combat ere a si avertizarea la musca verzei

5/14/2018 Combat Ere A Si Avertizarea La Musca Verzei - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/combat-ere-a-si-avertizarea-la-musca-verzei 1/6

AVERTIZAREA ŞICOMBATEREA LA MUSCA VERZEI

( Chortophilla brassicae)



Prognozarea apariţiei atacului unui anumit organism dăunator sau grupe de organismedăunătoare şi emiterea ulterioară a avertizărilor pentru efectuarea unei intervenţii de protecţiea plantelor prezintă mare însemnătate pentru desfăşurarea corectă în timp şi spaţiu aactivităţilor de combatere. Este bine de ştiut din timp ce organisme dăunătoare există într-ozonă pentru culturile agricole aflate în vegetaţie precum şi potenţiale niveluri de atac pentru acunoaşte ce spectru de mijloace de combatere trebuie folosit, ce sistemă de maşini trebuieutilizată pentru aplicareaacestora şi momentele optime de intervenţie pentru ca pagubele să fie cât mai mici,

interventiile cât mai puţine, efectele economice să fie maxime iar cele ecologice să fie minimÎn general, în protecţia plantelor organismele dăunătoare nu se combat în totalitate,operaţie care ar fi excepţional de costisitoare şi greu de realizat. Totuşi pentru unele organismdăunătoare a căror dezvoltare este rapidă, pe arii largi producând adevărate epifitii sauepizootii se poate practica fenomenul de eradicare. Pentru aceasta apelându-se la metodele şimijloacele sectorului operativ de protectie a plantelor.Urmărirea îndeaproape a focarelor în care apar astfel de organisme precum şi împiedicareaextinderii pe arii largi a propagulelor acestora sunt elemente de carantina fitosanitara. Acestesunt susţinute de un cadru legal adecvat şi sunt de competenţa admisntraţiei guvernamentale.

2



MUSCA VERZEI ( Chortophilla brassicae) este răspândită în Europa şi Africa de Nord. Înţara noatră se întâlneşte şi produce pagube culturilor de vărzoase şi ridichi în toate bazinelelegumicole.Pagubele pot trece peste 60%.Cele mai mari pagube au loc în primele douăgeneraţii ale dăunătorului la semincerii de varză şi conopidă şi la culturile de varză, înainte de

formarea căpăţânii.În stadiu de larvă, atacă rădăcina din care nu rămân decât nişte fibre celulozice. Infestareaculturii are loc imediat după plantare chiar şi în faza de răsad, când zona coletului este încăverde. Atacul devine evident după 30-40 zile de la plantare prin ofilirea plantelor şi uscarea lototală.

Ecologie şi biologie

Pragul biologic : t0=9°,0,Pragul de prolificitate : 0= 14°,0,Optimul termic: 01= 28°,0,

Constanta perioadei de incubaţie: K= 56°,iar Ecuaţia incubaţiei:14 (13°― t0 =(5(20°― t0).În condiţiile ţării noastre dăunătorul are 3 generaţii pe an: generaţia de primăvară( G1)IV –

VI, generaţia de vară ( G2)VI – VII, generaţia de toamnă( G1)VII – IV care iernează în înstadiul de pupă în sol la 5 -10 cm adîncime, mai rar în cotoarele de varză, conopidă etc..Muştele apar din sol primăvara, la sfârşitul lunii aprilie, când se plantează în câmp răsadurilede varză. După 3- 4 zile are loc copulaţia , iar la 8 – 15 zile ponta. Incubaţia durează alteaproximativ 8 – 15 zile. O femelă depune 120 – 300 ouă, izolat sau grupat ( 2-3) în zonacolatului. La o singură plantă se pot găsi adesea un mare număr de ouă, depuse de mai multefemele.

După eclozare larvele pătrund în tulpini unde se hrănesc cu ţesuturile fragede.Prima generaţie se dezvoltă în răsadniţe şi în câmp pe culturile timpurii..

