Marius $cheaua (coordonator)

Doru Tri,il5.Mircea Dub

Sebastian BoduLavinia Tec

Radu Rizoiu

CODUL CIVILCOMENTAT $I ADNOTAT

Despre legea civil5.. Despre persoaneAft. L-257

,%,FNFIE|M

TABLA DE MATERII

Art.TITLUL PRELIMINAR. DESPRE LEGEA CIVILA....... ........1.24

Capitolul L Dispozitiigenerale...... ..................... 1_5

Capitolul ll. Aplicarea legii civile .... 6_8

Capitolul lll. lnterpretarea giefectele legiicivile............ ......g_17Capitolul lV. Publicitatea drepturilor, a actelor gi a faptelor juridice.......... ................. 1g_24

CARTEA I . DESPRE PERSOANE 25.257Titlul L Dispozitiigenerale..... .25-ZgTitlul ll. Persoana fi2ici.......... 34-103

Capitolul l. Capacitatea civild apersoanei fi2ice............ ..................34-57Secliunea 1. Capacitatea de folosin{a .................... 34_36Secliunea a 2-a. Capacitatea de exerciliu....... ....... 37-49Secliunea a 3-a. Declararea judecdtoreascd a morlii ................49-57

capitolul ll. Respectul datorat fiintei umane 9i drepturilor ei inerente.................. sg-g1Secliunea 1. Dispozi[ii comune .......... 5g-60Secliunea a 2-a. Drepturile la viald, la sandtate gi la integritate atepersoaneifizice ........... ...61_69Secliunea a 3-a. Respectul vielii private gi al demnitdlii persoaneiumane ........70_77sec{iunea a 4-a. Respectul datorat persoanei gi dupa decesulsdu.............. 7g-g1

Capitolul lll. ldentificarea persoaneifizice........... ...... g2-103

Sec{iunea 1. Numele.... .. 82-85Secliunea a 2-a. Domicitiul gi regedin{a ... . g6-97

Secliunea a 3-a. Actele de stare civi\a........... ......9g_103Titlul lll. Ocrotirea persoanei fi2ice........... 104-186

Capitolull. Dispozi[iigenerate 104_109Capitolulll. Tutela minorului .................110_163

Sectiunea 1. Deschiderea tutelei........ 110_111Secliunea a 2-a. Tutorele ................. ...,................112_123Secliunea a 3-a. Consiliul de familie n4_132Secliunea a 4-a. Exercitarea tutelei 133_150

Coour- crvrL coMENTAT 9t ADNoTAT

$1. Dispozi[ii generale.... 133-135

$2. Exercitarea tutelei cu privire la persoana minorului .... 136-139

$3. Exercitarea tuteleicu privire la bunurile minorului "..'. 140-150

Secliuneaa5-a.Controlutexercitdriitutelei.......... ..............."151-155

Sec[iunea a 6-a. incetarea tutelei..,. 156-163

Capitolul lll. Ocrotirea interzisuluijudecdtoresc .......164-177

Capitolul lV. Curatela ....... 178-186

Titlul lV. Persoana juridici....... 187'251

Capitolul l. Dispozilii generale 187-193

Capitolul ll. infiinlarea persoaneijuridice........ ...""" 194-204

Secliunea 1 . Dispozilii comune . ' '. '. 1 94-1 95

Secliunea a 2-a. Nutitatea persoaneiiuridice......... 196-199

Sec[iunea a 3-a. inregistrarea persoanei iuridice... 200-204

Capitolul lll. Capacitatea civild a persoaneijuridice 205-224

secliunea 1. Capacitatea de folosinla a persoaneiiuridice........... 205-208

Secliunea a 2-a. Capacitatea de exerciliu gifunclionareapersoaneiiuridice ........... 209-224

$1. Capacitatea de exerci[iu .....209-211

$2. Funclionarea persoaneijuridice..... ..'..""212-220

$3. DispoziliisPeciale 221-224

Capitolul lV. ldentificarea persoaneijuridice...".. ""'225-231

Capitolul V. Reorganizarea persoaneijuridice..... ""232-243

Capitolul Vl. incetarea persoaneijuridice 244-251

Secliunea 1. Dispoziliigenerale """"""'244Secliunea a 2-a. Dizolvarea persoanei iuridice " 245-249

Secliunea a 3-a. Dispozilii speciate... 250-251

Titlul V. Apirarea drepturilor nepatrimoniale ..'.".""..' 252'257

inNor.*.i rrCabs" bfor.tamult

inval*rfti s tnn

ac€h fimmnurte *qaddtn tref*l$daca stsr

AmfuCe ftq{n+fce hgdBa da"pfu eE!!tterfr'&rnrol4tjrn.c€re

inddnc*nstnil

b

TtttuL pRelrrritrunR. DEspRe lecrn ctvttA

TITLUL PRELIMINARDESPRE LEGEA CIVILAII]

CAPITOLUL IDISPOZITII GENERALE

Art. 1. Izvoarele dreptului civil(1) Sunt izvoare ale dreptului civil legea, uzanlele 9i principiile generale a1e drep-

tului.(2)in cazurile neprevizute de lege se aplici uzanlele, iar in lipsa acestora, dispo-

zitiile legale privitoare ia situalii asem5"n5"toare, iar cAnd nu existi asemenea dispo-zilii, principiile generale ale dreptului.

(3) In materiile reglementate prin lege, uzan[ele se aplica numai in misura incare legea trimite in mod expres 1a acestea.

(4) Numai uzanlele conforme ordinii publice qi bunelor moravuri sunt recunoscu-te ca izvoare de drept.

(5) Partea interesatS. trebuie si faci dovada existenlei gi a confinutului uzan-lelor. Uzantele publicate in culegeri elaborate de citre entitS.lile sau organismeleautorizate in domeniu se prezumi ci existi, pAni Ia proba contrari.

(6) in sensul prezentului cod., prin uzanle se inlelege obiceiul (cutuma) qi uzurileprofesionale.

Sumaro Bibliografie .....................9r) Comentariu ...................10i JurisprudenJe ................... ...................13

Bibfiografie: M. Andreescu, Scurte consideralii despre principiile dreptului qifilosoJia dreptului, in Dreptulnr.12/20l2lFl.A. Baias, E. Chelaru, R. Constatinovici, I. Macovei (coordonatori),Iy'oul Cod civil. Comentariupe arlicole, ed. a2-a, revizuitd Ei addugitd, Bucureqti, Editura C.H. Beck, 2014 - citatS in continuare Fl.A.Baias qi al1ii (coordonatori), NCC, ed. a 2-a/ G.Boroi, Drept civil. Partea Generald. Persoanele, ed. a 3-a, Ed.Hamangiu, Bucureqti, 2008/ G. Boroi, C.A. Anghelescu, Curs de drept civil. Partea generald, Ed. Hamangiu,Bucureqti, 20lllId.I. Grigore-R6dulescu, Analogia legii Si analogia dreptului. Aspecte teoretice $i consecinlepractice, PR 6/20141 T. Ionagcu qi allii, Tratat de drept civil, vol.1, Ed. Academiei, Bucureqti, 1967 , citatd,incontinuare T. Ionagcu, Tratat vol I/8. Lupan, S. Sztranyiezki, E. Veress, R.A. Pantelimon, Drept civil. Parteagenerald conform noului Cod civil, Ed. C.H. Beck, Bucureqti 2012, cfta15 in continuare E. Lupan qi al1ii,Drept civil/M. Nicolae, Codex luris Civilis, Noul Cod civil, edilie criticd, Ed. Universul Juridic, Bucuregti,20 1 2, tomul I/ L-F. Popa, Ierarhia surselor dreptului in noul Cod civil - rolul uzanlelor, in RRDP 3/20 I 3/ N.Popa, Teoria generald a dreptului, Ed. All Beck, Bucuregti, 2005, citatd in continuare N. Popa, TGDI M. M.Pivniceru, P. Perju, C. Voicu, Codul civil adnotat, vol. I Art. 1-257, Despre legea civild. Despre persoane,Ed.

r1r Dispozitiile de punere in aplicare a titlului preliminar sunt cuprinse in art. I 9i art. 81 din L. nr. 7112011 .

