ELEMENTELE COMPONENTE ALE UNEI PUNTIPE IMPLANTE

== "?rrentele componente ale unei punti- ~ia'lte sau pe implante $i dinti naturali- -"''lrezentate de infrastructura (implan-

,~- ::rJprIU-zlse) $i de suprastructura,-'-"?3: eu multiple posibilitati de agregare

4.1 . INFRASTRUCTURA

,)r:r1 infrastructura intelegem im­0: (l ntele dentare (cu toate componentele

C:3.rid puntea S8 sprijina exclusiv pe.-::: 3 '"Ite sau implantele ~i dinlii naturali: ~:: DJ ntea S8 agrega mixt.

", ~(P (Ifldstructura $i suprastructura. :-- ~ 'llrll 1T1ulte posibilitfiti de agregare:

'rlctiune+dmentare, In~urubaresau prinT1ijloace speciale de menlinere $i sta­bili7are (culise, magne1i, telescoape etc.).

Dentru a intelege mai bine "puntea:;0 implante" am considerat util sa trecem

.~ • ! sta cateva date despre infrastructura.::),':"'1 3.:-:at c;u precadere pe cateva implan­

-, "? endoosoase, dintre cele mai utilizate la'': actuala.

4,1 .1 . CLASIFICAREAIMPLANTELOR

Clasificarea implantelor se poate. "': -:e dupa mai multe criterii:

• in functie de raportul cu oferta osoa­1 deosebim:

.. implante endoosoase (inserate in, -.JSlmea oaselor maxilare);

- irnplante juxtaosoase (submucoase,subperiostale, intracorticale).

Schroeder A. (265) recunoa$te patrucategorii de implante: transdentare, sub­mucoase, subperiostale ~i endoosoase.l\Joi Ie-am adauga acestei c1asificari pe celeintracorticale.

o c1asificare americana mai recenta(81. C. Bayne) admite $ase categorii deimplante: subperiostale, submucoase,intraosoase (aproximativ 80% din implan­tele actuale), endodontice (transdentare),transosoase, substitute de radacini.

• dupa forma:- implante-radacina ($urub, cilindru,

combinate);- implante-Iama;- implante-ac;• din punct de vedere al materialelor

din care sunt confectionate:- metalice (oteluri, Cr-Co, titan, aliaje

de titan etc.);- polimerice (PMMA);- ceramice (hidroxiapatite);- compozite;- alte materiale (carbonul, safirele,

oxidul de zirconiu);• din punct de vedere imunologic dis-

tingem materiale:-autogene;- alogene;-xenogene.

Indiferent de tipul implantelor, toate auo portiune ce nu se observa In cavitateabucala (submucoasa, subperiostala, intra­corticala sau intraosoasa) $i 0 parte intra­bucala vizibila de examinator. Aceasta dinurma poate avea forme diferite $i serve$tede obicei pentru agregarea suprastructu­rilor protetice. Ea poarta numele de stalp(abutment) .

I

_____-----=.:~-=_==:..:...:~,'==__.:\~~~=_=L==__..:::..:::::O::.:.:.~;:JON~NTEALE LJNEI PUNTI P~ IMPLANTE:

Se admite ca implantele pot fi destadiul I sau II. Spre deosebire de primeleI stadiul I), implantele de stadiul II, dupaInserarea Tn grosimea oaselor maxilare, seacopera cu un ~urub de aeoperire, apoi cuperiost $i mucoasa bucala. Aceasta barier~

naturala permite continuarea procesulUlfiziologic de vindecare osoasa fara aport decelule straine tesutului osos. Prin activi­tatea osteoblastilor se realizeaza 0 reactieosteoreparatorie care conduce la ost'e­ointrarea implantului (aproximativ 3-4 lunila mandibula ~i 4-6 luni la maxilar).

Dupa aceasta perioada, zona Tn careau fost inserate implantele se redeschidechirurgical $i se monteaza sHllpii (abut­ments), care sunt dispozitive cilindrice sautronconice pe care se va agrega supra­structura protetica.

Stalpii Tnlocuiesc de obicei $uruburilede acoperire. Exista posibilitatea (Ia unelesisteme de implante) ca $uruburile de aco­perire sa ramana deasupra mucoasei bu­cale, de exemplu la unele lame ale firmeiORALTRONleS (vezi cap. 4.1.3.4.3.9).

