Clasificarea bolilor parodontiului marginal

Scop → necesară pt. sistematizarea dif. forme clinice de îmbolnăvire în scopul formulării unui diag. corect, al stabilirii prognosticului şi pt. alegerea celui mai eficient program de tratament => necesar să cunoaştem cât mai exact modif. struct., morfologice şi tulb. funcţ. caracteristice fiec. forme clinice de suferinţă a PM;

Criterii principale:• factorii cauzali;• factorii favorizanti;• mecanismele de producere ale îmbolnăvirilor;• aspectele clinice şi infraclinice ale îmbolnăvirilor gingivo-parodontale;

Kantorowicz, 1924:• boli inflamatorii: paradentite;• boli distrofice cu inflam. redusă:

-atrofia presenilă;-distrofia prin traumă ocluzală;-distrofia prin lipsa ocluziei;-atrofia difuză;

Simonton, 1927:• paradontite de cauză aşa-zis „chimico-bacteriană”;• paradontite şi atrofie difuză de cauză sistemică.

Haupl şi Lang, 1927 – primează lezz. de tip inflamator:• paradentita marg. – corespunde gingivitei din clasif. moderne, de cauză mecanică, inf., prin

tulb. funcţ., malformaţii dentare, scăderea rezistenţei organismului;• paradentita marg. superficială cu modif. epiteliale de tip regresiv/progresiv, dar şi formarea de

pungi cu modif. ale ţ. cj. la nivel subepit. şi/sau supraalv. + modif. in osul paradental;• paradentita marg. profundă este cea mai avansată formă de îmbolnăvire din această clasificare.

! formulează pt. prima dată ideea de îmbolnăvire inflam. in raport cu niv. struct. al PM: superficial şi de înveliş;

Gottlieb, 1928:• schmutzpyorrhea, boală inflamatorie produsă prin igienă bucală redusă sau absentă;• atrofie alveolară difuză, urmare a unor boli metabolice sau sistemice.

Becks, 1929:• paradentitis;• paradentosis:

-atrofia presenilă;-paradentosis prin traumă ocluzală;-paradentosis prin lipsa ocluziei;

-atrofia alveolară difuză;-paradentosis secundară parodontitei;

• paradentoma;

Jaccard, 1933 – sustine existenţa unei inflam. complexe:-gingivita pură;-gingivita preparodontală;-paradentoza preinflamatorie.

-osteopatia distrofică;-atrofia presenilă;-atrofia senilă.

Au existat şi clasificări efectuate pe criterii confuze:ROY, 1935:

• alveolar pyorrhea – resorbţie senilă precoce şi pungi, consecinţă a unor factori constituţionali individuali; forme: comună, hiperemică şi ischemică;

• alveolar pyorrhea fără pungi:

-în absenţa unor cauze locale;-atrofia juvenilă;-mobilitatea dentară dată de laxitatea paradentiului – osteoporoza;-pyorrhea deformanta.

=> se remarcă asocierea unor forme clinice dif. cu manif. inflam. sau degenerative după un criteriu principal, alveolar pyorrhea, cu un pronunţat caracter inflam. productiv, progresiv şi distructiv

Robinson, 1935 – împarte tipurile clinice de paradentoză:• ortho pyorrhea - forma clasică de pyorrhea alveolaris;• phyorrea hipertrofică care apare la tineri, fără resorbţia osului alv.;• rubro pyorrhea cu congestie uniformă a gingiilor şi atriţie marcată a dd.;• pyorrhea senila pe care autorul clasificării o defineşte ca o formă fiziologică de resorbţie alv.

complicată cu inflamaţie peridentalâ.

Wesky, 1937:• paradentitis (gingivite) cu formele: hipertrofică, simplă şi ulcerativă;• paradentosis cu 2 forme de îmbolnăvire:

-atrofia parţială/paradentoza adevărată;-atrofia totală/atrofia alveolară;

• paradentome în care include forma localizată; epulis şi forma generalizată: elephantiasis gingivae;

Thoma şi Goldman, 1937:• cond. inflamatorii în care apar:

-gingivite (de origine locală sau generală) marginale, hipertrofice, ulcerative;-parodontite marginale prin lipsa igienei bucale;

• cond. degenerative în care apar:-paradontosis;-atrofie în care autorii includ:

*retracţie gingiv. prin periaj traumatic;*atrofie presenilă considerată consecinţa unui proc. fiziologic caracterizat prin

retracţie gingiv. şi resorbţia crestei alveolare;*atrofie difuză;*atrofie ca urmare a traumei ocluzale;

• sindromul de paradontitis şi parodontosis.

