1

Anul XXVIII. Cluj, 10 Iunie 1926. 5.

No. 17—23

R E V I S T A E C O N O M I C Ă O R G A M H l i A n C I A R - E C O n O A M C

Apare odată pe săptămână sub direcţia şl In editura „SOLIDARITĂŢ I I " asociaţia institutelor financiare romane Redacţia si administraţia, Cluj, Piaţa Unirii No. 8

Membrii a s o ^ a ^ H J ! S O J J D A R I T A T E A " sunt : Agricola (Hunedoara), Agricola (Sebeşul-săsesc), A — Avrigeana, Bănăţana, Banca Agrară, Soc. An.privih ' Banca Poporală (Dej), Banca Poporală (Arpaşul Un. D l b l l O t e c a Universităţii păstrarea (Mercurea), Cassa de păstrare (reuniu ' (Buteni) Codru (Lupşa), Comuna, Concordia (Ghe . . Cugierenu, Decebal,Detunata,Doina,Economia(C\i) 2 C X . Fr. Aiud), Garăniferal Bănăţan (Mehadia), însoţirea dt inj.) Isvorul (Săngiorgiu), Lăpuşana, Ligediana, i Murăşanul, Maramurăşana, Nădlăcana, Negoiul, Noiana, Olteana, OravitanaŢ~Urîenmi, râTnăTPlaira, ritigami (Sălişte), Porumbăceana, Progresul, Reun. de împr. şi păstrare (Ilva-mare), Rîureana (Cap.-Mănăştur), Sacftfâ (ana (Caransebeş), Secăşana, Selăgeana, Silvania, Someşana, Speranţa (Hosman), Şercăiana, Şoimul (Uioara), Târnăveana, Timişana, Ţibleşana, Unirea, Vatra, Victoria, Viitorul, Voileana, Vlădeasa, Vulturul (Sânmărtin), Vulturul (Tă'şnad.)

Zărăndeana, Zlăgneana, Zorile (Banca învăţătorilor).

Cluj 2—*

•~i (Năsăud) 'aans^' *>e*e,

C- . :? ;Y

go/i.Crişan ia Goronl-ul (Sebesui iMurăşiană

caaaie), Poporul ~~%ana, Sebe-

'bimul (Vaşcâu)

ABONAMENTUL P E I A N LEI 2 0 0 . - P E 1/2 AN LEI 100. = = NUMĂRUL 4.— LEI. — r r

Director VASILE VLAICU TAXA PENTRU INSERŢIUNI :

De fie-care cm • 3 Lei. Bilanţurile după tarif special.

Serviciul de cecuri şi viri-mente la Banca Naţională.

La şedinţa din 1 Iunie a. c. a Consiliu­lui general al Asociaţiuni Băncilor Române, ţinuta la Institutul Economic Românesc, obiec­tul principal a fost desbaterea proiectului pri­vitor la regulamentul de funcţionare al servi­ciului de cecuri şi clearing, pe care Banca Naţională intenţionează a-1 pune în fiinţă cât mai curând şi cât se poate de bine.

Din partea băncilor „Solidarităţii" au parti­cipat Domnii Dr Petre Poruţiu, Izidor Tătariu şi Vasile Vlaicu. Consiliul general a întrunit aproape totalitatea membrilor la această şe­dinţă de cea mai mare importanţă pentru vii­toarea gestiune bancară, dat fiind, că însuşi ser­viciul de cecuri şi virimente este în general de o utilitate mare, înlocuind circulaţiunea numera­rului efectiv, dar mai cu seamă, că pentru cea mai mare parte a ţării aceasta însemnează o inovaţiune pe piaţă.

Şedinţa a fost prezidată de Dl M. Oro-mulu, preşedintele Asociaţiunii Băncilor şi Guvernator al Băncii Naţionale.

Consiliului General admis cu însufleţire unanimă introducerea noului serviciu, avizând numai asupra unor modificări, în ce priveşte garanţia minimală şi maximală, care serveşte ca reziduu permanent şi fond intangibil al titu­larilor. S'a propus garanţia minimală de 5000 lei şi maximală 50.000 Iei.

