţi materiale. Folosiţi-vă de schiţa activităţii/sarcinii pe care o veţi face

pentru a afla care sunt materialele de care veţi avea nevoie. Faceţi-vă rost de toatematerialele şi asiguraţi-vă că sunt suficiente. Discutaţi această problemă şi cu

persoana de legătur ă din cadrul grupului pentru că s-ar putea ca şi aceasta să poatăface rost de materialele necesare.

11. Pregătiţi-vă. Faceţi repetiţii, practicaţi, faceţi cercetări suplimentare, petreceţi untimp cu grupul cu care veţi lucra, intraţi pe internet sau discutaţi şi cu alte

persoane- faceţi orice este necesar pentru a vă simţi bine şi încrezători în for ţele proprii. Cel mai important lucru este să nu vă aşteptaţi ca totul să fie perfect.

12. Treceţi la acţiune. Executaţi sarcina/activitatea propriu-zisă. Nu uitaţi că pentru aface acest lucru aţi depus mult efort, efort care trebuie acum r ăsplătit. Succes şimultă ditracţie!

Această ultimă secţiune se concentrează asupra implicării pe care aţi avut-odumneavoastr ă şi care nu poate fi uitată......

13. Evaluaţi.Folosiţi modelul #5 ( Evaluarea) pentru a crea (mai întâi de toate) unformular de evaluare dur, iar apoi daţi-l tuturor participanţilor să-l completeze.Persoana de contact din partea grupului, cu care ve-ţi lucra va dori poate să facăunele fotocopii ale acestui formular. Analizaţi aceste fotocopii şi nu uitaţi săcompletaţi şi dumneavoastr ă un formular. „A reflecta” şi „ a evalua” este la fel deimportant cu „a planifica”.

14. Propuneţi evaluări. Şi noi dorim să aflăm modul în care a decurs aceastăactivitate.Trimiteţi-ne formularele sau copiile acestora la următoarea adresă:[email protected] sau la: c/o YFAR, # 900-130 Strada Slater, Ottawa, Ontario, K 1 P 6 E 2.

15. Ce urmează. Trimiteţi apoi mulţumiri grupului cu care aţi lucrat. Folosiţi modelul# 6 (Mulţumirea) sau scrieţi-o singuri.

16. Felicitaţi-vă. Aţi luat şi dumneavoastr ă parte la lupta împotriva rasismului. Orice pas contează! Nu uitaţi să ne scrieţi cum a fost, la următoarea adresă:([email protected]).

* „ Aceast ă ţ ar ă nu va fi nici un loc sigur pentru a putea tr ăi nici unul dintre noi

dacă nu depunem eforturi pentru a o transforma într-un loc în care să putem tr ăi cu to ţ ii” *

Theodore Roosevelt

Modelul #1: Scrisoarea de prezentare (Înlocuiţi secţiunile scrise în litere italice, conform proiectului dumneavoastr ă)

Numele dumneavoastr ă Adresa şi e-mail-ul dumneavoastr ă (dacă este cazul)

Data

mailto:[email protected]





32

Numele persoanei de leg ătur ă Func ţ ia/ titlul acesteia ( dacă este cazul)Strada

Provincia

Codul po ştal

Dragă numele persoanei de leg ătur ă ,

Eu/noi vă contactez /ăm în numele iniţiativei Forurilor tinerilor împotriva rasismului,un proiect al Asociaţiei Naţiunilor Unite din Canada. Prin intermediul Forurilor tinerilor şi a instrumentului de lucru educaţional numit KIT a luat naştere o aşa numităiniţiativă a tinerilor care are drept scop combaterea rasismului şi a discriminării rasistedin Canada cu ajutorul educaţiei. Primind acest KIT, eu/noi aş / am dori să vămulţumim pentru şansa pe care o avem de a lucra cu grupul/clasa dumneavoastr ă şi săexploatăm această şansă la maxim.

Eu/Noi cred/credem, precum cred şi persoanele care au contribuit la dezvoltareaacestei resurse, în capacitatea tinerilor de a produce schimbarea. KIT-ul cuprinde omare varietate de sarcini şi activităţi interactive care se refer ă toate la problemarasismului şi care au drept ţintă tinerii. Sarcinile/activităţile sunt flexibile din punct devedere al duratei de desf ăşurare şi pot fi adaptate la diferite categorii de vîrstă. Eu/Noiaş/am dori foarte mult să discutăm mai multe cu dumneavoastr ă despre acest KIT şidespre posibilitatea lui de a se potrivi pentru un grup/o clasă. De asemnea eu/noi aş/am fi fericiţi să vă putem pune la dispoziţie o copie a acestei resurse.

Eu/ noi aştept/aşteptăm cu ner ă bdare să primim veşti de la dumneavoastr ă pentru a văoferi mai multe informaţii, şi pentru a vă putea convinge să lucrez/lucr ăm cuclasa/grupul dumneavoastr ă, şi să discutăm despre data la care am putea face acestlucru. Eu/noi pot/putem fi contactaţi la următorul număr de telefon: numărul detelefon sau la adresa de mai sus.

Eu/noi vă mulţumesc/mulţumim pentru timpul acordat şi pentru interesul ar ătat.

Cu sinceritate,Semnătura dumneavoastr ă

Modelul #2: Telefonul Daţi un telefon la una sau două să ptămâni după ce aţi trimis scrisoarea dumneavoastr ăde prezentare la persoana de contact, aşa încât persoana respectivă să fi avut timp s-o

primească şi s-o citească. Mai jos vă prezentăm o listă cu lucrurile pe care trebuie săfiţi siguri că le veţi face.

1. Prezentaţi-vă şi spuneţi motivul pentru care aţi sunat. (Dacă doriţi puteţifolosi şi informaţiile de la modelul #1). Un exemplu ar putea fi: „ Mă numesc(numele) şi vă sun în legătur ă cu scrisoarea pe care v-am trimis-o de curând,despre resursa antirasismului dezvoltată de către tineri printr-un proiect alAsociaţiei Naţiunilor Unite din Canada. Speram să pot discuta cu

dumneavoastr ă despre implicarea grupului/clasei dumneavoastr ă în acest proiect.



33

2. Explicaţi persoanei respective ce reprezintă acest proiect şi precizaţimotivul pentru care sunteţi interesat de acesta. Pentru a şti ce anume doriţisă spuneţi, folosiţi-vă de partea introductivă a secţiunii introductive a KIT-ului.

3. Explicaţi-i acestei persoane ceea ce doriţi de la el/ea. De exemplu „ Ce aş

dori eu sau grupul să facem pentru a facilita una sau mai multesarcini/activităţi pentru clasa/grupul dumneavoastr ă ar fi....”

4. Stabiliţi o întâlnire pentru a discuta mai amănunţit toate aceste lucruri.„Aş dori foarte mult să pot discuta cu dumneavoastr ă mai amănunţit despreaceastă problemă şi să am ocazia să vă ar ăt KIT-ul.Ar fi posibil să stabilim oîntâlnire?

5. Mulţumiţi-i persoanei respective pentru timpul acordat şi pentruinteresul arătat şi exprimaţi-vă entuziasmul faţă de acest proiect. „Abiaaştept să ne întâlnim”. Apoi- nu uitaţi să veniţi la întâlnire!

Desigur că acestea sunt doar lucrurile elementare. Entuziasmul şi angajamentuldumneavoastr ă vă vor ajuta pe viitor, şi dacă sunteţi neliniştit (ă) există multe

persoane şi resurse la care puteţi apela pentru ajutor. Puteţi intra pe adresa de internet:www.unac.org/yfar.

* „Dacă ave ţ i cunoştin ţ e bogate l ăsa ţ i-i şi pe ceilal ţ i să se lumineze din ele”

*

Margaret Fuller

Modelul # 3: Întâlnirea propriu-zisă .

Întâlnirea este şansa dumneavoastr ă de a vorbi cu persoanele de legătur ă şi de a lear ăta materialele pe care le aveţi. Acum este momentul în care puteţi să vă faceţi unaliat în lupta dumneavostr ă împotriva rasismului. Aduceţi şi KIT-ul cu dumneavoastr ăşi apoi....

1. Discutaţi despre activitatea/sarcina pe care dumneavoastră aţi dori s-ofaceţi sau despre sarcina / activitatea pe care persoana de legătură ar doris-o vadă. Poate că persoanele de legătur ă ar dori să le împrumutaţi KIT-ul

pentru câteva zile şi apoi să vă întâlniţi ca să discutaţi, sau aţi putea să văoferiţi chiar dumneavoastr ă să faceţi acest lucru. Aceasta este o idee grozavă,

deoarece înseamnă că persoana respectivă va fi bine informată. În cazul încare aveţi nevoie de KIT pentru a pregăti sau pentru a conduce o sesiune înaltă parte, cereţi-i persoanei respective să-şi facă o xero-copie după acestmaterial.

2. Faceţi în aşa fel încât persoana de legătură să ştie dacă veţi colabora şi cualte persoane.

3. Stabiliţi numărul tinerilor care vor participa la această activitate şi mediade vârstă a acestora.

4. Discutaţi despre timpul pe care speraţi să-l aveţi la dispoziţie/care vă va fiacordat.

5. Stabiliţi data (datele) la care aceste acivităţi/sarcini vor avea loc.

6.

Discutaţi despre orice nevoi/cereri speciale din partea persoanei delegătură sau din partea dumneavoastră.



34

Dacă aţi reuşit să realizaţi toate aceste lucruri înseamnă că întâlnirea dumneavoastr ă aavut succes! Vă suger ăm să mai planificaţi încă o întâlnire pentru a discutaurmătoarele probleme, deşi acestea ar putea fi discutate la prima întâlnire.

Materialele necesare pentru activitate/sarcină

Stabilirea spaţiului în care va avea loc activitatea/sarcina Dacă trebuie f ăcute foto copii sau orice altceva ce trebuie pregătit

Această întâlnire este un bun prilej pentru a vă folosi de modelul următor....

Modelul #4: Spa ţ iul

Este o idee bună să vă faceţi o schiţă a spaţiului în care urmează să vă desf ăşuraţiactivitatea şi să stabiliţi cu exactitate spaţiul necesar acestei activităţi/sarcini. Acestlucru este cu atât mai important cu cât poate că vă ve-ţi desf ăşura activitatea în maimulte locuri (săli).

La întâlnire aduceţi nişte hârtie goală pe care să faceţi rapid o schemă a spaţiului decare ve-ţi avea nevoie pentru această activitate/sarcină.

Activităţile/Sarcinile incluse în acest KIT au deja stabilită pentru dumneavoastr ă olistă cu materialele necesare, cu etapele care trebuie parcurse, etc. şi totuşi niciodatănu veţi putea spune că v-aţi pregătit prea mult. Întâlniţi-vă cu persoanele de legătur ă şicu celelalte persoane cu care veţi lucra ori de câte ori este nevoie pentru a fi siguri căsunteţi bine pregătiţi. Asiguraţi-vă că aveţi timp suficient pentru a vă putea pregăti şidumneavoatr ă. Mai amintiţi-vă de asemenea că tipul şi numărul de pregătiri pe care lefaceţi vor depinde de grupul ţintă cu care veţi lucra. Cu persoanele mai tinere estefoarte important să aveţi la dispoziţie materiale vizibile care să îi provoace la mişcare

şi care să-i facă să se simtă bine. Cu persoanele mai în vârstă fiţi pregătiţi să dezbateţi probleme mai dificile. Indiferent cu care categorie de vârstă veţi lucra nu vă aşteptaţica oamenii să cunoască toate r ăspunsurile ( sau să vă fie frică să admiteţi acest lucru).Aşteptaţi-vă în schimb să fiţi provocat şi să îi provocaţi pe ceilalţi.

Modelul #5: Evaluarea.Iată câteva întrebări care ve-ţi dori să apar ă poate pe formularul de evaluare pe care

l-aţi creat. Încercaţi să puneţi întrebări cu r ăspunsuri deschise şi nu întrebări cur ăspunsuri în da/nu, pentru a-i solicita mai mult pe participanţi.Ceea ce mi-a pl ăcut mai mult a fost ........Ceea ce nu mi-a pl ăcut a fost.......Ceea ce a ş fi schimbat ar fi fost....Ceva ce am învăţ at a fost....

Alte comentarii.....

* „Pot să nu zâmbesc atunci când aud o glumă de natur ă rasist ă .

Pot să comentez când aud o glumă de natur ă rasist ă /o insult ă , deşi acest lucru ar

însemna „să mă implic” în aceast ă problemă , iar acest lucru mă cam sperie. Pot să comunic informa ţ ii eronate.



35

Modelul # 6: Mul ţ umiri

Felicitări! Aproape că aţi terminat! În afar ă de faptul de a ne trimite copiile acelor

evaluări, tot ceea ce mai aveţi de f ăcut este să trimiteţi persoanei de contact cu care aţilucrat unele mulţumiri, cum ar fi de exemplu sub forma unei felicitări. Puteţi săcumpăraţi una sau puteţi folosi drept model coperta KIT-ului. În interiorul felicitării

poate veţi dori să mai adăugaţi câte ceva la următoarele rânduri:„Eu/ Noi vă mulţumesc/mulţumim pentru invitaţia pe care mi-aţi f ăcut-o mie sau nouăde a lucra cu clasa/grupul dumneavoastr ă la combaterea rasismului”. Mai puteţiadăuga şi dacă va plăcut acest experiment sau dacă a fost o experienţă care să neînveţe anumite lucruri, ceea ce ar fi foarte apreciat.

Poate veţi dori să mai adăugaţi şi faptul că mai sunteţi disponibil şi pentru alteactivităţi/sarcini, sau că aşteptaţi cu ner ă bdare să mai colaboraţi cu persoana de

legătur ă. Dacă vă decideţi să scrieţi acest lucru nu uitaţi să includeţi şi informaţiile persoanei de legătur ă şi semnătura dumneavoastr ă.

* „Pot să întreb o persoană dacă va deveni rasist ă în momentul în care persoana

respectivă face sau spune ceva care ar putea fi considerat de natur ă rasist ă .

Pot să analizez ceea ce se spune la televizor, la radio, în filme şi în ziare pentru a g ăsi stereotipuri”

*

Facilitarea sugestiilor şi a acţiunilor Relaxa ţ i-vă......încerca ţ i să vă cunoa şte ţ i unii pe al ţ ii!Primul lucru pe care trebuie să-l faceţi în momentul în care intraţi într-o încă pere plinăde oameni este acela de a încerca să faceţi în aşa fel încât toată lumea să se simtă bine(inclusiv dumneavoastr ă), şi în special atunci când se discută despre rasism. Cred cănu doriţi să stresaţi pe toată lumea şi să creaţi o atmosfer ă încordată. Începeţi prin a vă

prezenta şi explicaţi motivul pentru care vă aflaţi acolo în acel moment. Dacă aveţi

timp ar fi bine să propuneţi ca fiecare membru al grupului să se prezinte fiecare perând. De îndată ce aţi reuşit să faceţi acest lucru porniţi la drum. Credeţi-mă căoamenilor nu le face plăcere să stea într-un loc nemişcaţi. Puteţi să faceţi o încălzire

pentru a sparge gheaţa şi pentru a-i determina pe participanţi să interacţioneze. Înacest caz, cel mai bine ar fi să faceţi o încălzire care să introducă importanţarespectului şi a comunicării, din moment ce acestea sunt cele două calităţi esenţiale

pentru reuşita sarcinii dumneavoastr ă. De asemenea, este bine să aveţi ceva pregătit pentru a întrerupe unele activităţi mai lungi sau unele discuţii aprinse. Următoareaactivitate pe care noi v-o recomandăm poate fi luată şi ca introducere, dar poate fifolosită şi în timpul desf ăşur ării activităţii.