Box şi McCall, 1940:• gingivite acute şi cronice;• periodontite acute şi cronice;• periodontite simple prin factori exogeni;• periodontite complexe sau periodontitis fibrosa prin factori endogeni;

Orban, 1942 – 2 categorii principale de cond./circumstanţe în care apar bolile gingiv. şi parodontale: • cond. inflamatorii:

-gingivite localiz. la marg. gingiv. liberă, cu pungi superficiale, acute/cronice, ulcerative/purulente, locale/de origine generală în raport cu etiologia (atât cât putea fi recunoscută la nivelul acelui timp);

*locale (extrinseci) de cauză inf., fizică sau chimică;*generale (intrinseci) prin carenţe alimentare, tulb. endocrine;

-periodontite în cazurile în care inflam. se extinde in profunzime cu apariţia de pungi adânci, supuraţie, abcese, resorbţie osoasă:

*simple, când urmează gingivitelor;*complexe, când urmează periodontozei;

• cond. degenerative:-gingivoze de cauză sistemică şi manif. degenerative ale ţ. cj.;-periodontoza prin degenerescenta fb. de colagen şi a membr. periodontale, resorbţie

osoasă neregulată;*periodontoza primară de etiologia sistemică;*periodontoza precoce fără inflamaţie;*periodontoza avansată cu pungi adânci şi periodontită;

-cond. atrofice:*atrofia periodontală cu „retracţie osoasă” („bone recession“);*îmbătrânirea precoce, involuţie cu pierderea fcţ. (include trauma prin periaj, trat.

orto.);

-traumatismul ocluzal:*primar prin suprasolicitare, bruxism;*secundar prin distrugerea ţt. de susţinere ale dd.;

-hiperplaziile gingiv. de dif. grd. şi de cauze dif.: inf. (granulomul piogen), endocrină (în sarcină), med. (Dilantin) sau idiopatică.

Pucci, 1950:• paradentita marginală incipientă;• paradentita marginală hipertrofică;• paradentita marginală descuamativă;• paradentita marginală localizată;• paradentita marginală avansată;• paradentoza atrofică (malignă) şi constituţională;• atrofia alv. orizontală cu paradentită marg. în care include forma pură propriu-zisă;• forma complicată cu resorbţie verticală;• decalcifierea alveolară.

• atrofia alv. fiziologică:-atrofia orizontală precoce;-erupţia pasivă accelerată.

Lyons, 1951:• afecţ. inflam.:

-gingivite acute, simple, purulente, necrotice;-gingivite cronice simple, purulente, necrotice, hiperplazice, descuamative, pigmentate

• afecţ. retrogresive – periodontoza atrofica, presenilă, senilă, hiperfunct., gravă, de cauză sistemică prin endocrinopatii, factori toxici, discrazii sanguine, boli metabolice;

• afecţiuni neoplazice:-tumori benigne: fibrom, elefantiazis gingival;-tumori maligne.

Carranza, 1951:• sindr. periodontal inflam. superficial şi profund;• sindr. periodontal traumatic compensat sau necompensat;• sindr. periodontal combinat, de asemenea compensat sau necompensat.

ARPA (Asociaţia Internaţională pentru Cercetări asupra Parodontopatiilor), 1955 – din dorința de simplificare propune o clasificare după natura lezz. de bază:

-inflamaţia = parodontite;-distrofia = parodontoze;-hiperplazia = parodontome.

=> a dominat multă vreme gândirea şi practica parodontologilor, a medicilor dentişti, deşi

nu pot fi luate în consideraţie entităţi clinice caracterizate numai prin inflam., degenerescentă sau proliferare şi hiperplazie; în realitate, acestea sunt asociate în proporţii dif. şi adeseori subtile pt. examinarea clinică de uz curent => se exclude o clasif. tranşantă pe criterii pur lezionale, dar terminologia este utilă, în special, pt. a identifica formele predominant inflam.: gingivite şi parodontite marginale cronice superficiale şi profunde.