De asemenea Consiliul a propus să se enunţe categoric închiderea din oficiu a con­

tului, dacă titularul ar dispune în mod repe­tat de sume mai mari decât este disponibilul contului său.

S'a propus, ca operaţiunea de blocare a provizionului corespunzător „cecurilor certifi­cate" să nu se mai poată storna, deoarece cecul certificat se utilizează drept bani buni şi titularul, care a emis un cec alb certificat, se găseşte în aceeaşi situaiiune, ca şi cineva, care a făcut o plată efectivă din banii săi.

Consiliul a cerut, să se clarifice chestiunea taxelor de timbru asupra cecurilor.

Secretarul »Solidarităţii«, Dl Vasile Vlaicu şi-a înaintat în scris propunerile privitoare la modificarea articolilor 5, 6, 8, 10, 1 1 , 12, 1 5 , 23, 29, 33, 36, 42, 44, 57, 58, 61, 63, 69 şi 71, precum şi cu privire la modificarea cores­punzătoare a condiţiunilor, ce privesc opera­ţiunile.

Despre aceste propuneri de modificare s'a scris şi în coloanele Revistei noastre o motivare meritorică amănunţită.

Deoarece aceste propuneri se grupează, în jurul a două idei fundamentale călăuzitoare şi deoarece timpul prea scurt al desbatenlor nu a putut permite o adâncire a Consiliului, în fondul motivelor, credşfE;"că este folositoare o revenire în meritul chestiunilor.

De o parte este interesul binepriceput al serviciului, ca numărul titularilor sa fie cât mai mare şi însuşi serviciul să fié cât mai bun, voluminos şi inexcepţionabil, de* altă parte este chestiunea muncii şi a cheltuielilor.

Proiectul, spre a se face agreabil şi atrăgător, a resolvat aceste două chestiuni prin gratuitatea operaţiunilor şi prin supri­marea corespondenţei,' dar prin îngreunarea provincialilor, cari nu-şi au domiciliul în oraşul, unde Banca Naţională are sediu de sucur­sale ori agenţii şi prin îngreunarea tuturor titularilor cu prezentarea zilnică a carnetelor, ceea-ce la urma urmelor nu este numai o îngreunare a titularilor, dar şi una a servi­ciului însuşi. Continuând în această direcţie, proiectul a ajuns să excludă băncile dela ser­viciul de cecuri şi virimente prin art. 23, de­clarând, că este inadmisibil, ca titularii să încaseze dela clienţii lor bani contra comision şi apoi să-i vireze în alte conturi cu ajutorul serviciilor gratuite ale Băncii Naţionale.

Or, proiectul era consecvent cu sine în­suşi, dar serviciul pornit pe această bază, nu mai este decât un serviciu restrâns Ia titularii de ocazie, cari sunt cu atât mai puţini la număr, cu cât toate firmele de oarecare im­portanţă, comerciale sau industriale, sunt clienţi ai băncilor şi'apoi restul, adecă firmele, cari nu sunt clienţi ai băncilor, n'au de făcut decât remiteri de o importanţă atât de mică, încât sumele se mişcă sub garanţia minimală. Cu alte cuvinte, serviciul, dacă menţine art. 23, se va găsi cu un cerc de operaţiuni redus aproape la zero.

Dar, dacă se modifică, şi trebue să se modifice articolul 23, atunci nu mai poate rămânea nealterată nici gratuitatea serviciului şi nici suprimarea corespondenţei.

Din acest articol cu Nr. 23 porneşte în­treg sistemul de modificări propuse de Dl V. Vlaicu.

Am merge prea departe, dacă ne-am ocupa aici de legătura firească a tuturor propunerilor de modificare ale secretarului însoţirei noastre.

Dorim să atragem numai atenţiunea Onor. Consiliu de direcţie al Băncii Naţionale, să nu treacă cu uşurinţă peste memoriul menţionat, fiind-că noi nu dorim să revenim mai târziu cu ecoul reproşurilor sau regretelor tardive.

