colecție de bune practicifrekvenciaegyesulet.hu/doc/efop522/2_efop-522_colecie_de... · 2020. 8....

16
CONSORȚIUL ASOCIAȚIEI FREKVENCIA ȘI AL ASOCIAȚIEI PENTRU VIITOR TÉPE Colecție de bune practici maghiare-slovace-române pentru tineret EFOP-5.2.2-17-2017-00040 „Învățăm împreună – ne dezvoltăm împreună”

Upload: others

Post on 07-Aug-2021

4 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Colecție de bune practicifrekvenciaegyesulet.hu/doc/efop522/2_efop-522_colecie_de... · 2020. 8. 1. · 10 bune practici din România, care pot fi folosite într-un mod util și

CONSORȚIUL ASOCIAȚIEI FREKVENCIA ȘI AL ASOCIAȚIEI PENTRU VIITOR TÉPE

Colecție de bune practici maghiare-slovace-române

pentru tineret EFOP-5.2.2-17-2017-00040 „Învățăm împreună

– ne dezvoltăm împreună”

Page 2: Colecție de bune practicifrekvenciaegyesulet.hu/doc/efop522/2_efop-522_colecie_de... · 2020. 8. 1. · 10 bune practici din România, care pot fi folosite într-un mod util și

2

Cuprins

Introducere.............................................................................................. Error! Bookmark not defined.

Fundația Igazgyöngy (Berettyóújfalu) ................................................................................................ 3

Fundația Igazgyöngy (Told) ................................................................................................................ 4

Biroul deInformare și Consiliere pentru Tineret Mustárház (Nyíregyháza) ....................................... 4

Școala și Grădinița Erdei (Komlóska) ................................................................................................. 5

Cămin de tineret (Káptalanfüred) ........................................................................................................ 5

Liceul Gandhi (Pécs) ........................................................................................................................... 6

Grupul de teatru de păpuși Pimpó din Harkácsi (Gömörfalva) ........................................................... 7

Ansamblul de dansuri populare și Asociația Culturală Berkenye (Nemeskosút) ................................ 7

Ansamblul de dansuri populare Csali (Šamorín/Somorja) .................................................................. 8

Grupuri de conservare a tradițiilor (Gömör) ....................................................................................... 9

Asociația Civică PURT (Rimavská Sobota/Rimaszombat)................................................................. 9

Tabačka (Kassa) ................................................................................................................................ 10

Cerc artistic de ceramică (Huedin) .................................................................................................... 11

Ferma de insecte (Satu Mare) ............................................................................................................ 11

Tabere de ”rangeri” juniori (Satu Mare) ........................................................................................... 12

Atelier de filme documentare (București) ......................................................................................... 12

Pașaportul competențelor (Satu Mare) .............................................................................................. 13

Tineretul Malta (Satu Mare) .............................................................................................................. 14

Festivalul de muzică stradală din Satu Mare (Satu Mare) ................................................................. 14

Lilieci în mediul uman (Satu Mare) .................................................................................................. 15

Academia de Agrement (Betfia) ........................................................................................................ 15

Ghibstock (Cluj-Napoca) .................................................................................................................. 16

Page 3: Colecție de bune practicifrekvenciaegyesulet.hu/doc/efop522/2_efop-522_colecie_de... · 2020. 8. 1. · 10 bune practici din România, care pot fi folosite într-un mod util și

3

Introducere

Proiectul EFOP-5.2.2-17-2017-00040 cu denumirea „Învățăm împreună – ne dezvoltăm

împreună” s-a realizat în consorțiul Asociației Frekvencia și a Asociației Tépe Jövője

(Asociația pentru viitor Tépe), între 1 noiembrie 2017 și 31 ianuarie 2020.

Problema pe care proiectul a căutat să o rezolve a fost lipsa tinerilor ca grup de vârstă din

cadrul comunității și îndepărtarea tinerilor de comunitate. Cercetările în rândul tinerilor extins

în Ungaria și spre Bazinul Carpatic au arătat că lipsesc comunitățile ce pot asigura activități

de agrement pentru tineri. În același timp, aceste comunități nu sunt importante doar pentru ca

tinerii să își petreacă timpul liber, dar sunt, de asemenea, cruciale pentru construirea relațiilor

sociale, precum pentru modul de învățare non-formală și informală, medierea valorilor și

formarea unei scări ale acestor valori. Proiectul a fost susținut de către 2 organizații partenere

din Slovacia și 4 organizații partenere din România, având ca scop familiarizarea tinerilor cu

munca și metodele, instrumentele, precum resursele utilizate în programele de tineret,

reglementarea acestora, rezultatele și bunele practici aferente, iar apoi pregătirea adaptării lor

în Ungaria și stabilirea cooperării între grupurile de tineret prin dezvoltarea condițiilor

profesionale. Proiectul și-a propus, de asemenea, pregătirea implementării programelor

comune de tineret cu organizații partenere, care ar putea avea loc peste perioada proiectului.

Pe parcursul implementării proiectului, am căutat, de asemenea, să adunăm bune practici din

cele trei țări participante la proiect, care să poată fi adaptate cu succes în fiecare țară separat.

Drept urmare, participanții la proiect au colectat 6-6 bune practici din Ungaria și Slovacia și

10 bune practici din România, care pot fi folosite într-un mod util și de alte comunități.

Bunele practici colectate nu sunt, desigur, reprezentative, în mare parte acestea sunt legate de

profilul organizațiilor partenere implicate în proiect, cu toate că, deși din partea slovacă

predomină în mare parte meșteșugurile și conservarea tradițională, iar din partea română

educația de mediu, toate acestea sunt de valoare pentru profesioniștii autohtoni, precum pot

ajuta grupurile de diaspora peste granițe.

Bune practici î n Ungaria

Fundația Igazgyöngy (Berettyóújfalu)

Fundația Igazgyöngy din Berettyóújfalu a fost adăugată în colecția maghiară cu două bune

practici. Fundația activează din anul 1999, ajungând în afară de Berettyóújfalu, în încă 23 de

locații în zonă prin activități artistice, de dezvoltare comunitară și de îngrijire familială. În jur

de 600 de copii frecventează fundația în fiecare an, 70% dintre aceștia fiind defavorizați; iar

aproximativ 300 de persoane trăiesc în sărăcie extremă. Metoda implementată în

Berettyóújfalu asigură pregătirea talentelor în cadrul copiilor și tinerilor interesați prin cursuri

artistice de bază. Compensarea dezavantajelor, sprijinul familiei, dezvoltarea comunității și

crearea de locuri de muncă sunt strâns legate de educația artistică, întrucât fondul copiilor

aflați în situație de sărăcie extremă și dezavantaj poate fi îmbunătățit doar printr-o asistență

complexă. În acest scop, Fundația este prezentă în mai multe municipalități, are locații (sedii)

în șase municipalități și alte câteva elemente de program sunt puse în aplicare în alte 19

Page 4: Colecție de bune practicifrekvenciaegyesulet.hu/doc/efop522/2_efop-522_colecie_de... · 2020. 8. 1. · 10 bune practici din România, care pot fi folosite într-un mod util și

4

municipalități, în funcție de nevoile comunității (de exemplu: programe de burse, îngrijire

familială, împărțire de donații, creare de locuri de muncă, etc.); pe lângă școala fundației, în

localitatea Told se implementează și un program complex de creare a oportunităților. Cel mai

spectaculos dintre elementele programului (pe lângă desenele multiplu premiate realizate de

copii) este producția de produse inspirate din desenele copiilor, care fac parte din programul

de creare a locurilor de muncă; proiectele meșteșugărești de la Szuno și prepararea de gemuri

de la Amari oferă locuri de muncă pentru părinții și rudele defavorizate din mai multe

municipalități.