36

Încălzire- Nodul format din oameni

Teme esenţiale: comunicarea, ascultarea, învăţareaTimp:10-20 de minuteVârsta: toate categoriile de vârstă

Ţel: să desfacem un nod care a fost creat prin împletirea mâinilor studenţilor (participanţilor)Activitatea

1. Puneţi participanţii să stea în picioare, în cerc umăr lângă umăr şi cufaţa spre interior. Apoi, spuneţi ca fiecare participant să-şi întindă mânadreaptă şi să strângă apoi mâna unei alte persoane. Apoi, spuneţi-le să facă lafel cu mâna stângă. Asiguraţi-vă că fiecare student se ţine de mână cu două

persoane diferite.2. Apoi, spuneţi-le participanţilor că trebuie să desfacă nodurile şi să

formeze cercuri. Amintăţi-le că nu pot să dea drumul la nici o mână. Urmăriţi

desf ăşurarea activităţii pentru siguranţă, dar interveniţi doar acolo unde esteneapărat nevoie de ajutor. Dacă o grupă termină mai repede, spuneţi-le să-iajute şi pe ceilalţi.

Chestionar1. Întrebaţi: Cum aţi reuşit să descurcaţi nodurile? Care metodă a funţionat şi care

metodă a dat greş?(R ăspunsurile pe care v-aţi aştepta să le primiţi ar fi: prinascultare, prin schimb de idei într-o manier ă corespunzătoare, prin ajutorare, prinevitarea ghionturilor şi a împinsăturilor, prin evitarea sentimentului de frustrare,cu r ă bdare, etc.)

2. Întrebaţi: Ce aţi face altfel dacă ar trebui să mai faceţi activitatea încă o dată?(Încerca

ţi s

ă alege

ţi r

ăspunsurile care s

ă înt

ăreasc

ă r ăspunsurile primite la prima

întrebare).

ÎncheierePuteţi să faceţi o paralelă între activitatea de desfacere a nodurilor umane şi întreactivitatea cu temă anti-rasistă pe care sunteţi pe cale să o aveţi cu grupul. Puteţi sămai explicaţi de asemenea, că rasismul este o problemă sensibilă care trebuie tratatăde oameni care sunt dornici să facă orice este necesar pentru a desface acest cerc,altfel activitatea dumneavoastr ă va face ca participanţii să se simtă frustraţi şi confuz.

* „Exist ă trei lucruri care nu mai pot fi recuperate niciodat ă: să geata după ce a fost

lansat ă din arc; cuvintele spuse în grabă; şansa pierdut ă .”

*Hazrat Ali, al patrulea Calif al Islamului



37

R ĂSPUNDEREA STĂ ÎN MÂINILE LOR NU ALE VOASTRE Nu vă stresaţi să determinaţi pe cineva să înveţe ceva. Este esenţial ca dumneavoastr ăsă le explicaţi participanţilor că rasismul nu este o problemă care poate fi abordată deoricine şi că pentru a discuta această prolemă este nevoie să se dea dovadă de

maturitate pe lângă alte calităţi, cum ar fi de exemplu cele prezentate în cazul noduluiuman. Dacă vi se pare cumva că participanţii nu sunt pregătiţi pentru o asemeneadiscuţie .......discutaţi despre altceva, puneţi întrebări, şi testaţi participanţii cuîntrebări despre problemele pe care aceştia ar dori să le discute ( de exemplu, poate că

participanţii s-ar simţi mult mai bine să discute despre problemele actuale alerasismului în general, şi nu să se refere la problemele rasiste din comunitatea din carefac parte).

PUBLICUL ÎN FAŢA CĂRUIA VĂ PREZENTAŢI ACTIVITATEA NU GREŞEŞTENICIODATĂ...TOATE R ĂSPUNSURILE PRIMITE DIN PARTE PUBLICULUI SUNT

BUNE!!!!!

O încurajare pozitivă reprezintă cheia unei activităţi de succes. Nimic nu este maisupăr ător , în cadrul unei activităţi, decât momentele în care facilitatorul activităţiirespinge toate r ăspunsurile participanţilor şi face în aşa fel încât să fie superior faţă deceilalţi prin r ăspunsurile bune pe care acesta le ofer ă. Chiar dacă r ăspunsurile primitesunt cam deplasate de la întrebarea îniţială încercaţi să le dezvoltaţi şi să le aduceţi pecalea cea bună. Până la urmă veţi reuşi să-i aduceţi pe participanţi acolo unde doriţi.

O, NU SE POATE......PARTICIPANŢII NU MAI SUNT INTERESAŢI DE CEEA CE FAC!!!!În primul rând trebuie să ştiţi că acest lucru se poate întîmpla oricărui facilitator- fie el

bun sau r ău. Dar există totuşi unele grupe cu care se lucrează mult mai greu decât cualtele. Aceste grupe sunt formate din oameni care se cunosc unii pe alţii şi le face

plăcere să se cicălească sau să vorbească între timp ce dumneavoastr ă încercaţi să văfaceţi datoria. Vă prezentăm o abordare care s-ar putea să vă fie de folos.

1. Dacă vi se întâmplă să fiţi deranjat evitaţi să vă manifestaţi supărarea sau să văimplicaţi în orice încurcătur ă s-ar ivi.

2. Nu mai faceţi absolut nimic pentru câteva minute şi lăsaţi lucrurile să secalmeze singure (Câteodată, această metodă funcţionează).

3. Dacă metoda de mai sus nu funcţionează şi lucrurile se înr ăutăţesc, cereţi-le paricipanţilor să facă următoarele lucruri (sau chiar strigaţi la ei dacă estecazul):Cei care mă aud să bat ă din palme o dat ă

Cei care mă aud să bat ă din palme de două oriCei care mă aud să bat ă din palme de trei ori.......Faceţi acest lucru până când întregul grup va bate din palme deodată. O dată ce acestlucru s-a întâmplat participanţii îşi vor concentra toată atenţia asupradumneavoastr ă.....iar grupul va aştepta ca activitatea să continue.

În aceste situaţii, diferenţa dintre un facilitator bun şi un facilitator excelent este aceeacă un facilitator excelent nu intr ă niciodată în panică!

ALTE LUCRURI DE CARE AR TREBUI SĂ ŢINEŢI CONT....Când vă planificaţi activitatea:

1.

Decideţi-vă asupra mesajului pe care doriţi să-l transmiteţi. Trebuie cadumneavoastr ă să fiţi în stare să transmiteţi cât mai clar grupului acest mesaj



38

într-o singur ă frază. După ce aţi f ăcut acest lucru încercaţi să vă organizaţiactivităţile şi discuţiile în jurul acestei fraze.

2. Este important ca întotdeauna să ştiţi cu ce tip de grup veţi lucra. Lucrurila care să vă gândiţi ar fi: din câţi participanţi este format grupul, media devârstă a participanţilor şi nivelul de maturite al acestora, şi dacă activitatea

dumneavoastr ă va avea loc într-un mediu oficial sau neoficial, etc. O dată ceaţi reuşit să aflaţi toate aceste informaţii, încercaţi să vă adaptaţi activităţile înfuncţie de caracteristicile grupului. Adesea facilitatorii nu ţin cont de acestaspect şi atunci îşi dau seama că activităţile lor sunt prea scurte sau prea lungi,că au de f ăcut activităţi care sunt prea uşoare sau prea complexe pentru mediade vârstă a participanţilor, că dedică prea mult sau prea puţin timp unor activităţi, etc. Aceste lucruri trebuie evitate neapărat şi de aceea trebuie cadumneavoastr ă să fiţi mereu pregătiţi.

Când vă prezentaţi activitatea1. Vorbiţi tare: imaginaţi-vă că vorbiţi cu persoana care se află la cea mai mare

distanţă de dumneavoastr ă. Ar putea părea că vorbiţi prea tare , dar nu este

deloc aşa.2. Controlaţi-vă vocea: încercaţi să nu vorbiţi nici prea repede, dar nici prea

încet.3. Priviţi-i pe participanţi direct în ochi: oamenii se simt mai apropiaţi de

facilitatorii lor doar atunci când aceştia le vorbeşte şi are cu ei un contactvizual.

4. Faceţi pauze: după ce aţi discutat o problemă mai importantă, sau chiar întredouă probleme importante, faceţi o mică pauză pentru a face ca oamenii să serelaxeze puţin şi să gândească mai limpede.

DISCUŢII ÎN LINIŞTETeme de bază: integrarea, asimilareaTimp: 15-20 de minuteMedia de vârstă: toate categoriile de vârstă

Materiale necesare• Desene pe tema integr ării (sau orice alte imagini/slogane/desene/citate)• Câteva planşe sau foi mari de hârtie care să acopere o por ţiune de perete• O perdea•

Markere pentru fiecare participantATMOSFERA

Aceasta este o activitate propice pentru a aduce în discuţie unele teme şi probleme.Funcţionează foarte bine dacă oferiţi tuturor şansa de a participa la această activitate ,chiar şi celor cărora le este frică să vorbească în faţa altor persoane.

ACTIVITATEA1. Aşezaţi participanţii în formă de U cu faţa la perete. Puneţi desenul în centrul

lui U.2. Spuneţi-le participanţilor că nimeni nu are voie să vorbească atâta timp cât

durează această activitate.

3.

Daţi-le participanţilor un minut pentru a analiza acest desen.



39

4. Invitaţi participanţii să-şi scrie pe o foaie de hârtie de pe pereteideile/părerile/gândurile şi să comenteze/să r ăspundă/ să să-şi arate dezacordulcu privire la tot ceea ce au scris ceilalţi participanţi. Dar toată această activitatetrebuie f ăcută în linişte (f ăr ă a se vorbi).

5. Spuneţi-le că pot să scrie mai multe persoane deodată.

6.

Asiguraţi-vă că nimeni nu vorbeşte atâta timp cât ţine acest proces.

ÎNCHEIERE ŞI COMENTARIIDiscutaţi pe scurt despre ceea ce au simţit participanţii în legătur ă cu discuţiile înlinişte. Discutaţi cu întregul grup toate problemele care s-au ivit pe parcursul discuţieiîn linişte. Gândiţi-vă la câteva întrebări pe care să le puneţi participanţilor în cazul încare discuţia porneşte cu greu, cum ar fi de exemplu:

A trebuit vreodat ă ca dumneavoastr ă sau cineva cunoscut să vă schimba ţ i/să se schimbe pentru a se „integra” într-un grup? Când nu deranjează aceast ă schimbare?Când deranjează aceast ă scimbare, după părerea dumneavoastr ă?

SCIMBAREA IMAGINIIAdaptaţi această activitate la o problemă specială sau la un anumit grup , folosind oaltă imagine.

SURSA DE INFORMAREDesenul pe tema integr ării, de Slater Activitatea din Grassroots and Growing: 1996 Comisia pentru tineret, M.NawazSocietatea de cruce ro şie din Canada, !996.

* „ Tot ceea ce se face în aceast ă lume se face cu ajutorul speran ţ ei” *

Martin Luther

JOCURI DE CULTUR Ă GENERALĂ

Teme esenţiale: diferenţe, comunicarea interculturalăTimp: 30 de minuteMedia de vârstă: toate categoriile de vârstăNumărul de participanţi: 10 sau mai mulţi; activitatea este recomandată şi pentrugrupuri numeroase.

Materiale necesare• 6 bucăţi de carton sau hărtie colorată ( sau ecusoane cu nume colorate) şi

pioneze sau ace, care să arate cultura diferită la care apar ţine fiecare persoană.• Măcar o copie cu instrucţiunile de bază pentru fiecare grup cultural

Informaţii utilePrin intermediul acestei activităţi, participanţii îşi vor analiza propriile reacţii în

momentul în care sunt puşi faţă în faţă cu comportamente şi cu caracteristicidiferite de cele ale lor. Această activitate poate fi luată şi încălzire.



40

Activitatea1. Împăr ţiţi grupul mare în 6 grupe mai mici şi daţi la fiecare grupă cartonul/

ecusonul colorat împreună cu fotocopiile care conţin instrucţiunile necesare pentru fiecare cultur ă în parte. Dacă aveţi puţini participanţi, poate veţi dori să

tăiaţi numerele care reprezintă cultura, adică numerele grupelor. Daţi timpnecesar ca fiecare grupă să-şi poată analiza instrucţiunile privind cultura sa.Preveniţi-i pe participanţi că nu au voie să spună celorlate grupe desprecaracteristicile culturii lor!

2. O dată ce aţi terminat de f ăcut acest lucru cereţi-le participanţilor să se plimbe prin încă pere şi să vorbească cu membrii celorlate culturi, conforminstrucţiunilor primite.

3. După zece minute sau poate mai mult cereţi-le tuturor să se oprească.

ÎNCHEIERE ŞI COMENTARII

Începeţi o discuţie cu toţi participanţii ajutându-vă de întrebări cum ar fi de exemplu:Ce părere ave ţ i despre acest joc?Ce reac ţ ii a ţ i avut fa ţă de membrii grupului care nu aveau aceea şi cultur ă cudumneavoastr ă?V-a ţ i sim ţ it frustrat pe durata jocului? De ce?

A existat în acest grup o cultur ă cu care v-a fost mai u şor să comunica ţ i?A existat vreo cultur ă cu care a ţ i comunicat cu dificultate?Care ar fi fost metodele pe care le-a ţ i fi folosit pentru a vă permite să-i în ţ elege ţ i maibine pe membrii celorlalte cuturi?

În încheiere poate că veţi dori să spuneţi şi dumneavoastr ă ceva - cum ar fi de

exemplu: De cele mai multe ori, în momentul în care ne confruntăm cu ceva ce nucunoaştem avem tendinţa să ne speriem sau să ne simţim frustraţi pentru că nuînţelegem aşa cum trebuie situaţia respectivă. De exemplu în cazul acestui joc, cu toţiiam fost frustraţi cu uşurinţă de comportamentul celorlaţi. Adesea trecem cu toţii prinsituaţii asemănătoare la şcoală sau în regiunea în care tr ăim, în momentul în careavem de-a face cu persoane de altă naţionalitate şi cultur ă. Provocarea noastr ă ca şitineri este aceea de a găsi metode de a comunica unii cu alţii, şi nu aceea de areacţiona într-un mod negativ unii faţă de alţii, sau să ne creăm stereotipuri sau săfacem diferenţe între oameni.

PROBLEME CARE SE POT IVI

S-ar putea ca în cazul în care acest exerciţiu să dureze prea mult participanţii să se plictisească. Dacă observaţi că participanţii au prins ideea şi că dau semne de plictiseală, cereţi-le să se oprească, iar apoi începeţi o discuţie: De exemplu, dacăfrecatul nasului reprezintă un lucru prea intim pentru participanţi, sau pentru anumiţimembrii ai grupului alegeţi un alt salut pentru cultura care are culoarea galbenă.

