colocviu-chirurgie1

7/25/2019 Colocviu-Chirurgie1

1/67

1 1) Organizarea i volumul serviciului chirurgical. Etapale:punctul ambulator medical, spitalul de circumscriptie, spitalulraional, sectiile specializate republicane. Rolul serviciului deurgent.

2 Sectia de chirurgie generala functioneaza de obicei in cadrul spitaluluiteritorial si trebuie sa asigure bolnavul cu o asistenta medicala de inalt nivelprofesional , ingrijire deosebita , alimentatie individuala in timpulspitalizarii.Spatiile functionale:serviciul de primire,blocul operator,salile depansament,salonul de terapie intensiva,salile necesare activitatii personaluluisanitar,statie de sterilizare,sala de pansamente.Deasemenea se gasescsaloane pentru bolnavi,Sali de primire a vizitatorilor ,bai si grupuri sanitare.

Acordareaajutorului chirurgical populaiei este repartizat n etape !i depinde deurgena patologiei. Asistena chirurgical curativ !i consultativ se acord npoliclinici, secii de chirurgie generale !i specializate din spitalele raionale,municipale!i republican.

" 2) sepsia. !e"enitia. #surile de pro$la%ie a in"ectiei aeriene&'n sectiile de chirurgie, blocul operator, sala de pansamente)

sepsia # totalitatea metodelor ndreptate spre prevenirea ptrunderei microbilor nplag, organismul pacientului, realizndu$se condi%ii de interven%ie la adpost degermeni.&egea fundamental a asepsiei: totul ce contacteaz cu plaga trebuie s 'e steril.E%ogen,se consider infecia, care nimere!te n plag din mediul care nconjoarbolnavul: din aer (infecia prin aer) cu picturi de saliv !i de alte lichide (infeciaprin picturi), de pe obiectele, care vin n contact cu plaga (infecie prin contact), depe obiectele care rm*n n plag (suturi, drenaje, etc.), a!a numite infecii prinimplantare.Endogense consider infecia, care se gse!te n interiorul organismului sau petegumentele lui (piele, tubul degestiv, cile respiratorii etc.). +nfecia endogenpoate ptrunde n plag direct sau prin vase (pe cale limfogen sau hematogen).

entru respectarea asepsiei n timpul operaiilor n blocul operator trebuierespectat devizarea n zone a ncperilor.-n zona steril " # sunt incluse ncperile cu cele mai stricte cerine: slile deoperaie !i camera de sterilizare (n cazul c*nd lipse!te secia de sterilizarecentral).-n zona 2 # a regimului strict se refer ncperile, care direct sunt legate de sala deoperaie sala de pregtire preoperatorie sala de anestezie.-n zona / # zona regimului limitat # o alctuiesc ncperile pentru pregtirea !ipstrarea s*ngelui, pentru pstrarea aparatajului mobil pentru deservirea slilor deoperaie, biroul chirurgilor, asistene medicale, laboratorul pentru analize urgente.-n zona 0 # zona regimului spitalicesc obi!nuit # include ncperile n care intrarea nueste legat cu trecerea prin camera de dezinfecie sanitar: biroul !efului blocului de

operaie, a asistentei medicale !ef !i camera pentru lengerie murdar !i de!euri.-n timpul lucrului se respect curenia, compresele !i tampoanele de tifon mbibatecu s*nge sau secreie din plag se arunc n ligheane speciale. 1sudatul !i puroiuldin plag sau caviti se colecteaz cu aspiratorul ntr$un vas nchis.3urenia n sala de operaie se face cu pruden pe cale umed.1ist urmtoarele metode de curenie n sala de operaie.

" ". 3urenia curent n timpul operaiei: in'rmiera str*nge tampoanele !icompresele nt*mpltor czute pe podea !i !terge podeaua murdar de sngesau eudat.


2/67

2 2. 3urenia slii de operaie dup 'ecare operaie./ /. 3urenia zilnic dup 'nisarea operaiilor obi!nuite sau urgente.0 0. 3urenia general a slii de operaie, care se face conform unui plan ntr$o

zi c*nd nu se fac operaii, o dat pe sptm*n.4 4. Dimineaa nainte de a ncepe lucrul, suprafeele orizontale(du!umeaua,

mesele, pervazurile) se !terg cu o c*rp umed, pentru a strnge praful depus

peste noapte. Aceast metod se nume!te prealabil.

5emperatura aerului din sala de operaie trebuie s 'e ntre 22 # 2463 la oumeditate de 467 !i cu o ventilaie ce asigur schimbul aerului de /$0 ori pe or.

5emperatura mai nalt provoac transpiraie, infect*nd astfel tegumentele cubacterii din glandele sudoripare. 5emperatura joas poate provoca rcirea bolnavilor!i crea condiii pentru dezvoltarea complicaiilor.-n cazul c*nd se folose!te epuratorul de aer staionar se asigur schimbul aeruluicurit de 06 de ori ntr$o or. -n afar de aceasta dezinfectarea aerului din sala deoperaie !i pansamante se face cu lmpi ultraviolete bactericide.

" () #suri de pro$la%ie a in"ectiei prin contact. #etodele clasicei contemporane de prelucrare a m'inelor chirurgului&enumerati)

&a nceput cu ajutorul unei perii !i a spunului se spal palma, apoi partea dorsal a'ecrui deget, spaiile interdegitale !i loja unghial, de eemplu a m*inii st*ngi. &afel se dezinfecteaz degetele m*inii drepte. Apoi se spal suprafaa regiuniimetacarpiene dorsale !i ventrale mai nt*i la m*na st*ng !i apoi la cea dreapt, !i

n sf*r!it se spal antebraul. &a sf*r!it nc o dat se spal loja unghial.Se !terg m*inele cu o compres steril !i se dezinfecteaz cu antiseptice n aceia!isuccesiune.8etodele clasice de dezinfectare a m*inilor chirurgului sunt: 9iurbringher, Alfeld,Spasocucoi$;ocerghin. 8etodele 9iurbringher !i Alfeld au doar o importtanistoric.

#etoda pasocuco*+i -ocerghin.-n cazul utilizrii accestei metode nu este necesar de a spla n prealabil cu apntrebuin*nd peria !i spunul. 8etoda se bazeaz pe dezolvarea cu soluie deamoniac a grsimilor de pe suprafaa !i din porii pielii !i ndeprtarea mpreun cusoluia a bacteriilor.8etodica: soluie proaspt !i cald de amoniac de 6,47 se toarn n dou ligheanesterile. 3u o compres steril se spal m*inile n consecutivitatea descris mai sustimp de / minute, mai nt*i ntr$un lighean, apoi timp de / minute n altul. Dupaceasta m*inile se !terg cu un prosop steril sau compres !i timp de 4 minute sedezinfecteaz cu alcool de .8uli chirurgi badijoneaz lojile unghiale cu tinctur de iod. regtirea m*inilorpentru operaie trebuie s prevad:

". ndeprtarea de pe suprafaa pielii m*inilor a murdriei !i a bacteriilor.2. distrugerea bacteriilor rmase pe m*ini./. tbcirea pielii pentru a nchide canalele glandelor sebacee !i sudoripare.0. inofensivitatea pentru piele.1ste imposibil de a obine o sterilitate absolut a minilor pe tot parcursul operaiei.-n legtur cu aceasta este necesar de a izola pielea m*inilor de plaga operatorie cumnu!i.? alt metod de dezinfectare a m*inilor este utilizarea pervomuruluisau /0(amestec de ap oigenat !i acid formic !i bigluconat de clorheidin (hibitan).


3/67

-nainte de dezinfectarea m*inilor cu pervomur, m*inile se spal cu ap !i spun(fr perie # timp de " min.). Se !terg cu o compres steril. Apoi m*inile sedezinfecteaz timp de " min. cu soluie 3$0 sau pervomur ntr$un lighean emailat, se!terg cu o compres steril !i se mbrac mnu!ile sterile.

" 0) E%pres metodele de prelucrare a m'inelor &cu bigluconat declorhe%idina i alcool etilic)

8*inile se spal cu spun !i se !terg cu o compres steril, apoi timp de 2$/ min. sedezinfecteaz cu un tampon de vat muiat n soluie alcoolic de 6,47 declorheidin.&a metoda de splare a m*inilor bazat numai pe tbcirea pielii se referdezinfectarea m*inilor timp de "6 minute cu alcool de . Splarea m*inilor cu ap

n acest caz nu se recomand, pentru c aceasta nrute!te procesul tbcirii.Aceast metod nu a cptat o larg ntrebuinare din cauza siguranei insu'ciente.-ns metoda tbcirii se recomand n lipsa apei calde sau mnu!ilor sterile.

" ) #etodele de sterializare a mnuilor i de prelucrare ac'mpului de operatie &rossch/3ilonci+ov, metodele

contemporane)&a dezinfectarea c*mpului operator se utilizeaz cu succes metoda @rossich$9iloncicov # badijonarea cu soluie alcoolic de iod 47. rima badijonare seefectueaz nainte de aplicarea pe c*mpul operator a lengeriei sterile, a doua # dupizolarea c*mpului de operaie cu lengerie steril, a treia # nainte de suturarea pielei!i a patra # dup aplicarea suturilor la piele.Deci, iodul tbce!te pielea !i ptrunz*nd n ad*ncul pliurilor !i porilor, odezinfecteaz.-n ?ccident pe larg se utilizeaz dezinfectarea c*mpului operator cu soluie dehibiscrub, hibitan !i betadin.

4)#etodele de sterilizare a instrumentelor &enumerati).

terilizarea instrumentelor tioase i cu lentileSterilizare: 9izic (mecanic, cldur, rad B sau ionizante, S) 3himic (formol,oid de etilen, glutaraldehida)+nstrumentele necesare pentru operaie se sterilizeaz prin 'erbere n soluie de 27de hidrocarbonat de sodiu sau n ap timp de 26 # /6 minute din momentul c*nd a

nceput 'erberea. +nstrumentele de tiere !i de nepare n cazul 'erberiindelungate se tocesc, de aceea ele se 'erb separat timp de / minute fradugarea hidrocarbonatului de sodiu !i se in n alcool de


4/67

5)terilizarea materialului de pansament i lengerie &metodii,principii) #etode de control a calittii steralizrii

5ot materialul de pansament trebuie supus sterilizrii (tifonul, tampoanele, vata).8aterialul de pansament se sterilizeaz n sterilizator sub aciunea temperaturii

nalte.1ist 2 tipuri de aparate pentru sterilizare: n primul rnd se utilizeaz vapori Cuizicu temperatura de "663 n al doilea se utilizeaz vapori sub presiunea ridicat cutemperatur mai mare de "/63. Sterilizarea cu vapori Cuizi este nesigur, 'indccea mai ridicat temperatur n aparat ("663) nu distruge bacteriile sporulate,tetanosul, antraul, etc. entru aceasta este nevoie de o temperatur nu mai micde "263.ontrolul sterilit*ii3ontrolul sterilitii materialului n autoclave se efectueaz prin metode directe !iindirecte.8etoda direct # bacteriologic nsm*narea de pe materialul de pansament !ialbituri sau utilizarea testelor bacteriologice.entru efectuarea testelor bacteriologice sunt utilizate eprubete cu culturi demicroorganisme nepatogene sporulate, care mor la o anumit temperatur.1prubetele se introduc n interiorul casoletei, iar la 'nisarea sterilizrii sunt

ndreptate la laborator. &ipsa de cre!tere a microbilor con'rm sterilitateamaterialului. Acest test se efectueaz o dat la "6 zile.8etodele indirecte # sunt utilizate permanent la 'ecare sterilizare. entru aceasta sefolosesc substane cu un anumit punct de topire acidul benzoic ("263), resorbcina(""


5/67

8ateriale sintetice:foarte rezistente ,se pot prelucra usor,foarte bine toleratemonosau poli'lamente,'rele resorbabile se prepara prin polimerizare. Deon (sedescompune in organism prin hidrolizafara sa determine fenomene derespingere,dupa descompunere nu se produc fenomene inCamatorii,se prezinta inmanunchiuri ,sau cu ace atraumatice.