Fundația Igazgyöngy (Told)

Told este situat la 13 km de granița cu România și este un sat înfundat închis și greu accesibil,

cu doar 306 de locuitori. Majoritatea familiilor cu copii sunt dezavantajate sau cumulativ

dezavantajate, iar orice inițiativă care ajută la reducerea dezavantajelor joacă un rol vital. Pe

lângă școala generală locală, biblioteca și centrul comunitar, școala specială joacă un rol

important, în care 35 de copii sunt în prezent implicați în diferite procese de dezvoltare.

Școala specială este întreținută de fundație pe merite proprii, cu 1 din cei 35 de tineri ce o

frecventează având dizabilități intelectuale moderate, iar aproape toți ceilalți tineri se

confruntă cu dificultate de învățătură sau cu dizabilități mintale, ceea ce îi împiedică în

avansarea școlară.

Instruirea în școala specială este realizată de 5 voluntari principali, dar, de asemenea,

muncitorii sociali și studenții de ajutor al tineretului își petrec frecvent stagiul aici. Datorită

condițiilor locale este dificilă găsirea de voluntari la nivel local, părinții nu au calificările

necesare pentru a-și instrui copiii sau nu au cunoștințe pedagogice pentru a înțelege funcțiile

de dezvoltare a competențelor jucăriilor în timpul jocurilor de dezvoltare; profesorii locali

lucrează cu copii în normă întreagă, deci rareori se pot angaja în voluntariat. De utilizatorii

obișnuiți ai serviciilor școlii speciale se ocupă un singur mentor, care asigură activități

individuale sau de grup și de recreere. Scopul implementatorilor este de a fi motivați să își

continue educația și să se înscrie la o școală profesională sau o școală tehnică dintr-o

municipalitate din apropiere. Implicarea familiilor este esențială pentru funcționarea școlii

speciale, astfel încât copiii sunt motivați să coopereze bine atât în școala specială, cât și acasă.

În afară de voluntari și personal, Fundația încearcă, prin urmare, să ofere oportunități

familiilor care sprijină copiii în educație să își găsească un loc de muncă sau să fie ajutați în

alt mod în vederea participării la viața comunității.

Biroul de Informare și Consiliere pentru Tineret Mustárház (Nyíregyháza)

BICT Mustárház îndeplinește sarcini obligatorii în domeniul tineretului pe baza unui contract

de furnizare cu administrația locală, pe lângă participarea la implementarea diferitelor

proiecte pentru tineret, organizația care operează fiind Asociația de Beneficii Publice pentru

Viața Culturală (Kulturális Életért Közhasznú Egyesület). Personalul constant este format din

5 persoane și 15 voluntari colaboratori, care sunt implicați în organizarea de evenimente și în

producția de programe ale postului radio Mustár FM. Activitățile lor includ funcționarea unui

spațiu comunitar, inclusiv acces gratuit la internet, servicii de informare, programe culturale

(concerte, expoziții, programe pentru diverse generații, festivaluri), organizarea de programe

profesionale (servicii comunitare școlare în colaborare cu 18 școli, instruiri, tabere, servicii de

vizitare), programe de timp liber (cluburi de limbi străine, programe sportive, team building),

Page 5: Colecție de bune practicifrekvenciaegyesulet.hu/doc/efop522/2_efop-522_colecie_de... · 2020. 8. 1. · 10 bune practici din România, care pot fi folosite într-un mod util și

5

programe de dezvoltare (formare media, tabere radio, formare de conducere a studenților). Tot

ei operează postul de radio Mustár FM, care transmite emisiuni timp de 24 de ore în

vecinătatea orașului Nyíregyháza, precum și ziarul local NYÍL. De asemenea, participă la

activitatea multor organizații naționale, cum ar fi EURODESK, NIT, ISZOS, MIK, ISZET.

În prezent, există 11 voluntari implicați în EVS, dar prin intermediul aplicațiilor EACEA,

aceștia sunt implicați într-o serie de mobilități în orașe înrudite, tematice, mobilitate bazată pe

tineri, proiecte civile, precum și în aplicații de consolidare a capacității și de construcție a

rețelei orașelor. Organizația are un parteneriat unic cu administrația locală. Punerea în

funcțiune a Mustárház a fost câștigată prin licitație la acea vreme, iar această colaborare este

reînnoită în fiecare an, sau la fiecare doi ani. Opiniile tinerilor locali sunt căutate și utilizate

pentru dezvoltare, astfel încât să poată fi implementate programe care răspund nevoilor.

Orașul are o strategie locală de tineret în crearea căreia sunt implicați și tinerii.

Școala și Grădinița Erdei (Komlóska)

Komlóska este o comună mică din județul Borsod-Abaúj-Zemplén, situată la aproximativ 70

km de Miskolc, în districtul Sárospatak cu doar 233 de locuitori. Viața așezământului care s-a

sărăcit treptat s-a schimbat în 2010, când primarul a introdus un nou concept de dezvoltare a

așezării, incluzând implicarea tinerilor în viața așezării, oferind noi locuri de muncă locale și

atrăgând tinerii din oraș prin oferirea de activități de agrement. Dezvoltarea turismului

profitabil și consolidarea satului trebuiau să fie precedate de organizarea populației din

Komlóska într-o comunitate. În trecut, minoritățile ruteniene cu o prezentă de 18% și cele

slovace cu o prezență 2% s-au confruntat adesea cu naționalitatea maghiară, dar au reușit să

depășească acest aspect definindu-se ca localnici ai comunei Komlós. Acest compromis este

consolidat de imaginea uniformă a satului, precum de implicarea sătenilor în dezvoltări.

Ideea primarului a fost să exploateze în cadrul comunei potențialul turismului local, inclusiv

al turismului pentru copii, ceea ce a dus la faptul că atât pensiunea locală, cât și școala

forestieră au devenit afaceri de succes în zonă. Cel puțin 70% dintre cei care vizitează

regiunea sunt copii din familii urbane, de clasă medie și superioară ai căror părinți doresc ca

cei mici să fie învățați despre conștientizarea mediului, precum dragostea și protecția

mediului. Școala forestieră a fost înființată în 2015 cu sprijinul DBU. Activitățile sale includ

fabricarea brânzeturilor din lapte de capră, o vizită la fabrica de preparare a siropurilor, o

vizită de educație forestieră la Pusztavár, o grădină zoologică care să îmbogățească

cunoștințele de mediu și care oferă posibilitatea de a intra în contact cu animalele, energia

solară care ajută în prepararea ceaiurilor din plante și totodată copii au posibilitatea să încerce

singura bucătărie experimentală din țară, în care se poate găti începând de la cuptor, până la

aragazul cu inducție și aragazul solar.