Fermin Carranza Jr., 1996:I. Gingivite:

1. gingivita marginală cronică;2. gingivita acută ulcero-necrotică şi leziunile gingivale care apar în SIDA;3. gingivostomatita acută herpetică şi alte afecţ. gingiv. de origine virotică, B sau

micotica;4. gingivite cronice descuamative;5. gingivite alergice;6. gingivite asociate cu dermatoze;7. gingivite agravate de factori generali;8. gingivite hiperplazice, ca efect secundar al unor medicamente;9. tumori benigne sau maligne ale gingiei cu caracter primar sau metastatic.

II. Parodontite:1. parodontita lent progresivă, cunoscută şi sub numele de parodontită cronică a adultului;2. parodontita rapid progresivă a adultului;3. parodontita rapid progresivă precoce prezintă două forme:

a) parodontita prepubertală;b) parodontita juvenilă;

4. parodontita ulcero-necrotică;5. parodontita refractară la tratament.

III. Trauma ocluzalăIV. Atrofia parodontalăV. Manifestări parodontale ale unor boli generale.

Academia Americană de Periodontologie, 1957:• inflamaţii – gingivite, parodontite primare, secundare;• distrofii produse prin traumatism ocluzal, atrofie prin lipsa contactului ocluzal, gingivoza şi

periodontoza.

• gingivite;• parodontite - forme uşoare, moderate şi severe;• parodontita refractară la tratament.

iar in 196• i s-au adăugat:• parodontita adultului;• parodontite la vârste tinere;• parodontite asociate cu boli generale;• parodontita necrotică şi ulcerativă.

in 1996, a iniţiat un program de studiu pt. elaborarea unei clasif. bazate pe cele mai recente date asupra BP, direcţie în care se implică din 1993 şi studiile efectuate de Academia Europeană de Periodontologie:

I. Afecţiuni gingivaleA. Afecţiuni gingivale induse de placa dentară

1. Gingivite asociate numai cu placa dentară:a. fără contribuţia altor factori locali;b. cu contribuţia factorilor locali.

2. Afecţiuni gingivale modif. de factori generali:a. asociate cu sistemul endocrin;

1) gingivite asociate cu pubertatea;2) gingivite asociate cu ciclul menstrual;3) asociate cu sarcina:

- gingivite;- granulomul piogen;

4) gingivite asociate diabetului zaharat;

b. asociate cu discrazii sanguine:1) gingivite asociate leucemiei;2) altele.

3. Afecţiuni gingivale modificate de medicaţie:1) hiperplazii gingivale influenţate de medicaţie;2) gingivite influenţate de medicaţie:

a) gingivite asociate consumului de contraceptive;b) altele.

4. Afecţiuni gingivale modificate de malnutriţie:a. gingivite din deficienţa acidului ascorbic;b. altele.

B. Leziuni gingivale neinduse de placă:1.Afecţiuni gingivale de origine bacteriană specifică:

a. leziuni asociate cu Neisseria gonorrhea;b. leziuni asociate cu Treponema pallidum\c. leziuni asociate speciilor streptococice;d. altele.

2. Afecţiuni gingivale de origine virală:a. infecţii cu virusul herpetic:

1) gingivostomatita herpetică primară;2) herpesul oral recidivant;

b. altele.

3. Afecţiuni gingivale de origine fungică:a. infecţii cu specii de Candida - candidoza gingivală generalizată;b. eritemul gingival linear;

c. histoplasmoza;d. altele.

4. Leziuni gingivale de origine genetică:a. fibromatoza gingivală ereditară;b. altele.

5. Manifestări gingivale ale unor stări sistemice:a. afecţiuni cutaneomucoase:

1) lichenul plan;2) pemfigoid;3) pemfigus vulgar;4) eritem multiform;5) lupus eritematos;6) de cauză medicamentoasă;7) altele.

b. reacţii alergice la:1) materiale de obturaţie:

a) mercur;b) nichel;c) acrilat;d) altele;

2) reacţii atribuite:a) pastelor de dinţi/dentifrice;b) ape de gură/ape de clătire;c) aditivi din guma de mestecat;d) alimente şi aditivii lor;

3) altele.