Donu rnAtA, MrRcen oue

Art. 1 TTTLUL pRELtMtNAR. DESPRE lecen ctvtlA

Hamangiu, Bucureqti, 2013, citatdin continuare M.M. Pivniceru, Codul civil vol. I/ Y.Terzea, Noul Cod Civil.

Edilia ; II-d, vol 1, Editura Univers Juridic, Bucuregti, 20141 S. Cristea, koria generald a dreptului, Edituta

C.H. Beck, Bucureqti, 2014

Comentariulzvoarele dreptului civil reprezintd formele in care sunt exprimate regulile de conduitd ge-

nerale, abstracte gi impersonale, de aplicabilitate repetatd, care privesc comportarea pdrlilor

raporturilor juridice civile.tllDe precizat cd, potrivit teoriei generale a dreptului, aceastd no,tiune comporte doud sen-

suri: sensul material - care reprezinte condiliile preexistente dreptului, cadrul economic, so-

cial, politic 9i ideologic, care se impun legiuitorului in procesul de creare a dreptului, si sensul

formal - care se referd la modalitdlile de exprimare a regulilor de drept.{zl

Revenind la conlinutul dispoziliilor art. 1 din Codul civil, observdm cd legiuitorul a inlelesprin intermediul acestor dispozilii sd se refere exclusiv la izvoarele formale ale dreptului civil,

practic la vehiculul prin intermediul cdruia urmeazd sd fie livratd norma juridicd.

Norma juridicd reprezintd forma internd a dreptului; formularea normei juridice constituie

forma de exprimare exterioard a dreptului, denumitd izvor propriu-zis de drept sau sursd

creatoare nemijlocitd de drept.lsllntrarea in vigoare a noului Cod civil atestd o preocupare a legiuitorului pentru teoria

surselor dreptului. Articolul 1 este materializarea legald a acestei preocupdri. Prin acest text

se instituie o ierarhie a izvoarelor principale ale dreptului civil: legea, uzanlele 9i principiile

generale ale dreptului.tallzvoarele propriu-zise, distincte ale dreptului civil sunt legea (inclusiv reglementdrile

Uniunii Europene - dreptul comunitar, precum 9i tratatele interna[ionale privind drepturile

omului- a se vedea gi art. 4 gi 5 C. civ.), uzanfele 9i principiile generale ale dreptului.ls]

Astfel, dispozi[iile generale cu privire la legea civild din titlul preliminar al Codului civil de-

buteazd cu textul ce reglemenleazdizvoarele dreptului civil. ln aceste prime cinci articole de

cod se sintetizeazd rezultatul uneievoluliide 150 de ania CoduluicivilCuza, evolulie care

nu putea sd nu lind seama de doctrind, de practicd judiciard (urispruden!5), de schimbdrile

survenite in societate, de sistemul internalional de tratate 9i convenlii la care RomAnia a

aderat in aceasti perioadS. Avem astfel ierarhizate izvoarele dreptului civil (art. 1), din care

lipsegte in continuare jurisprudenla (in condiliile in care doctrina anterioardl6l recunogtea

pentiu soluliile pronuntate in contenciosul administrativ 9i in contenciosul constitulional cali-

iatea de izvor de drept), este reglementat obiectul 9i conlinutul Codului civil (art. 2 - exercifiu

teoretic devenit text de cod), se pregdtegte (...constituie dreptul comun...) aplicarea generald

Iir E. Lupan, S. Sztranyiezki, E. Veress, R.A. Pantelimon, Drept civit. Partea generald conform noului Cod

civil,Ed. C.H. Beck, Bucuregti 2012,p.36; P. Perju in Fl.A. Baias, E. Chelaru, R. Constatinovici, I' Macovei

(coordonatori), Noul Cod ciiil. Comentariu pe afticole, ed. a2-a, revizuitd 9i addugitd, Bucuregti, Editura C.H.

Beck,2014,pp 1-2.r2r S. Cristea, Teoria generald a dreptului, Ed. C.H. Beck, Bucuregti 2014' p.37 '

I3r Y. Eminescu , lzvoarele dreptului civil inf . lonagcu gi allii, Irataf de drept civil, vol. /, Ed. Academiei,

Bucuregti, 1967, p. 53; N. Popa, Teoria generald a dreptului, Ed. All Beck, Bucuregti, 2005, p. 161 9i urm.;p.perjuinM.M.Pivniceru,P.Perju,C.Voicu, Codulcivil adnotat,vol. lAft. 1-2ST,Desprelegeacivild.Desprepersoane, Ed. Hamangiu, Bucuregti,2013, p.3.

t41 l.-F- Popa, Ierarhia surse/or dreptului in noul Cod civil - rolul uzanlelor, in RRDP 312013, M. Nicolae,

Codex luris Civilis, Noul Cod civil, edilie criticdt, Ed. Universul Juridic, BucureQli,2012, tomul l, p. 31 9i urm'

I51 p perju in Fl.A. Baias 9i allii (coordonatori), NCC, ed. a 2-a, p. 2;i in M.M. Pivniceru, Codul civil vol. l,

p.4.t6r G. Boroi, Drept civil. Partea Generald- Persoanele, ed. a 3-a, Ed. Hamangiu, Bucuregti, 2008, p. 19'

Trrlut pnettn/trr.lAR. B

(fa!a de art. 20 9idrepturile omuluicum art. 4 C. civ.adevdrat, pesunt reluate in art

Legea - estegiferdriiltl inclusiv

ln legdturd cu[ele in noullnteresul legalintr-oalin. (6) C. civ.l,de vecindtate;ldoar in art. 'l lin-generalconceptului seadministrare axecutare, inport, cont curent,lAngd acestenice alealin. (2)C.civ.F

ln acesta legii, dar eleprofesionale.n

in legdturi cu

gi clienfi, cu,,ln ce

consideratdcare nu sepentru cd arsupusdacte juidice(art. 11 C.ciY-Iuzanlelor esbpoate fi o lege?n care se puEaplicabilSimperative rrr a

rl G. BdriPlAsel3l l.-F. PogaFI P. PerFh

5.lq G. Bord-

a Codului civil (art- l

10 Donu rnAtA, MtRcen ous Donu rnAni

TrrLuL pReLrvtNAR. DEspRE LEoea clvrrA Art. 1

a Coduluicivil(art. 3 - monism versus dualism civil-comercial), avAnd dispoziliide reafirmare(fa!d de art. 20 9i art. 11 din Constitulie) a aplicarii prioritare a tratatelor internalionale privinddrepturile omului (aft. 4), respectiv a dreptului Uniunii Europene (art. 5 - la fei Oe inutil pre-cum art.4 C. civ. in condiliile existen[ei arI.148-alin.2 9i4 din Constitu[ie). Nu mai pulinadevdrat, pe planul dreptului procesual civil, ultimele doud dispozilii (art. 4 9i art. S C.ciV.)sunt reluate in art. 3 9i 4 C. proc. civ. (Legea nr. 13412010).