7) ntisepsia. !e$nitia si istoria &emel8eis, 9aster, ister ).#etodele antisepsiei.9rincipii generale.ntisepsia &anti/contra F septi+os/putred) totalitatea mijloacelor prin care seurmareste distrugerea germenilor patogeni prezenti intr$o plaga, in mediu sautegumente.ister ( "2E # "


6/67

himica # metoda de combatere a infectiilor in plaga, in baza carora se utilizeazasubstantele chimice ce eercita actiune bactericida si bacteriostatica, cu aplicarelocala N sistemica.Antsisepticele chimice se grupeaza in : haloizi(cloramina,preparate de iod), saruri ale metalelor grele&nitrat de Ag$ sol apoasa, dicloruramercurica, saruri de Ag$colargol si protargol), alcool &alcool etilic)aldehide&formaldehida, lizoform, cide), "enoli&Acid carbolic, ihtiol) coloranti&

albastru de metilen, verde de briliant) acizi&acid boric si formic) baze&clorura deJO/) o%idati&h2o2, perhidrol, permanganat de aliu) detergenti&clorheidina,roal) derivati nito"uranici&furacilina) derivati ai 6/i%ichinolonei&enteroseptol)derivati ai hino%alinei&!=O>=!=?), = ?=@RO#=!AOBB=, sul"amide,antiseptice de origine vegetala...

#ecanica/ inlaturarea mecanica amiHo din plaga, utilizind urmatoarele procedee :" ". @oaleta plagii se efectuiaza practic la 'ecare pansament, inlaturind

material de pansamnet imbibat cu secret, se prelucreaza piele ain jurul plagii,eudatul purulent,tesut. necrotice libere etc. Pespectarea acestora duce lainlaturarea 6 7 microbi din plaga.

2. 9relucrarea chirurgicala primara(primele "2h).+ncizia plagii,recesurilor acesteea, ecizia marginilor, peretilor si fundului plagiiin limitele tesuturilor sanatoase, se$nlatura toate tesuturile lezate, infectate,imbibate cu singe.Pestab %es.lezate.Aplicarea suturilor primare, primare ntrziate =z, p.amnate z, secundare /sepitelizare./. 9relucrarea chirurgicala secundarJecrotomie -nlt corpi strini Pevizia canalului colec%iei puurlente&argirea canalului si ori'ciului etern cu lichidarea recesurilorDrenarea plgii

11.ntisepsia biologica.9rincipii contemporane deadministrare si caile de administrare a C. omplicatiileantibioticoterapieintisepsia biologica grup preparate ce ac% asupra c.microbine Qi toinelor Qigrup subst ac% prin macroorganism ampli'cnd propriet%ile neHspeci'ce aorganismului.&a antisepticele biologice se refera (AR, fermenti proteolitici, bacteriofacgii siantitoine LseruriL )Baccin Anatoine snge lasma +g 8etiltiouracilrupuri de baza a C :

" @rupul penicilinei

2 enicilinile semisintetice: ampicilina/ 3efalosporinele: efzol,claforan0 Aminogligozide: gentamicide4 5etraciclinele= 8acrolideE Pifamicine

omplicatiile antibioticoterapiei :


7/67

" $ Reactii alergice. Se manifesta prin eruptii cutanate, dereglari respiratorii,spasm bronsic, pina la dezvoltarea socului ana'lactic.

2 $ ctiune to%ica asupra organelor interne. Se afecteaza mai frecventauzul,'cat si rinichii

/ $ !izbacterioza(modi'carea microCorei organismului) este caracteristica laadministrarea enterala am AR, mai frecvent intilnita la copii si la administrea

indelungata a AR in doze mari.0 $ 3ormarea bacteriilor rezistente # complicatie ce cauzeaza infectia

antibioticoerapiei.

9rincipii contemporane de administrare" 1. Antibioticoterapiea treb sa 'e administrata conform unor indicatii2 2. 1ste obligatorie determinarea sensibilitatii microCorei din plaga/ (. treb de efectuat proba de sensibilitatii la AR0 0. la necesitatea tratam indelungat cu AR aceste treb sa 'e schimbate la

'ecare 4$E zile, pHu a evita adaptarea microCorei.4 . 3u scopul in tesi'carii actiunii Ab , treb de combinat AR cu diferit spectru

de actiune

= 4. 1ste necesaa combinarea cailor de administrare (locala si sistemica)E 5. Asocierea cu alte substante antiseptice(fermenti proteolitici etc.)

12.Demoragia.!e$nitie.auze si clasi$carea hemoragiilor.Demoragia este revarsarea singelui din patul vascular ca rezultat al lezariitraumatice sau dereglarea permiabilitatii peretelui vascular.lasi$care :

" !upa principiul anatomic :2 rteriala revarsarea singelui in jet pulsativ, de culoare purpurie

rosie. Volumul piederii de singe este determinat de calibrul vasului sicaracterul lezarii (completa & incompleta)

/ enosa revarsare continua a singelui de culoare visinie. La lezareavenei regiunii gitului este pericol de embolie gazoasa.

4 apilara hemoragie mixta, determinata de lezarea capilarelor si- avenelor si-a arterelor de calibru mic

4 9arenchimatoasa hemoragie din organe parenchimatoase !cat,lien,rinichi, plamin. "#p esenta sunt hemoragii capilare, dar sunt mai

periculoase, din cauza particularitatilor anatomice.=E !upa mecanismul aparitiei :Daemoragia per re%in hemoragie la lezarea traumatica a

vasului.Se$ntilneste celmai des." Daemoragia per diabrosin hemoragie la erodarea peretelui

vascular(distrucite, ulceratie, necroza), ca rezultat a unui procespatologic(imCamatie, proces canceros etc)

2 Daemoragia per diapedesin hemoragie ca rezultat a dereglariipermiabilitatii peretelui vascular la nivel microscopic(in avitaminoza 3,uremie scarlatina, sepsis ,etc)

/ 0 !upa re"erinta la mediul e%tern :


8/67

4 E%terna revarsarea singelui in mediul etern.Asemenea hemoragiieste usor de diagnosticat

= =nterna singele se revarsa in cavitati interne N intratisularE 9ropriu/zis interne hemoragii in cavitati ce nu comunica cu mediul

etern(hemoperitoneum, hemotorace, hemopericardium) avitare

< =ntratisulara"6 o $itehie # hemoimbibitii intradermale"" o $urpura # hemoimbibitii submucoase"2 o %ematom # hemoragie in tesuturi cu formarea unei cavitati in interiorul

careea de determina singe cu chiaguri"/ Demoragii interne e%teriorizate # hemoragii in cavitati interne ce

comunica cu mediul etern."0 "4 !upa tipul aparitiei :"= 9rimare / hemoragia ce apare la momentul traumei"E ecundare hemoragia care apare peste un interval de timp de la

momentul traumei si poate ' :" 9recoce / de la citeva ore de la traumapin la 0$4 zile, cauza 'ind sau

alunecarea ligaturii de pe vas N deplombajul vasului din cauza ruperiitrombului primar

"< o Bnitara hemoragia ce sa repetat intr$un singur epizod26 o Recidivanta / hemoragia ce se repeta mai mult de un epizod2" @ardiva / determinata de distructia peretelui vascular ca rezultat al

unui proces purulent in plaga22 o Bnitara2/ o Recidivanta2024 !upa evolutie :

2= cuta hemoragia are loc intr$un scurt interval de timp2E ronica / hemoragie lenta in cantitati mici(oculta)22< !upa gradul &volum circulant sangvin) pierdut :/6 gr. 1&usoara) pierderea pin la 1;/12F &;;/5;; ml)/" gr. 2&mediu) pierdere pin la 1/2;F &1;;;/10;; ml)/2 gr.(&grava) # pierderea pin la 2;/(;F &1;;/2;;;ml)// gr.0 &masiva) pierdereaG(;F &G2;;; ml)

auza este determinata de lezarea vasului sangvin provocata de un oarecareagent : trauma , erodarea vasului in cazul diferitor boli si procese purulente,tensiune arteriala ridicata, coborirea brusca a presiunii atmosferice, dereglarea

permiabilitatii vasului poate ' cauzata de modi'carile chimice ale singelui, actiuneatoinelor, dereglarea echilibrului de vitamine din organism.

1(. Reac*iile compensatorii ale organismului Hi modi$crilepatologice 'n hemoragii.

REI= OR?=#BB= DE#OR=E-n hemoragii cronice pierderea chiar a unei cantiti mari al B3S (467) poate

s nu provoace pericol pentru pacient, pe c*nd ntr$o hemoragie acut pierderea


9/67

D E # O R =

cderea J nemie

Oipotonie (!oc hipovolemic)OipoemieOipoie tisular (SJ3, 3ord).

=. 3aza ini*ial:spasmul primar vascular venosmobilizarea s*ngelui din depozitetahicardie

spasmul vasului lezat F tromboza lui

===. 3aza terminal:dereglri de microcirculaieacidoztoemie

paralezia centrului de respiraie !i stopuldecentralizarea hemodinamicii.

==. 3aza de com/pensare:

Oemodiluie3entralizarea hemodinamicii (spasmul secundar)

mrirea contra$ciilor cordului

hiperventilare4.mecanismul renal de compensarea pierderilor

unimomentan a unei cantiti al B3S de 067 este considerat incompatibil cuviaa.


10/67

10. emiologia hemoragiilor interne Hi e%terne. Semne generale i locale nhemoragii

Semnle clinice locale

-ntr$o hemoragie etern stabilirea diagnozei este destul de simplu !i rm*ne de stabilit numaiapartenena anatomic $ este o hemoragie arterial, venoas sau capilar. 8ai complicat estestabilirea diagnozei de hemoragie ntr$o hemoragie intern. 5abloul clinic local ntr$o hemoragie internpropriu zis va ' alctuit de semnele clinice ale acumulrii de lichid ntr$o cavitate intern nchis !i desemnele clinice ale dereglrii funciei organului comprimat cu s*ngele revrsat. De eemplu: nhemotorace vor ' semnele de acumulare al lichidului n cavitatea pleural # diminuarea respiraie,sunet mat percutor !i dereglarea funciei plm*nului comprimat #dispnoe n hemartrosis # bombareareliefului articular, balotarea patelei !i dereglarea funciei articulaiei date n hemopericard # dilatareahotarelor percutrii ale cordului !i dereglarea funciei lui # tamponada cordului !.a. Semnele locale aleunei hemoragii interne eteriorizate vor ' acele ce denot eteriorizarea s*ngelui eterior:hematomezis # vom cu s*nge (care poate ' sub form de Kza de cafea sau s*nge neschimbat cucheaguri) melen # scaun lichid de culoare neagr ca pcura # caracteristic unei hemoragii @+hemoptozis # hemoragie din cile respiratorii epustais # hemoragie nazal metroragie # hemoragieuterin hematurie # hemoragie din cile urinare.

emnele generale ale hemoragiei:- paliditate- 5ahicardie semnele clasice- Scderea presiunii arteriale- Slbiciune- Bertijuri- -ntunicare !i stelue n faa ochilor- Senzaia de insu'ciena a aerului- @reuri.

1.aracteristica hemoragiilor interne&intratisulara, cavitara)+ntr$o hemoragie interna stabilirea diagnozei de hemoragie este mai complicat dedeterminat.5abloul clinic local intr$o hemoragie interna propriu$zisa va ' alcatuit dinsemne clinice ale acumularii de lichid intr$o cavitate interna inchisa si de semneleclinice ale dereglarii f$ei oraganului comprimat cu singe revarsat.

" $ =ntratisularain urma careea prin acumulare locala de singe se formeaza unhematom. Aceastea se poat poduce oriunde in organism, dar obisnuit acesttermen se refera la spatiile conjuctive de clivaj de la nivelul membrelor, inspatiul retroperitonial si mediastin.

2 $ avitara(eteriorizata) semnele locale ale unei astfel de hemoragii suntacelea ce denota eteriorizarea singelui in eterior:" Dematomezis/ voma cu singe ce care poate ' sub forma de zat de

cafea N singe neschimbat cu cheaguri.2 #elena #scaun lichid de culoare neagra ca pacura caracteristic unei

hemoragii @$/ DE#O9@OA= hemoragie din caile respiratorii0 Epusta%is hemoragie nazala4 #etroragie # hemoragie uterina= Dematurie/ hemoragie din caile urinare.