SURSA DE INFORMAŢIEAcest material a fost creat de Federaţia franco-canadiană a tinerilor. În original a fost

publicată de UNA- a Canadei Întreaga lume.....Lumea mea: Rasismul şi tineretul Ghidul facilitatorilor de sarcini şi activit ăţ i, Ottawa, 1998.



41

* „Întotdeauna voi şti că şi efortul meu conteaz ă , chiar dacă nu pare să fie aşa.

Pot să fiu pasional( ă ). Îmi dau seama de faptul că , chiar dacă eu nu vreau să văd problema rasismului

asta nu înseamnă că acesta nu exist ă .”

*

INSTRUCŢIUNI CULTURALE

CULTURA ALBASTR ĂAcest cartonaş vă arată cultura la care apar ţineţi. Pe durata jocului va trebui cadumneavostr ă să vă comportaţi conform instrucţiunilor pentru cultura dumneavoastr ă.

Este interzis: Să folosiţi braţul stâng sau mâna stângăSalutul grupei: încrucişaţi braţele

Atitudinea pe care trebuie să o ave ţ i fa ţă de cultura galbenă: Vă pare r ău pentrusituaţia lor şi încercaţi să le luaţi apărarea. Faceţi în aşa fel încât celelalte culturi săînţeleagă acest lucru.

CULTURA GALBENĂAcest cartonaş vă arată cultura la care apar ţineţi. Pe durata jocului va trebui cadumneavoastr ă să acţionaţi conform instrucţiunilor pentru cultura dumneavoastr ă.

Este interzis: Să comunicaţi f ăr ă a vă atinge.Salutul grupei: Frecaţi-vă nasul.

Atitudinea pe care trebuie să o ave ţ i fa ţă de cultura verde: Sunteţi inferiori faţă de ceidin cultura verde.

CULTURA VERDEAcest cartonaş vă arată cultura la care apar ţineţi. Pe durata jocului va trebui cadumneavoastr ă să acţionaţi conform instrucţiunilor culturii dumneavoastr ă.

Este interzis: Să vă folosiţi mâna stângă sau braţul stângSalutul grupei: O atingere uşoar ă pe umăr

Atitudinea pe care trebuie să o ave ţ i fa ţă de cultura ro şie: Le sunteţi superiori

CULTURA ROŞIEAcest cartonaş vă arată cultura la care apar ţineţi. Pe perioada jocului va trebui cadumneavoastr ă să vă comportaţi conform instrucţiunilor culturii dumneavoastr ă.

Este interzis: Să-i atingeţi pe ceilalţi participanţiSalutul grupei: Să clipiţi de două ori (din ochi)

Atitudinea pe care trebuie să o ave ţ i fa ţă de cultura portocalie: Credeţi despre ei căsunt simpatici şi ciudaţi, în acelaţi timp



42

CULTURA PORTOCALIEAcest cartonaş vă arată cultura la care apar ţineţi. Pe durata jocului va trebui să văcomportaţi conform instrucţiunilor culturii dumneavoastr ă.

Este interzis: Să priviţi vreun participant direct în ochi Salutul grupei: Daţi mâna, dar numai cu mâna dreaptă

Atitudinea pe care trebuie să o ave ţ i fa ţă de cultura purpurie: Credeţi că suntinteresanţi şi îi idolatrizaţi

CULTURA PURPURIEAcest cartonaş vă arată cultura la care apar ţineţi. Pe durata jocului va trebui cadumneavoastr ă să vă comportaţi conform instrucţiunilor culturii dumneavoastr ă

Este interzis: Să fiţi negativişti! Sunteţi o cultur ă foarte apreciată şi tot ce se leagă deaceastă cultur ă este minunatSalutul grupei: Daţi mâna, dar numai mâna stângă

Atitudinea pe care trebuie să a ave ţ i fa ţă de cultura albastr ă: Încercaţi să-i evitaţi,subtil

* „Pot să vă spun că nu exist ă no ţ iunea de „nimic personal” când este vorba despre

rasism” *

CE PUTEM SĂ FACEM ÎN LEGĂTUR Ă CU RASISMULTEME ESENŢIALE: recunoaşterea cazurilor de rasism şi de discriminare; lupta antirasismuluiTIMP: 60-90 de minuteMEDIA DE VÂRSTĂ: de la 10 ani în susNUMĂRUL PARTICIPANŢILOR: până la 20 de participanţi

MATERIALE NECESARE• Un panou şi mark ăre• Postere sau citate (în KIT puteţi găsi asemenea citate) care să se refere la

problema rasismului , şi pe care să le agăţaţi peste tot în încă pere (acest lucrueste opţional)

INFORMAŢII UTILEScopul acestei activităţi este acela de a-i determina pe participanţi să să se gândeascăla rasism şi să discute pe această temă, şi să recunoască faptul că rasismul mai existăîn cadrul comunităţii noastre- şi câteodată chiar noi înşine suntem rasişti. Dacă negândim şi discutăm despre această problemă, atunci înseamnă că nu putem fiindiferenţi faţă de aceasta şi putem începe să ne schimbăm mai întâi noi....apoi sper ămcă se va schimba şi lumea întreagă, încetul cu încetul. În cadrul acestei sarcini,

participanţilor le sunt prezentate unele scenarii şi li se cere să se gândească cum ar reacţiona în momentul în care ar fi puşi faţă în faţă cu astfel de situaţii. Acest



43

scenariu le permite participanţilor să rezolve împreună aceste probleme şi să se pregătească fiecare pentru momentul când vor avea de-a face cu astfel de situaţii.

*

„ O mi şcare social ă care abia ridică câ ţ iva oameni se numeşte un fel de revolt ă . Dar, o mi şcare care reuşeşte să schimbe atât oamenii cât şi institu ţ iile se numeşte o

revolu ţ ie.” *

Martin Luther King.Jr.

ACTIVITATEA1. Atât participanţii cât şi facilitatorul activităţii trebuie să se aşeze în formă de

cerc pentru ca fiecare participant să-l vadă pe celălalt.2. Facilitatorul ar trebui să se prezinte şi să le explice participanţilor pe scurt,

care este scopul acestei activităţi.

3.

Chiar de la începutul activităţii trebuie stabilit conceptul de „spaţiu sigur”, deexemplu: „ Acesta este un spaţiu sigur. Rasismul reprezintă un subiect dediscuţie sensibil, deci trebuie să respectăm atât părerea tuturor oamenilor şi săfim atenţi şi la ceea ce spunem, deoarece acestea reprezintă două păr ţiimportane legate de spaţiul sigur. Nu suntem aici să judecăm oamenii, cidiscutăm părerile acestora- suntem aici ca să învăţăm.”

4. Începeţi o discuţie cu toţi participanţii, folosindu-vă de următoarele întrebări: Ce este rasismul şi pe cine afectează acesta? De unde provine rasismul? Ce formă are rasismul? Cum ac ţ ionează acesta?( dacă nu s-a r ă spuns dejamai sus) Adul ţ ii sau societatea în general cred că tinerii pot face o schimbare chiar acum? Ce părere ave ţ i despre acest lucru? Ce mă suri putem lua împotriva rasismului?5. Împăr ţiţi participanţii în grupe de câte 3-4 persoane. Daţi fiecărei grupe hârtie

şi câte un mark ăr. Treceţi apoi pe la fiecare grupă şi prezentaţi-le unul dintreurmătoarele scenarii (sau inventaţi dumneavoastr ă unul). Cereţi-i fiecăreigrupe să se gândească la ce anume ar face în momentul în care ar fi puşi faţăîn faţă cu una dintre aceste situaţii. Cereţi-le să-şi noteze ideile pe foaia dehârtie.

a). La şcoala în care învăţaţi apare un nou/nouă elev/elevă care este îmbr ăcat/ă înhainele tradiţionale ale ţării din care face parte. Toată lumea începe să comentezeşi să îl/o cicălească, şi să respingă noul/noua venit/ă. Ce reacţie vă provoacă acestlucru- dumneavoastr ă fiind elev/ă la această şcoală? Ce faceţi în această privinţă?

b). La clasa din care faceţi parte şi dumneavoastr ă vine să predea un/osuplinitor/suplinitoare. Acest/această profesor/profesoar ă are un accent ciudat şielevii încep să comenteze şi să bârfească din cauza aceasta. Ce reacţie vă provoacăacest lucru? Ce faceţi în această privinţă?

c). V-aţi oprit la magazinul din colţul str ăzii pe care locuiţi să vă cumpăraţi un baton de ciocolată şi din întâmplare auziţi un comentariu negativ la adresa unei

anumite grupări sociale ( poate fi de exemplu un grup religios, un grup etnic, etc). Cereacţie vă produce acest lucru? Ce faceţi în această privinţă?



44

d). Prietenii dumneavoastr ă folosesc un limbaj care transmit un mesaj rasial şi dediscriminare- de exemplu, ei vorbesc întruna de imagini stereotipale, chiar şi atuncicând vorbesc despre propria persoană ( „ Azi am avut aşa o zi „ blondă”). Ce reacţievă provoacă acest lucru?. Ce faceţi în această privinţă?

6. Reuniţi apoi întregul grup în formă de cerc. Apoi cereţi-i fiecărei grupe să-şi prezinte propriile opinii întregului grup.

* „ Rasismul este un impediment împotriva progresului de orice fel din societate, iar

noi trebuie să lupt ăm împotriva lui ori de câte ori ne confrunt ăm cu el.” *

Sarah Polley

ÎNCHEIERE ŞI COMENTARIIÎnainte de a încheia activitatea întrebaţi participanţii dacă ei s-au mai gândit cumva şila alte scenarii pe care ar dori să le discute- poate ceva cu ce s-au confruntat chiar ei

personal sau o cunoştinţă de-a lor, în trecut. Cereţi participanţilor să ofere soluţii laaceste situaţii. Încheiaţi-vă activitatea cerându-le participanţilor părerea despresoluţiile oferite şi dacă ei ar fi de acord să le utilizeze. Ar fi bine să vă încheiaţiactivitatea prin sublinierea importanţei acţiunii, amintindu-le participanţilor că trebuiesă lupte să fie agenţi împotriva rasismului!


Poate că la începutul activităţii facilitatorul va dori să le ofere participanţilor „unmoment de relaxare”- un motiv pentru a renunţa la această activitate ar fi acela ca

participanţii să înceapă să se simtă prost. Aţi putea spune de exemplu:” Dacă nu văsimţiţi bine, sau dacă doriţi să folosiţi toaleta, sau dacă doriţi să beţi ceva – puteţi faceacest lucru oricând doriţi.” În acest fel participanţii nu vor trebui să dea explicaţii defiecare dată când vor dori să iasă puţin la aer sau să nu ia parte la discuţie.

SURSA DE INFORMAŢIERoxanna Vahed şi Hema Seliah, 2001

* „ Pot să vă spun că sunt st ă pân/ ă pe propria via ţă , şi ştiu că unii oameni ar dori săştie acest lucru; pot să vorbesc din proprie experien ţă; mai ştiu de asemenea că şi

al ţ ii sunt st ă pâni pe situa ţ ia lor şi că am multe de învăţ at de la aceştia.”. *



47

Materiale necesare:• Panouri, tablă albă sau pe care se scrie cu creta• Mark ăre sau cretă• Hârtie şi pixuri/creioane pentru participanţi

Informaţii utile :

„Lucrul cu care ar trebui să începem ar fi acela de a ne descoperi originile culturii lacare apar ţ inem, înclina ţ iile pe care le avem, să descoperim în ce anume credem, săne descoperim părerile despre lumea din jur şi tendin ţ ele noastre de a ne manifestatoate aceste convingeri asupra celor din jurul nostru. În momentul în care am reu şit

să descoperim cine suntem putem să-i vedem şi pe ceilal ţ i mult mai clar decât pânăacum ca fiind şi ei oameni ca noi, şi să apreciem diferen ţ ele care exist ă între noi.”Citat luat din lucrarea intitulată „ Rela ţ ii care ne pot ajuta”, de Lawrence M. Brammer şi Ginger Macdonald.

ACTIVITATEA

1. Facilitatorul începe activitatea cerându-le participanţilor să scrie pe o foaie dehârtie 5 lucruri pe care le cred ei despre propria persoană şi 5 lucruri pe carecred ei că societatea sau prietenii le gândesc despre ei. Participanţii trebuie săfie asiguraţi de faptul că tot ceea ce scriu pe foaia de hârtie este strict personalşi nimeni nu va vedea ce au scris. Facilitatorul va trebui să facă şi el/ea o listă

personală, ţinând cont că, ceea ce a scris va fi discutat mai târziu cu întreggrupul.

2. După ce participanţii au terminat de scris aceste liste, spuneţi-le să le punădeoparte pentru mai târziu.

3. Acum, facilitatorul va trebui să le explice participanţilor despre importanţa pecare o are auto-cunoaşterea în relaţie cu rasismul. O modalitate prin care ar

putea să facă acest lucru ar fi să folosescă citatul de mai sus, şi în special partea a doua a acestuia. Asiguraţi-vă că participanţii au înţeles bine ceea cetocmai aţi spus şi r ăspundeţi-le la toate întrebările legate de acest subiect. Ar fi

bine să discutaţi dacă ei sunt de acord sau nu cu ceea ce aţi spus mai înainte.Această activitate depinde în mare parte de implicarea participanţilor înaceastă problemă, deci încurajaţi-i să vorbească liber şi să pună întrebări.

4. A doua parte a activităţii constă în discuţia despre stereotipuri. Asiguraţi-vă că

toată lumea cunoaşte acest termen şi că l-a înţeles. Pentru a-i încuraja pe participanţi la discuţii aţi putea să-i întrebaţi ce înţeleg ei prin termenul de„stereotip”. Oricum, facilitatorul trebuie să fie pregătit să ofere o definiţiecorectă a acestui termen (vezi Concepte esenţiale), pentru a se asigura că toatălumea va înţelege despre ce se va discuta mai târziu în această şedinţă.

5. Apoi, facilitatorul le cere participanţilor să identifice câteva stereotipuri posibile şi să le scrie pe tablă. Poate fi folosit orice tip de stereotip. Dacăobservaţi că participanţii ezită să vă dea exemple, atunci dumneavoastr ă ca şifacilitator trebuie să le daţi primele exemple, de preferat fiind cătevastereotipuri despre dumneavoastr ă. Acest lucru vă va fi de folos mai târziu.

6. După ce au fost notate câteva stereotipuri, discutaţi cu grupul despre câteva

dintre cauzele care provoacă aceste stereotipuri. Un exemplu de stereotip pecare aţi putea să-l folosiţi este următorul: ”Aborigenii sunt leneşi şi nu doresc



48

să lucreze.” În realitate este adevărat că există o rată mare a şomajului încadrul rezervaţiilor, dar şi locurile de muncă disponibile sunt foarte puţine, deasemenea. Încercaţi să deschideţi noi perspective pentru participanţi oferindu-le unele explicaţii posibile, folosindu-vă şi de sugestiile şi ideile lor. S-ar puteaca participanţii să poată oferi o bogată pătrundere psihologică în ceea ce

priveşte anumite teme, lucru care ar fi spre beneficiul tuturor.7. Către ultima parte a acestei activităţi, vom trece de la stereotipuri la

individualitate. Facilitatorul ar putea să-i întrebe pe participanţi dacăstereotipurile sunt reprezentative pentru indivizi. Au vreun sens acestestereotipuri? Oamenii ar prefera să fie analizaţi în funcţie de nişte stereotipurisau să fie văzuţi aşa cum sunt în realitate? Ca facilitator ar trebui să le spuneţi

participanţilor că în primul rând ar trebui să ne auto-analizăm ca sădescoperim cine suntem.