Legea - este actul normativ care emand de la organele de stat investite cu prerogativa le-gife-rdriirtr inclusiv ordonantele guvernului aprobate de Parlament (Decizia CCR nr. SitZOl+;rrt.

in legaturd cu uzan{ele, doctrina avangardistd a apreciat cd ,,iocul pe care il ocupd uzan-[ele in noul ansamblu legal este radical diferit de cel anterior (cadrul vechiului Cod civil).lnteresul legal pentru uzanle se manifestd in utilizarea noliunii intr-un numdr de 37 de articoleintr-o terminologie diversd: ,,uzan[e", ,,uzuri profesionale" [care nu apare dec6t in textul art. 1

alin. (6)C. civ.l,,,obicei",,,obiceiul locului" [art.613, art.662 C. civ. referitoare la raporturilede vecinitate; art. 1.349 alin. (1)C. civ. in materie de rdspundere delictualdl sau,,cutuma"[doar in art. 1 lin. (6) c. civ.], ,,practici" sau ,,practici statornicite intre pi(i", ,,practici contabilegeneral acceptate" [art. 837 alin. (2) C. civ. in materie de contract de administrare]. Utilizareaconceptului se face in aproximativ toate domeniile dreptului civil: drepturi reale, contracte deadministrare a bunurilor, formarea contractului, efectele contractului, remediile pentru nee-xecutare, in materia executdrii unor contracte speciale (vAnzare, localiune, antreprizd, trans-port, cont curent, depozit bancar, facilitate de credit). Asadar, o perspectivd cu totul noud. Peldngd aceste texte, Codul cuprinde si o normd generalS de interpretare a clauzelor indoiel-nice ale contractului si care face trimitere la asa-numitele uzanle,,interpretative" [art. 1.268alin. (2) C. civ.l"tat

in acest context trebuie observat ca existd cazuri aflate in afara sferei de reglementarea legii, dar ele sunt reglementate prin uzanle, consuetudinar, prin obicei (cutuma) sau uzuriProfesionale.lrl

in legdturd cu acestea din urmi, s-a apreciat cd ,,uzurile profesionale sunt acele reguli,care reglementeazd raporturi stabilite intre membrii unei profesii sau, dupa caz, intre membrigi clien[i, cu ocazia exercitdrii profesiei."l5]

,,in ce privegte raportul uzan[elor cu norma imperativS, este de notorietate cd nu poate ficonsideratd izvor de drept dec6t o practicd generald care nu incalcd prevederile legale de lacare nu se poate deroga. (...) in masura in care uzanla respectivd are semnificalie juridica,pentru cd ar putea constitui o reguld de drept (adica ar putea fi o uzanld juridica), ea estesupusd limitdrilor libertatii actelor juridice in general. ,,Nu se poate deroga prin convenlii sauacte iuridice unilaterale de la legile care intereseazd ordinea publicd sau bunele moravurf'(art.. 11C. civ.). in contextul dreptului internalional privat insa, chestiunea imperativitalii in falauzan[elor este ceva mai delicata. in primul rAnd, pentru ca legea aplicabilS raportului juridicpoate fi o lege care sd permitd o anumitd uzanld pe care legea romAna sd o interzicd (ipotezdin care se pune problema inciden[ei art. 3.3 qi art. 9 din Regulamentul Roma I privind legeaaplicabild obligatiilor contractuale) - rezultatul ar fi cd oricum legea romAna in dispoziliile eiimperative nu ar putea fi ocolitd, mai ales dacd forul sesizat este romdnesc. in al doilea r6nd,

r1r G. Boroi, Drept civil. Partea Generald. Persoanele, ed. a 3-a, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2008, p. 16.I2r A se vedea P Perju, Fl.A. Baias 9i allii (coordonatori), NCC ed. a 2-a, p.2.r3r l.-F. Popa, lerarhia surselor dreptului in noul Cod civit - rolul uzanlelor, in RRDp 3t2013.I4r P' Perju in Fl.A. Baias 9i allii (coordonatori), NCC, ed. a 2-a, p. 2 9i in M.M. Pivniceru , Codul civil vol. I,

p. 5.i5r G. Boroi, C.A.Anghelescu, Cursde dreptcivit. Parteagenerald. Ed. Hamangiu, Bucuresti,2011, p.8.

11Donu rnAuA, MrRcen oue

Art.1 TTTLUL pRELIMtNAR. DESPRE LEGEA clvlLA

pentru cd este posibilS existenla unei uzanle internalionale care sd ,,vexeze" intr-o anumitd

mdsurd dispoziliile imperative ale dreptului romAn - cazin care jurisprudenta Cu(ii Europene

de Justitie in materie va face extrem de discutabild aplicarea normei imperative romAne, in

mdsura in care nu este gi normd imperativd comunitard, in raport cu o uzan!5 interna[ionald.

Uzantele gi norma supletivd - ierarhia instituiti de art. 1 alin. (2) este atAt de fermd incAt

sd nu acorde prioritate uzanlelor fa!5 de norma supletivd? Rdspunsul trebuie nuan!at, in

condiliile existenlei unor texte legale care se referi la o atare situatie:

i) in ipoteza in care norma supletivd virtual aplicabild trimite la uzanle in mod expres, se

vor aplica uzanlele, daci nu rezultd ca pdrlile au inleles sd le inlSture.

ii) Este insd posibild gi o altd ipotezd: legea poate sd trimitd la uzante in manierd impera-

tiv5, conferindu-le astfel valoarea unor norme imperative.iii) in ipoteza in care norma nu trimite in mod expres la uzante, astfel cum prevede art. 1

alin. (3) C. civ., oare este exclusd aplicarea uzanlelor? (...)lmpresia mea este cd rdspunsul

trebuie sd fie negativ (...)solutia este sd prevaleze uzanla'" t1l

ConchizAnd se poate aprecia c5,,(...) uzanlele stau la bazaa ceea ce se cheamd usus

modernus (care reprezintS, intr-o mare mdsurd, sursa codificdrilor moderne) 9i cd, istoric,

uzan[ele au avut virtutea de a asigura o supravieluire a dreptului roman, ,,reguld dupd regu'

ta", pilnd in era codificdrilor moderne".t2lproblematica uzanlelor a fdcut obiectul analizei Cu(ii Europene de Justilie care,,(.-.)in

doud hotdrAri, a operat calificiri semnificative legate de rolul gi fo(a juridicd a uzantelor inter-

nalionate: MSG vs. Les Gravieres Rhenanes (CazulC-106/95, 1997, ECR l-911)qiCastelletti

ur. Trurpy (CazutC-159197,1999, ECR I-1597). in ambele, Curtea a afirmat cd validitatea

unei clauze de electio lurls aplicabile (care nu poate fi consideratd ca acord contractual expres,

fiind imprimatd pe partea nesemnatd a unei scrisori de confirmare - prima speld, respectiv pe

verso-ul nesemnat al unui conosament - a doua spela) este subordonatd respectdrii uzantei

relevante in materia comercialS datd (este vorba, in ambele cazuri, de transport pe apd, fluvial

in primul caz gi marin in cel de-al doilea). Concluziile extrem de concrete in materie, trase de

Curte (in inteipretarea arl. 17 din Conven{ia de la Bruxelles - privitor la validitatea clauzelor

de competenld jurisdiclionald), nu par sd fi fost avute in vedere de legiuitorul romAn in regle-

mentarea uzJnielor ca sursd de drept [mai ales dacd avem in vedere alin. (3) al art. 1 C. civ.].