14.aracteristica hemoragiilor e%terne+ntr$o hemoragie eterna stabilirea diagnozei este destul de simplu de stabilit numaiapartenenta anatomica, este o hemoragie :


11/67

" rteriala $ sangele tasneste din plaga, este pulsatil (cu mici intreruperi) sieste rosu deschis, incarcat cu oigen, curge spre tesuturi.? astfel dehemoragie duce la instalarea rapida a anemiei acute. oate provoca rapidmoartea

2 enoasa$ curgerea sangelui este mai lenta, fara presiune, in Cu continuusi de un rosu inchis, incarcat cu produsi toici, curge spre plamani

/ apilara # se caracterizeaza prin singerarea itregii suprafete a ranii,vaselor mici si capilare. 1ste usor de oprit, cantitatea sangelui ce curge 'indmica

15.9ericolul si consecintele hemoragiilor.&Enumerati)" Oemoragiile sunt periculoase dHe dezvolta o anemie acuta si$o anemizare

cerebrala.Rolnavul poate deceda in urma dereglarii f$ilor centrilor vitali. ?hemoragie in care 5A scade pin la 6 mm Og N Ob scade cu "H/ din valoareinitiala este periculoasa pHu viata, dHe procese de compensatie aleorganismului nu reuses sa se dezvolte.

" =n hemoragii interne, singele revarsat poate :" o oate comprima organul de importanta vitala (plamin, inima, creier etc)2 o Deregla f$ia lui si crea un obstacol direct pHu viata bolnavului/ o 3omprimarea vaselor ce alimenteaza tesuturile ,poate duce la gangrena

membrului0 o &a lezarea venelor mari este pericolul aparitiei emboliei gazoase4 o Singele revarsat in tesuturi N cavitati prezinta un mediu nutritiv pHu

microbilor45 16. Demostaza primara: "actorii vasculari si trombocitariOemostaza 'ziologic spontan este determinat de urmtorii factori:

- 9actorul vascular- 9actorul celular (trombocitar)- 9actorul plasmatic (sistema de coagulare !i anticoagulare).&a trauma vasului are loc vasoconstricia cu dereglarea hemodinamicii !i crearea condiiilor mai

favorabile pentru crearea trombului. Anume dereglarea integritii vasului starteaz urmtoarelemecanisme de coagulare: celular !i plasmatic.

-n mecanismul celular al hemostazei se deosebesc trei faze:- + $ adhezia trombocitelor # este determinat de modi'carea potenialului electric al vasului

lezat !i n acest proces particip colagenul, glucoproteina +b, factorul van Bilibrant, ionii decalciu !i alt. Aceast faz dureaz c*teva secunde

- ++ # agregarea trombociteloro 9aza iniial # iniierea eliberrii substanelor biologic active: AD9, adrenalina, trombinao 9aza de agregare secundar # are loc activarea trombocitelor, formeaz metabolii cu

acidul arahidonic !i secreteaz serotonin, care deminuiaz Cuul sanguin ctre ariaafectat

o 9aza de formare a eucozanoidelor (ni!te compu!i ce ntresc agregarea trombocitelor)

- +++ # formarea cheagului trombocitar # ca rezultat al interaciunii trombocitelor agregate,trombinei !u a 'brinei.6

17. Demostaza secundara &coagularea): "actorii plasmaticiDemoragii ecundare hemoragia care apare peste un interval de timp de lamomentul traumei !i poate ':

" recoce # de la c*teva ore de la traum p*n la 0$4 zile, cauza 'indsau alunicarea ligaturii de pe vas, sau deplombajul vasului din cauzaruperii trombului primar


12/67

2 o 'nitar # hemoragia ce sa repetat ntr$un singur epizod/ o ecidivant # hemoragia ce se repet mai mult de un epizod0 5ardiv # determinat de distrucia peretelui vascular ca rezultat al

unui proces purulent n plag2 o 'nitar*/ o ecidivant*

istema de coagulare &mecanismul plasmatic)Sistema de coagulare a s*ngelui este realizat de "/ factori ai coagulrii. 3u ecepia a ionilor

de 3aF, factorului B+++, tromboplastinei !i a factorilor trombocitari toi factorii de coagulare suntsintezai n 'cat.9rocesul de coagulare a sKngelui este "ormat din trei "aze:

- faza + # faza de formare a tromboplastinei tisulare !i al s*ngelui- faza ++ # trecerea protrombinei n trombin

faza +++ # fomarea 'brinei

2;.#etode de hemostaza provizorie. =ndicatii si metode de aplicare agaroului. omplicatiile

" Aplicarea pansamentului comprensiv2 ozitia ridicata a membrului

/ 9leiunea maimala a membrului in articulatie si comprimarea vaselor dinaceasta regiune

0 3omprimarea digitala4 Aplicarea garoului= Aplicarea pensei hemostatice pe vasul singerind in rana

=ndicatii&in caz de hemoragii arteriale masive ,atunci cind nu este posibilarealizarea hemostazei prin alte metode+n cazul amputarii(taierii sau sectionarii unui membru)#etode de aplicare a garouluirin aplicarea garoului se realizeaza comprimarea tesuturilor moi ale membruluiimpreuna cu vasele sangvine si comprimarea lor la os.

5ehnica aplicrii garoului n cazul hemoragiei este urmtoarea: n jurul bazei

membruluiridicat se aplic garoul puternic ntins cu care se nf!oar membrul de 2$/ ori. entru a prevenistrangularea pielei sub garou se pune un !erveel, o bucat depnz, haina. @aroul se aplic mai sus de locul traumat !i mai aproape de plag na!a fel ca artera s 'e coprimat complect. Dac garoul a fost aplicat corect,hemoragia se stopeaz, dispare pulsul periferic, tegumentele membrului devinpalide.@aroul se aplic la o distan de ran, deasupra cotului sau a genunchiului,prin str*ngere treptat. &a 'ecare "4$26minute, garoul se desface pentru a permites*ngelui s circule. Acesta se mentine nu mai mult de 2h # vara si "h iarna, pHu a nuproduce necroza tesuturilor.omplicatiile$comprimarea trunchiurulor nervoaseodata cu arterele ce conduce la parezasau paralezii a mmbrului.$pericolul gangrenei membruluila utilizarea garoului mai mult de 2 ore.$ suprimarea circulatiei atenuiaza rezistenta tesuturilor la infectie simicsoreaza capacitatea de reginerare.$ suprimarea aportului de ?2 la tesuturile membrului creaza conditiifavorabile pentru dezvoltarea infectiei anaerobe.


13/67

21. indromul de coagulare intravascular desiminat &=!):semiologia, diagnosticul,principiile de pro$la%ie Hi tratamentul.

roces ecesiv de activare a mecanismelor hemostazeirocesul canceros sau esutul traumatizat sau necrotizat elimin factorii tisulari ncirculaie, iar Cora bacterian gram$negativ elimin endotoinele, care activeaztreptele cascadei de coagulare.Adiional de aciunea directa al endotoinelor asupra factorului Oageman (factorT++), ele provoc sinteza ecesiv al factorilor tisulari ai monocitelor !i celulelorendoteliale.Aceast suprafa celular activat, ulterior accelereaz reaciile de coagulare.Aceast stimulare trombogenic puternic este cauza depoziiei tromburilor mici !iembolizrii vastei reele microvasculare.Aceast faz trombotic timpurie al 3+D sindromului este urmat de faza de irosireprocoagulant !i 'brinoliz secundar.9ormarea continue al 'brinei !i 'brinoliza declan!at conduce la hemoragii cuepuizarea factorilor de coagulare, a trombocitelor !i apariia efectuluiantihemostatic al productelor defragmentate a 'brinei.

!ou "azeale sindromului 3+D: + faz$ faza de hipercoagulare 9aza ++ # faz de hipocoagulare.

8ajoritatea pacienilor prezint erupii hemoragice cutanate, submucoase hemoragiimasive din plgile chirurgicale !i locurile venepunciilor fr tendin de coagulare.8ai rar dar apare acrocianoze periferice, tromboze !i modi'cri pregangrenoase adegetelor, !i al apeului nasului ,$ regiuni unde circulaia s*ngelui este esenialredus cauzat de vasospasm !i microtromburi.3orme: acut, subacut sau cronic cu tulburri hemoragice de importan maimic.@ratament

$ formele hemoragice severe ('brinogen U 6,4 gHl,trombopenie) 9ibrinogen, masatrombocitar plus tratamentul !ocului$ formele medii ('brinogen 6,4$" gHl, trombocite U "66 666Hmmc) lasm proasptcongelat, heparin,$ formele u!oare se administreaz plasm congelat, factor B.

22. Demostaza de$nitiva. caracterizati metodele mecanica, $zica, chimica,biologica.813AJ+3$ ligaturarea vasului in rana sau simpla aplicare a suturii vasculare,pansament compresiv si tamponament. avantajul ligaturarii vasului consta inaplicarea ligaturii departe de plaga in tes. nemodi'cate, ceea ce este mai putinpericulos si mai comod. Aplicarea suturii vasculare prezinta o metoda idealade

hemostaza 'inda segmentul lezat al arterei poate ' inlocuit cu un vas conservat sauo proteza vasculara pentru a restabili circulatia.9+V+3$aceasta metoda se bazeaza pe utilizarea temperaturilor joase de a provocaspasmul vascular, iar a celor ridicate pentru a coagula singele. entru racire seutilizeaza apa rece, ghiata, cu care se umple punga de cauciuc shi se aplica peregiunea lezata. Acum se utilizeaza bisturiul electric (electrocuagularea) caredezvolta o temperatura ridicata si coaguleaza tesuturile si vasele in locul de contactastfel permite oprirea hemoragiei.3O+8+3$include utilizarea substantelor vasoconstrictoare si preparate caremaresc


14/67

coagulabilitatea singelui. aceasta metoda de hemostaza se utilizeaza rar. e: lahemoragii a mucoaselor se utilizeaza sol. adrenalina (":"666). entrucoagulabilitate se utilizeaza: clorura de calciu.

R+?&?@+3$poate ' impartita in urmatoarele grupe:$tamponarea ranii singerinde cu propriile tes. a bolnavului(tes. adipos,

muschi, fascie) $transfuzia cantitatilor mici de singe, palsma proaspata,ser, masa trombocitara, 'brinogen. Administrarea compleuluiprotrombinic, globulina A antihemo'lica.$administrarea de vitamine$administrarea intramulscular a serului uman sau animal.$administrarea locala a derivatilor singelui(tombina, burete hemostatic, tamponbiologic antiseptic).

2(. rupele de s'nge. istemele de antigeni a sKngelui Hi rolul lor 'npractica medical. Demaglutinarea.

rupa de sKnge# este o combinare de semne imunologice !i genetice normale,determinate prin ereditate !i reprezint o calitate biologic individual.

-n "


15/67

aglutininele # anticorpi.Peacia de aglutinare are loc atunci, c*nd aglutinogenii eritrocitelor donatorului

nt*lnesc n plasma primitorului aglutininele respective (A se nt*lne!te cu X, R # cuY, regula lui ?ttenberg).

Deci, conform acestei reguli sunt aglutinate numai eritrociteledonatorului.

-n corespundere cu regula ?ttenberg este posibil transfuzia nu numai as*ngelui de aceiea!i grup.1ritrocitele grupei ? (+) # nu conin nici un aglutinogen !i nu are loc

aglutinarea nici cu un ser de alte grupe. Deci, s*ngele de grupa ? (+) poate 'transfuzat !i la persoanele cu orice grup sangvin.

-n serul sangvin de grupa AR (+B) nu sunt aglutinine, de aceea eritrocitelealtor grupe de s*nge nu vor ' aglutinate !i respectiv persoanelor de gr.AR (+B) poate' transfuzat s*nge de orice grup.

Pegula ?ttenberg poate ' utilizat doar numai la transfuzia a 6,4 litri de s*ngedonator.

-n cazul pierderilor masive de s*nge $ transfuzia unei cantiti mai mare de s*nge,aglutininele plasmei donatorului nu sunt su'cient diluate n serul recipientului !i

astfel pot aglutina eritrocitele pacientului. Din aceast cauz este necesar de atransfuza numai s*nge de aceia!i grup.