8. În încheierea activităţii, facilitatorul îşi va rezerva puţin timp pentru a le ar ăta participanţilor lista pe care a f ăcut-o la începutul activităţii, tr ăgând în specialatenţia asupra diferenţelor care există între el/ea ca facilitator şi stereotipurile

care au fost scrise pe tablă la începutul activităţii. Acest lucru se poatedezvolta şi personaliza în aşa fel încât să fie subliniată ideea deindividualitate.

Ca un final alternativ, facilitatorul ar putea dori să le citească participanţilor odeclaraţie personală-un fel de monolog- care a fost pregătit dinaintea activităţii. Dacăfacilitatorul îşi prezintă părerile personale în acest fel, aşa îi va îndemna pe

participanţi să facă şi ei acest lucru.Ideal ar fi ca această activitate să se termine cu o discuţie cu întreg grupul. În funcţiede cât de activi sunt participanţii, facilitatorul ar putea să-i încurajeze să-şi prezinte

propriile păreri personale, după ce au terminat activitatea. (Notă: Dacă dinamicagrupului nu permite acest lucru, atunci facilitatorul va încheia activitatea în momentulîn care a terminat de citit monologul său, cerându-le participanţilor să se gândească lafelul în care perspectivele personale ale fiecăruia au fost schimbate în urma acesteiactivităţi.)

PROBLEME CARE SE POT IVIPentru a face ca participanţii să se simtă bine şi confortabil, dumneavoastr ă cafacilitator aţi putea să începeţi activitatea cu una sau două încălziri.

SURSA DE INFORMAREDarcy Gray, 2002. * „Pu ţ ini sun aceea care ar avea curajul să interpreteze istoria; dar fiecare din noi

poate contribui să schimbe o mică parte din istorie, iar totalitatea acestor schimbări va reprezenta istoria acestei genera ţ ii.”- Robert F. Kennedy

RASISMUL ŞI FACTORII CARE DISTRUG MEDIUL ÎNCONJUR ĂTOR

* „Îmi dau seama că sunt destul de bun/ ă , destul de deştept/ deşteapt ă , destul de

puternic/ ă ......pentru ca să lupt împotriva rasismului. Pot să mă auto-educ .”



49

Teme esenţiale: rasismul din mediul înconjur ător; dreptatea. Aceste lucruri pot fiexplicate ca fiind:

1. Ţinta intenţionată sau ordonată a persoanelor de culoare care luptă împotriva

riscurilor şi a hazardelor la care sunt supuşi în mediul în care tr ăiesc( cum ar fide exemplu poluarea cu gaze toxice, incineratoarele, sau alte condiţii vitregecu care aceştia se confruntă); şi

2. Excluderea (sau includerea simbolică) persoanelor de culoare din procesele,activităţile şi luarea deciziilor din cadrul mişcărilor din mediul în care tr ăiesc.

Timp: 60-120 de minute ( depinde de mărimea grupului)Media de vârstă: de la 15 ani mai în susNumărul de paricipanţi: 10-25 de persoane

Materiale necesare• Dacă aveţi posibilitatea, înainte de activitate, cereţi-le participanţilor să aducă

cu ei fotografii, imagini sau poze care consider ă ei că reprezintă „mediulînconjur ător”, „factorii care distrug mediul înconjur ător” sau „ persoanele careluptă împotriva poluării mediului înconjur ător (ecologiştii).” Dacă acest lucrunu este posibil, alegeţi nişte imagini la întâmplare.Aceste imagini ar trebui săfie puse pe toţi pereţii din încă pere.

• O selecţie de materiale despre factorii care distrug mediul înconjur ător şidespre dreptate (aceste materiale pot fi luate din Directorul grupurilor ecologi ştilor de culoare- vedeţi adresa de internet la sfâr şitul acestei activităţi-sau dacă daţi la căutat „Rasismul din mediul înconjur ător”).

• Perdea care să acopere tabla•

Panouri şi mark ăre INFORMAŢII UTILE

În general, de problemele legate de mediul înconjur ător se ocupă o clasă mijlocie aalbilor, şi prin urmare aceste probleme îi afectează numai pe aceştia. În timp ce unele

probleme erau considerate foarte importante, cum ar fi subţierea stratului de ozon sauîncălzirea globală, alte probleme care erau relevante pentru persoanele de culoare-cum ar fi problema transportului, siguranţa muncitorilor, expunerea persoanelor lagaze toxice, mediu de viaţă curat şi sănătos şi dreptul la perpetuarea speciei umane-nu sunt considerate probleme legate de mediu şi nu reprezintă o prioritate.În general ecologiştii şi conservatoriştii îi mutau pe indigeni în alte locuri, în speranţa

de a „păstra” cât mai natural pădurile sau alte ecosisteme.

Rasismul din mediul înconjur ător şi mişcarea pentru dreptate, care a fost popular ă înStatele Unite ale Americii între anii 1980-1990, distrug acea barier ă, aducând ideidespre dreptatea socială şi despre problemele mediului înconjur ător şi crează

posibilitatea discutării pe plan local a problemelor care se refer ă la mediu. Aceastămişcare a luat naştere ca r ăspuns la faptul că persoanele de culoare sunt mult maidispuse riscurilor poluării şi hazardului, şi au acces limitat la îngrijiri medicale şi lainfrastructur ă, decât persoanele albe. În Canada asemenea exemple ar fi: sistemul derezerve al Primelor Naţiuni; comunitatea din Africville, Noua Scoţie, din anii 1960;Biserica Arsă a crizelor prin care au trecut pescarii; disputa Minei lui Adam; Criza lui

Oka.



50

Scopul acestei activităţi este acela de a afla ce înseamnă un mediu curat, f ăr ă poluareşi cui se adresează această mişcarea anti-poluare- să fie oare vorba chiar de mişcarea„globală”?

*

„ Aş putea să fac şi eu ceva pentru a caracteriza ziua interna ţ ional ă de eliminare adiscriminării rasiste, din 21 Martie .”

*

ACTIVITATEA1. Puneţi peste tot, în sala în care are loc activitatea, imagini care să reprezinte

„mediul înconjur ător”(alternativ fiecare participant poate aduce câte oimagine).

2. Cereţi-le participanţilor să stea în picioare în dreptul îmaginii pe care auadus-o, sau în dreptul uneia care reprezintă cu acurateţe mediul înconjur ător.

3. Puneţi-le participanţilor o serie de întrebări:

De ce a ţ i ales aceast ă imagine?Care este motivul pentru care aceast ă imagine reprezint ă mediul înconjur ător? De ce ?C ărei categorie de oameni se adresează aceast ă imagine? De ce? Cecategorie de oameni exclude? Cine a creat aceast ă imagine?

4. Împăr ţiţi participanţii în grupe de câte 3-4 persoane. Daţi fiecărei grupe câteun studiu de caz legat de problema rasismul din mediul înconjur ător. Cereţi-leapoi ca pe grupe să se gândească la următoatrele întrebări (discuţia ar trebui săfie notată pe panou):

Considera ţ i că acest studiu se refer ă la mediul înconjur ător sau nu? De ce da saude ce nu?

La cine se refer ă acest studiu? Prin ce difer ă acest studiu de imaginile de pe pere ţ ii din încă pere? Prin ce difer ă versiunea care se refer ă la problemele mediului înconjur ător deversiunea prezentat ă în aceste imagini?

ÎNCHEIERE ŞI COMENTARIIReuniţi participanţii în grupul mare. Fiecare grupă trebuie să-şi prezinte pe rând

părerile. Apoi trebuie să urmeze o discuţie cu tot grupul despre ceea ce s-a învăţat.Pentru ca discuţia să fie cât mai concentrată puteţi folosi următoarele întrebări:Ce a ţ i ştiut înaintea acestei activit ăţ i despre rasismul din mediul înconjur ător?Ce a ţ i învăţ at acum (a ţ i învăţ at ceva)? Ce anume şti ţ i acum?Ce putem face acum cu informa ţ iile ob ţ inute?

PROBLEME CARE SE POT IVI1. Poate că veţi dori să păstraţi informaţiile esenţiale pentru discuţia finală şi să

începeţi activitatea doar printr-o scurtă introducere direct la tema activităţii-adică „Azi vom discuta despre problemele rasismului şi problemele cu care seconfruntă mediul înconjur ător şi despre ce anume implică aceste probleme.”

2. Unii participanţi ar putea să nu fie de acord cu faptul că problemele legate demediul înconjur ător îi exclud pe oamenii de culoare şi toate problemeleimportante ale comunităţilor de oameni de culoare. Ei ar putea să creadă că



51

problemele legate de mediul înconjur ător s-au schimbat substanţial, înspre bine, din moment ce rasismul din mediul înconjur ător şi mişcarea pentrudreptatea au luat naştere prin anii 80. Asiguraţi-vă că participanţii au

posibilitatea să-şi împărtăşească cu ceilalţi, ideile şi punctele de vedere.3. Ar fi bine ca facilitatorul să fie bine informat despre semnificaţia cuvântului

„rasă” şi despre problemele cu care se confruntă mediul înconjur ător, sauînainte de începerea acestei activităţi el/ea să fi f ăcut unele cercetări pe aceastătemă.

SURSA DE INFORMAREBeenash Jafri, 2001

REFERINŢE ŞI RESURSERobert Bullard, Confruntarea cu rasismul din mediul înconjur ător; Dampingul în

DixieHoward McCurdy, „Africville:Rasismul din mediul înconjur ător” de LauraWestra şi Peter S.Wenz (eds), Fe ţ ele rasismului din mediul înconjur ător:

problemele cu care se confrunt ă dreaptatea la nivel global.Directorul 2000 al grupurilor ecologiştilor de culoare (sau o ediţie mai nouă)-acest material poate fi luat de pe internet de la adresa:http://www.ejrc.cau.edu/poc2000.htm.

* „ Niciodat ă să nu vă îndoi ţ i că un grup mic de cet ăţ eni serioşi şi încrez ători în

for ţ ele prorii vor putea schimba lumea. S ă şti ţ i că exact acest grupule ţ reuşeşete săschimbe lumea.”

*

Margaret Mead

SĂ REFLECTĂM ASUPRA SOCIETĂŢII CANADIENE

Teme esenţiale: multiculturalismul şi identitateaTimp: 45-60 de minuteMedia de vârstă: de la 15 ani mai în sus

MATERIALE NECESARE

• Conceptele esenţiale şi alte înformaţii din KIT• Panouri şi mark ăre• Hârtie şi ustensile de scris pentru fiecare participant• O listă cu acţiunile personale împotriva rasismul (luată din KIT) care să fie

pregătită deja pe panou sau deasupra acestuia (nu uitaţi de proiector) saufaceţi în aşa fel încât fiecare participant să aibă câte o copie.

INFORMAŢII UTILE

În această activitate, participanţii vor purta o discuţie pe tema următoare: dacăsocietatea în care tr ăim este rasistă sau nu, în ciuda promovării în Canada a

http://www.ejrc.cau.edu/poc2000.htm





52

„multiculturalismului” şi a „valorilor multiculturaliste.” O mare parte acomportamentului nostru se bazează pe modalitatea în care noi îi identificăm peceilalţi şi modalitatea în care aceştia ne identifică pe noi. Faptul că originea,religia şi cultura determină de cele mai multe ori felul în care oamenii sunt trataţi

provoacă noţiunea de multiculturalism adevărat şi de acceptare, în adevăratul sens

al cuvântului.Scopul acestei activităţi este acela de a analiza aceste concepte şi dea observa modul în care acestea se leagă de realitate.

* „Pot să vă spun că ziarul local rezervă o sec ţ iune special ă pentru temadiferen ţ elor rasiste şi culturale care exist ă în comunitatea în care t ăiesc.”

*

ACTIVITATEA

Partea 1:1 a. Începeţi cu aranjarea participanţilor în cerc.

1 b. Apoi, daţi-le participanţilor 5 minute să noteze pe hârtie r ăspunsurile lor laurmătoarele întrebări: „Care este imaginea pe care o ave ţ i dumneavoastr ă despre propria

persoană , în aceast ă lume?” „Care crede ţ i că este părerea celorlal ţ i despre dumneavoastr ă?” „ În ce categorie vă încadra ţ i?” 1 c. În timp ce participanţii îşi notează/desenează/ se gândesc la r ăspunsuri sau uniivoluntari vă dau deja r ăspunsul, aţi putea pune ceva muzică în fundal. 1 d. Facilitatorul va trebui să scrie pe panou sau pe tablă definiţia cuvântului

”rasism” (care se găseşte în KIT), astfel încât toată lumea să o poată vedea cât dureazăactivitatea. 1 e. Discutaţi pe scurt, cu tot grupul, conceptul de „rasă” (vezi Conceptele), ca ocategorie prin care oamenii sunt identificaţi.

Partea a 2-a: 2 a. Împăr ţiţi grupul în jumate pentru a putea discuta despre o problemă care săr ăspundă la întrebarea ,”Tr ăim sau nu tr ăim într-o societate de tip rasist?” 2 b. Jumătăţii de grup care va r ăspunde cu NU daţi-i câteva informaţii (informaţiicare se găsesc în KIT sau în altă parte) cu privire la natura multiculturală şidiversificată a Canadei. 2 c. Jumătăţii care va r ăspunde cu DA daţi-i câteva informaţii (informaţii care segăsesc în KIT sau în altă parte) cu privire la rasismul care există în Canada. 2 d. Acordaţi timp destul participanţilor ca să se poată pregăti cu r ăspunsurile

potrivite. Faceţi cunoscut fiecărei jumătăţi de grup că în această discuţie, participanţiise pot folosi atât de informaţiile primite cât şi de propriile lor cunoştinţe şi experienţe. 2 e. Lăsaţi fiecare jumătate să-şi prezinte argumentele pe rând, iar apoi porniţi odiscuţie pro şi contra, aşa încât fiecare jumătate să aibă timp egal de comentarii. 2 f. Dacă observaţi că discuţia merge prea încet sau că este prea aprinsă încercaţisă o încheiaţi spunându-i fiecărei jumătăţi să-şi prezinte concluzia.



53

ÎNCHEIERE ŞI COMENTARII1. După ce discuţia a luat sfâr şit, întrebaţi câte persoane sunt de părere că tr ăim într-

o societate rasistă. Câte persoane nu sunt de aceeaşi părere?2. Care sunt motivele lor (şi pentru DA şi pentru NU)?3. Ş-a schimbat cineva pererea? De ce?

4.

În timpul acestei discuţii s-a spus ceva care să aibă un impact foarte puternicasupra cuiva? Ce anume?5. Ce cred participanţii că va spune o persoană din viitor despre rasismul existent azi

în Canada?6. Ce se poate face pentru a pune capăt rasismului?7. O modalitate bună de a pune capăt acestei discuţii ar fi aceea de a le da

participanţilor să citească o listă cu acţiunile personale împotriva rasismului(acţiuni luate din KIT).