Cămin de tineret (Káptalanfüred)

Unul dintre căminele tematice de tineret din Balatonalmádi - Káptalanfüred este administrată

de municipalitatea sectorului XIX din Kispest. Káptalanfüred a fost creată în anii 1930, ca

urmare a divizării zonei forestiere a fostului sediu din Veszprém. Inițial, cercetașii au folosit

zona pentru camping, iar mai târziu au fost construite case din lemn în jurul lacului Köcsi.

Page 6: Colecție de bune practicifrekvenciaegyesulet.hu/doc/efop522/2_efop-522_colecie_de... · 2020. 8. 1. · 10 bune practici din România, care pot fi folosite într-un mod util și

6

Zona taberei oferă apartamente cu facilități complete, dotate cu bucătărie, un restaurant, un

teren de fotbal și de baschet cu suprafață dură, o sală de tenis de masă și o zonă comunitară,

dar aveți și posibilitatea de a închiria biciclete. Prin cazarea la camping vi se oferă multe

reduceri în zonă, în principal la ștranduri, mijloacele de transport public local, dar și la

expoziții, restaurante și terenuri de sport. Campingul este în parteneriat cu Parcul Național

Balatonfelvidék, care oferă o serie de programe de dezvoltare comunitară și educaționale

pentru cei care sosesc acolo. Parcul Național oferă geo-tururi pentru grupuri de toate vârstele

și dimensiunile, unde participanții pot cunoaște conceptele, formațiunile naturale și geografice

cunoscute anterior doar din cărțile de specialitate. Geo-turele deschid o nouă dimensiune

lucrărilor pedagogice, care pot fi denumite ca „geografie aplicată”. Din punctele de belvedere,

rocile palpabile aduc la viață trecutul, prezentul și chiar viitorul Pământului. Studenții își pot

testa imediat cunoștințele teoretice și le pot experimenta în practică, adică la nivel

experimental, în contact direct cu conceptele și fenomenele geografico-geologice, fără nici un

efort, cu experiență directă, folosindu-și toate simțurile.

De asemenea, sunt organizate excursii (ture) mai lungi pentru cei din camping, printr-o geo-

tabără cu durată de 2-5 zile. Geo-tururile oferă un tur al resurselor naturale din jur, excursii pe

timp de zi și de noapte pentru grupuri de cel puțin 10 persoane. Tururile sunt în totalitate

interactive și prezintă o varietate de jocuri la care membrii echipei trebuie să colaboreze, de

exemplu, la colectarea și recunoașterea diverselor roci, dar pot învăța, de asemenea, practici

de orientare, herbalism și supraviețuire de-a lungul unei căi.

Liceul Gandhi (Pécs)

Fundația Gandhi, predecesorul liceului, și-a început activitatea în anul 1996 cu scopul

principal de a oferi educație, nu numai prin învățare, ci și prin socializare și păstrarea tradiției,

pe lângă educația pentru tineretul ce locuiește în regiune. Încă de la început, programul de

dezvoltare comunitară a liceului a inclus diferite programe de burse, cunoașterea dansurilor

țigănești, cântarea, revitalizarea și integrarea tradițiilor rrome în viața de zi cu zi, precum

cunoașterea limbilor ”beás” și ”lovári”. În primul an, 56 de studenți și-au început studiile și au

participat la cursurile de absolvire în clasa (nivelul) 0. Au fost unii cu o identitate rromă foarte

puternică, dar cei mai mulți nu aveau nici o legătură cu propriile lor rădăcini culturale.

Problemele familiale și comunitare dificile și menținerea motivației de ani de zile a

reprezentat însă o problemă. Întrucât liceul are și un cămin propriu, a fost vital să se înființeze

un program de organizare a comunității care să-i ajute pe tineri să treacă peste aceste

obstacole. Programul Liceului János Arany a fost lansat în 2003 cu scopul de a oferi sprijin

financiar și cultural elevilor defavorizați. Studenții din cămine care au fost capabili să își

justifice situația dezavantajată și care au beneficiat de prestații regulate de protecție a

copilului, au fost eligibili pentru program. 80% dintre cei aflați în prezent în program primesc

RGYK (reducere regulată de protecția copilului), restul sunt dezavantajați cumulativ. Pe lângă

posibilitatea de locuire în cămin, programul oferă mese, ajutor pentru haine și transport local,

precum multe alte activități deschise tinerilor. Adesea se organizează excursii interne și

externe, iar participanții la program au fost deja la Vatican, Danemarca și Bruxelles.

Nu doar de tinerii implicați în program, ci și de toți tinerii care frecventează liceul, se ocupă

mentori, ajutoare pentru tineret și asistenți sociali. Vizitele în familie sunt prioritare pentru cei

care lucrează aici, deoarece tinerii defavorizați care studiază aici provin adesea dintr-un mediu

care nu îi susține, sau sprijinul lor inițial este întrerupt pe măsură ce tinerii ating vârsta la care

Page 7: Colecție de bune practicifrekvenciaegyesulet.hu/doc/efop522/2_efop-522_colecie_de... · 2020. 8. 1. · 10 bune practici din România, care pot fi folosite într-un mod util și

7

pot să lucreze (vârsta de 16 ani). Asistentul social nu trebuie doar să restabilească mediul de

susținere, ci și să ofere familiei căutarea unui loc de muncă, îndrumare de viață și sprijin,

astfel încât tânărul să nu renunțe la educație.

Bune practici î n Slovacia

Grupul de teatru de păpuși Pimpó din Harkácsi (Gömörfalva)

Grupul de teatru de păpuși Pimpó din Harkácsi și-a început activitatea în 1999 în Gömörfalva,

un district din Nagyrőce. Localitatea are o populație de numai 990 locuitori, dar zona de

centralizare școlară locală include alte 12 mici așezări în zona înconjurătoare. Numărul

elevilor care participă la cursuri în clase cu predare în limba maghiară este de 270. În fiecare

an, o nouă poveste este elaborată în cadrul grupurilor, în funcție de grupele de vârstă prezente.

Cu cei din clasele inferioare se lucrează în mare parte la povești populare, scrise de Andersen

și Grimmm, iar cu cei mai în vârstă se pot pregăti producții mai serioase, aceștia au prelucrat

deja povești cu muzică clasică și au interpretat și cu marionete de hârtie, reprezentate cu

ajutorul pânzei albe de fundal.

Scopul grupului este de a păstra și transmite limba maghiară și cultura Palóc, de a consolida

dragostea pentru povești între tineri și copii și de a păstra și transmite valorile literare Palóc și

maghiare. Artiștii cu marionete se reunesc o dată pe săptămână, scriu ei înșiși scenariul pentru

spectacol, precum aranjează păpușile și peisajul. Liderii echipei călătoresc de două ori pe an

la Dunajská Streda, unde actori ai teatrului de păpuși și producători de păpuși de renume

instruiesc artiștii cu marionete. Numărul de persoane din grup variază, cu aproximativ 15

studenți activi în fiecare an, dar au existat momente în care 26 de tineri au lucrat la proiecte.