Curtea exprimd o serie de ralionamente legate de validitatea uzantelor mai ales cu privire la:

frecvenld (nr. 27 Castelletti), posibilitatea cunoagterii acestora - condilia publicitdlii 9i cu privire

la cunolgierea efectivd a acestora (nr. 28-29-30 Castelletti). ln esentd, Curtea elimind orice

condilie separatd privind cunoagterea efectivd a uzanlei, pentru considerentul implicit cd urma-

rea fireascd a existenlei uzanlei este cunoagterea acesteia"l3l

Acelagi autor, realizAnd un studiu amplu al uzanlelor, a procedat la analizarea uzantelor

in principiite UNIDROIT gi in DCFR, relindnd cd ,,in codificdrile savante, influenta dreptului

anglo-american este patentd la anumite nivele. De aceea, nu ne surprinde acordarea unui

interes special uzanlelor in instrumente ca Principiile UNIDROIT gi DCFR. Primul defineqte

gi conferd rolul de sursd de drept at6t uzanlelor pa(ilor, cAt 9i uzan[elor generale (art. 1.9

Principiile UNIDROIT). DCFR preia aproape integral textul existent in Principiile UNIDROIT,

prin aft. ll.-1:104 DCFR." I4r

i1r l.-F. Popa, lerarhia surselor dreptului in nout Cod civil - rolul uzanlelor, in RRDP 312013: citat s,i in

V.Terzea, Noul Cod Civit.Edilia a It-a, vot. /, Ediiura Univers Juridic, Bucuregii' 2014, pp. '17-18.

t2r l.-F. Popa, op. cit.,in RRDP 3/2013.l3r l.-F. Popa, op. cit.,in RRDP 3/2013.t4r l.-F. Popa, op. cit.,in RRDP 3/2013.

Trrlut pRelrvrruen. h

Alin. (2) al art. 1 rdispoziliile legale priprincipiile generale i

O ierarhie simihcazul in care o pririacestora din urmd ntrebuijudecatd ?n htele acesteia gitiniruzan[ele, analogia Inarea cauzei pe ba

'Se poate interpprincipiului genertsubliniat prin HotE:lUnit, in care se prscla unele categorii ntacestor texte depfuatocmai inldturdii idcu condilia ca rezd

,,Fara o definiplne de definitii docfigenerale, conduc&<datul> ca ideal sansau transpuse inl"o

Jurispruden.ti1. ArL 1 alin. rl , d

neprevdzute de lege siracestora, dispoziiiile \mdnStoare, iar c6nd 11principiile generale &

Adecvat prezenrj tpentru determinarea sdrezonabil al dobAni;- rtalului se regdsesc ia rvizAnd determinarea F

Conform acesE: tintre profesionigti ::: Idicd o modalitare p-::lrt

-TE p*i,, ,r' rLe" sI2r M. l. Grigore-Rfl

PR 6/2014.I3l Pentru dezvo{.:t

Europeani in defin;ercontrolului de consli,fisual-civild", in Drep:-d rAspecte feoreflce g, :a

t4l M. Andreesc, ,,;

1212012, p. 159 cita: rnrl

secinte practice. PR afl

Donu rnAuA, Mrq:g12 Donu rnAtA, MtRcrn oue

Trrtut pReltutrunR. Despne lecen ctvtLA Art.1

Alin. (2) al art. 1 reglementeazd ca izvor de drept, in lipsa unui text de lege sau a uzantelor,dispozi{iile legale privitoare la situaliijuridice asemdndtoare (analogia legii - anatogia legis; 9iprincipiile generale ale dreptului (analogia dreptului - anatogia juris).tt|

O ierarhie similard a izvoarelor de drept stabilegte gi art. 5 alin. (3) noul C. proc. civ.: ,,incazul in care o pricind nu poate fi solulionatd nici in baza legii, nici a uzanlelor, iar in lipsaacestora din urmd nici in baza dispozitiilor legale privitoare la situalii asemdndtoare, ea vatrebuijudecatd in baza principiilor generale ale dreptului, avdnd in vedere toate circumstan-tele acesteia gitinAnd seama de cerin[ele echitdtii". Aceastd ierarhie este urmdtoarea: legea,uzanlele, analogia legii gi, ca ultimd alternativd subsidiard, analogia dreptului, adicd solulio-narea cauzei pe baza principiilor generale ale dreptuluit2l.

,,Se poate interpreta cd reglementarea expresd a analogiei este gi o consecinld indirectd aprincipiului generalitdti legilor, care impiedicd formularea acestora cu o precizie absolutd, faptsubliniat prin HotdrArea Plenului Cur[ii Europene in cauza Sunday Times contra RegatuluiUnit, in care se precizeazd cd ,,una dintre tehnicile-tip de reglementare constd in recurgereala unele categorii mai degrabd generale dec1t ta liste exhaustive, interpretarea gi aplicareaacestor texte depinzdnd de practicd", iar ,,func[ia de decizie incredinlatd instanlelor servegtetocmai inldturdrii indoielilor ce ar putea rdmdne in ceea ce privegte interpretarea normelor...,cu condilia ca rezultatul sd fie curent 9i... rezonabil de previzibifL3l

,,Fdrd o definitie legald, atribuindu-li-se numeroase inlelesuri gi beneficiind de o multitudi-ne de definitii doctrinare, apreciem cd principiile generale ale dreptului reprezintd acele ideigenerale, conducdtoare, calduzitoare care stau la baza elabordrii gi aplicdrii dreptului, adici<<datul> ca ideal sau ca temei pentru gtiinld gi <<construitul> in situalia in care sunt elaboratesau transpuse intr-o construclie noud, inclusiv prin normele juridi6s."t+t

Jurisprudenfl1. Art. I alin. (2) din C. civ. dispune in cazurile

neprevizute de lege si se aplice r.zanlele, iar in lipsaacestora, dispoziliile legale privitoare la situalii ase-mdndtoare, iar cind nu existi asemenea dispozilii,principiile generale ale dreptului.

Adecvat prezentei analize, resurse suplimentarepentru deteminarea echivalen{ei dintre un cuantum,rezonabil al dobdnzii, echivalent al folosin{ei capi-talului se regisesc in dispoziliile art. 1233 C. civ.vizAnd determinarea preJului intre profesionigti.

Conform acesfui text dacl un contract incheiatintre profesioniqti nu stabileqte pretul qi nici nu in-dicd o modalitate pentru a-l determina, se presupune

cd pdr{ile au avut in vedere prelul practicat in modobiqnuit in domeniul respectiv pentru aceleaqi pre-stafii realizate in condilii comparabile sau in lipsaunui asemenea pret, un prel rezonabil.

Deci prelul ob{inut, cu o frecventd suficientdpentru a fi calificat uzanld reprezint[ echivalentulunei contrapresta[ii. (Trib. Giurgiu, s. civ., dec. nr.