Pregătiţi-vă ca discuţia să se încingă- să nu vă fie frică să spuneţi „Gata, este deajuns!”. Sau din contr ă, s-ar putea ca participanţii să nu fie prea entuziasmaţi. Omodalitate bună prin care facilitatorul ar putea face faţă acestei situaţii ar fi aceea cael/ea să le prezinte participanţilor o poziţie extremă sau să le ofere exemple reale derasism.

SURSA DE INFORMAREMaterialul se bazează pe o sarcină prezentată de J. Skeene şi L. Pitman la Comisia decruce roşie pentru tineret din Canada, din regiunea Ontario.

* „O nedreptate cât de mică este o amenin ţ are la întreaga dreptate. Cu to ţ ii ne afl ămîntr-o re ţ ea de reciprocitate din care nu mai putem scă pa, şi care este legat ă într-o

singur ă prinsoare a destinului. Orice lucru care ne afecteaz ă pe noi direct îi afecteaz ă pe to ţ i indirect.”

*Martin Luther King Jr.

DREPTATEA SOCIALĂ ŞI VARIETATEA

Teme esenţiale: varietatea; unitatea; împăr ţirea; asuprirea; cum este să fii„marginalizat”; cum este să fii o „minoritate”; exploatarea; intoleranţa; puterea;rezistenţa.Timp: 45 de minuteMedia de vârstă: de la 16 ani în sus



54

MATERIALE NECESARE

• Câte o copie a poeziei pentru fiecare participant• Definiţii pentru unii dintre termenii de la „teme esenţiale” (de mai sus),

care să fie puse peste tot în încă pere aşa încât toată lumea să le poatăvedea.

INFORMAŢII UTILESub-comandantul Marcos este un conducător Zapatista în Mexicul de sud. Cu câţivaani în urmă, guvernul mexican a încercat să-l discrediteze acuzându-l că estehomosexual, într-o regiune în care exista o repulsie totală faţă de bărbaţii care erauheterosexuali. El a replicat la această acuzaţie printr-o poezie. Pentru a afla mai multeinformaţii despre Sub-comandantul Marcos şi despre mişcarea Zapatista vă rugăm săvizitaţi următoarele adrese de internet: http://www.eco.utexas.edu/faculty/Cleaver/zapsincyber.html http://www.zmag.org/chiapas1/

http://www.mexconnect.com/mex_/zapat1.html http://www.cc.utah.edu/~sm1968/zapatista.html

ACTIVITATEA1. Asiguraţi-vă că grupul înţelege termenii din „Teme esenţiale”2. Facilitatorul va trebui să ofere câteva informaţii despre acest poem., întregului

grup. Asiguraţi-vă că grupul înţelege termenul de “Zapatista”, şi clarificaţiorice nelămurire cu privire la această poezie.

3. Daţi câte o copie a poeziei fiecărui participant.4. Cereţi ca fiecare participant să citească cu voce tare câte un rând din poezie,

până la sfâr şit.

5.

Înainte de următoarea discuţie, lăsaţi participanţii să se gândească pentrucâteva momente.

ÎNCHEIERE ŞI COMENTARII1. De ce a ales sub-comandantul Marcos să r ăspundă în acest fel?2. Care este reacţia celorlaţi în momentul în care el se identifică cu alte grupuri

marginalizate?3. Există vreo legătur ă între toate grupurile pe care Marcos le-a reunit la un loc?

Care este această legătur ă?4. Ce înseamnă să fii “o minoritate”? “ “Să fii asuprit”? “Să fii marginalizat”?

“Să fii exploatat”?

5.

Cum credeţi că am putea schimba aceste lucruri sau să punem capăt tuturor acestor nedreptăţi?

6. Ce credeţi că s-ar întâmpla dacă toate grupurile marginalizate pe care Marcosle-a menţionat în poezie, s-ar r ăzvr ăti împreună?

PROBLEME CARE SE POT IVISă ţineţi cont de faptul că această poezie şi discuţia legată de ea ar putea să provoaceunele reacţii în rândul participanţilor, cum ar fi de exemplu: să-i atingă emoţional peunii (în special pe aceea care se regăsesc în categoriile “marginalizate”) sau să-i facăsă se simtă chiar prost pe alţii (în special pe cei care apar ţin categoriilor ”dominante”). Fiţi pregătiţi să liniştiţi spiritele- să vă oferiţi pe dumneavoastr ă ca

exemplu este mult mai bine decât dacă faceţi referire la un participant. Unii participanţi vor refuza probabil, să se identifice cu vreo categorie sau să înţeleagă

http://www.mexconnect.com/mex_/zapat1.html

http://www.cc.utah.edu/~sm1968/zapatista.html

http://www.cc.utah.edu/~sm1968/zapatista.html

http://www.mexconnect.com/mex_/zapat1.html



55

poezia; dacă veţi discuta cât de puţin în detaliu despre faptul de a fi o minoritate poatesă-i facă pe oameni să se gândească la această problemă ca fiind reală şi mult maiaccesibilă. Înainte de a începe activitatea citiţi poezia de câteva ori pentru a vă simţisiguri pe sine şi pentru a nu avea nici o problemă.

“ Da, Marcos este homosexual. Marcos este homosexual în San Francisco,

Negru în Africa de Sud, şi Asiatic în Europa,Ş ican în San Ysidoro, Anarhist în Spania, Palestinian în Israel,

Indian din neamul maia pe str ă zile din San Cristobal, Evreu în Germania,Ţ igan în Polonia,

Mohican în Quebec, Pacifist în Bosnia,

Singura femeie din Metro la ora 22,Ţăran f ăr ă pământ,

Un gangster în ga şcă ,Ş omer,

Student nefericit,Ş i, desigur,

Zapatista în mun ţ i. Marcos reprezint ă toate minorit ăţ ile exploatate, marginalizate, asuprite care rezist ăcât rezist ă şi apoi spun”AJUNGE”. El reprezint ă toate grupurile care nu sunt

acceptate şi care doresc să aibă dreptul să ia cuvântul. Tot ceea ce se leag ă de putere şi de co ştiin ţ a curat ă a celor care au puterea să ne facă să ne sim ţ im a şa- acesta este Marcos.” Sub-comandantul rebel Marcos

*“Nu putem să rezolvăm problemele existente f ăcând apel la aceeaşi gândire cu care

le-am creat.” *

Albert Einstein

* „Dacă mă schimb pe mine înseamnă că pot schimba şi lumea.”

*Gloria Anzaldua



56

ANULAREA PRIVILEGIILOR

Teme esenţiale: privilegiile rasei; rasismul la nivel instituţionalTimp: 40-60 de minuteMedia de vârstă: de la 16 ani în sus

MATERIALE NECESARE

• Copii, pentru fiecare participant, ale materialului Anularea privilegiilor. .

INFORMAŢII UTILEMarea majoritate a oamenilor albi din Canada sunt de părere că rasismul nu-iafectează deoarece nu sunt oameni de culoare. Ei nu văd în faptul de a fi „albi” oidentitate rasială. De cele mai multe ori, pentru albi este mult mai uşor să privească ladezavantajele pe care le are rasismul asupra oamenilor de culoare, decît să recunoascăavantajele pe care le are rasismul asupra „albilor”. Această activitate are menirea săspună lucrurilor pe nume şi să evalueze modul în care „albii” beneficiază în urma

procesului de discriminare, în fiecare zi. Activitatea îi va ajuta pe participanţi săînceapă să simtă şi să se gândească şi ei la impactul pe care îl are rasismul asupraoamenilor de culoare, inclusiv şi la frustraţiile pe care aceştia le tr ăiesc în fiecare zi,care nu sunt numai rezultatul r ăutăţii unei singure persoane, ci a felululi în care estestructurată întreaga societate. Această activitate ne va ajuta să înţelegem mai binetoate aceste probleme şi să promovăm o motivare pozitivă pentru colaborarea tuturor oamenilor la lupta împotriva rasismului, care să pună capăt privilegiilor care suntacordate pe nedrept datorită culorii pielii.

Mulţi participanţi „albi” consider ă că această activitate le va deschide oamenilor şimai bine ochii, dându-le posibilitatea să afle cum funcţionează aceste privilegii. Mai

există şi alte privilegii care atacă statutul sexual, social, de limbă, etnic, de imigrant,etc., dar această activitate se concentrează asupra acelor privilegii care se datoreazămai mult culorii pielii decît altor factori. Peggy McIntosh, autoarea originală a acesteilucr ări descrie privilegiile „albilor” ca fiind: „un pachet invizibil de bunuri câştigate

pe nedret pe care pot să le număr în fiecare zi, dar intenţia mea a fost să păstreztăcerea cu privire la acestea şi să le uit. Privilegiile „albilor” sunt exact ca un rucksack f ăr ă greutate, în care găseşti provizii speciale, asigur ări, ustensile, hăr ţi, ghiduri, căr ţi,

paşapoarte, vize, haine, busole, echipament de prim ajutor şi cecuri bancare.”

* „Pot să creez un birou unde lumea se poate adresa pentru ca să discute despre

problemele legate de rasism şi despre drepturile omului. Voi propune ca încomunitatea în care locuiesc să fie mai multe emisiuni informative/materiale despre

rasism/ despre cultur ă , la televizor, la radio, în libr ării, etc.” *

ACTIVITATEA1. Împăr ţiţi participanţilor câte o copie a materialului intitulat Anularea

privilegiilor, pentru ca aceştia să citească şi să se gândească care situaţie deaici li se potriveşte în viaţa lor de zi cu zi. Cereţi-le să mai adauge orice

exemplu care le vine în minte. Discutaţi cu tot grupul.2. Apoi, împăr ţiţi participanţii pe perechi sau în grupe mici.



57

3. Apoi, cereţi-le participanţilor să se uite pe această listă şi să descopere caredintre aceste privilegii rasiste, pe care le au ei sau alte persoane, îi ajută cuceva. Cum ar fi de exemplu:Unele privilegii mă fac să mă simt ca acasă oriunde a ş merge....Unele dintre aceste privilegii le permit unor oameni să scape de frică , de

nelini şte, de sentimentul de a nu se sim ţ i bine-veni ţ i...Unele privilegii mă ajut ă să scap de unele pericole sau penalit ăţ i pe care le

sufer ă unii.....4. Reuniţi apoi întregul grup pentru discuţia finală.

ÎNCHEIERE ŞI COMENTARIIPoate că veţi dori să începeţi discuţia de încheiere prin menţionarea câtorva

probleme discutate în secţiunea precedentă şi să le explicaţi participanţilor căscopul acestei activităţi este acela de a a r ăta că rasismul nu înseamnă numai ur ă,ci mai înseamnă şi privilegii.Următoarele întrebări ar putea să vă ajute foarte multsă concentraţi discuţia. Dacă doriţi unele dintre aceste întrebări ar putea fi introdu-

se în prima etapă. Cât de greu vi s-a părut să umple ţ i aceast ă list ă? Ca anume a ţ i sim ţ it în acele momente?(de exemplu: neîncredere, furie, vină , etc.)

Exist ă regiuni în care oamenii au păreri diferite, sau au alte privilegii?Cunoa ştem noi oare felul în care sunt trata ţ i oamenii de culoare?

A ţ i reu şit să mai ad ăuga ţ i şi alte privilegii? Este mai u şor să vorbim despre consecin ţ ele dezavantajelor rasiste decât despreconsecin ţ ele privilegiilor rasiste ? De ce?Cum îi ajut ă aceste privilegii pe „ albi”?V ă sim ţ i ţ i cumva furios/furioasă , supărat/supărat ă , frustrat/frustrat ă? De ce?

Poate că veţi dori să citiţi câteva extracte de descrieri f ăcute la persoana întâidespre rasismul care îi afectează pe oameni în viaţa de zi cu zi.


1. Prin această activitate ne auto analizăm, şi de aceea s-ar putea ca pentru unii paricipanţi să fie dificil să facă acest lucru. Asiguraţi-vă că între participanţiigrupului cu care lucraţi există o anumită încredere.

2. Probabil că unor participanţi le va fi greu să accepte că au unele privilegiirasiste, iar auto-analiza cerută de această activitate s-ar putea să le producă

puternice sentimente de vină sau de negare a acestor privilegii. Pentru persoanele care apar ţin unei anumite gategorii care este dezavantajată pentruun alt motiv, s-ar putea ca acest lucru să li se par ă foarte dificil. De exemplu,femeilor „albe”, care sunt conştiente de existenţa fenomenului de discriminaresexuală, le va fi greu să discute separat despre consecinţele privilegiului de aavea o piele „albă” şi separat despre dezavantajele sexuale. Ţineţi cont detoate sentimentele şi părerile participanţilor, şi asiguraţi-i că în aceastăactivitate nu s-au discutat toate formele de asuprire existene la ora actuală înlume- ci mai degrabă, în această activitate s-a încercat să se sublinieze

discriminarea oamenilor, în funcţie de culoarea pielii. Dar, dacă totuşi seinsistă să se discute despre discriminarea sexuală, dumneavoastr ă puteţi oferi



58

opţiunea de a discuta puţin despre dublul avantaj pe care îl au oamenii „albi” – culoarea albă şi masculinitatea, dar apoi să reveniţi la discuţia iniţială.

3. După ce au analizat această listă în totalitate, unii participanţi ar putea să-şiexprime mulţumirea de a fi „albi”, deoarece lucrurile sunt mult mai simple

pentru ei. Aceasta este o reacţie normală şi sincer ă: aţi putea să o folosiţi

pentru a-i întreba pe participanţi următorul lucru:”Ce trebuie f ăcut pentru catoată lumea să se simtă la fel de „mulţumită”?

SURSA DE INFORMAREAdaptat după materialul Înva ţă-mă să vorbesc cu violen ţă:Un manual pentruinstructorii care lupt ă împotriva rasismului, Alma Estable, Mechtild Meyer şiGordon Pon, Ottawa, 1997. Bazat în original pe articolul publicat de PeggyMcIntosh, 1998. Adaptat cu permisiunea Congresului de muncă canadian.

*

„Nu voi uita niciodat ă că , cea mai puternică armă pe care o am estecapacitatea de a-mi împăr ţ i cu ceilal ţ i puterea şi privilegiul.

Pot să fiu sincer/sincer ă când vorbesc despre privilegiile mele.”

*



59

ANULAREA PRIVILEGIILOR DIN RUCKSACKUL FIECĂRUIA DINTRE NOI

Aceasta este o listă care ne arată câteva dintre privilegiile pe care le au persoanelecare au o piele”albă”. Citiţi toate aceste exemple şi identificaţi acele privilegii carevi se aplică dumneavoastr ă din cauza culorii pielii.

1.

Pot să dau drumul la televizor sau să deschid ziarul la prima pagină DA NUca să văd că persoanele care sunt de aceeaşi rasă cu mine sunt prezente pretutindeni.2. Dacă îmi doresc, pot să aleg să fiu totdeauna în compania oamenilorde aceeaşi rasă cu mine.3. Pot să spun ceva pozitiv despre cei din rasa mea f ăr ă să-mi fie frică că spun ceva rasist.