Grupul organizează prelegeri și spectacole regulate în câteva orașe mici din Gömör, în special

pentru copiii mai mici; de cele mai multe ori sunt chemați cu ocazia zilei copiilor, zilelor

satului, dar multe școli și grădinițe îi contactează, de asemenea. Au avut producții deja în

Eger, Kiskunhalas, Budapesta și reprezintă Slovacia de sus (Felvidék) la numeroase

festivaluri. Au câștigat premii la mai multe competiții internaționale, cum ar fi a 44-a ediție a

Primăverii de pe Dunăre, unde au fost premiați cu ”banda de diamante” prelucrând o baladă

scrisă de Arany János.

În prezent, promotorii consideră că grupul este durabil în ceea ce privește funcționarea sa,

aplică în mod regulat la licitații pentru a acoperi costurile de călătorie, mesele și materialele și

au câștigat deja mai multe licitații pentru Fondul Bethlen Gábor și Fondul Cultural pentru

Minorități.

Ansamblul de dansuri populare și Asociația culturală Berkenye (Nemeskosút)

Ansamblul de dansuri populare Berkenye a fost înființat în localitatea Košúty (limba

maghiară: Nemeskosút) din Matúšova zem (limba maghiară: Mátyusföld) în 2002, de către

tineri din zonele locale și din jur și a preluat forma de asociație în 2010. În prezent, are 12

membri, iar pe lângă dans, grupul este implicat activ în activitatea de zi cu zi a asociației,

Page 8: Colecție de bune practicifrekvenciaegyesulet.hu/doc/efop522/2_efop-522_colecie_de... · 2020. 8. 1. · 10 bune practici din România, care pot fi folosite într-un mod util și

8

organizând și ținând tabere de meșteșuguri, predând în case de dans și organizând diverse

evenimente. Scopul principal al asociației este de a introduce arta populară maghiară, de a

introduce cultura populară maghiară, de a păstra tradițiile prin dans, de a îngriji și de a

transmite tradiții vii.

Grupul lor țintă este în primul rând reprezentat de copii, tineri și adulții tineri, dar pot crea

relații cu oameni de toate vârstele în cadrul spectacolelor lor. Sunt activi mai ales în sudul și

vestul Slovaciei, încearcă să reprezinte tradițiile muzicale și de dans locale, dar se ocupă și de

dansurile transilvănene și maghiare. Este importantă dezvoltarea tinerilor, creșterea încrederii

în sine și dobândirea abilităților necesare pentru a reuși în viață. În timpul funcționării lor, au

oferit multe spectacole și seri de gală, au aproximativ 30-35 de spectacole pe an. Pe lângă

aparițiile naționale, au avut spectacole de multe ori în Ungaria, Austria, Cehia, dar au ajuns și

în Slovenia și Croația.

În fiecare an, asociația are o tradiție a programelor de sărbătoare premergătoare Crăciunului,

unde își prezintă și programul actual și se pregătesc pentru tabere de instruire pentru câteva

zile. Aceștia participă în mod regulat la diferite festivaluri de dans popular, au câștigat

numeroase premii pentru spectacolele lor și au primit numeroase premii pentru dansatorii lor,

dintre care unii au jucat și în spectacolul ”Fölszállott a páva” (limba română: Păunul și-a luat

zborul). Spectacolele lor au fost susținute și de Fondul Bethlen Gábor și de Oficiul

Guvernului Slovac, încercând să ajungă în locuri unde există probleme în organizarea și plata

unor astfel de spectacole; astfel, ei contribuie la răspândirea cunoștințelor despre dansuri și

ajung la un public cât mai larg posibil.

Ansamblul de dansuri populare Csali (Šamorín/Somorja)

Ansamblul de dansuri populare a fost întemeiat în 1978 ca un înlocuitor al Ansamblului de

dansuri populare Csalló, iar la sfârșitul anilor optzeci și-au format propriul lor ansamblu

muzical, Ansamblul de artă populară Csali. Ceea ce inițial s-a propus a fi o activitate de

agrement, în curând s-a dezvoltat, astăzi fiind participanți obișnuiți la taberele de vară, la

mișcarea casei de dans și la diverse festivaluri.

Ansamblul lucrează cu mai multe grupe de vârstă, copii de grădiniță care participă activitățile

de grup ”Iciri-Piciri Csali”, copii de clase inferioare ”Pici és Kis Csali”, copii de 10-12 ani

”Nagy Csali” și tineri de 13-18 ani care frecventează activități în grupuri de tineret.

Ansamblul are în prezent 180 de membri. Importanța ”Csali” joacă un rol important nu numai

în conservarea tradițiilor populare, în socializarea tinerilor din comunitate și în cultura

comunității maghiare din Slovacia, dar și în dezvoltarea și îmbunătățirea comunității maghiare

din Šamorín/Somorja.

Scopul lor este de a familiariza tinerii și comunitatea mai largă cu tradițiile maghiare de dans

și muzică și de a reuni comunitatea maghiară din sudul Slovaciei. Ansamblurile interpretează

în principal dansuri și cântece din sudul Slovaciei, dar se ocupă și de cântece populare din

Bodrum, Košice, Gemer. Repertoriul este întotdeauna ajustat la vârsta copiilor și tinerilor

participanți la grup. Ansamblurile au primit numeroase premii și recunoașteri de la înființare,

iar în 2017 au fost câștigători ai competiției naționale denumite ”Pod Likavským hradom”.

Soliștii Csali sunt concurenți regulați și premiați ai concursului de dans numit ”Šaffova

ostroha”. De asemenea, asociația cooperează cu alte câteva grupuri de dansuri populare,

Page 9: Colecție de bune practicifrekvenciaegyesulet.hu/doc/efop522/2_efop-522_colecie_de... · 2020. 8. 1. · 10 bune practici din România, care pot fi folosite într-un mod util și

9

coregrafi, școli, birouri municipale și administrații locale pentru a asigura funcționarea cu

succes. Principalii sponsori ai acestora sunt Municipalitatea Šamorín/Somorja, Fondul

Cultural al Minorităților, Fundația Gábor Bethlen și Cercul de Aur - Asociația Civică a

Culturii din Šamorín/Somorja.

Grupuri de conservare a tradițiilor (Gömör)

Inițiativa este pusă în aplicare în primul rând de copii și tineri din grupurile de conservare a

tradițiilor, în prezent având membrii cu vârste între 9-15 ani. Acestea funcționează ca grupuri

informale în multe localități din Gömör, cum ar fi Deresk, Tornalja, Gomor, Bátka, Feled,

Nagybalog și Kálosa.

Scopul inițiativei este familiarizarea copiilor și tinerilor din zonă cu obiceiurile și tradițiile

populare tipice din Gömör și să reînvie ocupații vechi, care nu mai sunt cunoscute pentru

mulți și care încă erau în viață pe vremea generației bunicilor. Activitățile sunt organizate, de

regulă, după orele de școală sau la sfârșitul săptămânii, de către profesioniști în domeniul

tineretului, părinți, profesori care lucrează în sat, dar, de asemenea, primesc mult ajutor din

partea Asociației Maghiare a Profesorilor din Slovacia și a municipalităților în realizarea de

programe și activități.