3



Plantele atacate prezintă frunzele lăsate la pământ, colorate verde închis, cu timpul stagnând îdezvoltare şi uscându-se. Răsadul este atacat în mod special. Plantele mai dezvoltate, chiar dacă nu pier ca urmare a atacului, dau producţii scăzute. Larvele muştei sunt vectori ai

bacteriei Bacillus carotovorus, care produce putrezirea rădăcinilor de varză şi a altor crucifere

În luna iunie are loc înpuparea în sol. Stadiul de pupă durează 2 – 3 săptămâni, uneori maimult. Adulţii apar în a 2 – a jumătate a lunii iunie. Femelele depun ouăle pe plantele de varzăde toamnă sau pe cele semincere.

Metodica prognozei constă în colectarea materialului biologic, care se colectează toamna , îlunile octombrie - noiembrie din solul aflat în vecinătatea coletului sau a rădăcinilor plantelo

de varză, unde larvele din generaţia de toamnă ( G3 ) se transformă în pupe. Se colectează 50 – 600 pupe care se introduc în pământul din cuşti, la o adâncime de 5 – 10 cm. Se lasă săierneze în condiţii naturale, pe sol într – un loc special amenajat pentru instalarea cuştilor deavertizare sau în platforma staţiei meteorologice.Pimăvara în luna aprilie se fac observaţii pentru stabilirea datei de apariţie a primelor muşte şa curbei de zbor a acestora.În prima şi a doua generaţie materialul biologic se colectează din tulpinile de varză atacată,unde larvele se transformă în pupe.

Metodica avertizării

Stabilirea termenelor de avertizare a tratamentelor se face după criteriul biologic şiecologic.Acesta constă în stabilirea termenelor decombatere în funcţie de data apariţiei primelor muşte sau de curba de apariţie.

Data apariţiei primelor muşte se stabileşte prin observaţii directe în cuştile de avertizare primăvara la începutul lunii aprilie, după ce temperatura depăşeşte 9°C. Momentul începeriitratamentelor este la 8 – 10 zile de la data apariţiei primelor muşte, deoarece până la apariţialarvelor este necesar acest interval, perioada fiind suficientă pentru pregătirea combaterii. Dacă se ia drept metodă de emitere a buletinelor de avertizare curba de zbor , momentul optimde combatere se consideră data indicată de maximul curbei de apariţie deoarece aceasta

coincide cu o perioadă de 8 – 10 zile de la data apariţiei primelor muşte. Ţinând cont că timpunecesar până la apariţia primelor larve este de 8 – 10 zile rezultă că buletinele de avertizare selansează ca şi în primul caz la data apariţiei primelor muşte.

Schema ciclului biologic a muştei verzei ( Chortophilla brassicae), după A. Săvescu

4



Scheme de tratamente

În combaterea muştei verzei se aplică schemele 2 + 1 +1, sau 2 + 2 + 1Primul tratament se efectuează la generaţia de primăvara la plantare, când plantele semocirlesc la rădăcini cu o mocirlăcompusă din pământ amestecat cu Aldrin (20) pulbere, sauHecotox (1,5) pulbere, al doileatratament se aplică la 10 zile de la primul, iar al treilea la 10zile de la al doilea, ultimele două la o normă de 35 kg /ha

În cazul generaţiei a doua, avertizarea tratamentelor se face şi la generaţia de primăvară.

5



BIBLIOGRAFIE1. P. Paşol şi colab. ENTOMOLOGIE HORTICOLĂ vol II Tipo Agronomia Cluj-Napoca 19

2. Dr. doc. A.Săvescu şi colab. PROGNOZA ŞI AVERTIZAREA IN PROTECŢIA PLANTELOR EAgrosilvică

3. Dr. doc. A.Săvescu, Dr. doc C. Rafilă PROGNOZA IN PROTECŢIA PLANTELOR Ed. CereşBucureşti 1978

6

combat ere a si avertizarea la musca verzei

Documents