Practic, 0 suprastructura sub forma depunte dentara se poate agrega aproape laorice tip de implante, atat juxtaosoase cat $iintraosoase.

Un implant osteointegrat raspunde lapercutie printr-un sunet care seamana culovirea unei stanci.

Categoria de implante abordate Tnaceasta lucrare este aceea a implantelorendoosoase (intraosoase), mai ales im­plantele radacina* $i implantele lama.

4.1.1.1. IMPLANTE RAoAcINA*

Implantele sub forma de radacina suntdestinate inserarii verticale Tn grosimeaoaselor alveolare. Suprafala lor poate fineteda, eu filet, perforata, eu porozitalisau sa prezinte diferite maeroretenlii, fiindconfectionate dintr-o varietate de materialetJiocompatibile. Se descriu trei tipuri Tn'Ylctie de designullor:

- implantele radaeina-eilindriee:Jrezinta retentii microscopice $i 0 suprafataJoroasa cu posibilitati de osteointegrare.=:Ie sunt introduse Tntr-o cavitate preparata1 prealabil Tn grosimea osului cu ajutorul

_,nUl instrumental' adecvat $i au 0 forma de

- implantele radaeina-~urub: pre­zinta uneori retentii macroscopice Tn carepatrunde tesutul osos, facilitand astfel 0fixare rig ida. Aceste tipuri de implante seTn$urubeaza Tn grosimea osului, prezen­tand la suprafata lor un filet.

- implantele radaeina-eombinate:cumuleaza trasaturile ambelor tipuri pre­cedente de implante.

Segmentele intraosoase ale acestorimplante au adeseori depuse pe suprafatalor diferite substante sub forma de straturifie pentru a Ie cre$te biocompatibilitatea cutesutul osos (hidroxiapatita, TPFS etc.), fiepentru a Ie mari suprafata de contact cuosul, fie ambele simultan.

Componentele implantelor radaeina:• eorpul implantului: reprezinta por­

tiunea implantului destinata inserarii (pla­sarii chirurgicale) Tn grosimea osului ma­xilar. Poate fi extins u$or deasupra cresteialveolare.

• ~urubul de aeoperire: dupa inser­tie (etapa chirurgicala), se plaseaza Tnextremitatea dinspre cavitatea bucala undispozitiv de acoperire ($urubul de aco­perire), pentru a preveni invazia sau polu­area osoasa cu diferite secretii, pe par­cursul osteointegrarii. $urubul de acoperiremai Tndepline$te $i alte functii despre carevom vorbi pe parcursullucrarii.

• extensia permueozala (eoletulimplantului): dupa 0 perioada de timpsuficienta care permite dezvoltare2, ,'tleiinterfele de suport implant-strueturaosoasaJtisulara se impune 0 a doua inter­ventie chirurgicala cand se redescoperaimplantul $i se ata$eaza acestuia un dis­pozitiv metalic, de obicei cilindric, prevazutcu un $urub. Acest dispozitiv trans-epitelialse nume$te extensie permucozala pentruca el contribuie la realizarea unei Tnchiderietan$e a fibromucoasei Tn jurul implantului.Extensia permucozala are 0 importantadeosebita deoarece mentine viitorul ,,$antgingival" al implantului Tn vederea asam­blarii stalpului. Acesta din urma va inlocuiulterior extensia permucozala.

• staipul sau abutment-ul implan­tului: este segmentul implantului utilizat casprijin $i suprafata de retentie pentru el§l-

Stalpii pentru restaurarile protetice tipsupraprotezare, nu fac obiectul prezenteilucrari, ei utilizandu-se pentru suprastruc­turi mobilizabile gen supraprotezare (over­denture).

Stalpii care sunt In~urubati In corpulimplantelor se pot subclasifica In stalpidrepti ~i angulati. Majoritatea stalpilordrepti apartin protezelor cimentate, suntconici, gradul de conicitate nemodificandInsa relatia Intre stalpi ~i corpul implantului.

Surub de acoperire pentru T'"'.','"r1plantestadiulll )

::XTENSIA PERMUCOZALA

:JRPUL IMPLANlULUI

:apo.