Atelierele de practică sunt organizate de trei ori pe an, primăvara, pe parcursul toamnei și în

vacanța de vară, în așa-numita Zi a Tradiției. În timpul sesiunilor de practică, copiii mici,

tinerii și părinții pot învăța și încerca activități din trecut, cum ar fi țesutul coșului,

confecționarea de marionete din porumb, fabricarea de mături, înșiruirea de perle, prepararea

pastelor făinoase (melcișori, tăiței pentru supe, etc.). Obiceiurile din Gömör sunt reînviate în

aceste perioade, tinerii participanți prezentând obiceiuri populare, povești, rime și cântece

populare, care sunt adesea uitate, îmbrăcând haine de epocă. Numărul grupurilor este foarte

diferit, de obicei la activități participă activ 3-5 tineri, dar, oricum, aceste localități au un

număr foarte mic de locuitori. Numărul total al grupului în localitățile enumerate ajunge la 30-

40 de persoane. Inițial, activitățile au fost desfășurate în mod voluntar prin contacte cu

unitățile preșcolare, școlare, comitetele de părinți și municipale, iar mai târziu, într-o măsură

mai mare sau mai mică, de Fundația Bethlen Gábor, precum finanțări din partea

municipalității și a părinților.

Asociația Civică PURT (Rimavská Sobota/Rimaszombat)

Asociația Civică PURT a fost înființată în anul 2012 pentru a reprezenta interesele rromilor

din Gömör. Asociația este activă în mai multe raioane, iar anul trecut 36 de comune și-au

manifestat intenția de a participa la activitate. Membrii stabili sunt alcătuiți din 18 așezări:

Hanva, Lenartovce/Sajólénártfalva, Radnovce/Nemesradnót, Sajószentkirály, Baraca,

Cacov/Cakó, Dubovec/Dobóca, Riečka/Sajórecske, Sidefalva, Martonfalva, Hrkáč/Harkács,

Hodejov/Várgede, Rakytník/Rakottyás, Bihovce/Balogfala, Šimonovce/Rimasimonyi, Fük și

se alătură tot mai multe așezări din districtul Rožňava. Municipalitățile sau comunitățile

locale pot aplica pentru PURT, cea mai mare parte a costurilor, costând de obicei câteva sute

de Euro per proiect, fiind cheltuite pe diverse instrumente. După ce s-au achiziționat

Page 10: Colecție de bune practicifrekvenciaegyesulet.hu/doc/efop522/2_efop-522_colecie_de... · 2020. 8. 1. · 10 bune practici din România, care pot fi folosite într-un mod util și

10

instrumentele și materialele, aplicantul îndeplinește împreună cu voluntarii activiști sarcinile

în beneficiul comunității locale, astfel că activiștii PURT au renovat deja grădinițe, biserici,

cămine de tineret, diverse spații comunitare, dar, în Sajólénártfalva, de exemplu, o parte a

drumului care duce spre comunitatea rromă a fost asfaltată pentru a împiedica blocarea

completă a comunității pe vremea ploioasă.

PURT are în prezent peste 200 de activiști angajați în diverse activități de înfrumusețare a

localităților și de organizare a comunității bazate pe voluntari în comunitate. Singura așteptare

față de activiști este ac aceștia să fie de încredere, iar managementul PURT verifică în mod

regulat dacă suma oferită este într-adevăr cheltuită în mod adecvat.

Fiecare sat în parte are propriul său lider de echipă care este responsabil pentru implementarea

proiectelor și este prezent ca persoană de contact. Sarcina sa este să procure materialele

necesare pentru proiect, să organizeze implementarea și să pregătească documentația bazată

pe fotografii. Un voluntar de contact poate fi orice persoană, primarul, consilierul municipal,

dar există mulți activiști care vor să acționeze în calitate de civili pentru comunitatea lor. Până

în prezent, PURT a implementat proiecte în peste 50 de așezări, a căror parte integrantă este

de fiecare dată dezvoltarea comunității, activizarea locală a celor de etnie rromă pentru

identificarea și rezolvarea propriilor probleme și voluntariatul. Subvențiile pot fi finanțate

doar prin donații, aceștia nu participă licitații.

Tabačka (Kassa)

Tabacka Kulturtrafik și-a demarat operațiunile în 2008, în zona fostei fabrici de tutun din

Košice. La inițiativa Asociației Bona Fide, au dorit să creeze un spațiu comunitar care să

poată contribui la reunirea artiștilor din Košice, la inițiative civice și programe culturale,

precum la îmbogățirea economiei culturale. Tabačka a fost al treilea centru comunitar după

Radcliff IC Cultur Train și Kasárňach Kulturpark. Sunt cunoscuți și recunoscuți pe scară largă

în comunitatea de artă din Košice pentru construirea activă a infrastructurii culturale moderne

și promovarea și susținerea culturii în Slovacia. Scopul a fost construirea unui spațiu public,

deschis tuturor, un centru cultural, astfel încât multe dintre inițiativele lansate de localnici să

poată fi prezentate aici. Tinerii își găsesc aici propriile spații și inițiative aferente lor, la fel ca

și familiile cu copii mici sau cei vârstnici.

Prin cooperarea cu partenerii internaționali, s-au putut concentra pe promovarea culturii

independente, din 2007 sunt membri ai Rețelei Europene a Centrelor Culturale Independente

(TEH) și din 2008 membri ai Rețelei Centrelor Culturale Independente din Slovacia

(ANTENA). De asemenea, inițiativa cooperează îndeaproape cu autoritățile locale și

regionale. De-a lungul anilor, programul s-a extins semnificativ, artiștii contemporani

prezentându-se de obicei în multe ramuri ale artei, precum concerte, teatru, dansuri, dar și

ateliere, expoziții interactive, spectacole și activități comunitare. Pentru tânăra comunitate

antreprenorială, spațiul de lucru din Tabačka este, de asemenea, unul dintre spațiile ce

funcționează ca HUB, unde angajații lucrează împreună și prezintă noi idei, dar este posibilă

și închirierea de birouri separate. De multe ori, tinerii oferă servicii complementare

programelor culturale și artistice locale. Inițiativa a reușit să mobilizeze tineri locali, artiști

contemporani, antreprenori, reușind să organizeze numeroase concerte și evenimente culturale

prin intermediul acestor parteneriate.

Page 11: Colecție de bune practicifrekvenciaegyesulet.hu/doc/efop522/2_efop-522_colecie_de... · 2020. 8. 1. · 10 bune practici din România, care pot fi folosite într-un mod util și

11

Bune practici î n Roma nia

Cerc artistic de ceramică (Huedin)

În cadrul Clubului de Copii din Huedin funcționează mai multe cercuri de meșteșuguri

extrașcolare, inclusiv cercurile artistice de ceramică și sculptură. Clubul Copiilor a fost

înființat în 1983, ca subdiviziune a Palatului Copiilor din Cluj-Napoca, și de atunci primește

copiii și tinerii locali interesați. La cercurile de studiu participă de obicei copii și tineri

interesați cu vârste cuprinse între 6-18 ani, în medie 90-100 de persoane participând la

cursurile artistice de ceramică. Activitățile sunt organizate o dată pe săptămână, 2 ore per

ocazie, în total în 9 grupuri.

Atelierele sunt de o importanță deosebită nu numai pentru dezvoltarea abilităților motrice

fine, ci și pentru că nu există alte activități similare pentru tineri într-o rază de 50 km de oraș,

cea mai apropiată inițiativă asemănătoare fiind în Cluj-Napoca. Drept urmare, activitățile de

studiu joacă, de asemenea, un rol important în organizarea tinerilor locali într-o comunitate.

Activitățile de specialitate sunt gratuite, copiii din clasele inferioare sunt preluați de pedagogi

ai municipalităților din jur, pentru lecțiile meșteșugărești și de desen suplimentare, iar cei din

clasele superioare și elevii de liceu participă deja în mod voluntar la aceste activități de studiu.

Clubul Copiilor funcționează prin sprijin din partea statului, astfel încât se raportează anual

asupra rezultatelor obținute, asupra numărului de tineri implicați și asupra succesului

inițiativei, astfel încât sprijinul se poate oferi până când se poate evalua în mod pozitiv

utilitatea socială și durabilitatea acestor activități.

Ferma de insecte (Satu Mare)

Asociația E-Consult, cu sediul în Satu Mare, este implicată în principal în proiecte legate de

educația de mediu și proiecte referitoare la durabilitate. Grupul țintă al inițiativei denumite

”Ferma de insecte” sunt tinerii din familii rurale, din familii care se ocupă de agricultură,

proiectul fiind pus deja în aplicare în 40 de așezări din patru județe românești: Satu Mare,

Sălaj, Bihor și Maramureș, cu aproximativ 1.200 de participanți la acest proiect.

Proiectul își propune să reducă distrugerea agro-ecosistemelor, să mențină habitatele prin

protejarea activă a speciilor de insecte pentru polenizare și prădătoare și promovarea

practicilor durabile. Cu ajutorul voluntarilor și pedagogilor locali, în fiecare municipalitate în

care a fost amplasată o fermă de insecte se organizează cel puțin o dată instructaj pentru

viitorii fermieri și pentru cei cu putere de decizie. Pe lângă prezentările multimedia, se

organizează ateliere practice, jocuri tematice și ateliere în aer liber în cadrul cărora

participanții pot afla despre importanța insectelor, beneficiile ecologice și economice ale

fermelor de insecte și cum pot fi acestea realizate.

Activitățile proiectului au fost desfășurate în comunitățile de tineret deja existente, iar școlarii

și grupurile confesionale locale au luat parte, de asemenea, cu mare entuziasm la aceste

activități. Transferul cunoștințelor teoretice se realizează prin utilizarea modalității pedagogiei

dramatice și prin intermediul cursurilor de meserii. Impactul programului poate fi, de

asemenea, măsurat prin faptul că fermele de insecte consacrate încă întrețin comunitățile, își

Page 12: Colecție de bune practicifrekvenciaegyesulet.hu/doc/efop522/2_efop-522_colecie_de... · 2020. 8. 1. · 10 bune practici din România, care pot fi folosite într-un mod util și

12

controlează reciproc activitatea și și-au creat, de asemenea, propriul ”garaj”/boxă de viespi.

Proiectul a fost susținut de Fondul de Finanțare Civilă în cadrul Mecanismului de Finanțare

SEE 2009-2014 susținut de Norvegia, Islanda și Liechtenstein.

Tabere de ”rangeri” juniori (Satu Mare)

Programele cu denumirea „Zona protejată este și a ta! – Tabere de rangeri juniori pentru

tineret” au fost implementate de către Asociația Carpatică Transilvăneană (Erdélyi Kárpát

Egyesület), cu sediul în Satu Mare, cu o frecvență de 2-3 ocazii pe an, între anii 2013 și 2018,

sub forma unor tabere de o săptămână. Cu ocazia taberelor, grupul țintă principal au fost

tinerii care locuiau în așezările din Ariile Protejate de-a lungul Turului, astfel încât taberele au

fost realizate în multe așezări mici și mari, de exemplu lângă Satu Mare în localitățile Micula,

Lăzăreni, Porumbești, Turulung, Orașu Nou, Livada, Adrian, Călinești-Oaș, Gherța Mică și

Halmeu.

Programul a răspuns în principal la problema reprezentată de faptul că comunitățile locale

aveau informații puține cu privire la ariile protejate adiacente municipalităților lor, cel mai

mare dezavantaj fiind statutul protejat. Tinerii, în special, trăiau izolați de natură, nu vedeau

nici o valoare în aceasta. Prin urmare, scopul principal al programului a fost de a educa o

generație tânără în zona protejată care ar putea fi parteneră în conservarea regiunii îngrijite de

EKE. Pe lângă creșterea gradului de conștientizare a valorilor naturii, programul urmărește, de

asemenea, crearea de parteneriate pe termen lung cu tinerii, care ulterior se pot implica activ

în activitățile de conservare a naturii.

În fiecare zi a programului, pe durata taberei, activitățile informative vor juca un rol în

însușirea interactivă a informațiilor de bază în rândul participanților (prin pedagogie

dramatică, rezolvarea problemelor, jocuri, etc.) și un exercițiu de teren pentru a discuta

subiectul dat la fața locului și a procesa experiențele zilei printr-o discuție comună. În fiecare

an, au avut loc concursuri pentru organizarea taberelor, iar guvernele locale și organizațiile

partenere au ajutat în ceea ce privește cazarea, mesele, iar participanții au putut participa

gratuit sau pentru o sumă simbolică la tabere. Programul ajută la colaborarea cu comunitățile

locale din zonele protejate și contribuie la cooperarea pe termen lung. Conștientizarea și

popularitatea crescândă a activităților de la an la an și revenirea voluntarilor tineri fac ca

programul să fie mai ușor de implementat. În cazul tinerilor care sunt interesați și receptivi la

subiect, ajută la alegerea unei cariere, aceștia putând fi un potențial contribuitor la comunitate

după întoarcerea lor.

Atelier de filme documentare (București)

Inițiativa Asociației VIRA este implementată prin programele sale în mai multe orașe și

localități din toată România, pe lângă București, în Bârlad, Tulcea, Caracal, Blaj, precum în

localitatea Cahul din Republica Moldova. În cadrul atelierului, tinerii locali lucrează pe

probleme ale propriei comunități, sub formă de filme, începând din anul 2012, sub forma unor

ateliere cu o durată de două săptămâni pe an, care implică 4-6 ore de activitate pe zi pentru

participanți.

Page 13: Colecție de bune practicifrekvenciaegyesulet.hu/doc/efop522/2_efop-522_colecie_de... · 2020. 8. 1. · 10 bune practici din România, care pot fi folosite într-un mod util și

13

Atelierul de educație alternativă se adresează în primul rând elevilor de vârstă liceală, până

acum peste 200 de persoane au participat la activitățile de atelier. Se străduiesc să ofere

dezvoltare personalizată pentru toată lumea, dar încurajează și munca în echipă, abordarea

proiectului și, de asemenea, îi conduce prin etapele de realizare ale filmului, de la idee până la

produsul final. Aproximativ 80 de filme au fost realizate de către cei tineri, despre

comunitățile în care trăiesc. Acestea au fost împărtășite publicului în peste 60 de proiecții

publice, cu un total de 10.000 de participanți. Unii dintre tineri au continuat să lucreze în

domenii conexe după această experiență.

În fiecare situație, proiecțiile sunt, de asemenea, un declanșator pentru discuții, iar după

rularea filmelor, sunt discuții periodice între creatori și spectatori, abordând astfel problemele

percepute de tinerii din cadrul comunității, puncte de vedere conflictuale și caută soluții

consensuale.

Aceste filme le arată nu numai părinților, dar și profesorilor cum se simt tinerii, ce văd ei,

cum își trăiesc viața în cadrul comunității, ci îi încurajează și pe tineri să participe, să

descopere și să analizeze viața comunității, să descopere și să analizeze problemele într-un

mod care poate fi înțeles și acceptabil pentru întreaga comunitate. Discuțiile și dezbaterile

publice după proiecțiile de film dezvăluie, în general, că subiectele abordate au un impact

profund asupra comunității, per ansamblu. Faptul că acest lucru este procesat și devine un

subiect de discuție, este o realizare majoră. Deci, există dialoguri despre teme precum

hărțuirea, alteritatea, etc. Filmele sunt prezentate și la expoziții de călătorie interactive, iar

până în prezent, creatorii au câștigat premii la două festivaluri de film.

Pașaportul competențelor (Satu Mare)

Programul ”Pașaportul competențelor” este un instrument educațional și de dezvoltare care

oferă oportunități și îndrumare copiilor și tinerilor pentru a-și construi arhivele personale de

valori. Programul, derulat de către Fundația Hans Linder, a asigurat 2-3 ore de activitate în

fiecare an școlar pentru elevii din clasele 1-12, fie în școli, fie în sălile de pregătire ale

fundației. Activitățile se desfășoară în principal în Satu Mare, dar au fost organizate ateliere în

mai multe localități din județul Satu Mare, atât în localități mici, cât și mari. Structura

compactă utilizată inițial a fost făcută tot mai flexibilă în ultimii doi ani pentru a permite

studenților să extindă subiectele abordate în timpul sesiunilor de instruire, să le dezvolte mai

bine și să fie predate conform timpului disponibil.

Grupul țintă principal este grupa de vârstă a claselor 7-12, elevi de liceu, care încearcă să

ajungă în primul rând comunitățile școlare în care nu există un psiholog școlar sau consiliere

în carieră sau, dacă totuși există, nu există personal calificat care să efectueze aceste sarcini.

La întrebările de genul ”Cum să fie în continuare?” sau ”Ce va fi când va fi mare?” - este

foarte dificil să se găsească un răspuns la această vârstă. Această incertitudine nu face

lucrurile mai ușoare nici pentru părinți, mai mult decât atât, nici pentru profesorii copilului.

Acestea sunt întrebările pe care tinerii încearcă să le răspundă în timpul pregătirii interactive.

Participanții la program pot colecta certificări despre abilitățile, aptitudinile și competențele

lor, evaluări sau rezultate obținute în anii de școală. Instruirile de auto-conștientizare acoperă

o serie de subiecte care îi ajută pe elevi să facă alegeri mai informate despre educația lor

ulterioară și viitorul lor profesional.

Page 14: Colecție de bune practicifrekvenciaegyesulet.hu/doc/efop522/2_efop-522_colecie_de... · 2020. 8. 1. · 10 bune practici din România, care pot fi folosite într-un mod util și

14

Activitățile sunt finalizate cu teste acreditate internaționale, care sunt certificate și evaluate în

baza rezultatelor obținute de tineri. După participarea în program, Fundația va întocmi un

portofoliu (o colecție de documente) denumit Pașaportul competențelor, care va include și

recomandări personalizate și va crește gradul de conștientizare cu privire la educația continuă

și la alegerea carierei elevilor. De la începutul programului au participat peste 800 de tineri la

acesta.

Tineretul Malta (Satu Mare)

Filiala din România - Satu Mare a Serviciului Român de Caritate Malta a fost înființată în

anul 1997, iar organizația sa pentru tineret a fost înființată în anul 2001. Grupurile țintă sunt

tinerii care trăiesc în Satu Mare și care formează comunități prin ajutorarea familiilor

defavorizate și a copiilor acestora.

Scopul tinerilor din cadrul comunității de Tineret Malta este acela de a atrage atenția asupra

sărăciei ca fiind o preocupare socială, de a efectua donații periodice și activități caritabile și

de a implica populația locală în voluntariat. Activitățile tinerilor sunt diverse și durează pe

toată perioada anului. Ei sunt implicați activ în activități ale centrelor sociale, construirea

comunității, transportul donațiilor, iarna umblă noaptea pe străzi pentru a ajuta persoanele fără

adăpost; în timpul sărbătorilor bisericești împart mâncare, vara apă, iar iarna ceai cald. O dată

pe an, de Crăciun, este organizată o seară de caritate, dar în decembrie oferă și cadouri de

Moș Nicolae pentru copiii nevoiași. Diferitele instituții sociale, de exemplu: azilele pentru

bătrâni, căminele familiale temporare etc., sunt de asemenea vizitate în mod regulat, unde se

organizează programe de weekend, se încurajează donațiile de sânge, se organizează și se

realizează tabere e timp de vară, colectează rechizite școlare înainte de începerea școlii și, o

dată pe an, organizează un program de tip ”școala altfel”, care se concentrează pe metodele

non-formale de predare.

Tinerii voluntari o trăsătură unică ce reprezintă un stil de viață familial, un angajament față de

voluntariat, o dorință de a realiza ceva în comunitate. Cu toate acestea, uneori apare o

problemă în organizarea programelor, mai precis că unii voluntari sunt deja adulți tineri (25-

29 ani), în timp ce alții se află în grupa de vârstă de 15-19 ani, deci se simte o ușoară diferență

generațională în organizare și interese. Cu toate acestea, este important pentru cei care

participă la program să poată aparține undeva, iar populația locală este din ce în ce mai

deschisă la programele lor și din ce în ce mai multe persoane se apropie de aceste programe

cu donații, oferte și ajutor.

Festivalul de muzică stradală din Satu Mare (Satu Mare)

Festivalul de muzică stradală din Satu Mare a fost organizat pentru prima dată în 2014 de

către un tânăr antreprenor local, Butka Gergő. Inițiativa sa a fost susținută de Asociația

Culturală pentru Tineret din Satu Mare, administrația locală și mai mulți antreprenori locali,

astfel că festivalul a fost rezultatul unui efort comun. Scopul festivalului a fost să facă din

Satu Mare un oraș mai plin de viață, iar localnicii să poată participa la un festival puțin diferit

de cel obișnuit, deoarece cei dornici de un astfel de festival trebuiau să călătorească chiar până

la Cluj-Napoca sau București. Potrivit organizatorului, grupul țintă inițial este format din

tineri cu vârsta cuprinsă între 16-25 ani, ”consumatori sătmăreni on-line informați, care

tastează telefoanele inteligente, care au copii mici sau care sunt iubitori ai naturii”.

Page 15: Colecție de bune practicifrekvenciaegyesulet.hu/doc/efop522/2_efop-522_colecie_de... · 2020. 8. 1. · 10 bune practici din România, care pot fi folosite într-un mod util și

15

Festivalul funcționează, de asemenea, ca punct de întâlnire pentru cei ce provin din Satu

Mare, iar mulți tineri care s-au mutat din oraș vin acasă cu această ocazie. Evenimentul a

mișcat deja mii de tineri, Satu Mare fiind adăugat pe harta organizatorilor de evenimente.

Organizarea în sine este o forță de construire a comunității, întrucât deja cu câteva luni înainte

de începere trebuie organizată cooperarea la nivel de oraș și, pe lângă administrația locală,

multe organizații, întreprinderi și inițiative locale ar dori să apară într-o anumită formă în

cadrul festivalului.

Tinerii au fost foarte pozitivi cu privire la festival, însă și întreprinderile și companiile locale

văd, de asemenea, oportunitatea ca pe lângă artiștii internaționali să apară și un număr de

turiști, astfel încât întreprinderile locale să poată avea posibilitatea de a crea o rețea. Festivalul

a avut loc în fiecare an începând cu anul 2014, iar în 2019 a fost prezent un public format din

câteva mii de persoane.

Lilieci în mediul uman (Satu Mare)

Inițiativa a fost lansată de Asociația pentru Protecția Liliecilor din România, în anul 2014, în

30 de localități din România, în total în 6 județe diferite (Satu Mare, Sălaj, Bihor, Cluj, Mureș,

Harghita). Proiectul derulat între 2014 și 2016 a fost finanțat printr-o subvenție. Grupul țintă

principal al proiectului au fost elevii de școală primară, ajungând la 240 de școli din așezări,

unde copiii cu vârste cuprinse între 6-15 ani au putut afla informații despre utilitatea naturală,

ecologică a liliecilor, folosind doar metode educaționale informale, interactive, deoarece

asociația a luat în considerare modalitățile din proiectele anterioare prin care pot obține

rezultate reale, astfel încât să poată atrage atenția tinerilor și să le trezească curiozitatea.

Pe parcursul celor doi ani de proiect, s-au ținut cursuri săptămânale și lunare și exerciții pe

teren, iar orele de biologie au fost completate în mod regulat cu diverse activități de artizanat.

Învățarea bazată pe experiență a avut, de asemenea, un impact indirect asupra părinților și

fraților și surorilor mai mari, care au devenit mai deschiși la protejarea valorilor naturale ale

așezământului, ajutând adesea în mod voluntar la realizarea proiectului. Din perspectiva

proiectului, așezările implicate au fost selectate pe baza coloniilor de lilieci care locuiesc în

acestea, astfel încât în proiect s-au inclus numeroase așezări aflate la distanță mai mare una de

cealaltă, cu diferite nivele de trai. La elaborarea materialelor didactice, a trebuit luat în

considerare faptul că așezările și orașele mici au un cadru foarte diferit, nu numai în ceea ce

privește liliecii, ci și din punctul de vedere al conservării naturii, în general. Cu toate acestea,

impactul proiectului a fost clar simțit și de atunci au fost organizate multe activități similare,

programe de educație este în desfășurare, iar municipalitățile și, prin intermediul acestora,

multe alte municipalități contactează în mod regulat asociația pentru a derula un program

similar în comunitate.

Academia de Agrement (Betfia)

Asociația Ecotop a implementat un proiect cu o durată de 4 luni în zona protejată Betfia, în

perioada dintre aprilie și august 2018. Grupul țintă principal al Academiei de Agrement sunt

elevii din două școli din așezământul din apropierea zonei protejate: de 15-15 elevi ai Liceului

Page 16: Colecție de bune practicifrekvenciaegyesulet.hu/doc/efop522/2_efop-522_colecie_de... · 2020. 8. 1. · 10 bune practici din România, care pot fi folosite într-un mod util și

16

Tündérrózsa și ai Liceului Teoretic Friedrich Schiller. Prin ei au ajuns la alte 250 de persoane

suplimentare prin intermediul programului, în special frați, părinți și alți membri ai familiei.

Scopul proiectului a fost de a sensibiliza tinerii din zonă asupra conștientizării mediului în

zona Betfia Așa cum s-a arătat în bunele practici anterioare, în România zonele protejate sunt

gestionate în principal de organizații civile, nu primesc subvenții de la stat, prin urmare, este

de cea mai mare importanță ca, pe lângă oferte, să fie capabili să creeze o populație

conștientă, care își protejează ei înșiși mediul și valorile naturale de acolo. Colaborarea ajută

foarte mult în acest sens, deoarece aceste ONG-uri se sprijină adesea formând parteneriate,

învățând reciproc, alăturându-se mai multor programe și aplicând împreună la proiecte.

Astfel, acest tip de educație de mediu s-a dovedit a fi o metodă bine pusă la punct, care a fost

deja pusă în aplicare de organizații civile cu profil similar, în zonele protejate.

Proiectul Betfia a avut un impact concret asupra zonei, aducând localnicii în contact strâns cu

valorile naturale de acolo, iar munca de teren și tabăra de o săptămână organizată în timpul

proiectului au ajutat foarte mult. Participanții la program au plasat mai multe vizuine pentru

animalele din zonă, asigurându-se că acestea sunt întotdeauna în stare bună și că sunt

întreținute în comun. Ecotop intenționează să organizeze proiecte suplimentare pentru a

implica locuitorii din zonă, în special tinerii, pentru a menține rezultatele proiectului, pentru a

îmbunătăți cunoștințele de mediu și pentru a menține o cooperare eficientă cu persoanele și

organizațiile deja implicate.

Ghibstock (Cluj-Napoca)

Inițiativa a fost lansată în 2010 de o echipă de elevi care doreau să înceapă colectarea pentru

renovarea curții Liceului Teoretic Onisifor Ghibu din Cluj-Napoca. De atunci, festivalul s-a

depășit pe sine, este organizat în fiecare an și are ca scop de fiecare dată o cauză nobilă.

Tabăra fanilor festivalului și-a creat un grup de Facebook, iar publicul de câteva sute de

persoane a crescut la mii de persoane. La eveniment vor participa tineri artiști de la școală,

precum și muzicieni de renume. Astăzi, festivalul a devenit un eveniment serios, de trei zile.

Din perspectiva festivalului, principalul grup țintă al festivalului este în principal un grup de

200 tineri, cu vârste între 14 și 18 ani, dar mulți alți artiști tineri și persoane interesate

vizitează și ei festivalul. Pentru a menține continuitatea inițiativei, propria organizație a

gimnaziului, Impact Club, s-a oferit să preia organizarea. Atrage atenția tinerilor asupra

problemelor sociale care îi înconjoară. Organizatorii vor deveni din ce în ce mai experimentați

cu fiecare an care trece, însă la un moment vor absolvi și vor fi nevoiți să le predea ștafeta lor

succesorilor lor școlari mai mici. Astfel, problema recrutării este esențială pentru inițiativă.

Experiența actuală este că, deși unele informații se pierd în comparație cu ideile inițiale,

generația tânără adaugă întotdeauna propriul spirit adus inițiativei, astfel festivalul se poate

adapta și reflecta continuu la nevoile sociale și specifice vârstei. Toți tinerii care sunt implicați

în mod activ în organizare pot dobândi o bogată experiență organizațională, pot observa

secretele din culisele organizării unui astfel de eveniment, își pot dezvolta nevoia de gândire

independentă, viziunea lor critică asupra lumii, creativitatea lor, precum capacitatea lor de a

colabora într-o echipă. Aceștia vor avea o perspectivă asupra unor probleme sociale din

mediul lor în timp ce se ocupă de cazuri de caritate și astfel li se dezvoltă sentimentul de

empatie. Iar comunitatea socială mai largă dă un bun exemplu al acestei inițiative și astfel pot

fi necesare, pe viitor, inițiative similare.