Credem, că o garnitură de tren pusă odată în mişcare, merge exact cu acelaşi aparat de locomoţiune dela staţia de plecare până la destinaţie, şi dacă în cursul călăto­riei se mai pot face degajări şi noui încărcări, sau eventual un schimb de locomotivă, un lucru este cert: modificările ulterioare se vor face tot mai greu, cu întârziere şi, ce este

momentul esenţial: liniile rămân aceleaşi exact aşa, cum le-am edificat.

O mică scăpare din vederea Ia cons­truirea liniei ferate ne poate cauza o even­tuală deraiare şi nici ciocnirile nu sunt excluse.

Căci de ex. noi nu prea înţelegem dife­renţa de tratament a corespondenţei la două persoane atât de importante, ca legiuitorul Codului de comerţ şi Banca Naţionala: unul ne obligă la păstrarea corespondenţei timp de 10 ani şi altul să suprime cores­pondenţa înainte de a se naşte. Sau, poate este vorba de corespondenţe inutile ? Noi ştim, că în practica vieţei se consideră de impor­tante chiar şi scrisori cu substratul mai mic decât costul mărcilor, hârtiei şi al ostenelei. De asemenea am mai dori să ştim, cât este de mare interesul general al pieţei financiare, ca serviciul de cecuri şi virimente al Băncii Naţionale să fie inferior serviciului de remi­teri în cont-curent, praticat la toate băncile din ţară şi din străinătate, cu corespondenţă între bănci şi titulari? Sau, cum se vor mâi putea face verificările şi rectificările în pri­vinţa valutarii poziţiilor remise de titularul A. din Cluj, titularului B. din Braşov, dacă a-cesta din urmă n'a fost avizat de Sucursala din Braşov a Băncii Naţionale despre suma operată la Creditul contului său? Credem, că titularul A. se va socoti, dacă e mai bine să renunţe la dobânda, ce i se cuvine pe căte-va zile, ori să renunţe la serviciul de cecuri şi virimente.

Dar, însfârşit, dacă art. 23 ar exclude băncile dela cercul de clearing al Băncii Na­ţionale, chestiunea începe sa devină indiferentă.

Cât despre gratuitatea absoluta a servi­ciului, începutul este uşor de înţeles. Dar sfârşitul ?

Rămâne s ă i vedem. Deocamdată rămânem cu credinţa, că ex­

punerea de motive şi propunerile noastre se vor examina în desbaterile Consiliului de di­recţie al Băncii Naţionale nu numai din punc­tele de vedere arătate mai sus, ci şi sub as­pectul rolului, pe care serviciul de cecuri şi virimente este menit să-I poarte în cadrul problemei monetare.

In special credinţa noastră se întemeiază pe punctul d), articolul 10 din Convenţia în­cheiată Ia 19 Mai 1925 între Stat şi Banca Na­ţională cu privire Ia prelungirea privilegiului, atribuindu-se aici serviciul de cecuri şi com-pensaţiuni o situaţie egală cu celelalte opera­ţiuni ale băncii nostre de emisiune.

jir. 17—23. — 10 lume 1926. REVISTA ECONOMICĂ 111

„VLĂDEASA" institut de credit şi economii societate pe actii, HUEDIN.

Prospect de emisiune. Emisiunea VIII. a 17.500 buc. acţiuni nominale Nr. 12501—30000

In baza hotărîrei adunării generale a acţionarilor institutului de credit şi economii

„Vlădeasa" societate pe acţii, ţinută la 6. Martie 1926 în Huedin, având autorizaţia Corni-

•siunei Speciale Economice instituită pe lângă Ministerul de Industrie şi Comerţ No.