JISPOZ1T1VUL DE.NSURUBARE A PROTEZEI

~U~l~~t~ed~~~R~7s~~l~ ) ystolpul irnplantului'abutment-ul):1. de In$urubareb. de cimentare::. sisterne pentru

supraprotezare .::::>:::::

JISPOZITlVUL DETRANSFER INDIRECT, DIRECT

stolp analog

:: = .. :: .. -::

~ =:'e de modalitatea de agregare se:'::::::::'IU doua categorii principale de im­::: :: '-:e-stalpi utilizate In protetica fixa pe~-::: 3rlte (fig, 16):

- dispozitivele pentru puntile curetentie prin In~urubare; prezinta un filet'--.::Jlor Tn vederea retentiei protezei sau

::. := '3structurii.- dispozitivele pentru punti1e

C I mentate; utilizeaza cimenturile dentare::::. - :ru retentia suprastructurii.

=x,sta multe sisteme de implante prevazute- J dlspozitive speciale care permit modi­• carea pozitiei stalpilor in vederea realizarii.jnui paralelism cu alti stalpi sau cu bon­oJrile dintilor naturali.

• ~urubul de acoperire: un stalp~estinat in~urubarii utilizeaza un "capac"glenic pentru a preveni invazia tesuturilor'levindecate inca, la nivelul ariei delimitateje corpul implantului.

• dispozitivul (capa) de transfer:serve~te la pozitionarea analoaga a implan­°elor in amprenta, fiind definit prin portiunea~orpului sau stalpului implantului care seoransfera in amprenta iar ulterior in modelul~e gips.

Distingem doua tipuri fundamentale~e dispozitive de transfer:

- dispozitivul de transfer indirect(DTI) se in~urubeaza in stalp sau in corpul'l1plantului el ramanand pe campul protetica indepartarea amprentei din cavitatea

ELt:MENTELE COMPONENTE ALE UNEI PUNTI FE ,\'O'LA\ -E

bucala. Acest dispozitiv necesita utilizareamaterialelor de amprenta elastice.

- dispozitivul de transfer direct(DTD) consta de obicei dintr-o componentacu orificii, adesea patrata ~i un ~urub lungcare 0 asigura la stalpul sau corpul implan­tului.

Pentru amprentarea cu dispozitiv detransfer direct se folose~te 0 lingura indi­viduala perforata deasupra dispozitivului.$urubul de fixare a dispozitivului va depa~i

nivelul lingurii. Deoarece se intrebuinteaza 0

lingura perforata pentru aceasta metoda sefolose~te ~i termenul de "amprentare des­chisa". Procedeul de amprentare ~i transfer pemodel sunt descrise in capitolul9.

• staipul analog: este un stalp iden­tic cu cel fixat in implant ~i care se sub­stituie pe model stalpului adevarat aflat incavitatea bucala.

• capa: este 0 garnitura subtire, uzualdestinata adaptarii (etan~arii) cu stalpul

~: a":..J ~ aSlgurand legatura intre stalp Sl:=' ::::eza sau suprastruetura. Capele pot fi::: -efabrleate si turnate.

4.1 .1 .2. IMPLANTE LAMA

Implantele lama au fost concepute ~i

'erior lansate pe piata de catre Linkow ~i

=: :::elmann In jurul anilor '60. Ele reprezinta:: :::JJa mare categorie de implante endo­~ 3 Jase. Lamele tin cont de dimensiunea::: - zontala a patului osos, ele fiind plate $i~;; uste In sens vestibulo-oral. Se pot insera:::' Jnde ereasta alveolara este ingusta $i nu:= 'C'rrnite inserarea unor irnplante ~urub. Un:: "?'1lent caracteristic al lamelor este repre­='C''',tat de gatul acestora care conecteaza:::::: rpul implantului cu stalpul permucozal.Corpul implantului este prevazut cu orificii::3.",fante.

Lamele constituie irnplantul de electie~ edentatiile terminale mandibulare in ca­

:",! Unei creste alveolare cu 0 latime de2 5-5 mm ~i 0 Tnaltime minima de 10 mm:::easupra canalului mandibular (fig. 17).

Detalii despre acest tip de implant se'''?gasese Tn capitoluI4.1.3.4.3.9.