2. 3actorul rezus. aracteristica si importanta lui. omplicatiiposttrans"uzionale.istemul Rh clasi'cs*ngeleuman dup prezen%a sau absen%a unor proteinespeci'ce pe suprafa%ahematiilor. Determinarea statutului Ph %ine cont de cea maifrecvent dintre acestea: factorul D, sau antigenul D.+ndivizii ale cror hematii prezint antigen D pe membran sunt considera%i RhJ(pozitiv), ceilal%i Rh/(negativ). Spre deosebire de sistemul AR6, n sistemul Phabsen%a antigenului nu presupune eisten%a anticorpilor speci'ci indivizii Ph$ nu au+n mod normaln ser anticorpi anti D.Statutul Ph se asociaz obligatoriu grupei din sistemul AR6, astfel c ZgrupasanguinZ este eprimat prin adugarea semnului F sau $ la grupa AR6 deeemplu: AF, RF, 6F, 6$ etc.Aceste informa%ii sunt importante n practica medical pentru realizarea uneitransfuzii.omplicatii posttrans"uzionale/sunt legate de transfuzia pacientului cu Ph$ asingelui cu PhF astfelin singele bolnavului apar Ph anticorpi care poate duce si lamoarte. Si invers nu se permite transfuzia de singe Ph$ primitorului PhF poateconduce la imunizare si de asemenea conduce la aparitia complicatiilor.

24.#etode de determinare a grupelor de singe.&enumerati)!eterminarea grupelor de singe cu seruri standarde.") 3u seruri standarde

2)3u eritrocite standarte(metoda incrucisata)/)3u tolicloni Anti$A si Anti$R(anticorpi monoclonali)

!eterminarea grupei de singe cu seruri standarteSe utilizeaza seruri$test de grupele ?(+), A(++),R(+++) in 2 serii diferite pentru 'ecaregrupa. +n ambele serii rezultatele trebuie sa coincida.


16/67

Se ia o farfurie alba sau o placa pe care se scrie numele persoanei, singele caruia secerceteaza si de la stinga la dreapta la o distanta de /$0 cm se scriu cifrele +,++, +++,care indica serurile test.

? piatura de ser$test (6," ml) de grupa +, se aplica cu o pipeta sub cifra + si la felcu diverse pipete se aplica ser$test de gr. ++ si +++, la cifrele respective.Apoi cu o bagheta de sticla se recolteaza singe de la pacient si se aplica cite opicatura de singe(de 4$"6 ori mai mica decit cele de ser) alaturi de 'ecare picaturade ser$standart. 9iecare picatura de ser$test se amesteca cu un betisor de sticla. Seapreciaza rezultatele timp de 4 min.".Daca aglutinarea nu a avut loc cu serul #test de gr. +, ++ ,+++, inseamna caeritrocitele singelui dat nu contin aglutinogene si este gr. ?(+).2.Daca aglutinarea a avut loc cu serul$test de grupa + si +++, dar n$a avut loc cu serulde grupa ++, singele cercetat e grupa ++ (A)/.Daca aglutinarea a aparut cu ser de grupa + si ++ si lipseste cu ser de grupa+++, singele cercetat apartine grupei +++(R)0.rezenta aglutinarii cu serurile celor / grupe, inseaman ca singele cercetat egrupa +B(AR). +n asemenea cazuri se face cercetarea suplimentara cu ser$test de

grupa +B(AR). Jumai lipsa aglutinarii cu acest ser ne permite de a concluziona casingele apartine grupei +B(AR).

25.!eterminarea grupelor de singe cu toliclon.5oliclon$un praf lio'lizat de culoare rosie (anti$A) sau albastra (anti$R), care sedizolva cu solutie 'ziologica inainte de cercetare. Sunt utilizati pentrudeterminarea aglutinogenilor eritrocitari. 8etoda:

5oliclonii anti$A si anti$R se aplica pe o placa alba cite o picatura mare (6,"ml)respectiv inscriptiilor anti$Asi anti$R. Alaturi de aceste piaturi se aplica cite "piatura mica (6,6"ml)de singe cercetat. Dupa amestecarea lor timp de 2$/ min seobserva reactia de aglutinare:".Daca nu este aglutinare in ambele godeuri, singele cercetat apartine grupei ?(+).

2.3ind are loc aglutinarea numai in godeul cu inscriptia anti$A, singele cercetatapartine grupei A(++). /.3ing aglutinarea are loc numai in godeul cu inscriptia anti$R, singele cercetat apartine grupei R(+++) 0.Daca aglutinarea are loc in ambelegodeuri, singele cercetat apartine grupei AR(+B)

26.@ipurile, metodele si procedeele de trans"uzie a singelui.etode!irecta$atunci cind singele este transfuzat direct de la donator la recipient.=ndirecta$prezinta colectarea singelui in vase speciale, conservarea si pastrarealui un timp oarecarein conditii speciale.

5ipuri de transfuzie:1)utotrans"uzie$poate ' efectuata in mai multe variante:

a)Peinfuzie$ prin recoltarea singelui din cavitatea peritoneala sau pleuralasi reinfuzat prinintermediul unei truse cu 'ltrub)Autohemotransfuzie$singele bolnavului luat cu citeva zile pina la operatie,conservat prin adaugareacitratului de Ja, pastrat la temperatura de F grade sitransfuzat in timpul operatiei c)Autohemotransfuzia$singele supus iradierii cu razeultraviolete sau lazer in caz de sepsis, arsuri,plagi imense.2)E%sanguinotrans"uzia$evacuarea partiala sau totala a singelui din vaselebolnavului(din artere sitransfuzia concomitenta (in vene) a aceluiasi volum desinge de la donator. Scopul$inlaturarea otravirilor patrunse in singe.


17/67

() @rans"uzia singelui cadaveric$s$a constat ca dupa moarte singele nu secoaguleaza din cauzaprocesului de de'brinare. Shamov si 3ostiucov au doveditca singele cadaveric poate ' colectat in primele ore dupa moarte. 3olectat inconditii sterile si pastrat la temp de F0 grade fara nici un conservator si dupaun control bacteriologic poate ' transfuzat.0)@rans"uzia singelui placentar$colectat in urma emisiei de singe in

criza hipertonica sauinsu'cienta cardiaa. 1 utilizat pentru preparareasubstituientilor naturali$masa eritrocitara,preparate de albumina.

27.#ecanismul de actiune al singelui trans"uzat")Actiune substituienta$se reduce la restabilirea volumui singelui circulant cu toatefunctiile sale. +nacest scop se aplica doze mari$"666$2666ml, uneori si mai mult.2)Actiune de stimulare$se reduce la cresterea tonusului vascular,ameliorarearegeneratiei singelui sitesuturilor, mobilizarea singelui din depozite si caurmarenormalizarea functiilor tuturor sistemelor si organelor. +n acest scop se vor transfuza$246 ml cu un interval de 2$/ zile./)Actiune hemostatica$ se manifesta prin micsorarea sau chiar oprirea de'nitivaa sangvinarii prinstimularea producerii factorilor hemostatici in organism. Serecomanda doze mici ("66$"46 ml) de singe proaspat pina la 20 ore.0)Actiune de inactivare$se manifesta prin diminuarea concentratiei toinelor,'area substantelorotravitoare si eliminarea lor cu urina.4)Actiune imunobiologica$ se bazeaza pe sporirea activitatii fagocitare aleucocitelor, forti'careaproducerii de anticorpi. +n acest scop se aplica dozemijlocii (246$/66 ml) de singe proaspat cu interval de 2$/ zile.=)Actiune nutritiva$ restabilirea volumului de proteine, electroliti, lipide, glucoza,vitamine.

(;.omponentele si preparatele singelui : indicaii i metodeleutilizriiS*ngele este un Cuid care se gse!te n spa%iul intravascular si reprezint 7 dingreutatea corporal.

9lasma con%ine proteine, carbohidra%i, aminoacizi, lipide, !i sruriminerale.Elementele $gurate sunt suspendate n plasm :

[ eritrocitele sau hematiile(celule sangvine ro!ii),[ leucocitele (celule sangvine albe), !i[ plachetele sau trombocitele.

1ritrocitele, sau hematiile, sunt cele mai numeroase dintre elementele 'gurate dins*nge si au functia de a transporta oigen. ?igenul transportat este aderent lahemoglobin, o protein care con%ine 'er.Oematocritul(Ot) este un termen utilizat pentru identi'carea procentajului volemicde celule sangvine ro!ii din corp. n hematocrit de 04 nseamn c la 'ecare "66 mlde s*nge eist 04 ml de celule ro!ii !i 44 ml de plasm. Oematocritul mediu este de

04 \ E pentru brba%i !i 02 \ 4 pentru femei.&eucocitele sunt mai pu%ine de E66 de ori dec*t hematiile,cea mai importantfunc]ie a acestora este distrugerea elementelor strine. Alt tip de celule sangvinealbe, limfocitele, ofer imunitate fa% de bolile infec%ioase.

5rombocite(plachete). care sunt cele mai mici elemente 'gurate sunt esen%ialepentru coagularea s*ngelui!erivate sau preparate:lasma rospata 3ongelata homologa, provenita din Sange 5otal, 3oncentrat@ranulocitar nitar homolog, 3oncentrat 5rombocitar nitar homolog obtinut prin


18/67

lasmafereza.

(1. =ndica*iile Hi contraindica*iile ctre hemotrans"uzie. Etapelehemotrans"uziei

+ndicatii:")+ndica%iabsolute$hemoragie acuta(mai mult de "4 7din volumulsingelui circulant)$soc traumatic$operatii complicate, insotita de traume masive atesuturilor si hemoragie2)+ndicatii Pelative$anemia$maladii inCamatorii cu intoicatie grava$prelungirea hemoragiei, dereglari a

sistemului de coagulare$unele otraviri$procese infalmatorii cornice nso%ite de diminuarea statutului imunologic aorganismului

$ procese inCamatorii cronice delunga durata3ontraindicatii")3ontraindicatii Absolute$insu'cienta cardiopulmonara acuta, insotita deedem pulmonar$infarct al miocardului+n caz ca persista o hemoragie acuta contraindicatiiabsolute nu eista.

2)3ontraindicatii Pelative$tromboze acute si embolii$dereglari grave acirculatiei cerebrale$endocardita septica$viciile septice$miocardite simiocardioscleroze$boala hipertonica$astm bronsic$dereglari grave a funtieihepatice si renale$reumatism$tuberculoza acuta si diseminataEtapele Hemotransfuziei :". Determinarea contraHindica%iilor , anamneza transfuzional2. Determinarea grupei de snge Qi Ph al recipientului/. Selectare sngelui corespunztor gupei Qi Ph F aprecierea macroscopic calitatea0. Beri'carea gr.snge a donatorului dup AR64. 1fectuarea probei compatibilit%ii individuale dup AR6=. 1fectuarea probei compatibilit%ii individuale dup rezus factor


19/67

E. 1fectuarea probei biologice. 1fectuarea hemotransfuziei


20/67

9ro$la%ia$ respectarea regulilor de preparare, pastrare sitransfuzie a singelui.

b) Reactiile antigeneauza$sensibilizarea cu antigeni leucocitari, trombocitari si aproteinelor plasmei, ca rezultat alhemotransfuziilor efectuate inantecedente sau a graviditatilor.linica/peste 26$/6 min de la 'nisarea hemotransfuziei aparfrisoane, creste temp corpului,bradicardie, cefalee, dureri in reglombara.@ratament/se indica preparate antihistaminice, analgetice, narcotice, solde antisoc si de detoicare.9ro$la%ia$studiul minutios al anamnezeic)Reactii alergiceauza/sensibilizarea organismului la diverse imunoglobuline.linica/urticarie, edem ûin_e, bronhospasm, dispnee, neliniste. oate progresapina la soculana'lactic. Oiperemia tegumentelor, cianoza mucoaselor, acrocianoza,transpiratii reci, edem pulmonar.

@ratament$remedii intihistaminice, corticosteroizi, preparate cardio$vasculare sinarcotice.9ro$la%ia/studiul minutios al anamneze

ocul hemotrans"uzional. auze. 9ro$la%ieauza/incalcarea regulilor de transfuzie a singelui, a metodei de determinare agrupelor sangvinesi de efectuare a probelor de compatibilitate.

&a transfuzia singelui sau a masei eritrocitare incompatibile conformfactorilor de grupa a sistemului AR?,are loc hemoliza masivaintravasculara, ca rezultat al distrugerii eritrocitelor donatorului subactiunea aglutininelor recipientului.9ro$la%ia/respectarea stricta a regulilor de efectuare a hemotransfuziilor(efectuarea consecutivaa tuturor reactiilor de compatibilitate).