6. Leziuni traumatice (artificiale, iatrogenice, accidentale):a. injurii chimice;b. injurii fizice;c. injurii termice.

7. Reacţii de anticorpi străini.

8. Nespecificate.

II. Periodontite croniceA. Localizate;B. Generalizate.

III. Periodontite agresiveA. Localizate;B. Generalizate.

IV. Periodontite şi manifestări ale unor boii sistemiceA. Asociate cu tulburări hematologice:

1. neutropenia dobândită;2. leucemia;3. altele;

B. Asociate cu tulburări genetice:1. neutropenia familială şi ciclică;2. sindromul Down;3. sindromul de deficientă a adeziunii leucocitare;4. sindromul Papillon-Lefevre;5. sindromul Chediak-Higashi;6. sindromul de histiocitoză;7. boala acumulării de glicogen;8. agranulocitoza genetică infantilă;9. sindromul Cohen;10. sindromul Ehlers-Danlos (tipul IV şi VII);11. hipofosfatazia;12. altele;

C. Nespecificate.

V. Afecţiuni periodontale necroticeA. Gingivita necrozanta şt ulcerativă (NUG);B. Periodontita necrozantă şi ulcerativă (NUP).

VI. Abcesele periodonţiuluiA. Abcesul gingival;B. Abcesul periodontal;C. Abcesul pericoronal.

VII. Periodontite asociate cu leziuni endodontice – lezz. combinate periodontal-endodontice.

VIII. Situaţii anormale sau anomalii de creştere şi dezvoltareA. Factori locali dent. care predispun la afecţ. gingiv. sau periodontale produse de PB;

1. factori anatomici dentari;2. restaurări dentare / aparate dentare;3. fracturi radiculare;4. resorbţii radiculare de colet şi ale cementului;

B. Situaţii anormale mucogingivale în jurul dinţilor;1. retracţie gingivală/de ţesuturi moi;

a. suprafeţe vestibulare sau orale;b. interproximale (papilare);

2. absenţa keratinizării gingivale;3. reducerea adâncimii şanţului vestibular;4. poziţia aberantă a frenului/muşchiior:5. exces de masă gingivală:

a. pungă falsă;b. margine gingivală inconsistentă;c. expunere gingivală în exces;d. creştere în exces a gingiei;

6. culoare anormală;

C. Situaţii anormale mucogingivale în raport cu crestele edentate:1. creastă redusă vertical şi/sau orizontal;2. absenţa keratinizării;3. hiperplazii gingiv. şi tisulare;4. poziţia aberantă a frenului/muşchilor;5. reducerea adâncimii şanţului vestibular;6. culoare anormală;

D. Trauma ocluzală:1. trauma ocluzală primară;2. trauma ocluzală secundară.

In clasificarea modernă a BP sunt luate în consideraţie 3 situaţii evaluate în raport cu prezenţa PB patogene pt. PM:

-starea de sănătate gingivo-parodontală în care PB patogenă este absentă;-gingivitele în care PB produce inflam. gingiei fără afectarea distructivă de regulă a joncţiunii

gingivo-dentare;-parodontitele în care PB patogenă poate produce lezarea joncţiunii gingivo-dentare cu disjuncţia

de pe d. şi migrarea în direcţia apicală a epitetiului joncţional și cu distrugeri ale osului alv. subiacent;

ARMITAGE, 199• – lista parţială de diag. posibile pentru bolile gingivale şi ale parodonţiului profund.Leziuni gingivale induse de placa bacteriană:

• leziuni gingivale induse de placa dentară bacteriană fără contribuţia altor factori locali;• leziuni gingivale induse de placa dentară bacteriană cu contribuţia unor factori locali;• gingivita ulcero-necrotică;• gingivita asociată de pubertate;• gingivita asociată de ciclul menstrual;• gingivita asociată de sarcină;• granulomul piogen asociat de sarcină;• gingivita asociată de diabet;• gingivita asociată de leucemie;• hiperplazii gingivale influenţate de medicamente;• gingivite asociate de contraceptive orale;

• gingivite prin deficienţă de acid ascorbîc.