4.1.1.3. IMPLANTESUBPERIOSTALE $1

INTRACORTICALE

Ideea de baza a elaborarii implantelor:: ~ operiostale a avut-o Muller, inca in 1937.=: e au fost dezvoltate ulterior de catre Dahl,~'C'-5hkoff, Goldberg, Hammer, Marziani,~ ::: .'/egeser, Maeglin, Wunderer, Spiessl

Implantele subperiostale au avut 0

='C'r1oada de glorie (1955-1965), dupa care::" fost oarecum pe ncc!rept abandonate:: 3.:0 rita prejudiciilor pe care Ie aduceau

AZI, eu precadere 'n 'T,ar Ie :::e"~-e:::e

implantologie amerieane, ca 51 ;" Ang ', a, a-Jfost reluate studiile asupra acestul gen deimplante, modificate conform rezultatelorrecente ale cercetarilor din domeniul fizio­patologiei osoase $i a biomaterialelor. Re­lansarea implantelor subperiostale a de­venit oportuna $i datorita conduitei delimitare selectiva a implantelor endoosoase.in principal a fost modificat designul lortinand cont de atrofia, diferita la maxilar(centripeta) fata de mandibula (centrifuga).Conectorii care se prezentau in trecut subforma de bare semirotunde sunt la oraactuala sub forma de bare plate.

Schroeder A. $i Popa E. citeaza ca­zuri de edentatii rezolvate cu implante sub­periostale care au rezistat timp de peste25 de ani.

Initial implantele s-au turnat din vitaliu,apoi din vitaliu cu stalpi din titan $i ulteriordin titan. A fost imbunatatita tehnica deamprentare a patului osos receptor, teh­nicile de determinare a relatiei centriceasHel ca de la inceput sa se poata piasastalpii viitoarei suprastructuri in pozitiioptime ~i mai ales la inaltimi conforme cuspatiul protetic existent.

Ca derivate ale implantului subpe­riostal total se cunosc: impiantul sUbpe­riostal unilateral $i impiantul tripodal allui Linkow. Principalele etape Tn realizareaunei restaurari protetice pe implant sub­periostal sunt redate Tn figura 18.

Stalpii pot fi confectionati din materialplastic care dupa adaptare ~i paralelizarese pot turna din aur, din titan cu diferiteangulatii (~i care se fixeaza prin Tn$urubare)sau a~a zi~ii stalpi pe bila prin Tn$urubarepentru ancorarea supraprotezarilor.

$coala tirni~oreana de irnplantologieorala are 0 experienta remarcabila in do­meniul implantului subperiostal. EmanoilPopa ~i colab. (242) au efectuat sute deirnplante subperiostale $i au contribuit ladezvoltarea irnplantelor subcorticale. Eleviiprofesorului Popa au continuat dezvoltareaacestor irnplante. Dintre ace~tia merita saamintim eforturile doctorului Victor Valincare a conceput un implant endoosos,subperiostal ~i intracortical (IESI) care este"Iasat in neutralitate" pana la osteointegrare~i care poate fi indicat in situatii de atrofii•• ••• • '-I • •

--=.=,----_.- - ----_.- -' -.:.

~)---~~ a c

b d

e

. ~ 18. Implant subperiostal~chema): a) creasta alveolara

i atrofie accentuata; b) inse­~'ea implantului dupa 0 am­. ·entare prealabila; c) cei 4. 'alpi dupa eliminarea firelor;: supraprotezare pe cei 4"alpi; e) implant subperiostal~odern (detalii de design).

4.1 .2. IMPLANTEENDOOSOASE,

GENERALITATI ~I ISTORIC'

Implantele endoosoase sunt dispo­z'tive din materiale aloplastice care se1sera chirurgical Intr-o creasta osoasa-eziduala cu scopul de a deveni 0 in--rastructura protetica (219).

Prefixul endo- desemneaza faptul ca. .

selor maxilare (a crestei alveolare), de obi­cei In pozitie verticala sau oblica.