Qn evolu*ia complica*iilor la trans"uzia sKngelui incompatibil dup CO sunt(stadii:

". òcul hemotransfuzional2. +nsu'ciena renal acut anurie (oligurie), poliurie!i restabilirea funciei

renale/. Peconvalescen : restabilirea funciei tuturor organelor interne a sistemului

de homeostaz !i a balanei hidro$electrolitice.òcul hemotransfuzional apare nemijlocit n timpul transfuziei sau dup ea !idureaz de la c*teva minute p*n la c*teva ore.a debut nelini!tii, pe un timp scurt ecitai, au frisoane, dureri n piept,

abdomen, regiunea lombar. 5ahicardie, hipotomie, aritmie. 9aa hiperemiat, apoi

palid, au greuri, vome, crampe, cre!te temperatura corpului, tegumentele demarmor, au loc miciune !i defecaie involuntar.+ndicii principali ai descompunerii masive a eritrocitelor sunt hemoglobinemia,

hemoglobinuria, hiperbilirubinuria, icterul, hepatomegalia.

@ratamentul.Terapia infuzional. & a apariia semnelor incipiente de !oc e necesar de

ntrerupt transfuzia de s*nge !i se efectueaz infuzia substituienilor sangvini(reopoliglucin, poliglucin !i a preparatelor gelatinei).


21/67

1 necesar de administrat sol. de bicarbonat de sodiu 07 sau lactasol pentru aobine reacia bazic a urinei ce mpiedic formarea hematinei acidclorhidrice.

Remediile medicamentoase utilizate n I rnd: prednizolonul (


22/67

singe conservat cu un termen lung de pastrare.linica/apar brusc dureri in piept, dispnee, tusa, paliditate sicianoza tegumentelor.@ratament/efectuarea terapiei trambolitice cu remedii ceactiveaza procesul de'brinoliza(urochinaza), utilizareaanticoagulantilor(heparina).

34. Complicaii de origine alergic 'n hemotrans"uzii. semiologia,prevenirea Hi tratamentul.auza/sensibilizarea organismului la diverse imunoglobuline.linica/urticarie, edem ^uin_e, bronhospasm, dispnee, neliniste.oate progresa pina la socul ana'lactic. Oiperemia tegumentelor,cianoza mucoaselor, acrocianoza, transpiratii reci, edem pulmonar.@ratament$remedii intihistaminice, corticosteroizi, preparate cardio$vasculare si narcotice.9ro$la%ia/studiul minutios al anamnezei

35. omplica*iile de ordin in"ec*ios 'n hemotrans"uzie. semiologia,prevenirea Hi tratamentul.

") 5ransmiterea maladiilor acute infectioase(gripa rugeola, tifos)2) 5ransmiterea maladiilor transmisibile prin singe(si'lis, hepatita R,3,

Delta,S+DA)/) Dezvoltare infectiei chirurgicale banale3omplicatiile acestui grup apar in caz de nerespectare a normelorasepsiei in timpul transfuziei. 1ste posibila dezvoltarea tromboCebiteisau a Cegmonului in reg punctiei venoase.

(4. 9robele determinarii compatibilitatii individuale&CO,Rh)sibiologice.

9roba de compatibilitate individuale o plac (farfurie) se aplic o pictur mare (6," ml) de ser sangvin

de la recipient !i " pictur mic (6,6" ml) de s*nge de la donator, apoi seamestec. Peacia se efectueaz la temperatura "4$2463, rezultatele seaprecieaz peste 4 min. Dac aglutinarea lipse!te demonstreazcompatibilitatea s*ngelui donatorului !i recipientului, iar dac persistaglutinarea # atunci s*ngele este incompatibil.

9roba biologic

&a nceputul transfuziei se transfuzeaz "6$"4 ml de s*nge, dupaceasta transfuzia se stopeaz pe un timp de / minute. Dac lipsesc semneclinice de complicaii sau reacii (tahicardie, dispnee, hiperemie, dureri nregiunea lombar), atunci din nou se transfuzeaz "6$"4 ml de s*nge !i ndecurs de / minute se supravegheaz bolnavul. -n total se repet procedurade / ori.


23/67

(5.#edii si metode de conservare a singelui.olectarea si pastrareasingelui.

Metodele de transfuzie" Conser$area snelui"

1ist 2 metode de transfuzie a s*ngelui: direc !i indirect. 8etoda

indirect prezint colectarea s*ngelui n vase speciale, conservarea Hipstrarealui un timp oarecare n condiii speciale. -n afara vaselor sangvines*ngele poate ' pstrat n 2 stri:

". lichid, la temperatur supra 662. solid, congelat, la temperaturi mult sub 66.

Stabilizarea s*ngelui n stare lichid poate ' cptat prin etragerea saudistrugerea unui component al sistemului de coagulare a s*ngelui. 3ei mairsp*ndii conservan*iastzi snt: acidul citric !i citratul de natriu, carenltur ionii de calciu !i zdrnicesc prima etap a procesului de coagulare# formarea trombinei. entru prelungirea viabilitii hematiilor sangvine pel*ng citrat n soluiile de conservare se mai adaog substane, careptrund n eritrocit !i particip la metabolismul lui.

9entru conservarea sKngelui utilizat n circulaia etracorporal estefolosit heparina nproporii de 46 mg la " litru de s*nge.

9entru stabilizarea sKngelui se utilizeaz sol. ster. citrat de sodiu de=7 n raportul "6 ml desol. la "66 ml de s*nge.

+n cazul in care se cer rezerve mari de s*nge conservat$ prezintinteres metoda de conservare !i pstrare a s*ngelui prin congelarea latemperaturi ultrajoase ($"


24/67

crestere a necesitatilor organismului in proteine.1mulsia lipidicaprezinta emulsia de "67 de ulei de porumb in apa.Se administreazaintravenos picatura cu picatura doza ptr o singura data 'ind "66$"46ml.realabil se face proba la toleranta.

(7.ombustiile.lasi$carea.Com%ustio # este lezare a esuturilor organismului sub aciunea local altemperaturii nalte, sau alsubstanelor chimice sau radiaiei actinice.lasi$carea:1ist mai multe principii de clasi'care:

1. dup 'mpre


25/67

@radul +++A # necroz al epiteliului !i al straturilor super'ciale aledermei cu pstrarea integritii funcionale ale stratului bazal aldermei@radul +++R # necroz al ntregului strat al dermei inclusiv !i a

stratului bazal, mpreun cu foliculii pilo!i glandele sudoripare!i sebacee cu trecere la stratul adipos

@radul +B # necroz al ntregului strat dermal !i a esuturilor mai ad*nc situate(esut adipos, muscular, osos).

- Arsurile de gradul+, ++ !i +++A sunt considerate ca arsuri super'ciale,iar +++R !i +B caarsuri profunde.

lasi$carea arsurilor con"orm socia*ieimericane al ombustiologilor:

radul = &arsuri super$ciale) # afecteaz numai epidermisulradul == &partial/thic+ness) # afecteaz epidermisul !i parial derma

radul === &"ull/thic+ness) # afecteaz epidermisul, n ntregime derma !iesuturilesubcutanate.

0;.#etodele de determinare a supra"etei combustiei.1ste important de apreciat !i suprafaa afectat a corpului eprimat

n procente. Suprafaa corpului omenesc adult variaz ntre "4666cm !i2"666cm. Au fost propuse multiple metode de determinare al suprafeeiafectate:

Metoda lui &ells propus n "


26/67

suprafeelor de arsur conformtblielor speciale pentru arsuri dejastabilite cu procentajul al diferitor regiuni ale corpului. (tabele separatepentru adult !i copii).

01.Coala arsilor.!e$nitie.9erioadeleR?A&A 3?8RS5+?JA& $ este o totalitate de reacii generale ale organismului

!i dereglarea funciei organelor interne ca rspuns la trauma termic.Roala ar!ilor se dezvolt n cazul c*nd:- suprafaa afectat este mai mult de "4$247 de arsuri super'ciale- sau mai mult de "67 de arsuri profunde- sau n cazul arsurilor cilor respiratorii indiferent de arsurile eterne.9erioadele bolii combustionale:= / perioada Hocului combustional: &dureaz p'n la ( zile) !i estedeterminate de:$ aferentaie dureroas ecesiv$ plasmoragie$ dereglarea funciei rinichilor.

@abloul clinic al Hocului combustional este destul de tipic: accidentatulsufer dureri puternice n locurile arsurilor, este ecitat dar foarte repede devineinhibat !i adinamic. rogresiv se mic!oreaz 5A, se accelereaz pulsul, semic!oreaz temperatura. -n cazurile grave se deregleaz respiraia, se dezvolthipoia organelor !i a esuturilor, se stabile!te acidoza, hemoconcentraie,micro$ !i macrohematurie, oligurie.Deosebim trei grade al !ocului combustiona n raport cu dereglrile susenumerate:- òc de gr.+ se instaleaz la arsuri de "4$267 din suprafaa corpului- òc gr.++ n 26$=67 de arsuri- òc gr.+++ n cazul c*nd suprafa*a este mai mare de =67.== perioada to%emiei combustionale (dureaz pn la "6$"4 zile) estedetermonat de absorbia din plaga combustional al toinelor (oligopeptideletoice, glucoproteizilor cu speci'tate antigenic=== perioada de septicoto%emie combustional (dureaz 2 $ / sptmni).Aceast perioad este determinat de:- Oipoproteinemia declan!at- +nhibarea$epuizarea activitii sistemului imun- Alipirea infeciei !i dereglrile provocate de procesul inCamator infecios- Absorbia toinelor bacteriene.= perioada de reconvaliscen*.

02. Coala arsilor. 9erioada deto%[email protected]?A&A 3?8RS5+?JA& $ este o totalitate de reacii generale ale organismului!i dereglarea funciei organelor interne ca rspuns la trauma termic.

9erioada to%emiei combustionale acute survine la 2$/ zi dup traum !i se prelunge!te "6$"4 zile.Absorbia produselor toice din plaga combustional (oligopeptidelor toice, glucoproteidelor cuspeci'care antigenic, fermenii proteolitici) provoac aciuni toice asupra organelor interne cu


27/67


28/67

lterior tratamentul se face prin metoda inchisa (pansament) si metoda deschisa(epunerea la aer) sau combinata.

8etoda inchisa de tratament pe suprafata arsurii se aplica pansamente, cuantibiotic ce blocheaza evolutia infectiei. Sau unguent anticombustionat, emulsiede sintomicina, unguent de dioidina)

8etoda deschisa$dupa prelucrarea primara a suprafetei arse bolnavul este culcatin patul asternut cu cearsaf steril si se acopera cu o carcasa tot din cearsafuristerile. Suprafata arsurii se prelucreaza cu preparate tanate (permanganate depotasiu 2$/7, solutie e nitrat de argint "67) 3u ajutorul becurilor electrice sementine temperature de 2/$24 grade.Suprafata arsurii se usuca si se acopera cucrusta, sub care isi are loc vindecarea.

8etoda mita consta in combinarea celor 2 metode.

0. 9rimula


29/67

$erioada prereactiva .8anifestari clinice modeste, fara senzatii subiectivepronuntate. Se poate constata o raciere accentuate, paloare a tegumentelor.$erioada reactiva: incepe dupa incalzire a tesuturilor inghetate.+n degeraturi de gradul " apare: durere vie, edem moderat, cianoza pielii care sementin 0$= zile si apoi dispar. &a gradul 2: se mai observa suplimentar formareaCictenelor din epidermul desprins, edem pronuntat. @radul /$0 se caracterizeazaprin tromumi'care treptata, uscarea tesuturilor, culoarea albastra$inchisa.5ratament:5ratamentul in perioada prereactiva$consta in acordarea primului ajutor. Bictimaeste transferata intr$o camera calda. 8embrele se incalesc timp de 06 min inbaie, ridicind treptat temperatura apei de la 26 pina la 06 grade. Se aplica unmasaj membrelor de la peri'erie spre centru. 3oncomitent cu masurile locale seiau infaptuies si cele de ordin general: invelire, termofoare, ceai 'erbinte.ratamentul in perioada reactiva: degeraturi de gradul " bolnavul este dus intr$oincapere la "$26 grade, suprafata degerata se prelucreaza cu alcool, si se acoperau un pansament aseptic. Daca hperemia si edemul se micsoreaza lent se aplicaprocedurile 'zioterapeutice.