Leziuni gingivale neinduse de placa bacteriană:• leziuni asociate cu Neisseria gonorrhea;• leziuni asociate cu Treponema pallidum;• leziuni asociate cu unele specii de streptococi;• leziuni asociate cu Mycobacterium tubercubsis;• angiomatoza bacilară;• gingivostomatita herpetică primară;• herpesul oral recurent;• infecţii varicelă - zoster;• candidoza gingivală generalizată;• eritemul gingival linear;• histoplasmoza;• fibromatoza gingivală ereditară.

Manifestări gingivale in:• lichen plan;• pemfigoidul mucos al membranelor;• pemfigus vulgar;• eritem multiform;• lupus eritematos;• boala liniei IgA;• granulomatoza Wegener;• psoriazis.

Reacţii alergice gingivale la:• materiale de restaurare (mercur, nichel, acrilat);• paste de dinţi;• ape de gură;• aditivi din guma de mestecat;• alimente şi aditivi alimentari;

Leziuni traumatice ale gingiei:• injurii chimice;• injurii fizice;• injurii termice.

Boli parodontale distructive:-parodontite cronice (localizate/generalizate);-parodontite agresive localizate;-parodontite agresive generalizate;-parodontite ca manifestări ale unor boli generale

→ asociate cu boli hematologice:• neutropenia dobândită;

• leucemii;

→ asociate cu boli genetice:• neutropenia familială şi ciclică;• sindromul Down;• sindromul de adeziune deficitară a leucocitelor;• sindromul Papillon-Lefevre;• sindromul Chediak-Higashi;• boala celulelor Langerhans (sindromul de histiocitoză);• boala stocării de glicogen;• boala granulomatoasă cronică;• agranulocitoza genetică infantilă;• sindromul Cohen;• sindromul Ehlers-Danlos (tipurile IV şi VII);• hipofosfatazia;• boala Crohn;• sindromul Marian.

Parodontita ulcerată şi necrozantăAbcesele parodonjiuluiLeziuni combinate periodontale şi endodontice

=> trecerea în revistă a nmr. clasif. de îmbolnăvire ale PM relevă lipsa unor criterii riguroase, capabile să definească precis rel. cauză-ef. în producerea bolii/grd. de afectare al structurilor parodontale, din cauza necunoaşterii etiologiei îmbolnăvirilor parodonţiului marginal.

=> criteriul de bază, utilizat în clasif. ARPA (inflamaţia, distrofia sau proliferarea) nu este riguros exact: lezz. considerate caracteristice se regăsesc şi se întrepătrund câte 2 sau toate 3 în cadrul aceleiaşi îmbolnăviri (ex. hiperplaziile gingiv. se însoţesc, în mod obişnuit, de inflam.; PMCS au frecvent manif. hiperplazice şi se pot dezvolta pe un fond preexistent de retracţie gingiv. involutivă);

Clasificarea Catedrei de Parodontologie din Bucureşti→ criterii:

• mecanismul de producere al BP = factorul etiologic determinant este PB care det. inflam. PM (chiar şi formele aparent neinflam. -parodontita juvenilă, parodontopatiile „de senescenţă”- au la bază o agresiune microbiana, dar cu manif. clinice reduse);

! în anumite situații (ex. trauma Oc sau lipsa de contact dentar Oc) PM prez. semne de suferinţă, dar fără caracter distructiv în abs. acţ. microbiene agresive;

! lezz. gingivale pot fi o consecinta a afecţiunilor virale, fungice, traumatice sau sist. (epifenomene = fen. sec. care insoteste un alt fen. fără să-l influențeze);

• grd. de afectare al struct. PM = gingivite şi parodontite:-gingivite = afectat numai PM de înveliş (epit., corionul gingiv. şi sist. ligg. supralv.);-parodontite = afectează PM de învelis şi PM de susţinere;

=> utilă aplicării unui trat. coresp.;

! există şi situaţii în care definirea formei de îmbolnăvire nu reflectă criteriile de delimitare între gingivite şi parodontite => frecvent, după excizia prin gingivectomie a unor hiperplazii gingiv., se remarcă un ţ. de granulaţie bn. reprezentat şi sângerând, care trebuie chiuretat atent cu toate că nu există pungi parodontale adev. SAU îmbolnăviri diagnosticate drept gingiv. hiperplazice, de sarcină, prin carenţa vit. C, medicamentoase se însoţesc de pungi adevărate, exsudat inflamator purulent şi chiar avulsia dd. => rx. efectuat în gingivitele hiperplazice cu o evol. mai lungă de 2-3L indică aproape întotdeauna o demin. a septurilor alv. => transf. gingivitelor în PMC cu manif. hiperplazice;