Implantele endoosoase se prezintasub diferite forme:

a) Implante sub forma de radaeina(root form implants) sunt concepute pentrua n introduse Intr-un suport osos verticalsub forma de coloana. Ele pot fi netede,prevazute cu depresiuni, orificii sau per­forate 9i pot fi sau nu acoperite cu diferitemateriale. Exista doua tipuri de baza: eilin­driee - cu retentie 9i legare microscopica. .

c

b d

selor maxilare (a crestei alveolare), de obi­cei In pozitie verticala sau oblica.

Implantele endoosoase se prezintasub diferite forme:

a) 1mplante sub forma de radaeina(root form implants) sunt concepute pentrua fi introduse Intr-un suport osos verticalsub forma de coloana. Ele pot fi netede,prevazute cu depresiuni, orificii sau per­forate ~i pot fi sau nu acoperite cu diferitemateriale. Exista doua tipuri de baza: eilin­driee - cu retentie ~i legare microscopica

. '.'-

e

. 3 Implant subperiostal.' =. "1ai. a) creasta alveolara,":;'18 accentuata; b) inse­, "'1p!antului dupa 0 am­. ~ -e prealabila; c) cei 4

., •. ::upa eliminarea firelor;.. :: -aprotezare pe cei 4

_.,. '" I Implant subperiostal- -=.-~ (detalii de design).

4.1.2. IMPLANTEENDOOSOASE,

GENERALITATI ~I ISTORle

Implantele endoosoase sunt dispo-'-- .9 din materiale aloplastice care se- :: ~ ra chirurgical Intr-o creasta osoasa.=:~ -:;uala cu scopul de a deveni 0 in­~·::::-·Jctura protetica (219).

Drefixul endo- desemneaza faptul ca

--:::9:ate cu ciocanul ~i sub forma desurub =::'9 S8 in"fileteaza Tn patul osos ~i

~ _' ~. ::'9. 3.Z ute cu retentii macroscopice::'e as =-..'a t xarea osoasa primara. Exista

· fcwne-h ibride intre cele doua forme des­- se care imprumuta elemente de la

,'"'"1oele tipuri.Toate aceste implante pot fi de stadiu

I c::au de stadiulii.b) Implantele lama (blade) necesita

:- -ezenta unei dimensiuni orizontale a· 3U lui fiind plate ~i Inguste Tn sens V-G..ama se une~te cu stalpul (abutement):: -:ntr-un gat (col). Este tipul de implant,- 'ldoosos cu cea mai veche utilizare,'=oferindu-ne la epoca modema. Promotorul:: ~estui tip de implant, Leonard Linkow, a:::umulat a experienta de peste 30 de ani ~i

:c dezvoltat implantul atat pe plan tehno--:glc (design ~i biomateriale) cat ~i din

:,J nct de vedere chirurgical ~i protetic.Initial lamele au fast concepute ca

'"'lplante de stadiull, azi existand In plus ~i

'~'olante de stadiul II: Sub Vent-Intra­.. Submerged" ~i Sub Vent-Extra-"Semi­submerged". Tot ca a varianta a lamelor, : ale exista tipul lamelor de reinsertie" zate atunci cand a lama oarecare a fast"=:epartata datorita proceselor osteitice

:' .corllmplantare.Perioada moderna a implantelor

:: ~doosoase Incepe prin anii '35 fiind mar­- -3.t3 de lucrarile lui Venable ~i Strock'307) . In 1937 Venable perfectione3za

;:: 3~ul Cr-Co-Mo cunoscut azi sub numele.. co. vitalium, Acest aliaj a contribuit mult la~ -::·z\/oltarea implantelor endoosoase.

Doi ani mai tarziu, Alvin ~i Strock.~- agineaza implantul dentar tip ~urub din· "3lum. Strock, In 1940, perfectioneaza'-:J 1 antele de tip transdentar ~i endoosos

c -e au fast utilizate cu succes timp de> -=ape 20 de ani. Tot Strock demareaza:' , '''',ele studii histologice marcand debutul

,=arei notiuni de osteointegrare.Forme noi de implante endoosoase

~ :: -' dezvoltat In perioada dintre anii· =-..: :-1960. Formiggini, In 1947, pune- :::ele implantului helicoidal spiralat sim-

executat din otel inoxidabil sau din tantal.Zepponi, un colaborator a lui For­

r"fll 99 ini perfectioneaza implantul, initial~. , -:- :utat manual, ajungand ulterior la im­.• =: ~Itul turnat. Chercheve completeaza.-::; :antullui Formiggini prin marirea gatului" :Iantului ~i imagineaza implantul

un instrumentar propriu Tn tehnlca chl­rurgicalEL

Marziani folose~te implante radacinaconfectionate din portelan sau acrilat pentrustabilizarea protezelor mobile.