324 din 24 martie 2017, www.eurolex ro)2. Dacd art. 48 - 49 din Legea nr. 85/2006 nu au

reglementate ele insele o procedurd de distribuire,iar administratorul/lichidatorul judiciar a intocmitun plan de distribuire, atunci acesta va urma regulileqi condiliile de distribuire cele mai apropiat regle-

t1r P.PerjuinFl.A.Baiasgi allii (coordonatori),op.cif.,p.39i inM.M.Pivniceru, Codul civit vol. 1,p.6.t2r M. l. Grigore-Ridulescu, Analogia legii gi analogia dreptutui. Aspecte teoretice gi consecinle practice,

PR 6/2014.t3l Pentru dezvoltdri 9i detalii referitoare la expresia ,,prevdzutd de lege" gi la explicaliile oferite de Curtea

Europeand in definirea acestora, a se vedea, I. Deleanu, ,,Repere ale controlului de convenlionalitate, alecontrolului de constitutionalitate 9i ale controluluijudiciar asupra conceptelor juridice <vagi> in materie proce-sual-civili", in Dreptul nr.912013, p. 69, citat in M. l. Grigore-Ridulescu, Analogia tegii gi analogia dreptutui.

. Aspecfe teoretice gi consecinle practice, PR 612014.Ial M. Andreescu, ,,Scurte coisideralii despre principiile dreptului 9i filosofia dreptului", in Dreptul nr.

1212012, p. 159 citat in M. l. Grigore-Rddulescu, Analogia tegii gi analogia dreptutui. Aspecte teoretice Si con-secinte practice, PR 612014.

Donu rnArA, MrRcen oue 13

Art.2 TTTLUL pREL|MTNAR. DESPRE LEGEA clvlLA TTTLUL PRELtMtNAR.

mentate, adicl cele previzute de art. l2l din Legea

nr. 85/2006. (C. Ap. BucureSti, s. a II-a civ., dec. nr.

76 din 7 martie 2017, www.idrept.ro)3. in art. 10 alin. (1) lit. b) din Legea nr.

8/1996 se prevede doar dreptul moral de a pretin-

de recunoaEterea cattali de autor a1 operei, iar inart. 96 alin. (1) lit. a) doar dreptul moral de a pre-

tinde recunoaEterea patemitAlii propriei interpretdri

sau execu(ii. Prin urmare, dacb nu existS o dispozilie

legald care s[ prevadd expres maniera in care se rea-

lizeazd acest drept inh-un caz particular, dreptul au-

torului/interpretului de a-qi asocia numele cu opera/

interpretarea se manifestd diferit in func{ie de genul

operei qi de natura suportului acesteia, a destinaliei

acesteia, linAnd cont qi de uzanlele care existi in-tr-un anumit domeniu. (ICCJ, s. I civ., dec. nr. 805

din 5 aprilie 2016)

4. in lipsa unor dispozilii speciale care sd re-glementeze regimul juridic al composesoratelor, inconformitate cu dispoziliile arl. 1 alin. (2) din Codul

civil, se aplicl prevederile legale privitoare la situa-

lii asemdnitoare, iar in lipsa acestora principiile ge-

nerale ale dreptului. in acest sens, instan{a a relinutcd tribunalul a constatat in mod legal faptul cd, inlipsa unor prevederi legale speciale, composesorate-

lor li se aplicd dispozi{iile O.G. nr.2612000, privindasocialiile 9i fundaliile, prevederile acestui din urmd

act normativ nefiind contrare Legii nr. 112000.

in plus, asociaJiile composesorale nu sunt cu-

prinse in enumerarea limitativl de la art. 1 alin. (3)

din O.G. nr.2612000, care indicl entit6tile ce nu in-tr[ sub incidenla acestui act normativ. (C. Ap. Tdr-gu MureS, s. I civ., sent. nr. 20/C din 11 septembrie

20r4)

Art.2. Obiectul gi conlinutul Codului civil(1) Dispoziliile prezentului cod reglementeazi raporturile patrimoniale gi nepa-

trimoniale dintre persoane, ca subiecte de drept civil-(2) Prezentul cod este alcituit dintr-un ansamblu de reguli care constituie dreptul

comun pentru toate domeniile Ia care se refere htera sau spiritul dispoziliilor sale.

Sumarr Bibliografie """""""""'14I Comentariu """""""""' 14

t Jurispruden{a .................... """"""""" 16

Bibliografie: Fl. A. Baias, E. Chelaru, R. Constatinovici, L Macovei (coordonatori), Noul Cod civil.

Comeitariu pe articole, ed,. a2-a, revizuiti qi addugiti, Bucuregti, Editura C.H. Beck, 2014l Gh. Beleiu,

Tratat de drept ciyil romdn, vol. { Editura $ansa, Bucureqti, l999l G. Boroi, Drept civil. Partea Generald.

persoanele, "d.

u 3-u, Ed. Hamangiu, Bucuieqti,2008, pp. 13-l4l D. Chiric6, O privire asupra noului Cod

ciyil,inPRnr. 3/2011/ Constantinbissescu, Ideea de drept ;ifundamentul ei. Introducere la studiul dreptu-

ld,instit. de Arte Grafice Carol Gobl, Bucureqti, 1911/ M. Eliescu, Curs de succesiuni, Editura Humanitas,

Bucureqti, IggTlT.Ionagcu, E. A. Barasch, A. Ionaqcu, S. Brf,deanu, M. Eliescu, V. Economu, Y. Eminescu,

M. L Eiemia, E. Roman, I. Rucdreanu, V.D. Zldtescu, Tratat de drept civil, vol. I,Ed. Academiei, 1967lM.

M. pivniceru, P. Perju, C. Voicu, Codul civil adnotat, vol. I Art. 1-257, Despre legea civild. Despre persoa-

ne, F,d. Hamangiu, Bucureqti, 2013/ N. Radincescu, Noliuni de drept civil, vol. 1, Institutul de Arte Grafice

indreptarea, Bucureqti, 1930

Comentariu

,,Dreptul civil cuprinde in reteaua densS a normelor sale intreaga viate omeneascd. El in-

cepe prin a se apleca asupra leagdnului copilului, pdtrunzAnd chiar in tainele conceptiunii, se

ocupa de logodna, organizeaze cdsdtoria, pentru a termina cu moartea 9i urmdrile acesteia

asupra patrimoniului, adicd cu succesiunea, denumite gi moqtenire sau ereditate."tll

Mai era agadar nevoie de textul art. 2 Cod civil, in special alin. (2), in condiliile in care

comentariul de mai sus era realizat prin raportare la legislalia in vigoare la momentul anului

universitar 1546-1947, gi anume in special Codul Civil Cuza (comentariul se referea in mod

general la dreptulmatic, respunsulcare exces dedoctrinar, astfeldoctrina chiarin cuprinsul art. 1

incdt, nu putem

,,Din cauzd cdraporturi de fo(a,este dreptulfaustrecht. . .

abstractd seniscut chiar dinsancliuneasociete$i si nu aabstracliune cupozitiv, dreptul-cateva coduri -

Codulcivilmoniale dintreraporturi, ci siria de raporturiraporturi reab,directe asupcr

Doctrina araporturile

Structural,reglementedeanume aoeea areglementnea

,,Raportribconlinut2008 cuconstatarearea,competenh*

I1l Conslil-Grafice Carl

pr D- Gliii.ceru, Codrlrfr

FI N-

Gh. Beldu-sGtt. Ebh*

PafteaGcrd.-Baias, L2-a, revia.lii

H D. Cliai,ceru, CodJcni

Donu rnili

I1r M. Eliescu, Curs de succesiuni, Editura Humanitas, Bucuregti, 1997, p. 13.