4. În momentul în care mi se spune despre moştenirea culturală aCanadei sau despre civilizaţia canadiană mi se arată de asemenea şi că oamenii de aceeaşi culoare ca mine au f ăcut-o să fie aşa.5. Pot să intru într-o galerie de artă şi să găsesc atârnate pe pereţi lucr ări

ale artiştilor de aceeaşi rasă cu mine.6. Pot să intru într-o universitate/şcoală şi să găsesc profesori de aceeaşirasă cu mine la toate departamentele.7. Pot să intru într-o frizerie şi să găsesc pe cineva care să ştie ce tunsoareîmi place.8. Pot să merg la orice reuniune culturală sau orice eveniment monden şişi să mă simt în largul meu.9. Pot să jur sau să nu r ăspund la scrisori, f ăr ă însă ca lumea să atribuie acest comportament la moravurile proaste sau la incultura rasei la careapar ţin.10. Pot să fac faţă cu bine la o situaţie provocatoare f ăr ă însă ca rasa lacare apar ţin să fie vorbită de r ău.11. Pot să critic guvernul şi să vorbesc despre cât de mult nu sunt eu deacord cu politicile sale, f ăr ă însă să mi se spună să mă întorc de unde amvenit dacă nu îmi place aici.12. Sut aproape sigur/ă că dacă aş dori să vorbesc cu o persoană aflată la conducere, aş discuta cu o persoană de aceeaşi rasă cu mine.13. Dacă sunt tras/ă pe dreata de un poliţai de la circulaţie, pot să fiusigur/ă că nu am fost oprit/ă din cauza rasei la care apar ţin.14. Pot să vorbesc depre str ămoşii mei f ăr ă însă să-mi fie ruşine de ceea ce au f ăcut ei în trecut.

15.

Pot să obţin un loc de muncă cu şanse egale de angajare, f ăr ă ca , colegii de muncă să bănuiască că am obţinut slujba din cauza raseila care apar ţin.16. Dacă ziua, sau să ptămâna, sau anul îmi merge prost, mă întreb dacă fiecare situaţie negativă are implicaţii rasiste.17. Pot să urc într-un autobuz , un tren sau să intru într-o cofetărie sau osală de clasă f ăr ă să-mi fie greu să mă aşez lângă cineva de aceeaşi rasă cu mine.18. Pot să mă tatuez sau să-mi acopăr corpul cu culori, care să se potrivească mai mult sau mai puţin cu culoare pelii.



60

*

„Nu este bine să aştep ţ i o recompensă pentru lupta ta. Răsplata este lupta propriu zisă , nu ceea ce câştigi. Deşi nu te po ţ i aştepta să înfrângi absurditatea lumii în care

tr ăieşti, trebuie măcar să încerci. Aceasta înseamnă moralitae, art ă . Aceasta este

via ţ a.”

* Phil Ochs

DATE ISTORICE IMPORTANTE

1627- „ Compania Charter a Noii Franţe” afirmă că, colonia (Canada) este numai pentru catolici.1629- Primul sclav adus în Noua Franţă, direct din Africa (Madagascar).1763- Proclamaţia regală afirmă dreptul de autoritate al britanicilor asupra pământului Canadei. Aborigenii sunt aduşi sub stă pânirea „Tratatului asupra pământului”, în special cel asupra rezervaţilor.1783- 3000 de sclavi negri sunt eliberaţi din coloniile americane în schimbul sprijinului acordat britanicilor de a intra în Canada. 1793- Actul de abolire al Statelor Unite ale Americii este aprobat (adică sclavii fugari sunt declaraţi liberi).

1807- Corpul legislativ al legilor canadiene spunea: „Orice persoană care este de religie ebraică sau profesează această religie nu are ce căuta în Camera Lorzilor şi nu are dreptul la vot”.1829- În acest an moare ultimul Beothuk din Noile teritorii: un întreg grup de aborigeni este şters de pe faţa pământului din cauza procedurilor de colonizare f ăcute în mod agresiv, în care drepturile aborigenilor erau considerate pe locul doi faţă de cele ale imigranţilor.1830- Începe „Călătoria subterană” în care sclavii din America erau transportaţi în secret peste graniţa cu Canada.1842- Din foştii sclavi americani se formează Africville la marginea Halifaxului, sub denumirea de Noua Scoţie. Nivelul de trai era foarte scăzut (de

exemplu, nu exista apă curentă, canalizare sau curent electric) cum era în Halifax, cu toate că această comunitate plătea aceleaşi taxe ca şi cei din Halifax. Pe la începutul anilor 1960 comunitatea a fost declarată o mahala şi a fost distrusă între 1964-1969. Rezidenţii au fost expropriaţi şi zona de locuit a fost efectiv dărâmată în întregime. Locul în care a fost odinioar ă Africville estre acum un parc pustiu.1858- Mary Ann Shadd înfiinţează în Toronto „Societatea împotriva sclavagismului”. Ca urmare a pledoariei ei împotriva rasismului, ea a fost o suporter ă înfocată privind drepturile femeilor. Shadd a fost prima ziaristă de culoare din America de Nord.1876- Este aprobat „Actul Indian” care prevedea asimilarea rapidă a aborigenilor

de către societatea „civilizată”.1884- Grupurilor aborigene de pe coasta de vest le este interzisă practicarea



61

Potlatch-ului, o ceremonie tradiţională a lor.1885- Este impusă o taxă importantă pentru imigranţii din China, care cerea ca fiecare persoană care era admisă să intre în ţar ă să plătească 50 de dolari (prin Actul de excludere al chinezilor).1900- Taxa impusă imigranţilor chinezi a crescut de la 50 la 100 de dolari.

1903- Taxa impusă imigranţilor chinezi creşte până la 500 de dolari. Din 1901 şi până în 1918 au fost strânse 18 milioane de doloari de la imigranţii chinezi (în comparaţie cu cele 10 milioane de dolari cheltuite cu promovarea imigr ării din Europa).1908- Între guvernele canadiene şi japoneze se stabileşte „Acordul domnilor”, care permitea intrarea în ţar ă numai a japonezilor care apar ţineau anumitor categorii.1910- Fermierii de culoare din Oklahoma doresc să vină în Canada pentru a scă pa de rasismul puternic care exista în Oklahoma. Câteva departamente care se ocupau de schimb au sunat în Ottawa pentru a preveni imigrarea oamenilor de culoare. Agenţi angajaţi de către guvernul canadian i-au întors pe oameni

din drum pe motive de „stricte probleme ” medicale şi de comportament. Se estimează că în perioada cuprinsă între 1896-1911 mai mult de un milion de americani au imigrat în Canada, dintre care mai puţin de 1000 erau americani de origine africană.1914- A fost introdus „Actul de măsuri a r ăzboiului”, prin care toate persoanele decente de origine germană sau austriacă care au sosit în Canada din 1902 erau considerate ca aliaţi ai inamicului.1915- Primul ministru Borden permite ca şi oamenii de culoare să se înroleze în primul R ăzboi Mondial (înrolările iniţiale erau numai pentru „albi”), cu condiţia ca aceştia să fie reuniţi în regimente formate numai din oameni de culoare sub conducerea ofiţerilor „albi”.1923- Este adoptat din nou „Actul de excludere a chinezilor” prin care s-a interzis imigrarea chinezilor din 1923 şi până în 1947.1933- Christie Pitts provoacă o revoltă în Toronto: un simplu abuz anti-semitic f ăcut de spectatori în timpul unui meci de basebal (între echipa Anglo- Saxonilor şi Evrei) se transformă într-o revoltă rasistă.1938- Evreii din provincia canadiană Manitoba MLA reuşesc să introducă cu succes Actul de Def ăimare a celor din Manitoba. Acest act a reprezentat primul grup care calomniza legea canadiană, şi permitea oricărui membru care apar ţinea unui grup religios sau rasist să solicite orice interdicţie de publicare a vreunui material în care se vorbeşte despre ura împotriva

evreilor.1939- Curtea Supremă a Canadei stabileşte că discriminarea rasistă este realizabilă din punct de vedere legal (În momentul în care lucr ătorul unei taverne din Montreal refuză să servească un client de culoare).1939- Ambarcaţiunea St.Louis porneşte din Germania cu 930 de refugiaţi evrei la bord. Nici o ţar ă din America nu le permite să ancoreze, inclusiv Canada. Vasul este for ţat să se întoarcă în Europa unde trei sferturi dintre refugiaţi sunt ucişi de nazişti.1941- După bombardarea Pearl Harbour-ului, în timpul celui de-al doilea r ăzboi mondial, japonezii din Canada sunt expulzaţi, for ţaţi să-şi schimbe domiciliul, şi sunt trimişi în tabere de detenţie în regiuni izolate, cum ar fi

BC, sudul Albertei şi Manitoba.1942- 22.000 de japonezi sunt expulzaţi din Canada, până la 100 de mile de



62

oceanul Pacific. Mulţi dintre ei sunt duşi în taberele de detenţie din BC, alţii sunt duşi în estul îndepărtat.Detenţia va continua până la sfâr şitul r ăzboiului.1945- Veteranii aborigeni care se întorc din r ăzboi se confruntă cu discriminarea

în ceea ce priveşte avantajele pe care veteranii le primesc. Veteranii evrei se întorc pentru a se confrunta cu restricţiile discriminatorii în momentul în care doresc să-şi cumpere case şi pământ, şi când doresc să beneficieze de facilităţile comunităţii respective şi de studii de specialitate.1947- Viola Desmond, o femeie de culoare, se uită la un film în Teatrul Roseland din New Glasgow, şi este arestată pentru că s-a aşezat într-o secţiune greşită (adică cea rezervată numai albilor).1947- În cele din urmă, japonezii din Canada sunt eliberaţi din taberele de detenţie şi din adă posturi.1947- Comunitatea asiatică din sudul BC-ului câştigă, în cele din urmă, dreptul de a vota la alegerilr federale şi de provincie (1948-pentru alegerile

municipale).1948- Corpul Legislativ General al Naţiunilor Unite adoptă Declaraţia Universală a Drepturilor Omului ca fiind „un standard general de realizare pentru toate popoarele şi naţiile lumii”. Declaraţia, care afirmă că „toţi oamenii se nasc egali şi au drepturi egale”, a constituit baza legislaţiei pentru drepturile omului în Canada şi în alte ţări.1950- Marea majoritate a aprovinciilor canadiene adoptă legislaţia care interzice discriminarea rasistă şi religioasă în obţinerea unui loc de muncă sau/şi în problema locuinţelor.1952- Noul Act de Imigrare dă guvernului puterea de a limita sau de a interzice acceptarea imigranţilor pe motive de „naţionalitate, cetăţenie, grup etnic, clasa sau aria geografică de origine, obiceiuri ciudate, deprinderi, mod de viaţă sau probabil incapacitatea de a fi pe deplin asimilaţi”.1960- Aborigenilor li se dă dreptul la vot. Înainte de 1960, persoanele aborigene care tr ăiau în rezervaţii nu aveau dreptul la vot.1962- Ontario adoptă primul cod provincial cuprinzător de drepturi umane, şi stabileşte prima comisie a ţării în ceea ce priveşte drepturile omului.1963- Pentru prima dată în istorie, canadienii au dreptul să înfieze copii din str ăinătate, care nu sunt „albi”.1963- Clasa de mijloc formată predominant din „albi”, din Etobicoke, Ontario îl alege pe Leonard Braithwaite, un negru, drept reprezentant al acestei clase

în legislaţia provincială. El este prima persoană de culoare care are prima funcţie oficială în Canada.1966- Prin Cartea Albă cu privire la Imigrare este eliminată orice formă de discriminare rasistă sau de naţionalitate pentru toate categoriile de imigranţi. Totuşi, numai după 10 ani Actul de imigrare a reuşit să elimine legea discriminării.1971- Guvernul Federal dezvăluie politica sa multiculturală, un angajament de care fiecare decizie a politici, inclusiv afacerile externe, imigrarea sau cetăţenia, va ţine cont pentru diversitatea culturală a Canadei, şi pentru interesul legitim al canadienilor pentru origini diferite.1971- David Lewis devine primul conducător evreu al unui partid federal în

momentul în care devine conducătorul Noului Partid Democrat. El a avut un rol esenţial în formarea acestui partid din 1961.



63

1972- Rosemary Brown este prima femeie de culoare din Canada, aleasă într-o funcţie oficială. Ea a f ăcut parte din legislaţia engleză din Columbia timp de 14 ani, înainte de pensionare.1977- Marion Ironquill Meadmore din Manitoba devine prima aborigenă care este admisă să profeseze ca judecător, din Canada.

1982- A fost adoptată Carta canadiană a drepturilor şi libertăţilor.1985- Parlamentul revocă o secţiune a Actului Indian care spunea că femeile aborigene care se vor căsători cu bărbaţi care nu sunt aborigeni nu vor mai avea „statutul de indience”.1986- A fost aprobat Actul federal de egalitate în obţinerea locurilor de muncă. Scopul acestui act era acela de a îmbunătăţi accesul la servicii şi la locuri de muncă din cadrul jurisdicţiei federale şi pentru femei, pentru aborigeni, pentru persoane handicapate, şi pentru membrii grupurilor rasiste.Oricum acest Act nu acoperea şi domeniul serviciilor publice federale.1988- 12.000 de japonezi din Canada, care au fost victimele detenţiilor de pe timpul celui de al doilea r ăzboi mondial au fost recompensaţi cu câte

20.000 de dolari fiecare, după ce parlamentul ş-a cerut scuze oficial.1988- Alegerea lui Ethel Blondin Andrew ca MP o face să fie prima femeie de origine aborigenă care are o funcţie în Camera comunelor din Canada.1995- Pentru a spori bugetul federal, guvernul impune dreptul de taxă pe pământ.Taxa de 975 de dolari trebuia plătită de toate persoanele adulte.În februarie 2000 guvernul a anulat această taxă pentru refugiaţi, dar a menţinut-o pentru imigranţi.1995- Sute de poliţai dezlănţuiţi şi de tr ăgători de elită au fost trimişi în parcul Ipperwash din Ontario să se confrunte cu 30 de aborigeni neânarmaţi, femei şi copii care demonstrau paşnic împotriva deposedării lor de pămînturi, de către armata Canadiană şi de către guvernul din Ontario. Trei demonstranţi au fost împuşcaţi, iar unul a fost ucis- activistul pentru drepturile pământului Dudley George. Poliţia nu a asigurat ambulanţe şi transport pentru aborigenii r ăniţi.1995- Parlamentul adoptă un Act de egalitate în ceea ce priveşte locurile de muncă, revizuit şi care trebuia să acopere şi serviciile publice federale.1998- Comitetul pentru drepturi Economice, Sociale şi Culturale al Naţiunilor Unite a hotărât că Guvernul canadian violează câteva drepturi fundamentale, hotărâte la nivel internaţional, pentru aborigenii din Canada.1999- Comitetul pentru Drepturile Omului al Naţiunilor Unite găseşte Canada vinovată de încălcarea obligaţiilor faţă de indigenii din Canada, conform

articolului I al Acordului Formal Internaţional privind drepturile civile şi politice.2000- Doi bărbaţi de origine aborigenă mor îngheţaţi la marginea Saskatoon-ului după ce au fost abandonaţi de poliţie. În aceste cazuri ofiţerii de poliţie sunt suspendaţi din funcţie, dar nu se face mare vâlvă la nivel naţional.2001- Amnistia Internaţională acuză Canada pentru violarea drepturilor omului în cazul aborigenilor, şi în special pe poliţia care a ucis oameni care apar ţineau Primelor Naţiuni.