Scialom propune impiantul tip actripodal: trei ace subtiri din tantal suntinserate intraosos ~i solidarizate extern(intrabucal) sub forma de stalp pentru asuporta elementul de suprastructura.

Benoit ~i Michelet folosesc implantultransosos utilizand modelul implantului luiScialom.

Perioada anilor '50-'60 a fast a peri­oada de experimente Tn dezvoltarea unornoi tipuri de implant.

Aceasta perioada este dominata depersonalitatea lui L. Linkow. EI a dezvoltatpe baza implantului ~urub (screw) a luiLew, a experientelor lui Pasqualini ~i aimplantelor lui Muratori, implantul propriu ­vent plant. Acest implant, prezentat In1963, are particularitati similare cu im­plantul capsula a lui Greenfild din 1913 ~i

cu implantul contemporan Core-vent ~i

Swiss Hollow Basket.Linkow este considerat eel mai im­

portant autor In dezvoltarea implantuluilama (blade), implant ce a dominat anii'60-'70 ~i Inceputurile lui '80. Acest implantsub forma de lama este cunoscut sub nu­mele de blade-Linkow sau Linkow-blade­vent ~i a fast introdus In 1967. Linkowpune bazele dezvoltarii profesionale aorganizatiei stomatologilor implantologi,care In 1951 devine American Academyof Implant-Dentistry. Implantele lama aufast perfectionate de catre Weiss, Viscido,Halm ~i Misch. Heinrich ~i Kawahara auimaginat noi tipuri de lame.

Small ~i Misiek propun implantulStaple experimentat mai Tntai pe animale(1966-1967) ~i ap!icat ca metoda clinicaIntre 1968-1973. In 1986, ei prezinta 16ani de observatie asupra acestui tip deimplant.

Per-Ingvar Branemark a efectuat unstudiu complex de experimente asupraimplantelor dentare, In Suedia, pe care I-aTnceput In 1951 ~i care a luat sfar~it prinfinalizarea conceptului de osteointegrare.

Este demn de remarcat faptul caPasqualini a fast eel care a demonstratpentru prima data a apozitie osoasa In jurulunui implant endoosos, pe care a denu­mit-o "osteogeneza funclionala", feno-

,

=~ :atre Schroeder 26':' ..anchiloza func­tionala" Foarte mu I:e din ideile $1 chiar'ezultatele la care a ajuns Branemark seoazeaza In mare parte pe cercetarile luiPasqualini. A$adar, corect ar fi ca alaturide Branemark sa fie socotit ca "parinte" alosteointegrarii $i italianul Pasqualini.

Kawahara In 1970 experimenteaza.mplantul ceramic, In Japonia.

Grupul ITI, In Elvelia, elaboreaza im­pltul Swiss Hollow Basket. Astfel sferaImplantologiei orale se extinde $i continuasa se extinda, chiar $i In prezent iau na$­tere aproape anual, noi tipuri de implante.

Implantologia orala contemporanaincepe din 1978, data cand are loc Con­ferinta Institutului American de Sana­tate, 'care s-a linut la Harvard. Aceastaconferinta s-a exprimat asupra implanto­logiei orale cu aprecieri pozitive.

Tn 1980, trei factori determina conti­nuarea dezvoltarii implantologiei orale:

• Rezultatele Conferinlei de la Har­vard 1978.

• Credibilitatea $tiinlifica a studiilor deia G6teborg.

• Extinderea cercetarilor $tiinFfice Indomeniul implantologiei.

Grupul de la G6teborg (Suedia) ainceput studiile experimentale In 1951, Insaamericanii au devenit atenli la importanlacontribuliei acestor experimente abia In1981-1982, cand ele au fost comunicate.Studii experimentale pe animale au con­flrmat biocompatibilitatea noului sistem deImplant, cunoscut la Inceput sub numele deBiotes $i apoi ca Nobelpharmaimplant.S-au adus primele rezultate de cercetari "invivo" la nivelul osului, asupra unei posibilenecroze osoase datorate supralncalzirii prinfrezaj iar alte cercetari au atestat nece­sitatea procedeelor chirurgicale aseptice,concept menlionat pentru prima data Incadin 1915 de catre Greenfield.