14 DoRu rnAuA, MtRcen oua

TTTLUL pRELtMTNAR. DESPRE LEGEA clvlLA Att.2

general la dreptul civil, ca ramurd a dreptului, iar nu neapdrat la Codul Civil)? in mod prag-

matic, rdspunsul trebuie si fie nu. Numai cd, analizAnd Codul Civil se poate observa un oare-

care exces de teoretizare, un exerciliu mult prea aplecat de a transpune legislativ un proces

doctrinar, astfel incAt am putea spune cd, prin intermediul Codului civil (luat ca rezultat final),

doctrina chiar reprezintd un izvor de drept, aga incAt ar fi trebuit menlionatd in mod expres

in cuprinsul art. 1 Cod Civil. Dar fo(ele redutabile nu sunt - cel mai adesea - 9i falige. Aga

inc6t, nu putem decAt sd constatdm unele situalii gi sd ne resemndm.

,,Din cauzd cd dreptulin aceastd gcoald (gcoala cosmologicd - n.n.) este consecinla unor

raporturi de for{a, s-a si pus chestiunea de a se gti dacd dreptul este in sine un principiu, sau

este dreptul propriu-zis, recht ... Dreptul este rechf, sau dreptul este fo(a, dreptul pumnului,

faustrecht... Fiecare dreptigi are manifestarea sain un ce material si concret. Voin[a, fo(aabstractd seincorporeazdin afari, in sfera juridicd. ... Nu trebuie sd se confunde dreptul,

ndscut chiar din fo(d, cu ins59i forta. Dreptul trebuie considerat ca un principiu, 9i numai

sancliunea trebuie sd devind o for,t6, sd o recunoagtem in fo(a care trebuie pusd la dispozi[ia

societaliigi nu a individului... Dreptul nu trebuie confundat nu numaicu forla, dar nicicu o altd

abstraciiune cu care mulliil confundd; nu trebuie sd fie confundat mai cu seamd cu dreptul

pozitiv, dreptul - ne expunem la oarecare neinlelegere, dreptul pe care noi il inchidem in

citeva coduri- cu abstracfiunea numiti adevir. Mulli il confundi."lllCodul civil afirmd in alin. (1) al art. 2 cd reglementeazd ,,raporturile patrimoniale gi nepatri-

moniale dintre persoane, ca subiecte de drept civif' . El insd reglemenleazd nu numai aceste

raporturi, ci 9i persoanele, subiecte de drept civil ca atare, 9i care nu pot fi incluse in catego-

ria de raporturi patrimoniale sau nepatrimoniale dintre persoane, precum 9i bunurile, adicS

raporturi reale, care, nici ele, nu au legdturd cu raporturile dintre persoane, fiind prerogative

directe asupra unui bun.l2l

Doctrina a subliniat cd dreptul civil reglementeazS, in principal, raporturile patrimoniale,

raporturile personal nepatrimoniale 9i conditia juridicd a persoanelort:].

Structural, Codul civil guverneazd in materia dreptului privat, ceea ce il deosebegte de

reglementdrile apar{inAndlreptului public. De asemenea, prin metoda de reglementare, 9i

",r-ur" aceea a egalitd[ii pdrlilor, el este distinct de ramurile de drept bazate pe metoda de

reglementare a subordondrii pdrlilor (administrativ, financiar, fiscal etc.;.tal

,,Raporturile juridice patrimoniale sunt cele care se referd la drepturile 9i obligaliile cu

"onlinut patrimonial, adicd evaluabile in bani"lsl (a se vedea si Decizia ICCJ nr. 32 din 9 iunie

200b cu privire la caracterul evaluabilin bani al litigiilor civile 9i comerciale avdnd ca obiect

constatarea existenlei sau inexistenlei unui drept patrimonial, constatarea nulitdlii, anula-

rea, rezoluliunea, rezilierea unor acte juridice privind drepturi patrimoniale, in scopul stabilirii

competenlei materiale).

rir Constantin Dissescu, tdeea de drept gi fundamentul ei. Introducere la studiul dreptului,lnstit. de Arte

Grafice Carol Gobl, Bucuregti, 1911, pp. '14-16.

irr D.Chiricd, Opivireasupranoului Codcivit,inPRnr.312011,p.113,citat9i deP.PerjuinM.M.Pivni-ceru, Codul civil vol. I, PP.7-8.

r3r N. Radincescu, Noliuni de drept civil. yol. /, lnsiitutul deArte Grafice indreptarea, Bucuresti, 1930, p. 26'

Gh. Beleiu, Tratat de drept civit romdn, vol. /, Editura $ansa, Bucuregti, 1999' p' 31'

Ial Gh. Beleiu, Tratat de drept civil romAn, vol. l, Editura $ansa, Bucuregti, 1999, p. 25; G. Boroi, Drept civilpaftea Generald. Persoanele, ed. a 3-a, Ed. Hamangiu, Bucures,ti, 2008, pp. 13-14, citali de P' Perju in Fl. A.

Baias, E. Chelaru, R. Constatinovici, l. Macovei (coordonatori), Noul Cod civil. Comentariu pe afticole, ed a

2-a, revizuitd gi addugitd, Bucuregti, Editura C.H. Beck,2014' p.4.t5r D.Chiricd,Oprivireasupranoului Codcivil,inPRnr.312011,p.113,citat9i deP.PerjuinM.M Pivni-

ceru, Codul civil vol. l, P. 8.

Donu rnAtA, MtRcen oua 15

,,CAnd este vorba despre drepturi reale, care conferd titularilor lor o putere directd asupraunui bun .. ', raporturile juridice intre subiectele de drept civil nu se pot crea decAt cu ocazianagterii, modificdrii sau incilcdrii acestor drepturi, in rest fiind vorba despre exercitiul normal

^al unor,asemenea drepturi (...fard ca titularul sd intre in raporturi cu alte subiecte de drept).

ln cazul drepturilor de crean[d sau personale, care conferd titularilor lor puterea Oe a ooiinLde la o anumitd persoand (debitor) o anume presta{ie (conduitd), cum ar fi aceea de a rea-liza o anumitd lucrare la care s-a angajat... este vorba prin excelen[d de raporturi (legaturi)intre doud sau mai multe subiecte de drept civil. in cazuldrepturilor potestative (de opgune;,care conferd titularilor lor puterea de a fi stdpdnii unor anumite situa{ii juridice preexistente,putAnd sd le trangeze intr-un fel sau in altul, dup5 cum doresc, impunand unilateral unor altepersoane suportarea unor anumite consecinte'til

Mentiondm c5, in cadrul acestei lucriiri, intre exemplele de drepturi potestative este sisitualia succesibililor aflafiin interiorul termenului de opliune succesorald care pot sd acceptemostenirea - pur gi simplu sau sub beneficiu de inventar, dupd cum doresc. Numai cd, laacest moment, acceptarea mostenirii este reglementatd intr-o singurd formd, distinc{ia rea-lizatd de Codul civil Cuza nemaifiind preluatd de legiuitor - a se vedea art. 685 C. civ. Cuzavs. art. 1114 alin. (2) C. civ.