64

* „Nu lucrurile se schimbă , ci oamenii.”

*Henry David Thoreau

RESURSE

Doriţi ca înaintea unei activităţi să fiţi mai bine informat? Aţi dori să citiţi lucr ăricare să se refere strict la rasism? Căutaţi vreo organizaţie a tinerilor care să lupteîmpotriva rasismului, în zona în care locuiţi? Aţi dori să aflaţi lucruri care nu v-aufost predate la şcoală la orele de istorie? Dar ce părere aveţi dacă v-aţi inspiradintr-un film?

Sper ăm că lista de resurse pe care vă vom prezenta-o mai jos să vă ofere r ăspunsulla câteva întrebări- şi încercaţi să aflaţi tot timpul tot mai multe informaţii.Notă: Versiunile acestei secţiuni în engleză şi în franceză nu sunt identice. Fiecareversiune cuprinde o listă proprie de resurse care au fost create doar în acest scop şicare sunt disponibile doar în limba respectivă.

ORGANIZAŢII CONDUSE DE TINERI ŞI CARE SE CONCENTREAZĂASUPRA PROBLEMELOR TINERILOR

Următoarea listă prezintă pe scurt câteva dintre organizaţiile care se găsesc în

diferite regiuni ale Canadei şi care sunt implicate direct sau indirect în iniţiativeletinerilor împotriva rasismului. Această listă ne prezintă doar câteva organizaţii, şinu are nici pe departe intenţia de a sugera că aceste organizaţii sunt mai bunedecât altele care nu au fost prezentate. Mai de grabă, noi am încercat să prezentămo mare varietate de organizaţii, în funcţie de regiune, de mărime sau de mandat.

REGIUNEA DE VEST

Societatea canadiană de cercetare şi educaţie anti-rasistă (SCCEAR)Societatea canadiană de cercetare şi educaţie anti-rasistă este o organizaţieimportantă în combaterea rasismului, stabilită în Columbia englezească, careasigur ă o mare diversitate de servicii. Printre aceste servicii, SCCEAR asigur ă

pentru activităţile cu grupuri, şi sarcini pe teme anti-rasiste şi pregătire pentrugăsirea soluţiilor non-violente în legătur ă cu rasismul şi ura dintre oameni. Maiofer ă şi sarcini pe teme culturale, de echitate, şi diferite probleme şi schimbări lanivel instituţional. SCCEAR este compusă în mare parte din tineri care se implicăîn programele şi iniţiativele acestei organizaţii.Telefon: 604-583-4136Internet: www.antiracist.com/youth/

Comitetul de eliminare a rasismului prin educaţie (CERE)

CERE este un grup de elevi de la liceele din Edmonton, Alberta care promoveazărespectul, acceptarea, egalitatea între şi pentru toate culturile lumii. Scopul lor este

http://www.antiracist.com/youth/

http://www.antiracist.com/youth/



65

acela de a informa lumea despre originea şi consecinţele rasismului, iar cel maiimportant scop este acela de a-i încuraja pe tinerii de azi să aibă o atitudine

pozitivă în ceea ce priveşte eliminarea discriminării rasiste.Fax: 780-434-0412E- mail: [email protected]

Alianţa Nordică Alberta privind relaţiile dintre rase (ANAPRR)Misiunea acestei alianţe este aceea de a continua scopurile de eliminare arasismului. Fiecare individ care apar ţine ANAPRR şi membrii organizaţiei cautăsă elimine discriminarea rasistă. Aceşti oameni îi încurajează pe copii, pe tineri şi

pe adulţi să respecte pe toată lumea şi să nu ţină cont de culoarea pielii, de rasăsau de religie.Telefon: 780-425-4644e-mail: [email protected] de internet: http://www.naarr.org

Fundaţia consiliului multicultural al pădurilor din Mill (FCMPM)Misiunea acestei fundaţii este să sporească conştiinţa oamenilor cu privire ladiferite valori culturale, să promoveze înţelegerea între oameni, parteneriatul şigândurile bune printre oamenii din pădurile din Mill, în special, şi între cei dinEdmonton în general, pentru ca mediul în care tr ăim să fie mai bun şi mai sănătos.Această fundaţie lucrează cu tineri prin intermediul „Curcubeului”- care este orevistă multiculturală pentru tineret- şi prin Cercul Multicultural pentru Tineret.Telefon: 780-496-2902e-mail: [email protected] de internet: www.incentre.net/mmcf

REGIUNEA CENTRALĂ

Clinica legală afro-canadiană (CLAC)CLAC este o organizaţie non-profit care a fost deschisă oficial în octombrie 1994cu scopul de a distruge atât rasismul de la nivelul sistemelor cât şi discriminarearasistă din Ontario, printr-o strategie interesantă a unui studiu de caz controversat.De aceea, o mare parte a muncii acestei clinici o reprezintă monitorizareaschimbărilor legislative, a dezvoltării regulate administrative şi juridice, şiangajarea acestei clinici în educaţia legală şi în avocatur ă, cu scopul de a eliminarasismul (în special rasismul împotriva negrilor).

Telefon: 416-214-4747e-mail: [email protected] de ionternet: http://www.aclc.net/

Culorile rezistenţei (CR) CR reprezintă o întregă reţea de oameni care se str ăduiesc, pe toate planurile, sădezvolte ideea existenţei mai multor rase şi politici anti-rasiste, în mişcarea împotrivacapitalismului global. Reţeaua CR este formată atât dintr-un grup consultativ deexper ţi cât şi dintr-un grup activ de exper ţi, care leagă problemele globale de cele cucare se confruntă comunitatea în care tr ăim, şi care asigur ă şi ofer ă sprijin, idei şistrategii peste hotare. Colectivul nostru include toate cele pe care le vom menţiona

imediat, dar nu se limitează la producerea de adrese de internet sau de articole



http://www.naarr.org/


http://www.incentre.net/mmcf


http://www.aclc.net/

http://www.aclc.net/


http://www.incentre.net/mmcf


http://www.naarr.org/





66

publicitare; la discutarea unor idei prin e-mail; sau la facilitarea unor sarcini şievenimente.E-mail: [email protected] de internet: www.tao.ca/~colours

Clinica legală sud-Asiatică din Ontario (CLSAO)CLSAO este o organizaţie non-profit care caută să înfiinţeze o clinică legală care săr ăspundă nevoilor Sud-asiaticilor cu venituri mici din Toronto. CLSAO a fostînfiinţată în anul 1999 de către avocaţi şi de către activişti de origine sud-asiatică, car ăspuns la îngrijor ările agenţiilor sud-asiatice în ceea ce priveşte necesităţile legale alesud-asiaticilor din Toronto, care nu erau asigurate de către clinicile legale existente.Telefon: 416-979-8611Adresa de internet: http://www.salc.bizhosting.com/

REGIUNEA ATLANTICULUI

Asociaţia Multiculturală a Noii Scoţii (Tinerii împotriva rasismului)Iniţiativa de pregătire a tinerilor împotriva rasismului a început în anul 1996 şi a fostsprijinită de şcolile de pe teritoriul Noii Scoţii. Acesta este un proiect care seadresează numai tinerilor; tinerii primesc pregătire anti-rasită şi de conducere.Asociaţia Multiculturală a Noii Scoţii (AMNS) a înţeles necesitatea tinerilor de avorbi cu alţi tineri despre rasism. Această organizaţie funcţionează din anul 1975 şi alansat un mare număr de proiecte bazate pe tema multiculturalismului şi a diversităţii.AMNS a reprezentat for ţa din spatele lui Bill 9, Actul care promova şi păstramulticulturalismul în Noua Scoţie.Telefon: 902-423-6534e- mail: [email protected] de internet: http://www.mans.ns.ca

Centrul cultural al oamenilor de culoare din Noua ScoţieCentrul cultural al oamenilor de culoare din Noua Scoţie organizează activităţi princare să sporească conştiinţa oamenilor despre istoria oamenilor de culoare dintr-o

perspectivă locală şi globală. Acest centru ofer ă un fel de program interactiv prinadresa de internet, şi promovează regulat numeroasele evenimente care s-au petrecutîn cadrul Centrului cultural al oamenilor de culoare.

Telefon: 1-800-465-0767e- mail: [email protected] de internet: http://www.bccns.com/

Elevii împotriva rasismului (EÎR)EÎR este un grup alcătuit în mare parte din elevi de liceu din regiunea Montcon, din

New Brunswick. De-a lungul anilor, acest grup de tineri a avut un rol extrem deimportant în promovarea problemelor legate de rasism, în şcoala lor şi în comunitateaîn care tr ăiesc.Telefon: 506-856-3470

Fax: 506-856-3313


http://www.tao.ca/~colours

http://www.salc.bizhosting.com/


http://www.mans.ns.ca/


http://www.bccns.com/

http://www.bccns.com/


http://www.mans.ns.ca/


http://www.salc.bizhosting.com/

http://www.tao.ca/~colours




68

pentru a consolida limba şi cultura Inuiţilor, şi pentru a asigura posibilităţi pentrutinerii din Inuit spre aş împlini visurile şi speranţele.Telefon: 613-238-8181Adresa de internet: http://216.191.232.181/itcyouth/contus.html

Reţeaua tinerilor aborigeni (RTA)Această reţea a luat fiinţă ca urmare a problemelor sociale şi de sănătate cu care seconfruntă tinerii aborigeni, din cauza îndepărtării lor de cultura aborigenilor dinCanada. Prin intermediul acestei adrese de internet încercăm să-i reunim pe tineri şi săle dăm o identitate culturală, pe teritoriul întregii ţări.Telefon: 1-866-459-1058Adresa de internet: http://www.ayn.ca/

Consiliul tinerilor aborigeni (CTA)

Misiunea principală a acestui consiliu este: să creeze un schimb pozitiv pentru tineriidin “Centru prieteniei” prin acceptarea, împuternicirea şi cultural or, crescând

procesul de comunicare, oferind pregătire şi posibilităţi de dezvoltare, crescîndnumărul tinerilor care se implică în mişcarea “Centrului prieteniei”, facilitânddezvoltarea conducătorilor tineri, asigurând conştientizarea oamenilor în legătur ă cu

problemele cu care se confruntă tinerii aborigeni din oraşe, şi păstrând şi promovândcultura şi moştenirea lor. Telefon: 613-293-4985Adresa de internet: http://www.auysop.com/ayc/ayc.html

Asociaţia femeilor originare din NWTAceastă organizaţie ofer ă programe de pregătire şi educaţionale pentru femeileoriginare din Arcticul de Vest, pentru ca ele să se poată implica mai eficient îndomeniile care le afectează viaţa şi la nivel economic, social, educaţional, emoţional,cultural şi politic.Telefon: 1-867-873-3152

*“Rasismul reprezint ă un element artificial şi cu caracter distructiv în spiritul

colectivit ăţ ii umane care are menirea de a fragmenta dorin ţ a natural ă a oamenilor de a se cunoaşte şi de a se iubi unii pe al ţ ii.” *

Jane Urquhart

http://216.191.232.181/itcyouth/contus.html

http://www.ayn.ca/

http://www.auysop.com/ayc/ayc.html

http://www.auysop.com/ayc/ayc.html

http://www.ayn.ca/

http://216.191.232.181/itcyouth/contus.html



69

*“ Ar trebui să creăm o lume mai bună în care să ne iubim unii pe al ţ ii.O lume încare să nu existe zgârcenie. O lume f ăr ă diferen ţ e rasiale, f ăr ă diferen ţ e sociale ţ i

f ăr ă represiune.” *

Fanny Perez Quezada

ORGANIZAŢII NAŢIONALE

Fundaţia canadiană privind relaţiile rasiale(FCRR)Sediul acestei fundaţii este în Toronto, dar activităţile sale au o sfer ă de acţiune lanivel naţional. FCRR are ca scop transformarea Canadei într-o ţar ă mai armonioasă

care să ţină cont de trecutul său rasist, care să-şi recunoască continuarea practicilor rasiste şi în prezent, şi care să se implice în crearea unui viitor în care toţi canadieniisă fie trataţi egal şi corect.Această fundaţie este alcătuită din tineri care se ghideazădupă moto-ul de pe internet (e-race-it!) faceţi-l să dispar ă! (RASISMUL). Fundaţias-a angajat în multe iniţiative care se concentrează asupra tinerilor, cum ar fi „Tineriiîmpotriva rasismului”.Telefon: 1-888-240-4936E-mail: [email protected] de internet: http://www.crr.ca/eraceit/

Consiliul Canadian pentru educarea multiculturală şi interculturală (CCPEMI)

CCPEMI este o organizaţie non-guvernamentală alcătuită din asociaţii multiculturale provinciale şi teritoriale, din consilii şi din organizaţii profesorale care reprezintădiversităţile culturale, lingvistice şi regionale din societatea canadiană. Printre celemai importanete obiective ale acestui consiliu-CCPEMI caută sprijinul societăţii

pentru a-i pregăti pe tineri să se implice pe deplin în societatea canadiană. CCPEMIîncearcă să-şi realizeze acest obiectiv prin intermediul diferitelor proiecte şi iniţiative

pentru tineret.Telefon: 613-233-4916E-mail: [email protected] de internet: http://www.ccmie.com/

Liga B`nai Brith pentru drepturile omului din CanadaB`nai Brith din Canada reuneşte în fr ăţii bărbaţii şi femeile de origine evreiască cuscopul de a servi comunitatea evreilor prin combaterea semitismului, a bigotismului şia rasismului atât din Canada cât şi din str ăinătate, prin participarea la activităţi careasigur ă securitatea şi supravieţuirea statului Israel şi a comunităţilor de evrei dinlumea întreagă, prin numeroase activităţi de voluntariat, prin cultivarea spiritului deconducător, prin acte de caritate, avocaţie şi prin intermediul relaţiiolr guvernamentale.Telefon: 416-633-6224

e-mail: [email protected] de internet: http://www.bnaibrith.ca


http://www.crr.ca/eraceit/


http://www.ccmie.com/


http://www.bnaibrith.ca/

http://www.bnaibrith.ca/


http://www.ccmie.com/


http://www.crr.ca/eraceit/




70

Comisia studenţilorComisia studenţilor a creat un for activ pentru tineret cu scopul de a conduce politica

publică.Cerinţele studenţilor au fost auzite; Rapoarte Naţionale sunt prezentate primului ministru, guvernatorului general, cabinetelor ministeriale, premierilor provinciali şi de afaceri, educaţiei, comunităţii, şi conducătorilor muncii de pe întreg

teritoriul Canadei.Printre activităţile studenţilor legate de anti-rasism, ComisiaStudenţilor a creat materiale de lucru pentru Ziua Internaţională pentru EliminareaDiscriminării Rasiste.Telefon: 416-597-8297E-mail: [email protected] de internet: www.tgmag.ca

Asociaţia studenţilor musulmani (ASM)ASM încearcă să promoveze credinţa şi învăţăturile Islamului prin studiul SfântuluiCoran şi ale tradiţiilor Profetului Mohamed. ASM mai ofer ă şi o platformă unde toţi

musulmanii pot veni să-şi pună în practică religia în timp ce diseminează informaţiicorecte pentru comunitatea care nu este musulmană.E-mail: [email protected] de internet: http://www.msa-natl.org/

* „Pot să-i critic pe aceea care pretind că au o dovad ă „ştiin ţ ifică” care cauzeaz ă

diferen ţ ele rasiale. Nu am să uit niciodat ă că rasismul este o problemă a oamenilor.