Prin cercetarile $tiintifice facute au fostaduse dovezi privind ata$area epiteliala laimplantele ceramice, din vitalium $i titan,acestea asigurand proteclia biologica aInfrastructurii implantului. S-a demonstratrealizarea interferenlei osului cu implantul,determinand stabilitatea structurala a aces­:uia, care asHel sa poata servi ca stalppentru diferite suprastructuri. Aceste dateau constituit baza cre$terii prestigiului im­olantologiei orale Intre 1980-1990 $i spo­rirea interesului pentru aceasta disciplina,cu aoaritia unoI' noi modele de implante.

ITI Swiss Basket a lu I Sutter $icolab. (295) de la Institutul Straumann,este rezultatul cercetarilor Incepute In 1974pe baza conceptului structural a lui Greenfield.

A. Kirsch a conceput impiantul IMZIn 1974, implantul sau cilindric fiind folositIn Germania Inca din 1974. La Inceputulanului 1970, Kawahara, dupa studii expe­rimentale pe animale, concepe implantulceramic cilindric din cristal unic de a-oxidde aluminiu. Dupa experimente clinice,implantul este introdus In S.U.A., Intai defirma Johnson&Johnson $i apoi deKyocera Corporation (1980), care a $isubvenlionat experimentele extensive peanimale precum $i investigaliile clinice.Majoritatea implantelor au fost conceputedupa modelul implantului In doua etape alui Branemark. De-alungul anilor apar succe­siv mai multe tipuri de implante $urub: Tra­monte, Sandhaus, Lederman, Belavia etc.

Implantul Core-vent, un implant"co~" In doua etape, a fost introdus deNieznik In 1982.

Implantele cilindrice similare implan­tului Nobelpharma, ca Sterioss, Flexi­root, Osseodent, Screw-vent, Swede­vent, au fost introduse dupa 1982.

Implantul cu numele Integral, unimplant similar cu IMZ dar cu Inveli$ dehidroxiapatita, a fost introdus In 1984, apoi$i alte sisteme de implante au preluataceasta metoda de plac?re a implantului detitan cu hidroxiapatita. In legatura cu sta­tutul profesional al implantologiei trebuieprecizat ca In 1972 ADA ia 0 atitudineprecauta tata de implantul dentar.Raportul acestei asocialii eVidenliaza ca"este 0 acceptare evident limitata a implan­tologiei dentare ca 0 profesie In sineaceasta fiind un punct de vedere unanim peplan ir'ternalional". Dupa consultarea litera­turi; de specialitate ADA conchide: "implan­tologia dentara a progresat In ultimii 20 deani $i a ca.$tigat teren pe multe planuri".LOCLJI implantologiei dentare va fi ciaI'numai cand experimentari sistematice $iraportari viitoare VOl' dovedi 0 conceplieunitara. Cercetarile fundamentale si cuadevarat $tiinlifice (cu mici exceptii), au fostaproape inexistente pana In 1972.

Tn 1973 Comisia pentru materialedentare ~i dispozitive (Council on DentalMaterials and Devices), Impreuna cuInstitutul national de cercetari dentare(Nationale Institut ot Dental Research)au organizat un simpozion cu tema "Im­plante dentare". Pe baza raportului de la

'_ -=3: S rnpozlon SI a celul cltat anterior.ADA recomanda Tn 1974: "implantele den­'3re 8'ldoosoase pot fi considerate ca fiind~Itr-O noua faza tehnica $i este nevoie de 0

:;ustlnuta cercetare $tiintifica"... "implantul''?'ldoosos nu este indicat Tn acest moment~a 0 tehnica de rutina Tn practica medicala".