&a degeraturi de gradul 2: pielea se prelucreaza cu alcool, se deschid Cictenele, si seindeparteaza epidermal desprins, dupa aceea se aplica un pansament cu alcool pe=$"6 zile. Se aplica proceduri 'zioterapeutice precum si miscari in articulatii.&a degeraturi de gradul /: se indeparteaza tesuturile necrotizate pentru a prevenievolutia gangrenei umede si infectiei. Dupa aparitia liniei de demarcatie in a $"0 +se inlatura tesuturile necrozate sau se diseaca pentru uscarea cit mai rapida. Dupaoperatie se efectueaza metoda deschisa de tratament.

5ratamentul bolnavilor cu degeraturi de gradul 0 nu se deosebeste in principiu de cela bolnavilor de gradul /. +n afara de necrotomie si necrectomie cu inlaturareaoaselor gangrenate uneor ieste necesara amputatia segmentelor degerate alemembrului.05. Electrocutarea. @abloul clinic.omplicatii.

3auza electrocutarii poate ' provocata de curentul electric sau a curentuluiatmosferic #trasnetul. cauza mortii in urma traumei electrice este:". paraliziaprimara a cordului2. paraliziaprimara a respiratiei/. paraliziaconcomitenta a corduluisirespiratiei0.paraliziacreierului

abloul clinic manifestarile clinice depind de graviditatea leziunilor. Simptomelegenerale de bazasunt determinate de modi'carile din partea sistemului nervoscentral, cardio$vascular, si respirator. Rolnavii acuza dureri de cap,slabiciune,slabirea memoriei, auzului, vederii, mirosului. Se constatahiperecitabilitate, sentiment de frica. &a eaminarea neurologica se depisteaza

disparitia reCeelor normale sauaparitia celor patalogice. ulsul este rar,tensionat,zgomote cardiac surde, aritmie.

06. Eletrocutarea. 9rimul a


30/67

si masajul cordului. 3oncomitet se iau masuri contra socului (introducereaintravenoasa a cardioonicelor, hemotransfuziei intravenoase si intraarteriale). +nleziuni locale se aplica pansamente.5ratamentul local a leziunilor se reduce lacompleul de masuri folosite la tratamentul arsurilor( racirea locului timp de "6$"4min, aplicarea pansamentului aseptic, analgezie si tratamenant antisoc).@ehnica masa


31/67

roces de plag # este o totalitate de dereglri consecutive ce apar +n plag 0ireac1iile declan0ate ale +ntregului organism.1voluia procesul de plag se poate deviza n:". reacia general a organismului2. reacia local sau regenerarea plgii.

3onform lui Pufanov procesul de plag este divizat n dou faze:- faza de hidrataie- faza de dehidrataie.

@irgolav marca trei perioade de regenerare a plgii:+. perioada de pregtire++. perioada de regenerare+++. perioada de cicatrizare.

&a momentul actual, mai aproape de a nelege procesul de plag, esteclasi'carea propus de ctre 8.+.3uzin ("


32/67

acro3agii sunt responsabili de:eliberarea fermenilor proteolitici fagocitareamaselor necrotice parial distruse de neutro'lefagocitarea neutro'lelor alteratefagocitarea productelor dezintegrate bacteriene participarea n reaciile de rspunsimun.Lim3ocitele contribuie la producerea rspunsului imun.-ntr$o evoluie a procesului de plag fr complicaii la a 4$= zi majoritatea reaciilor

inCamatorii deminuiaz !i survine urmtoarea faz.3aza de regenerare-n plag are loc dou procese:$ formarea colagenului$ cre!terea intensiv al vaselor de s*nge !i limfatice.-n plag are loc deminuarea numrului de neutro'le !i migrarea de 'brobla!ti.ibrobla0tii sunt responsabili de: sinteza esutului conjuctiv producerea 'brelorelastice de colagen sinteza citoinelor posed receptori +&$2 factorului de bazade cre!tere al 'brobla!tilor !i factorului de cre!tere trombocitar.Acestei faze este caracteristic:$ mic!orarea acidozei tisulare

$ mrirea ionilor de 3a$ mic!orarea ionilor de ;$ deminuarea inCamaiei$ mic!orarea eliminrilor din plag$ dispariia edemului tisular.3aza de "ormare Hi reorganizare a cicatricei-n aceast faz are loc:$ deminuarea activitii sintetice al 'brobla!tilor$ formarea reelei de 'bre elastice !i coneiunilor ntre 'brele de colagen.9actorii ce contribuie la regenerarea plgii:v*rsta bolnavuluistarea nutriiei !i masa ponderal a bolnavuluiprezena infeciei secundarestarea hemodinamicii n aria plgii !i n ntreg organismulprezena dereglrilor dismetabolice !i hidrosalinestatusul imunprezena afeciunilor croniceadministrarea de antiinCamatorii.1. @ipuri de regenerare a plagii. icatrizarea primara a plagii.Pegenerarea plagii$ procesul de reparaie (restabilire) al esutului traumatizat curestabilirea complet al integritii !i trinicii.rocesul de regenerare a plgii are loc n trei etape:". etapa de formarea de ctre 'brobla!ti al colagenei2. etapa de epitelizare a plgii/. etapa de organizare (retracie) tisular.

1tapa de formare a colagenei se datore!te 'brobla!tilor activizai de macrofagi.3olagenul asigur lichidarea defectului tisular !i tria cicatricei formate.1pitelizarea plgii are loc de la periferie spre centru !i ea serve!te barier pentrumicroorganisme. 8igrarea epitelizaiei de la periferie spre centru poate asigura


33/67

acoperirea complet a plgii numai n cazul prezenei a plgilor de dimensiunimici. -n plgi mari este necesar de efectuat plastie cutanat.@ipurile de regenerare al plgilor:regenerare primar a plgii (sanatio per primam intentionem)regenerare secundar a plgii (sanatio per secundam intentionem)regenerare sub crust.

egenerarea primar a plgii are loc n cazul urmtoarelor condiii:- lipsa infeciei n plag

(. 9articularitatile plagilor prin taiere9laga tiat este produs de un obiect ascuit (cuit, lam, sticl). Sub aciuneaacestor obiecte esuturile sunt traumatizate pe o suprafa ngust, iar esuturiledin jur sunt traumatizate nesemni'cativ. -n aceste plgi sindromul dolor estepronunat moderat. lgile tiate sunt periculoase prin pericolul lezrii trunchilornervo!i, vasculari !i a organelor cavitare. -n lipsa acestor lezri plgile tiate sevindec adese fr complicaii, adesea prin intenie primar

0.emiologia plagilor contuze9laga contuzionat este provocatde aciunea unui obiect bont (piatr, pumn)sub un unghi drept asupra esuturilor. -n jurul plgii apare o zon larg delezare a esuturilor cu hemoimbibiie !i dereglare a viabilitii tisulare # necroz.-n plgile contuzionate sindromul dolor este bine dezvoltat (vast zon deafectare), hemoragie etern lipse!te (pereii vasculari sunt afectai pe osuprafa larg !i rapid se trombeaz). Din cauza zonei largi de traumatizare !i anecrozei plaga contuzionat are tendin de vindecare prin intenie secundar.

.emiologia plagilor prin muscatura, pericolul lor.

lagile prin muscatura se caracterizeaza nu atit prin leziuni profunde si imense,cit prin infectarea grava cu microbi virulenti din cavitatea bucala a omului sauanimalului. 1volutia acestor plagi se complica prin dezvoltarea infectiei acute.lagile prin muscatura pot ' cintaminate cu virusul rabiei. #uscaturi deanimale veninoase: prezinta pericolul efectelor sistemice ale veninului(neurotoice, hemotoice) prognosticuldepinde de: virstavictimei (uncopilestemultmaivulnarabildecat un adult, veninuldistribuindu$se in toata masaorganismului), loculmuscaturii (cele la cap, gat sitrunchisunt de 2$/orimaipericuloase) sistatusul biologic al victimei (suntmaivulnerabilibolnavii cuhemo'lie, sub tratament anticoagulant, varstnicii, etc.)

4.9articularitatile plagii prin arma de "oc. aracteristica zonelorplagii prin arma de "oc.Deosebirea principal al plgii prin arm de foc este vitez mare al obiectuluitraumatizant (glon, ghilea, alice). -ntr$o plag prin arm de foc, dac glontelerm*ne n esuturi, energia glontelui totalmente se transmite esuturilor prinlezarea lor. Dac glontele trece prin esuturi !i prelunge!te zborul, atunci energiacedat esuturilor este mai mica, 'ind folosit la distrugerea esuturilor. Dar


34/67

dac glontele pierde stabilitatea !i ncepe a se KrostogoliL prin esuturi energiacedat esuturilor este maim, !i lezarea de asemenea este maim.&a ptrunderea glontelui n esuturi se creeaz o zon de presiune nalt, n carese comprim esuturile, ce se rsp*nde!te lateral sub form de und de lovire.Apare fenomenul Klovirii lateraleL ce contribuie la formarea cavitii pulsative,esuturile comprim*nduse, deta!*nduse !i reciproc deplas*nduse unul fa dealtul. Astfel avem trei zone de distrugere :- + zon # canalul plgii. -n unele cazuri conine glontele, corpi strini, buci deesuturi necrotizate, s*nge, microbi- ++ zon # zona de necroz primar, cauzat de aciunea energiei cineticetransmise de la glon. 3onine esuturi devitalizate mbibate cu s*nge- +++ zon # zona de comoie molecular sau necroz secundar. 1ste alctuit deesuturi cu metabolism dereglat !i elemente celulare distruse. 3auza nemijlocital acestor modi'cri este microtrombozele aprute ca rezultat al dereglrilorintercelulare n urma mi!crilor ondulatorii al esuturilor.lgile prin arm de foc ntotdeauna sunt considerat infectate din cauzaprezenei unei zone de necroz rsp*ndit, !i prezenei infeciei n canalul plgii

aprut n urma glontelui ca rezultat al cavitii pulsative !i presiunii negative nurma glontelui, care atrage esuturi de hain !i murdrie din eterior. 5oateacestea contribuie la dezvoltarea infeciei anaerobe.laga prin arm de foc dup caracterul canalului poate ':". 5rans'iant # este prezent !i poarta de intrare !i ie!ire al glontelui2. oarb # este prezent numai poarta de intrare/. tangenial # canalul plgii trece prin esuturile super'ciale, fr ptrunderean caviti interne ale organismului.5.omplicatiile plagilor si a procesului de regeneratie.

&a complicaiile precoce al plgilor, care pot pune n pericol viaa pacientului se

refer:- hemoragia- dezvoltarea !ocului traumatic- supurarea (infectarea) plagii- eventratia (dehiscenta marginilor plagii)- traumatizarea organelor de importan vital.

+ntensitatea hemoragiei depinde de tipul de vas lezat. Oemoragiile masivedeterminate de lezarea vaselor mari pot duce la !oc hemoragic. Din acesteconsiderente e important de stopat hemoragia prin aplicarea garoului n caz delezare a arterei, iar n cazul lezrii venei de instalat un pansament compresiv.-n caz de traum penetrant al toracelui cu dezvoltarea pneumotoracelui este

necesar de hermetizat prin aplicarea unui pansamen ocluziv din cauciuc. -n plgimari a peretelui abdominal anterior pot eviscera organele. Din acesteconsiderente se aplic un pansament aseptic larg (mare).entru prevenirea !ocului de durere se aplic o atel de imobilizare !i, importanteste, administrarea analgeticilor opiate chiar la locul tramei. &a posibilitatea seefectueaz chiar !i msuri de anti!oc: cateterizarea venei centrale, transfuzie desubstituieni sangvini. +mportant este de transportat traumatizatul c*t mairepede n staionarul chirurgical.


35/67

+ndiferent de tipul de plag !i locul traumei, toate plgile sunt considerate primarinfectate. -n afar de aceasta e posibil penetrare secundar al agenilorbacterieni din mediul ambiant (diferite obiecte, piele bolnavului ...). este necesarde curit pielea n jurul plgii cu ori!ice antiseptic, de splat plaga !ide acoperit cu pansament steril. 1ste important, de asemenea, vaccinarea

pentru prevenirea dezvoltrii tetanosului, iar n plgi mu!cate a rabiei.6. 9rimul a


36/67

$tratament simptomatic

41.=n"ecia 'n chirurgie. lasi$care. aracteristica germenilorpatogeni ce provoac in"ecia chirurgical nespeci$c+nfec%ia chirurgical$ totalitatea acelor infec%ii ce pot ' inCuen%ate prin tratamentulchirurgical, aplicat la nivelul unde se manifesta procesul infec%ios. 3lasi'care:!upa sursa procesului purulent se disting:")afec%iuni purulente: furuncul, carbuncul, Cegmon Q.a.2)afectiuni chirurgicale acute ale organelor interne:apendicitapurulenta,colesticita,peritonita,pancreatita,meningita s.a/) supura%ia plagilor postoperatorii0).supura%ia dupa traume nchise Qi deschise.

!upa evoluia lor clinica:A.+nfec%ia chirurgical acut:".infec%ia supurativ acut2.infec%ia anaerob acut/.infec%ia acut speci'c0.infec%ia putrid acutR.+nfec%ia chirurgical cronic:".infec%ie nespeci'c cronic2.infec%ie speci'c cronic (tuberculoza, si'lis, etc.)!upa localizare:$ Ale esuturilormoi$ Sistemuluiostio$articular$ Ale creierului!itunicilorlui$ ?rganelortoracice (plm*n, pleur)$ ?rganelorcavitiiperitoneale$ A unororganesauesuturi (m*na, glandamamar).9atogeneza.entrudeclanQareainfec%ieichirurgicalesuntnecesari / factori componen%i: agentulmicrobian, por%ile de infec%ie Qi reac%ia de rspunsaorganismului.Agen%ii patogeni de baz ale infec%iei chirurgicale sunt: sta'lacocii, sta'lococii,pneumococii, gonococci, bacilul coli Q.a. n rol deosebit n evolu%ia infec%ieichirurgicale i revine particularit%ilor biologice ale microorganismelor: invazivitate,toicitate Qi virulen%. ? importan%nalt are Qi gradul de infectare.8icrobii sunt prezen% i n cantit%i mari n mediul etern Qi pe suprafa%a pielii, pemucoasa tractului digestive Qi respirator. Dereglareaintegrit%iiacestor duce laformareapor%ilor de intrare, prin care agen%ii patogeni ptrund n %esuturi.6. Simptomatica local i general a organismului la pre!enta in"eciei chirurgicale

nespeci"ice.Peac%ia generala la infec%ia chirurgical nespeci'c:$capacit%ile protective ale dermei Qi mucoaselor$microCora sapro't a organismului, care posed activitate antagonist fa% demicroCora eogen$factori umorali plasmatici (leucocite, lizinele)$factorii celulari nespeci'ci protective sunt prezenta%i de reac%ia inCamatorie Qifagocitoz.Peac%ia local:


37/67

$hiperemie$hipertermie local$edem$durere$dereglarea func%iei63. #"eciuni supurative locale: "urunculul, car$unculul i "urunculo!a. !e$ni*ie,

semiologie, tratamentAfec%iuni supurative locale: furunculul, carbunculul, furunculoza, hidrosadenita,abcesul, Cegmonul, mastita, panari%iu Q.a.9urunculul$infec%ie sta'lococic acut, necrozant a aparatului pilo$sebaceu.Etiopatologie:

Agentul etiopatogenie: staphilococus aureus a crei toin are efect necrozant3linic:".+ni%ial: foliculi%a: edem dur, dureros Qi prurit labaza unui 'r de pr cu aspect clinicde tume'ere cronic.2.furunculul: central$ pe vrful unei tume'eri cronice inCamatorii apare o colec%iepurulent minima./.'stularizare: elimin puroi. Pamne un mic crater (ulcera%ie crateri'c) care sevindec.@ratament:A.&ocal:".$foliculi%$badijonaj cu alcool iodat de /$0 oriHzi2.$supurat (furunculul)$smulgerea 'rului de pr$etragerea dopului necrotic (nu se stoarce)R.@eneral: antibiotice (oacilin 0gHzi, Ezile)3urunculoza: $ apari%ia succesiv sau concomitent a mai multor furuncule nregiuni diferite, datorit unei slabe reac%ii de aprare a organismului.5ratament local: adecvat fazei de evolu%ie a 'ecrui furuncul n parte5ratament general: constnd n:$imunizare$ activ # vaccin # autovaccin, olidin, anatoin sta'lococic$imunizare$pasiv # administrare de gama$globuline$antibiotic: oacilina 0gHzi$E zilearbunculul# o inCama%ie supurativ necrozant, care cuprinde mul%i foliculipiloQi Qi glande sebacee, cu formarea de in'ltrat comun Qi necroz imens a pieliiQi %esut celulo$adipos subcutanat.1tiologie: carbunculul este aproape ntotdeauna solitar, la dezvoltarea luicontribuie epuizarea, afec%iuni grave, tulburri metabolismului (diabet,obezitate). Agen%ii care au provocat inCma%ia snt sta'lococ, sta'lo$streptococ,

mai rar streptococ. Se dezvolta n special pe ceaf , scapule, regiuneainterscapular, lombar Qi mai rar pe memble.5ablou clinic: &a nceput apare in'ltrat inCamator cu o pustul super'cial, carecreQte repede. Simptome: ncordare a %esuturilor, durere insuportabil ladistensie, se intensi'c la atingere. ielea n zona in'ltratului este purpurie,ncordat Qi edema%iat. 1pidermul desupra focarului de necroz se sub%iaz,perforndu$se n ori'cii, prin care iese puroi vscos d culoare verde$cenuQie.Simptome: temperatura pna la 063, intoica%ii$ grea% si vrsturi, insomnie


38/67

5ratarea necesit interven%ie chirurgical Qi administrarea antibioticelorantista'lococci.64. Hidrosadenita. Limfadenita i limfangita. !e$ni*ie, semiologie, tratament.Didrosadenita$ proces purulent al glandelor sudoripare. 1ste cauzat de St.Aureus, se ntlneQte numai la adul%i, este localizat n regiunea ailar, mai rarn regiunile inghinal.3linic: tunoret dur, dureroas. Rine delimitat9aza + : subcutanat(localizat n hipoderm)9aza ++: ader la fa%a profund a pielii inducnd: congestie cutanat, durere, Qicldur locala.5ratament: $pro'lactic: igien local $curativ: local: $faza de congestie:pansament umed si rece cu sol. Antiseptice$faza supurat: tratament chirurgical: incizie, ecizieHevacuare, drenaj@eneral: antibiotice (oacilin 0gHzi$Ezile)&imfangita Qi limfadenita acut.&imfangita acut reprezint inCamatia vaselor limfatice ca rezultat al patrunderiigermenilor patogeni n vasele colectoare limfatice de la nivelul unei plagi a

tegumentului sau mucoaselor sau de la o infec%ie localizat.1tiologie: sta'lococ, streptococ, 1.coli,8anifestri generale: febr, frison, cefalee, vrsturi Q.a.1volu%ie: $resob%ie$ 3onstituire de Cegmon sau mici abcese de$a lungul vaselor limfatice$ Apari%ia gangrenei la persoane alergice

5ratament pro'lactic$ tratamentul corect al plagilor Qi infec%iilor localizateprimitive5ratamentul curativ$ antibiotice, repausul regiunii, comprese alcoolizate.&imfadenita acuta$reprezint inCamatia limfonodurilor regionali. Apare n cursul

limfangitei tronculare.Semne locale$ ganglionii mariti de volum, dureri, imobili, dar fr a adera lapiele.Semne generale$ febra, frison.5ratamen:$pro'lactic$ tratamentul corect al plagilor$curativ$ in faza congestiv$antibiotice Qi comprese locale cu efect decongestiv$in faza de supura%ie # incizie, evacuare, drenaj Qi

65. Abcesul cald. Flegmonul. !e$ni*ie, semiologie, tratament.Abcesul cald reprezint o colec%ie purulent care evolueaz cu semnele cliniceale unei inCama%ii acute.1tiologie: ete provocat de prezen%a Qi dezvoltarea unor microbi, cel mai frecventde sta'lococ sau streptococ. AceQti germeni ptrund direct din eterior, prinzgrieturi, n%epturi sau tieturi netratate la timp.1tiologia abcesului: puroi cremos, Cuid, glbui.5ambou clinic. ? forma%iune bine delimitat, inconjurat la periferie de o zon deedem care n " zi prezint duritate central care apoi devine Cuctuent.Semne generale: febr, frisoane, cefalee, insomnie.


39/67

5ratament: evacuarea colec%iei prin incizie larg la nivelul zonei de maiminCuien%, cur%area cavit%ii Qi splarea cu solu%ii antiseptice. Antibioterapienainte de colectare prin Qi la persoane imuno$deprimate dezvolt septicemie.9legmonul # inCama%ie acut a %esutului celulo$adipos, caracterizat prindifuziune fr tendin% la limita Qi prin necroz masiv a %esuturilor.1tiopatogenie:$cauza determinat: cel mai frecvent este ncriminat streptococul, dar pot 'ntlni%i Qi sta'lococ.$cauze favorizante: virulen% crescut a germenului, reactivitate sczut aorganismului, plgi zdrobite, injectare de substan%e vasoconstrictoare saunecrozante n %esutul subcutanat, nerespectarea regulilor de asepsie siantisepsie.8orfopatologie:$perioada de invazie(celulita): se ntinde pe primele "$2 zile se constat edemimportant ci luciu tegumentelor, hiperemie,bombare tegumentar$faza de inCama%ie acut: 2$0 zi, apare puroiul sub forma unui lichid maroniu$roQcat care nu este nc colectat

$faza de necroz: 4$= zi, supura%ie tipic care disec intersti%iile Qi fureaz de$alungul forma%iunilor anatomice$perioada de repara%ie: eliminare a %esuturilor necrozate, apari%ie de cicatricivicioase inso%ite de tulburri func%ionale.3linic:$n perioada edematoas: predomin semne generale(febr nalt,frisoane,tahicardie, anoreie, vrsaturi), durere local$n perioada inCamatorie: stare general (se adaug cianoz a buzelor), dureriinsuportabile local$n faza de abcedare: n cazul bolnavilor netrata%i se poate instala soc toico$septic cu deces, n cazul tratamentului adecvat se ob%ine ameliorare a starii

generale$n perioada de repara%ie: revenire treptat la normal.5ratament:$medical: general(antibioterapie cu spectru larg ,vaccinoterapie, antipiretice)local(pung cu ghe%, comprese umede cu antiseptice)$chirurgical: incizii largi Qi contraincizii, debridri tisulare cu ecizia zonelornecrotice, drenaj multiplu cu tuburi, lavaj repetat cu solu%ii antiseptice.66. %ri!ipelul. %tiopatogene!a. Clasi"icarea. Semnele clinice n "uncie de "orma clinic.&ratamentul.1P+V+1 proces infecios al dermei. Agentul patogen ntotdeauna 'indStreptococcus pogenes, care ptrunde n piele prin defecte mici (escoriaii,laceraii, leziuni).1tiopatogeneza:+nCamatia seroasa se localizeaza la inceput in stratul papilar al dermului, secaracterizeaza prin roseata ecesiva (forma eritimatoasa a erizepelului). +n cazde formare a veziculului epidermale implute cu eodat seros, erizepelul senumeste bulos. +mplicarea tesutului celulo$adipos subcutanat in procesulinCamator duce la formarea felgmonului (forma Cegmonoasa). +n virulenta marea infectiei se produc deseori necroze considerabile (forma necrotica).3lasi'carea:


40/67

1rizipelul este divizat n: (") forma eritematoas, (2) forma buloas, (/) formaCegmonoas, (0) forma necrotic, n dependen de gradul severitiimanifestrilor locale. Starea morbid debuteaz printr$un sindrom de intoicaiegrav, frisoane, temperatur ridicat p*n la /


41/67

5ininduse cont de stadiul procesului patologic mastita se poate imparti inurmatoarele faze:". 9aza seroasa sau incipienta$ cresterea brusca a temperaturii corpului pina la/,4$/


42/67

$articular$al tecilor tendinoase$paronichie$subunghial$pandactilit (pan.total)5ablou 3linic:$dureri insuportabile$ro!ea slab pronunat pe faa dorsal$degetul e semiCectat !i orice ncercare de al ndrepta provoac durere intens7$. Panaritiul osos i articular. !e$ni*ie, semiologie, tratamentanariiul osos$poate ' primar cnd apare n urma infectrii plgii prin nepare,adingnd periostul !i osul. oate ' secundar$apare ca o complicaie apan.es.conj.sub. ru tratat.Semnele sunt acelea!i ca la pan..c.s. ns mai accentuate.Are loc o ngro!arecilindric a falangei unghiale$simptom carcteristic$!i durere vie la palpareadegetului.5ablou 3linic: indispoziie,cefalee,frison,t /