25356-1926, Consiliul de administraţie prin aceasta publică subscripţie pentru o nouă emi­

siune de acţiuni, în scopul sporirii capitalului societar delà Lei 2.500,000 până la Lei

6.000.000. pe lângă următoarele condiţii:

/. Acţionarii vechi au dreptul să opteze după fiecare acţiune o noua ca preţul nominal de Lei 200

2. Acţionarii vechi pot să subscrie şi mai multe acţii de câte posed, însă numai pe lângă preţul de Lei 250. de acţiune.

3. Preţul unei acţiuni noiti pentru neacţionari este Lei 300. 4. Acţii se pot subscrie pe lângă preţul amintit sub punct. I. şi pe baza censiu-

nilor de optări câştigate delà acţionarii vechi. 5. Din preţul de emisiune delà punct. 2. şi 3. suma ce întrece preţul nominal se

pa vărsa la fondul de rezervă. 6. Preţul acţiunilor se va achita la subscriere. 7. Terminul ultim de optare şi subscriere este 31 Iulie 1926. 8. Acţionarii, cari vor achita preţul în intervalul delà 1. Iulie până la 31. Iulie,

vor beneficia de întreg dividendul anului 1926. iar acei acţionari, cari vor vărsa preţul integral înainte de 30. Iunie 1926. vor beneficia şi de o dobândă de 7 4 % calculată delà data plătirii până la 30 Iunie 1926.

9. Acţiunile se vor putea cumula în titli de 5 şi 25 acţiuni. 10. Dreptul de coordonare a acţiunilor ce se vor semna în baza punctelor 2. şi 3.

faţă de acţiunile semnate conform punct, I. este rezervat Consiliului de administraţie.

Asemenea Consiliul de administraţie va fixa preţul acţiunilor, cari vor rămânea

eventual nesemnate.

Huedin, la 29 April 1926.

Consiliul de administraţie.

„IZVORUL" ^ s

E c o t n ^ d s e o c c r p . e

a

d c Î ALBA-IULIA

Adunarea generală a institutului nostru, ţinută la 23 Martie 1926 a hotărât3sporirea ;

capitalului social la Lei 5,000.000, prin o nouă emisiune de 12.500 acţiuni nominative a Lef 200 nominal, în următoarele condiţiuni:

Acţionarilor vechi li-se rezervă dreptul de a semna după flecare acţiune din emi-siunile anterioare, câte o acţiune nouă, pe cursul de Lei 2 1 0 . Vechii acţionari vor putea face uz de acest drept al lor până la data de 15 Iunie 1926 inclusiv; prezentarea acţiunilor vechi nu e necesară.

Acţiunile rămase nesubscrise de vechii acţionari până la data arătată mai sus. se oferă spre subscripţiune publică, pe cursul de Lei 260 de acţiune.

Subscripţia se încheie la data de 30 Iunie 1926. Vărsămintele se vor face la următăarele date: 1. La subscriere un prim vărsământ de Lei 70 de fiecare acţiune optată pe cursul

de Lei 210 şi 100 de fiecare acţiune subscrisă pe cursul de Lei 2 6 0 . 2. La J Septemvrie 1926 al doilea vărsământ de Lei 70 resp. 80 de acţiune. 3. La 1 Decemvrie 1926 restul de Lei 70 resp. 80. Din primele de Lei 10 Lei respective Lei 60 de acţiune, se vor acoperi spese le

acestei emisiuni, iar restul se va vărsa la fondul de rezervă După vărsămintele ce se vor face la termínele sus indicate, se va bonifica pe anul

1926 o dobândă de 8 % pro rata temporis, urmând ca aceste acţiuni să participe la divi-denda anului 1927.

Acţionarii, cari până la 30 Iunie vor achita întreaga contravaloare a acţiunilor subscrise, vor participa la dividendo integrală a anului 1926.

Faţă de acţionarii, cari nu vor face vărsămintele la timp, se vor aplica dispoziţiunil: Art. 6 din statute.

Consiliul de administraţie îşi rezervă dreptul de selecţionare şi de reducere a sub scripţiunilor noilor acţionari.

Alba-Iulia, la 15 Mai 1926.

Prospect

Consiliul de administraţie