• grd. de manifestare al inflam.:-inflam. manifestă, uneori cu caracter florid, cu evol. rapid distructivă;-inflam. de intensitate redusă, cu evol. lentă:

*adulti – marcată de pusee inflam. subacute pe un fond distrofic-degenerativ (parodontite distrofice sau PM cu caracter mixt: inflam. şi distrofie);

*copii – parodontita juvenilă (dif. dpdv cauzal și evol.);*vârstnici – parodontopatia „de senescenţă”;

• circumstanţele specifice şi situaţiile care implică o atitudine particulară de diag. şi trat. - SIDA, tumorile gingiv., trauma Oc şi lipsa de solicitare a PM prin absenţa contactelor Oc;

→ clasificarea:I. gingivite

A. gingivite induse de PB specifica:1. gingivita cronică (simplă) (necomplicată) prin inflam. de cauză microbiană;2. gingivita hiperplazică prin inflam. microbiană (prin PB);

B. gingivite induse de PB specifica și contribuția unor factori locali și generali:1. gingivite din cursul unor stări fiziologice:

-gingivita de pubertate;-gingivita din cursul ciclului menstrual;-gingivita de sarcină;

-gingivita de menopauză.

2. gingivite simptomatice, frecvent hiperplazice, din cursul unor boli sist.:-gingivita din diabet;-gingivita din carenţa vit. C;-gingivite din boli hematologice:

*leucemii acute şi cronice;*anemii;*trombocitopenii;

-gingivite din boli imunodeficitare:*agranulocitoza;*granulomatoza WEGENER;*sarcoidoza;

3. gingivite hiperplazice, ca efect sec. al unor med.:-gingivita hiperplazică prin hidantoină;-gingivita hiperplazică prin antagonişti de calciu;-gingivita prin utilizarea medicatiei contraceptive;-gingivita hiperplazică prin ciclosporine.

4. gingivita şi gingivostomatita ulcero-necrotică;

5. pericoronaritele.

C. gingivite neinduse de PB specifica:-gingivita hiperplazică (fibromatoasă) ereditară;-gingivita alergică;-gingivite descuamative;-gingivita şi gingivostomatita herpetica;-gingivita şi gingivostomatita aftoasă recidivantă;-gingivita şi gingivostomatita micotica;-lezz. gingivale asociate inf. cu: Neisseria gonorrhea, Treponema pallidum,

Mycobacterium tuberculosis;-lezz. gingivale asociate inf. cu unele specii de streptococi;-lezz. gingivale in histoplasmoză;-lezz. gingivale în varicelă-zoster;-lezz. gingivale traumatice:

*fizice;*chimice;*termice.

II. parodontite marginale:A. parodontite agresive:

1. parodontita prepubertală:-asociată cu boli generale:

*leucemia;

*neutropenia;-asociată cu boli şi tulburări genetice:

*sindromul PAPILLON-LEFEVRE;*sindromul CHEDIAK-HIGASHl;*sindromul DOWN;*sindromul COHEN;*sindromul EHLERS-DANLOS;*sindromul MARFAN;*sindromul CROSS-McKUSICK-BREEN;*sindromul deficienţei de adeziune leucocitară;*boala CROHN;*boala celulelor LANGERHANS (sindromul de histiocitoză);*agranulocitoza infantilă genetică;*neutropenia familială ciclică;*hipofosfatazia.

2. parodontita juvenilă:-localizată;-generalizată.

3. parodontita marginală agresivă, rapid progresivă.

B. parodontita marginala cronica:1. PMC superficială:

-cu fen. hiperplazice;-pe fond de involuţie precoce.

2. PMC profundă lent progresivă:-localizată;-extinsă;-generalizată;

3. PM profundă ulcero-necrotică.

4. P distrofică = PMC mixtă.

! PM rebelă/refractară la trat. poate fi diagnosticată în forme dif. de PM;

III. manifestari gingivo-parodontale și orale în SIDA

IV. manifestari ale traumei Oc și prin lipsa contactului Oc

V. retractia gingivala

VI. tumori gingivo-parodontale benigne și maligne