43/67

$ chirurgical (obligator in prezenta Cuctuentei, preferabil sub anesteziegenerala): in$cizii largi si contraincizii, debridari tisulare cu ecizia zonelornecrotice, drenaj multiplu cu tuburi, lavaj repetat cu solutii antiseptice.3lasi'careDupa localizare se descriu:$ Cegmon supraaponevrotic (localizat in tesutul celular subcutanat)$ Cegmon subaponevrotic (dezvoltat in tesutul conjunctiv la al interstitiilorsubapo$nevrotice, comunicand adesea cu spatiul supraaponevrotic)$ Cegmon profund (perinefretic, etc.).7(. Artrita urulent). !e$ni*ie, semiologie, tratamentArtrita purulenta$ inCamatie suporativa a articulatiei, survine in urma patrunderiimicrobilor (sta'lacoci, streptococi) direct ( plaga traumatism) pe cale limfaticadin focarele purulente invecinate (limfadenita, osteomelita) sau pe calehematogena (sepsis). Atritele mai grave sunt provocate de streptococulhemolitic. Artritele pot ' primare si secundare, 'ind provocate de infectiapiogena sau de infectia speci'ca (gonoree, tifos abdominal).Deosebit de grave sunt artritele articulatiilor cocsofemorale, talocrorale,

genunchiului, umarului.+n functie de faza procseului patologic si agentul patogen esodatul poate aveaun caracter 'brinos, purulent, purulent hemoragic, putred.3linicaDepinde de etinderea si localizarea procesului patologic si de graviditateaafectiunii primare, 'ind o complicatie a acesteea. &eziunea membranei sinovialese caracterizeaza prin durere ce se intensi'ca chiar si la cea mai neinsemnatamiscare. Din aceasta cauza miscarile active in articulatie devin imposibile,etrimitatea raminind in pozitia care asigura capacitatea maima a articulatiei.Articulatiase mareste in volum, contururile ei devin sterse, la palparea regiunii articulatiei

se constata cresterea locala a temperaturii, durerea din cauza apasarii, pieleadevine rumena si edimatiata.+n cazul cind procesul suporatic cuprinde fascia ce inconjoara articulatia simuschii apare o tumefactie a tesuturilor moi. ielea are un caracter ecteric,bolnavul are 'ebra intermetenta, frison si delir,Aparatul ligamentar se distruge din care cauza se formeaza o KarticulatioebalantaL ce duce la luatii si subluatii patologice, inj singe apar mopdi'caricaracteristice procesului suporativ grav, radiogramele dupa 2$/ saptamini de lainceputul bolii se evidentiaza leziuni ale cartilagelor, oaselor, iar mai tirziuluactii si subluactii.5ratament:5ratamentul conservator sau chirurgical imobilizarea articulatiei. +n

sinoviteimobilizarea trebuie imediat dupa lichidarea fenomenelor acute inosteoartritele cu distrugere ecesiva a osului imobilizarea trebuie lasata pina laaparitia antelozei intr$o pozitie functionala comoda. +n sinovitele seroase dupapunctia articulatiei se aplica un pansament compresiv care 'eaza articulatia siinlesneste rezobtia esodatului. Se realizeaza punctia articulatiei cu evacuareapuroiului dupa care se introduc antibiotice. Dupa punctie se aplica un pansamentcompresiv si se imobilizeaza etrimitatea. Daca prin punctie nu se obtine unefect terapeutic stabil se recurge la artrotomie ( articulatia se deschide larg, se


44/67

evacueaza puroiul, se introduce antibiotice, se instaleaza un drenaj.Duparezectia arcticulatiei este necesar de imobilizat indelungat etremitatea intr$opozitie functionala. Dupa lichidare fenomenelor acute este indicat 'zioterapia.7*. +steomielita. ,efiniie. 'lasificare- semiologie, tratament?steomelita$ este un proces acut sau cronic de infectie al osului si periostului,secundara altor infectii ale organismului. +nfectia asociata cu osteomielita poate' localizata sau se poate etinde prin periost, corte, maduva osoasa si altetesuturi adiacente. atogenul bacterian variaza in functie de varsta pacientului side mecanismul de infectie. 1ista doua categorii principale de osteomielita:hematogena sau prin inoculare directa sau contigua.?steomielita hematogena este o infectie cauzata de insamintarea bacterianaprin singe. @ermenii provin de la o alta sursa de infectie a organismului:panaritiu, abces dentar, infectie faringiana, bronsica, urinara, otita, etc. Aparemai ales la copii, iar localizarea frecventa este zona meta'zara.?steomelita traumatica$ consecintele unei plagi prin arma de foc ce reprezintaun process pathologic secundarOsteomielita acuta+n functie de calea de infectare, osteomielita acuta poate '

impartita in hematogena si eogena (directa). ?steomielita hematogena esteobservata predominant la copii si implica oasele lungi, mai ales cele alemembrului inferior. &a adulti etinderea hematogena este mai frecventa lanivelul corpilor vertebrali lombari.Osteomielita cronica.1ste o infectie severa, persistenta a osului si a maduveiosoase. 1ste di'cil de tratat de'nitiv, de aceea pacientii pot purta aceastainfectie ani de zile.,super'cial.&eucocitoza considerabila "4$26>"6 (puterea /),neutro'loza,scadeuzino'le si monocite,scade hemoglobina(pana la /6 gHl),apare o durereintense,sfredelitoare strict localizata in partea lezata,la cele mai mici miscaristriga de durere.

74.+steomielita acut) !ematogen)#no*iune, simptomatica, principiile detratament.Osteomielita hematogenaeste o infectie cauzata de insamintarea bacteriana prin singe. Germeniiprovin de la o alta sursa de infectie a organismului: panaritiu, abces dentar, infectie faringiana,bronsica, urinara, otita, etc. Apare mai ales la copii, iar localizarea frecventa este zona metafizara.Tabloul clinic-durere moderata/ marcata la nivelul membrului afectat-febra 38 grade-frisoane-pielea este calda, rosie, durere la palpare, tulburari de sensibilitate-simptomele nu sunt atat de accentuate ca la copii

5ratamentul cuprinde:masuri de actiune asupra intregului organism si masuri de actiune asuprafocarului de infectie.+nclud metode consevatoare (antibioticoterapia ,repausuletremitatii)si chirurgicale.Antibiotecoterapia$intramuscular de 2 ori pe zi la 0$= ore cate 466 666 Apenicilina,lincomicina,cefalosporina.+mbunatarie starii generale,scadefebra,intoicatia,insanatosire grabnica.8ai pot ' administratelocal,intraarterial,subperiosta si intraostal pentru a mari concentratia loc infocarul purulent,+n caz de colectie purulenta se recurge la puctie si evacuareapuroiului cu intruducere de antibiotic.


45/67

+mobilizarea efectuata inca in primele zile a bolii contribuie delimitareaprocesului pathologic,calmarea durerii si imbunatatirea starii generale.5ratamentul operator$daca antibiotic ine'ciente,incizia unde se aCa puroiul,dupadesidere se asigura un drenaj,sectionarea periostului,trepanarea cavitatiiosteomedulare(in dia'za ori'cii de "cm pentru scurgere),sechestrotomia$cand saformat cutia sechestrala,chiuretajul,irigarea cu antibiotic,tamponarea cavitatiiheterotesuturi(cheaguri de sange,lambouri cutanate,muscular,musculo$faciale)

'5. (steomielita acut hematogen. &ratamentul..?steomielita hematogena$apare in urma vehicularii microbilor in os prin singe.5ratamentul cuprindemasuri de actiune asupra intregului organism si masuri de actiune asuprafocarului de infectie.+nclud metode consevatoare (antibioticoterapia ,repausuletremitatii)si chirurgicale.Antibiotecoterapia$intramuscular de 2 ori pe zi la 0$= ore cate 466 666 Apenicilina,lincomicina,cefalosporina.+mbunatarie starii generale,scadefebra,intoicatia,insanatosire grabnica.8ai pot ' administrate

local,intraarterial,subperiosta si intraostal pentru a mari concentratia loc infocarul purulent,+n caz de colectie purulenta se recurge la puctie si evacuareapuroiului cu intruducere de antibiotic.+mobilizarea efectuata inca in primele zile a bolii contribuie delimitareaprocesului pathologic,calmarea durerii si imbunatatirea starii generale.5ratamentul operator$daca antibiotic ine'ciente,incizia unde se aCa puroiul,dupadesidere se asigura un drenaj,sectionarea periostului,trepanarea cavitatiiosteomedulare(in dia'za ori'cii de "cm pentru scurgere),sechestrotomia$cand saformat cutia sechestrala,chiuretajul,irigarea cu antibiotic,tamponarea cavitatiiheterotesuturi(cheaguri de sange,lambouri cutanate,muscular,musculo$faciale)'6. (steomielita cronic, cau!ele, diagnosticul,tratamentul.

Dezvoltarea ostemieliatei acute,din formele cornice fac parte ,abcesulRrod(formarea unei cavitati in os,ce contine puroi delimitate de capsula)osteomilita sclerozta.3auza trecerii din acuta in cronica este necroza continua azonei infectate din substanta spongioasa,Sechestrul format intretine inCamatiareactiva din partea tes osostulburari grave ale nutritiei osului si periostuluicontribuie la evolutia procesului patlogic.Simptome sunt neinsemnate si devin accentuate dupa acutizarea procesuluiinCamator,slabirea restentei locale a organismului fata de infectia din osconstituie o cauza a acutizarii procesului pathologic.1amenul P esteimportant,simptome dupa "6$"0 zile.+ntai meta'za se manifesta prin structurastearsase utilizeaza 'stulogra'a pentru a stabili sediul eact al sechestrului5ratament Antibiotecoterapia$intramuscular de 2 ori pe zi la 0$= ore cate 466 666A penicilina,lincomicina,cefalosporina.+mbunatarie starii generale,scadefebra,intoicatia,insanatosire grabnica.8ai pot ' administratelocal,intraarterial,subperiosta si intraostal pentru a mari concentratia loc infocarul purulent,+n caz de colectie purulenta se recurge la puctie si evacuareapuroiului cu intruducere de antibiotic.+mobilizarea efectuata inca in primele zile a bolii contribuie delimitareaprocesului pathologic,calmarea durerii si imbunatatirea starii generale.


46/67

5ratamentul operator$daca antibiotic ine'ciente,incizia unde se aCa puroiul,dupadesidere se asigura un drenaj,sectionarea periostului,trepanarea cavitatiiosteomedulare(in dia'za ori'cii de "cm pentru scurgere),sechestrotomia$cand saformat cutia sechestrala,chiuretajul,irigarea cu antibiotic,tamponarea cavitatiiheterotesuturi(cheaguri de sange,lambouri cutanate,muscular,musculo$faciale)

''. Complicaiile osteomielitei. &ratamentul i pro"ila)ia lor.3omplicatiile generale sunt in raport cu seritatea sindromului septicemie, cureactivitatea organismului si cu precocitatea si e'cacitatea tratamentuluiantibiotic. Asocierea localizarilor viscerale cu infectia osoasa si articularaintuneca mult prognosticul. rintre localizarile viscerale, cele mai frecnte sunttrei: sta'lococia pleuro$pulmonara, pericardita si Cegmonul perinefritic. 8ai pot 'intalnite: meningite, abcese cerebrale, peritonite. 3omplicatiile osoase suntreprezentate de aparitia de focare osteomielitice multiple, ce au acelasi aspect

clinic si radiologie.3omplicatii locale :&a nvelul partilor moi intereseaza tegumentele, muschii, vasele si nervii.a.)&eziunile cutanate sunt de obicei consecinta supuratiilor cronice.3ontiguitatea numeroaselor 'stule si presiunea eercitata de sechestre indrumul lor de eliminare spontana antreneaza o devascula$rizatie a pielii cuproducerea de ulceratii si pierderi de substanta. b. )rintre complicatiilemusculare, amiotro'ile sunt cele mai frecnte. 1le sunt consecintaimpotenteifunctionale cauzate de osteomielita si de imobilizarea prel

colocviu-chirurgie1

Documents