,,Raporturile juridice nepatrimoniale se referd la drepturile si obligaliile neevaluabile inbani, av6nd doar un continut moral, cum sunt dreptul la nume sau la pieudonim (art. 254 C.civ.), dreptulla viald, sdndtate, integritate fizic6" (art.252 sio aplicalie speciald in art. 1790alin. (2) teza finald C. civ.),,demnitate, intimitatea vietii private s16." rzi

Dreptul civil constituie "trunchiul dreptului privat"ts;, iar Codul civil, ca act normativ cu fortdjuridicd de lege, care cuprinse, intr-o formd unitard, completd 9i inchegatd, toate normele ju-ridice din ramura dreptului civil, ocupd, intr-adevdr, o,,pozilie centrald in sistemul dreptului;t+r,ca urmare, in relalia cu celelalte ramuri de drept si, in ansamblu, cu intreaga sferd de regle-mentare a raporturilor sociale din domeniile la care se referd litera sau spiritul dispoziliilorsale, Codul civil reprezintd dreptul comunl5l.

Jurisprudenfi1. Trimiterea e care o face instania de apel la Contrar aprecierii instanJei de apel, dreptul co-

dispoziliile art. 30 alin. (8) din Constitufie - care, re- mun in materia rlspunderii delictuale nu este dat deglementAnd la nivel de principiu, libertatea de expri- norma constitufionalS men{ionatd (in enumerareamare, face referire la persoanele care rdspund pentru cdreia, neregdsindu-se calitatea de redactor-qef; arinforma{ia adusd la cunogtinJd publicd - nu este de insemna, implicit, exonerarea de rdspundere a aces-naturd sd sprijine concluzia cd, in absenia unei legi tuia), ci de prevederile Codului civil referitoare laspeciale care si sanc{ioneze delictele de presd, in- rispunderea civil5 delictuald, care au constituit fun-seamni cd nu poate fi angajatb rdspunderea civild a damentjuridic ai pretenliilor reclamanJilor.redactorului-qef.

Att.2 Tttlur- pRelturunR. Despne leoen crvrlA

t1r D' Chiricd, O privire asupra noului Cod civit, in PR nr. 9t2011,p.113, citat 9i de p. perju in M.M. pivni-ceru, Codul civil vol. I, p. B.

I'?r D. Chiricd, O privire asupra noului Cod civil, in PR nr. gt2}11, p.113, citat 9i de p. perju in M.M. pivni-ceru, Codul civil vol. I, p.8.

I3r O. Ungureanu,Dreptcivil. lntroducere. Ed. C.H. Beck, Bucuresti,2OOT, p.'16, citatde p. perjuin M.M.Pivniceru, Codul civil vol. l, p. L

rar S. Brddeanu, l. Rucdreanu, Obiectut dreptutui civi!inT.lonagcu, E. A. Barasch, A. lonascu, S. Brddeanu,M' Eliescu, V. Economu, Y. Eminescu, M. l. eremia, E. Roman, l. Rucdreanu, V.D. Zldtescu, Tratat de dreptcivil, vol. /, Ed. Academiei, 1967, p.24.

I5r P Perju in M.M. Pivniceru, Codul civit vol. l, p.9.

Trrlul pRetrurxee

Astfel, poririralcdtuit dintr-r:n adreptul comunferd litera sau

Consecinla isi reglementezelipsei rdsprmdediaceastd materie- er umun, cu verificaeerdspunderii deli

De acee4completatoare - drC. civ. - instargpdrdtei D. nrri e*contextul ineximentezedec. m 454 din I5

2. Normeleaplica extensir ;ide aplicare ade drept decdtpres[ in acest timp-

Art.3.(1) Di

cum qi(2) Sunt(3) Co

una sau maiadministrareadac5. are sau

SumarI BibIC

BibliogntreComentuit pvP. Perjra CBucuresti lfilvol. { Edira

Legea deArL&rl

merctant.activitiqiintrdrii in r

(2) iome4" se i

16 Donu rnAtA, MrRcen oue Donu rnAA

TTTLUL pREL|MtNAR. DESPRE LEGEA clvlLA Art.3

Astfel, potrivit aIt. 2 alin. (2) C. civ., acesta este

alcituit dintr-un ansamblu de reguli care ,,constituiedreptul comun pentru toate domeniile ia cate se re-.

fer6 litera sau spiritul dispoziliilor sale".

Consecin{a inexisten{ei unei legi speciale care

si reglementeze delictele de presi nu este aceea a

lipsei rdspunderii pentru fapte ilicite sdv6rqite inaceastS materie, ci a aplicirii normelor dreptului co-

mun, cu verificarea condiliilor generale ale angajdrii

rlspunderii delictuale.De aceea, observAnd temeiul juridic al cererii

completatoare - dat de dispoziliile art. 1357 qi urm.

C. civ. - instanla de apel nu putea concluziona cipdrdtei D. nu-i este justificatdprezen\a in proces, incontextul inexistenlei unei legi speciale care sb regle-

menteze rdspunderea redactoruhti-qef. (fiCCJ, s. I civ.,

dec. nr 454 din 15 martie 2017, www.eurolex.ro)

2. Normele Codului civil nu se pot interpreta 9i

aplica extensiv gi nici nu se poate clSdi un principiude aplicare a dreptului material civil la alte ramuri

de drept decdt dacd existd o dispozilie speciali qi ex-

presd in acest timp.

Trebuie notat, de asemenea, cd potrivit dispozi-

liilor art. 2 alin. (2) C. civ. (Legea m. 28712009),

codul este qi poate h considerat drept comun pentru

toate domeniile la care se referA litera gi spiritul dis-

pozi{iilor sale.

Oq atAt in literi cat $i in spirit, Codul se aplicA

exclusiv sferei relaliilor sociale grefate pe raporturi-

le patrimoniale qi nepatrimoniale dintre persoane ca

subiecte de drept civil precum qi raporturilor dintreprofesionigti, precum qi raporlurilor dintre acegtia qi

alte subiecte de drept civil.Pe cale de consecin{6, Codul civil nu se poate

aplica dreptului public Ai cu speciald trimitere in ca-

zul raporturilor de drept fiscal dintre contribuabili 9i

organele fiscale chiar dacd acest raport se na$te ca

efect al unui contract de inchiriere ori concesiune,

administrare sau folosin!6 pe care le au in vedere

dispoziliile pct. 77 alin. (2) din Normele metodo-

logice de aplicare a Codului fiscal. (C Ap. Cluj, s.

II-a civ., de cont. adm., Sifiscal, dec. nr. 628i din 11

septembrie 2014)

Art. 3. Aplicarea generale a Codului civil(1) Dispoziliile prezentului cod se aplici 9i raporturilor dintre profesionigti, pre-

cum gi raporturilor dintre acegtia gi orice alte subiecte de drept civil.(2) sunt considerali profesioniqti toli cei care exploateazh o intreprindere.(3) Constituie exploatarea unei intreprinderi exercitarea sistematici, de c[tre

una sau mai multe persoane, a unei activitlli organizate ce constA in producerea,

ad.ministrarea ori instrlinarea de bunuri sau in prestarea de servicii, indiferent

daci are sau nu un scop lucrativ.

SumarI Bibliografie,) Comentariu

Bibliografie: Fl. A. Baias, E. Chelaru, R. Constatinovici, I. Macovei (coordonatori), Noul Cod civil.

Comeitariu pe articole, ed. a2-a, revizuitdEi ad6ugit6, Bucureqti, Editura C.H. Beck, 2014/ M. M. Pivniceru,p. perju, C. Voicu, Codul civil adnotat, vol. I Art. 1-257, Despre legea civild. Despre persoane,Ed. Hamangiu,

Bucuiegti, 2013, citatdin continuare M.M. Pivniceru, Codul civil vol. I/Y.Terzea, Noul Cod Civil.Edilia a II-a'

vol. 1, Editura Univers Juridic, Bucureqti, 2014.

Legea de aplicare nnTll20llzArt. 8. (t; Nollrrn.u,profesionist" prevdzutlla art. 3 din Codul civil include categoriile de co-

merciant, intreprinzdtor, operator economic, precum qi orice alte persoane autorizate sd desfrgoare

activitd{i economice sau profesionale, astfel cum aceste noliuni sunt prev6zute de lege, la data

intrdrii in vigoare a Codului civil.(2) in toate actele normative in vigoare, expresiile ,,acte de comer{", respectiv ,,fapte de co-

mer{" se inlocuiesc cu expresia ,,activitd{i de produclie, comerf sau prestdri de servicii".

1'7

18

21

Donu rnAlA, MtRcen oue 17

Art.3 TttLuL pneLtvtrueR. Drspne Lecen crvrrA

Gomentariu

Astfel cum se precizeazd in cuprinsul secliunii a doua a expunerii de motive a Legii nr.7112011, mai precis in cuprinsul Titlului al ll-lea - Dispozilii cu privire la Titlul preliminar,,Codulcivil creioneazd, chiar din titlul sdu preliminar, noua filozofie a sistematizdrii drept privat, re-spectiv monismul reglementarii raporturilor de drept privat. Acest principiu nu poate fi doar fi-rul conductor al Codului civil, el trebuie sd continue a se reflecta in legislalia speciald. Tocmaide aceea, proiectul de lege pentru punerea in aplicare a noului Cod civil propune abrogareaCodului comercial gi inlocuirea, in cuprinsul legii societalilor comerciale, a termenului ,,act decome(" cu o sintagmd enumerativd ,,activitdti de produclie, comerf sau prestdri servicii" giintegrarea in conceptul de ,,profesionist" a mai multor termeni care se subsumeazd definilieide ,,persoand care exploateazd o intreprindere (,,comerciant, intreprinzdtor, agent economic,precum gi orice alte persoane autorizate sd desfSgoare o activitate cu sau fird caracter eco-nomic, astfel cum aceste notiuni sunt prevdzute de lege, la data intrdrii in vigoare a Coduluicivil"(astfel cum reiese din dispozi{iile art. 8 din Legea nr.7i12011 - n.n.))".

Noul Cod civil imbraliseazd conceplia monistd de reglementare a raporturilor de dreptprivat - civil si comercialtll. Astfel, pe lAngd materia traditionala a dreptului civil, Noul Cod re-glementeazd si raporturile dintre profesionigti, precum gi raporturile dintre acestia si orice altesubiecte de drept civil (art. 3 alin. 1). Sunt considerati profesionigtitoliceicare exploateazdo intreprindere (art. 3 alin. 2). Notiunea de profesionist prevdzuta de art. 3 Cod civil includecategoriile de comerciant, intreprindere, operator economic, precum si orice alte persoaneautorizate sd desfdsoare activitSli economice sau profesionale, astfel cum aceste activitdlisunt prevdzute de lege (art. 8 alin. 1 din Legea nr.7112011). Conform art.3 alin. (3)din Codcivil, constituie exploatarea unei intreprinderi exercitarea sistematicd de cdtre una sau maimulte persoane, a unei activitali organizate ce constd in producerea, administrarea de bunurisau in prestarea de servicii, indiferent daci are sau nu un scop lucrativ. Noul Cod civil repre-zintd dreptulcomun in materia societd[ilor (CapitolulYll Contractulde societate din Cartea aV-a, TitlullX- Diferite contracte speciale).

in acelagi sens, pentru a se marca renunlarea la dualitatea comercial-civil, in Legea depunere in aplicare se prevede c6 ,,in toate actele normative, expresiile ,,acte de comer!" gi,,fapte de comert" se inlocuiesc cu sintagma ,,activitati de productie, comer! sau prestdri deservicii" * punctul 2.4 din expunerea de motive a acestui act normativ.

Numai pornind de la aceastd conceplie a Codului civil, exprimatd in mod succint, dar eloc-vent in cuprinsul expunerii de motive, putem inlelege si accepta, la^acest moment, pozi[iacomerciatului/profesionist si a intreprinderii/exploatarii intreprinderii. intr-o asemenea meto-dd de interpretare istorico{eleologica vom putea si elimina o parte din dubiile exprimate indoctrind cu privire la interpretarea art. 3 din Cod.

Astfel, in primul rAnd, se observd in chiar alin. (1) al art. 3 Cod civil - dispoziliile prezentu-lui cod se aplicii gi raporlurilor dintre profesionigti, drept urmare, sfera de aplicare a Coduluidepagegte particularii, persoanele fizice obisnuite, urmAnd a se aplica 9i profesionigtilor, in-diferent dacd sunt sau nu comercianti (adica, indiferent dacd sunt sau nu titularii intreprin-derii, n.n.).lzl in aceeasi lucrare se conchide cd: ,,Deci exploatarea unei intreprinderi esteforma juridicd a oricdrei activitali profesionale" (fiind citat St. D. Cdrpenaru, Drept comercialin condiliile noului Cod Civil,10 decembrie 2010, rnrunv.juridice.ro).

I1l A se vedea, Mircea Du!u, Academia romAni, lnstitutul de Cercetiri juridice Traian lonagcu, Departa-mentul de drept privat, Noul Cod civil. Studii gi comentaii,vol.l, Cartea I 9i Cartea a ll-a, Ed. Universul Juridic,Bucuresti, 2012, p. 31-32.

I2r P Perju in M.M. Pivniceru, Codul civil vol. l, p. 10.

TTTLUL PREL|MrunR. Des

Exploatarea intrepcu sau fdrd scopul de

Astfel, se aratd ci

Iocuiesc faptul de cotmult dec1t evidentd. t

pafticular gl ce esfe ialin. (2)-(3) NCC rezu(intreprinderea), nicirapoftare la exploatateste exploatarea intnsensu/ Codului civil. )

mdcar identic cu titulire, de unde concluzit

;i pe seama titularuluacesfe concepte gi d

Analiza astfel incrla pct. 5 cd s-a ldmuproprietar sau de un

in sine, ci exploatarementariului, n.n.), adde a obline profit. Re

priu, este titularul inbnumele titularului. Prnu este profesionist.

Agadar, ce se pc

interpretare juridicd

intreprinderii drept cprinderii. De aceea r

insdgi. Aceasta deordecAt lipsa defini[iilo

Aceastd eroare (

atat titularii intrepiasocieta{ile comercidpersoanele care excprecum gi institu{iile

tlr Gh. Piperea, CirrM.M. Pivniceru, Codul c

Rdspunsul la intrehanalizim continutul conl. Macovei (coordonatoEditura C.H. Beck, 201r

t2l A se vedea Gh. ICod civil. Comentaiu p

I3l Fl. A. Baias. L Iarticole, ed. a 2-a. : tl

(4r Fl. A. Baias = |afticole, ed. a 2-a. :. llde V.Terzea. op.c': a,i

Donu rnA[A. M]RCE1B Donu rnAuA, MrRcen oua