Pot să sper că rasismul nu va exista tot timpul.” *

CĂR ŢI (Canadiene)

FICŢ

IUNE

Pentru tineri:Un grup format dintr-o singur ă persoană de Rachna Gilmore

Flacăra vertical ă:un roman de Caroline B. CooneyS ărutul reginei bl ănurilor de Tomson HighwayObasan de Joy KogawaCum să ucizi un mierloi american de Harper Lee

A şteptând ploaia de Lewis W.Lucke Fa ţ a de şobolan deGarry Disher Ei, zgârcenie! De Ann Walsh

Viteza luminii Sybil RosenVara de 66 de dolari de John Armistead


http://www.tgmag.ca/


http://www.msa-natl.org/

http://www.msa-natl.org/


http://www.tgmag.ca/




71

Cercul libert ăţ ii de Phil Campagna De partea cui e şti tu? de Alan Gibbons

Pentru adulţi:

Imagini colorate de Himani BannerjiOra şul Hanovra de Michael M. Thomas

Pre ţ iosul aur, pre ţ iosul jad de Sharon E. HeiselCopilul marinar de Toni Morrison

Intermediarul de Malamud Bernard Îngrijitorii casei de Shirley Ann GrauSacrificiul de Adele WisemanTenta ţ iile marelui urs de Rudy WiebeCiocolata albă de Elizabeth Atkins Bowman

Pentru copii:

Peste strada Râului, editura Ted, Toronto: presa Kids Can, 2001 Luând apărarea ,Sylvia Gunneray,Richmond Hill, Ont.: Scholastic,1991Un uria ş pe nume Azalea, Vinita Srivastava; ilustrată de Kyo Maclear, Toronto; Sister vision, 1991Toate culorile curcubeului: o carte de pove şti multicultural ă , Vicki Rogers caalternative la rasism, Vancouver:Pacific Educaţional Press, 1990

Magee cea maniacă: un roman, Jerry Spinelli. Boston:Little, Brown, 1990 Pia ţ a îngerilor , Brian Dozle.Vancouver: Douglas şi McIntyre, 1984

* „Rasismul este un fenomen social.

Pot să g ăsesc modalit ăţ i prin care diferite organiza ţ ii comunitare să coopereze pentru a promova rela ţ ii rasiste pozitive.”

*

AUTO-BIOGRAFII: Auto-biografia lui Malcolm al zecelea de Alex Haley şi Malcolm Al Zecelea (El-HajiMalik El-Shabbazz)

Negru ca şi mine de John Howard GriffinCea mai important ă băt ălie a lui Mohamed Ali : Cassius Clay vs. Împotriva Statelor Unite Ale Americii de Howard L. BinghamVia ţă furat ă: C ăl ătoria unei femei credincioase de Rudy Wiebe şi Yvonne Johnson

Furtună în sufletul meu: o femeie mohicană ia cuvântul de P. Monture-Angus Lunga cale spre libertate de Nelson Mandela



72

NON-FICŢIUNE

Aborigenii şi Rasismul în Canada: o bibliografie adunat ă din mai multe păr ţ iBeverly K. Jacobs şi Darlyn Mentor, Toronto: Fundaţia canadiană de relaţii rasiale,

2001 Anti-islamul în mass media: un studiu de caz. Congresul islamic canadian,Waterloo:CIC,1998

Educa ţ ia anti-rasist ă: teorie şi practică G.Dei, Halifax: Fernwood, 1996Con ştiin ţă , evaluare, ac ţ iune....un instrument de lucru pentru educatorii care lupt ăîmpotriva anti-rasismului în sistemul de învăţământ Mechthild Meyer şi AlmaEstable, Ottawa: Margin, c 1996

În spatele măştilor: rasă , gen şi subiectivitate. Amina Mama, London: Routledge,1995

Ruperea t ăcerii, Adunarea Primelor Naţiuni, Ottawa: AFN, 1994 Privirea ochilor că prui: pedagogia şi practica scrisului Asiei de sud în Canada,

Ashok Mathur, 1999 Primele Na ţ iuni ale Canadei: o istorie a fondatorilor din timpuri str ăvechi, O.Dickason, Toronto: McClelland şi Stewart, 1992

Diaspora Caraibilor din Toronto: să învăţăm să tr ăim cu rasismul , F. Henry,Toronto:U of T press, 1994Canalul surfingului: discu ţ ii despre rasă şi despre distrugerea tineretului din zilelenoastre, Henry A. Giroux, Toronto: Canadian Scholars Press, 1997

Intr ări închise: cultura canadiană şi imperialismul , A. Itwaru şi N. Ksonzck,Toronto: TSAR, 1994Codarea culorilor: o istorie legal ă a rasismului din Canada, 1900-1950. ConstanceBackhouse, Toronto:U of T Press, c 1999Culoarea democra ţ iei: rasismul în societatea canadiană , Frances Henry, Carol Tator,Winston Mattis, şi Tim Rees , a doua ediţie Toronto:Harcourt, 2000Culoarea banilor: câ ştigurile diferen ţ iale printre grupurile etnice din Canada, K.Pendakur şi R. Pendakur, Ottawa: Departamentul moştenirii canadiene, 1995

Nedreaptatea criminal ă: rasismul în sistemul de justi ţ ie criminal ă Ed. Robynne Neugebauer, Toronto: Canadian scholar press, 2000 Diversitate, Mobilitate şi schimbare: dinamicile comunit ăţ ilor de negri din Canada,J.L.Torczzner,Montreal: McGill School of social work, 1997

Retragerea ESL-ului: mitul echitabilit ăţ ii educa ţ ionale , D. Watt şi H.Roessingh,Calgary:U of C, 1994.

Actele împotriva rasimului: Cum să ne cre ştem copiii într-o lume multicultural ă Ed.Maureen T. Reddy.Seatle:Seal Press,1996Cum să ne g ă sim calea: regândirea rela ţ iilor etnoculturale din Canada W. Kymlicka.Toronto: Oxford University press, !998Ura la cel mai înalt nive: abuzul de utilizare a internetului Liga împotriva def ăimării.

New York: ADL; 1997 Imperiul invizibil: rasismul din Canada M. Cannon. Toronto: Editura Random, 1995Ultimii pa şi spre libertate: evolu ţ ia rasismului din Canada John Boyko, a doua ediţie,Winnipeg: J. Gordon Shillingford, c 1998S ă-i privim pe albi direct în ochi: genul, rasa şi cultura în desenele animate şi în

sălile de clase. S. Razack, Toronto:U of T press, 1998

Perspectivele rasismului şi a sectorului de servicii umane. Ed. C. James. TorontoU of T press, 1996



73

Putere, ştiin ţă şi educa ţ ie anti-rasist ă: un cititor critic. Ed. George J. Sefa Dei şiAgnes Calliste, Fernwood, c 2000

Rasă , drepturi şi lege în Curtea Supremă a Canadei: studii de cazuri istorice J.Walker. Toronto: Societatea Osgoode pentru istoria legală a Canadei şi WilfridLaurier University Press, 1997

Stereotipurile rasiste în presa na ţ ional ă F. Henry şi C. Tator. Ottawa:Fundaţiarelaţiilor rasiale din Canada Rasializarea crimei de către mass media scrisă F. Henry. Toronto: UniversitateaPolitehnică Ryerson

Rasismul din şcolile canadiene Ed. I. Alladin; Toronto: Harcourt Brace, 1996 Rasismul în arte: studii de cazuri de controverse şi conflicte C. Tator, F. Henry şi W.Mattis. Toronto: U of T press, 1998

Rasismul ame ţ it : confruntarea construc ţ iilor Hollywoodiene cu cultura Afro-americană Vincent F. Rocchio. Boulder: Westview, 2000

Re/Vizionarea: perspectivele canadiene privind educa ţ ia africanilor din ultima perioad ă a secoluliui 20 Eds. V. D,Oyley şi C. James, Toronto: Captus, 1998

Zgârierea suprafe ţ ei: Gândirea feminist ă anti-rasist ă din Canada A. Robertson,Toronto: Presa Femeilor, 1999Urmărirea atitudinilor canadienilor fa ţă de rela ţ iile rasiale şi etnice din CanadaConsiliul canadian al creştinilor şi evreilor. Toronto: Decima Research, 1993Spre libertate: experien ţ a afro-canadianăK. Alexander şi A. Glaze. Toronto:Umbrella, 1996

Rela ţ ii inegale: o introducere la dinamicile aborigene, de rasă şi etnice din CanadaA. Fleras şi J. L. Elliott, a doua ediţie, Scarborough: Prentice Hall, 1996

Nestabilirea rela ţ iilor: universitatea ca loc de băt ălii H. Bannerji, L. Carty, K. Delhi,S. Heald şi K. Himmanji. Presa femeilor, 1991

Eurocentrismul negândit: multiculturalismul şi mass-media E. Shohat şi R. Stam.London: Routledge, 1994

P ăreri sincere: probleme aborigen-canadiene Eds. D. Long. Şi O. Dickason. Toronto:Harcourt Brace, 1996

Internetul urei: în miezul problemelor canadiene pentru a g ă si o re ţ eacorespunzătoare Warren Kinsella, Toronto: Harper Collins, 2001

*

„Nu de cuvintele duşmanilor noştri ne vom aminti , ci de t ăcerea prietenilor noştri.” *Martin Luther King Jr.



74

* „F ă ceva sau nu face deloc. Nu esist ă numai încercare.”

* Yoda in The Empire Strikes Back

Materiale educaţionale/de pregătire

Următoarea listă vă prezintă câteva resurse educaţionale care pot fi folosite în clasăsau în alte locuri unde se face educaţie. Resursele prezentate nu sunt neapărat cele mai

bune, dar noi am creat această listă pentru ca dumneavoastr ă să vă formaţi o ideedespre materialele disponibile. Dacă intraţi pe adresele de internet care apar la fiecareresursă, în cele mai multe cazuri, veţi găsi cataloage sau rezumate de resurseeducaţionale care pot fi folosite de profesorii şi educatorii care luptă împotrivarasismului.

Titlul: Nu putem învăţ a ceea ce nu ştim: profesori „albi”, şcoli multiculturaleOrganizaţia: Presa colegiului profesoralLimba: EnglezaAdresa de internet: http://www.teacherscollegepress.com/multicultural_studies.html

Titlul: Prea multe fire: Ţ eserea unui ghid pentru profesorii din întreaga ţ ar ăOrganizaţia: Presa educaţională a PacificuluiLimba: EnglezăAdresa de internet: http://www.pep.educ.ubc.ca/anti.html

Titlul: Documente de prezentare (diferite documente şi activităţi care se adaugă la prezentarea celei de a doua şcoli)Organizaţia: Consiliul şcolii districtuale din Toronto (CŞDT)Limba: EnglezăAdresa de internet: http://www.tdsb.on.ca/instruction/areasofstudy/equitypages.html

Titlul: Atât cât soarele va r ă sări şi apele vor curge: bro şur ă cu sarcini despredrepturile pământului şi negocieriOrganizaţia: Coaliţia drepturilor aborigenilor

Limba: Engleză şi francezăAdresa de internet: http://www.aboriginalrightscoalition.caE-mail: [email protected]

Titlul: Înva ţă-mă cum să mă exprim furtunos: Un manual de preg ătire pentruinstructorii care lupt ă împotriva rasismuluiOrganizaţia: Congresul muncii din CanadaLimba: EnglezăAdresa de internet: http://www.clc-ctc.ca

http://www.teacherscollegepress.com/multicultural_studies.html

http://www.pep.educ.ubc.ca/anti.html

http://www.tdsb.on.ca/instruction/areasofstudy/equitypages.html

http://www.aboriginalrightscoalition.ca/


http://www.clc-ctc.ca/

http://www.clc-ctc.ca/


http://www.aboriginalrightscoalition.ca/

http://www.tdsb.on.ca/instruction/areasofstudy/equitypages.html

http://www.pep.educ.ubc.ca/anti.html

http://www.teacherscollegepress.com/multicultural_studies.html



75

Titlul: Istoria rasismului în minute (I.R.Î.M.)Organizaţia: Consiliul de educaţie Tim Mc.Caskell, din TorontoLimba: EnglezăRelaţii la: (416) 397-3345

Titlul: 101 instrumente pentru toleran ţă: Idei simple pentru promovarea egalit ăţ ii şi sărbătorirea diversit ăţ iiOrganizaţia: Centrul de justiţie pentru săracii din sudLimba: EnglezăAdresa de internet: http://www.splcenter.org/

Titlul: Dosarele Y: ghidul fundamental de resurse ale tinerilor Organizaţia: Comisia studenţilor şi altele comisiiLimba: Engleză

Telefon: (416) 652-2273E-mail: [email protected]

* „Pot să sugerez comunit ăţ ii/ şcolii/ familiei să dezvolte o politică împotriva tuturor

formelor de discriminare rasist ă . Pot să organizez un festival intercultural sau muzical.”

*

FILME

Titlul: Asumarea unei sarcini (1996)Adresa de internet: http://www.nfb.ca/

Titlul: Prejudecat ă: monstrul din noi (1996)Adresa de internet: http://www.ku.com/

Titlul: Revizuirea mozaicului: Arti ştii de cinema canadieni vorbind despre rasă(1995)

Adresa de internet: http://www.mendel.ca/

Titlul: O umbr ă de ur ă: o istorie despre intoleran ţ a din America (1995)Adresa de internet: http://www.splcenter.org/teachingtolerance/tt-1c.html

Titlul: Educa ţ ia anti-rasist ă: totul începe în noi(1993)Adresa de internet: http://www.ednet.ns.ca/learning.html

Titlul: Pentru Angela (1993)Adresa de internet: http://www.nfb.ca/

Titlul: Ur ă sc coresponden ţ a (1999)Adresa de internet: http://www.mediaprojects.org/

http://www.splcenter.org/


http://www.nfb.ca/

http://www.ku.com/

http://www.mendel.ca/

http://www.splcenter.org/teachingtolerance/tt-1c.html

http://www.ednet.ns.ca/learning.html

http://www.nfb.ca/

http://www.mediaprojects.org/

http://www.mediaprojects.org/

http://www.nfb.ca/

http://www.ednet.ns.ca/learning.html

http://www.splcenter.org/teachingtolerance/tt-1c.html

http://www.mendel.ca/

http://www.ku.com/

http://www.nfb.ca/


http://www.splcenter.org/



Titlul: Cel cu ochii alba ştri (1996)Adresa de internet: http://www.newsreel.org/resource.htm

* „ Ş tiin ţ a înseamnă putere.”

*Francis Bacon

NOTE:

_____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________

_____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

combaterea rasismului prin educatie

Documents