In 1980 si 1981, ADA selecteaza cri­"?r1i1e cJe acceptare provizorie a proiectului:rj implant dentar. Acceptarea s-a extins Tn--::Jmeniul (naterialelor dentare, instrumen--elor $i echlpamentului pentru implantul'''''ldoosos. Totu$i, pozitia de a nu se folosirnplantul endoosos, Tn practica de rutina~3.mane neschimbata. Reiese, Tn mod evi­~ent, ca, evaluand Tmpreuna cu pacientul~eneficiile $i riscurile, implantul osos poate, totu$i folosit. Responsabilitatea stoma-·Jlogului consta Tn alegerea tipului de1lplant $i informarea completa a pacien-· --' lui asupra posibilitatii aparitiei e$ecurilor3' a unor riscuri.

In 1986, numai un singur implant ­Biotes a lui Nobelpharma - a fost acceptatJrovizoriu.

In urma evaluarii cercetarilor stiinti'fice,, ,

1 raportul Consiliului pentru materialedentare, instrumente ~i echipamente, seJrecizeaza: "este necesara $i Tn continuareJ cercetare $tiintifica, implantului nefiind~8comandat pentru folosinta de rutina Tn:)ractica c1inica".

Consiliul a initiat Tn 1976 centralizareaJe plan national a datelor legate de im­Jlante. S-au obtinut date de la 93 de prac­· cleni, legate de 1885 implante, efectuatej~J.na Tn anul 1987. Concluziile arata carezultatele au fost Tn concordanta cu

Jozitia consiliului $i ca este necesara::ontinuarea cercetarii $tiintifice".

Din 1987, Tnca trei tipuri de implante3U obtinut aprobarea provizorie a CDI\/ID:

.IMZ Tn 1988.• Oraltronics Blade Tn 1989.• Core-vent Tn 1989.La Conferinta ADA din 1990, dupa

'nulte dezbateri, pe baza datelor acumu­3.te, au fost acceptate atat implantele de tip3.ma cat $i cele cilindrice submerged.Pentru urmatorii ani s-a hotariH ca oriceImplant endoosos introdus in S.U.A., safie declarat la un centru de stocare adatelor computerizate, in scopul favo­rizarii unei evaluari statistice corecte aacestora.

Reconstituirile protetice pe implante:;-au extins mult Tn ultimul deceniu nu

numal peste ocean CI Sl l'l =~r:;:;a ;::a~a"'l

1986 au fost deja inserate aproXlmatlv100 000 implante Branemark la 25 000 depacienti din Tntreaga lume. Misch afirma caTn SUA se preconiza Tn 1992 sa se insereaproximativ 300 000 de implante. In 1994doar Tn Franta, au fost inserate 30 000 deimplante iar Tn anul 1995 se preconizeazainserarea unui numar de peste 100 000implante. In Germania mai mult de 6 000 destomatologi insera implante, milioane deproteze se sprijina astazi pe implante sau $ipe implante.

$coala romaneasca de implantologie$i-a adus contribu,!:ia la progresul acesteidiscipline. Primele implante din tara noastraau fost experimentate $i inserate Tn clinicilede chirurgie buco-maxilo-faciala dincele cinci centre universitare traditionale.Valerian Popescu, Ghe. Timo~ca,

C. Opri~iu, Emanoil Popa, C. Burliba~a,

N. Ganula, C. Mihail, V. Teodorescu,D. Vasiliu, P. Georgescu, V. lonescu,D. Penteleiciuc ~i V. Margineanu suntdoar cateva nume care se leaga de peri­oada de Tnceput a implantologiei de la noi.De remarcat $i eforturile colectivului condusde profesorul L. Ene pentru preluarea unorprincipii gnatologice $i de realizare a supra­structurilor protetice pe implante.

In cele ce urmeaza vom trece Tnrevista 0 serie de date clinico-tehnicedespre implantele endoosoase, necesarepentru Tntelegerea mai u$oara a puntilor peimplante.

4.1.3. PROCEDEE 51 515TEMECARE APELEAzA LA

IMPLANTELE END0050A5E

In cadrul acestui capitol am selec­tionat cateva procedee $i sisteme de im­plante endoosoase care sunt mai cunos­cute $i mai des citate Tn literatura despecialitate. Spatiul $i limitele prezenteilucrari nu ne-au permis abordarea tuturorprocedeelor $i sistemelor de implanteendoosoase, multe din acestea fiind repro­duceri cu u$oare modificari ale unorimplante consacrate. Dintre sistemele deimplante pe care Ie-am tratat amintim: