1

CLASA A XI-A F.RLIMBA SI LITERATURA ROMANAPROF. ŞTEFANIA BANU

SEMESTRUL IAN ŞCOLAR 2010-2011

TEMA 1: ORIGINEA ŞI EVOLUŢIA LIMBII ROMÂNE

LECTIA 1: CARACTERUL LATIN AL LIMBII ROMANE

TEMA 2: CRONICARII MOLDOVENI

LECTIA 1:GRIGORE URECHE, MIRON COSTIN, ION NECULCE

TEMA 3: VOCABULAR:

LECTIA 1: MIJLOACE DE ÎMBOGĂŢIRE A VOCABULARULUI

DERIVAREA, COMPUNEREA SI SCHIMBAREA VALORII GRAMATICALE

LECTIA 2: SUNETELE LIMBII ROMÂNE

TEMA 4: COMUNICARE

LECTIA 1: SCRISOAREA DE INTENŢIE

ORIGINEAORIGINEA ŞŞI EVOLUI EVOLUŢŢIA LIMBIIIA LIMBIIROMÂNEROMÂNE

Limba română face parte din familia limbilor romaniceLimba română face parte din familia limbilor romanice(de(de origine latinăorigine latină) a) alături de francezalături de franceza, italiana, spaniola,, italiana, spaniola,

portugheza, catalana, provensala, retromana, sarda,portugheza, catalana, provensala, retromana, sarda,dalmata etc.dalmata etc.

Formată printrFormată printr--un procesun proces îîndelungatndelungat şşi complex,i complex,limba română este esenlimba română este esenţţial de origine latinăial de origine latină, mo, moşştenindtenind

latina populara sau latină vulgarălatina populara sau latină vulgară (vulgus din latina(vulgus din latinaîînseamna multime, masa)nseamna multime, masa), a, adică limba vorbitădică limba vorbită îîn modn moddeosebit de romani. Fiind adeosebit de romani. Fiind aşşadar un proces de lungăadar un proces de lungă

duratădurată şşi complex, nu putem spune cu exactitate când ai complex, nu putem spune cu exactitate când aîînceput transformarea limbii latinenceput transformarea limbii latine îîn limba românăn limba română..

Romanii au pătrunsRomanii au pătruns îîn Peninsula Balcanică pe la sfn Peninsula Balcanică pe la sf..Sec al IIISec al III--lealea îî.Hr,.Hr, ajungând până la Dunăreajungând până la Dunăre, u, unde snde s--au ibit de populatia getoau ibit de populatia geto--dacădacă, decan, decanşşândeânde--se asftelse asftelrăzboiul dinrăzboiul din 101101--102 d.H102 d.Hr.r. Stăpânirea romană sStăpânirea romană s--aa

instalatinstalat îînsă definitivnsă definitiv îîn span spaţţiul carpatoiul carpato--dunăreandunărean îînnanul 106 d.Hr, când Traian cucereanul 106 d.Hr, când Traian cucereşşte Dacia.te Dacia. NoulNoulteritoriu a devenit provincie romanăteritoriu a devenit provincie romană, prosperând, prosperând

destul de repede, ceea cedestul de repede, ceea ce îîi determinaseră pe romanii determinaseră pe romanisă o considere Dacia Felixsă o considere Dacia Felix –– Dacia cea fericită Dacia cea fericită. Astfel. Astfel

aa îînceput procesul de romanizare a populanceput procesul de romanizare a populaţţiei getoiei geto--dace, cardace, care se s--a desfăa desfăşşuraturat îîn două etapen două etape: p: prima etapărima etapăconstăconstă îîn romanizarea populan romanizarea populaţţiei urbane, deoareceiei urbane, deoarece

aceasta a intrataceasta a intrat îîn contact direct cu armatan contact direct cu armata şşiiadministraadministraţţia romanăia romană,, îîn plus era mult mai receptivăn plus era mult mai receptivăla nou;la nou; a doua etapă sa doua etapă s--a desfăa desfăşşuraturat îîn mediul rural,n mediul rural,

unde populaunde populaţţia era mult mai conservatoareia era mult mai conservatoare..

Putem vorbi despre două tipuri de romanizarePutem vorbi despre două tipuri de romanizare::romanizare nonlingvisticăromanizare nonlingvistică, r, referindueferindu--se la asimilarease la asimilarea

de către populade către populaţţia getoia geto--dacă a culturiidacă a culturii, civiliza, civilizaţţiei,iei,religiei, tradireligiei, tradiţţiilor etc romaneiilor etc romane şşi romanizarei romanizare

lingvisticălingvistică,, făcând referire lafăcând referire la îînvănvăţţarea limbii latinearea limbii latinede către populade către populaţţia nou cucerităia nou cucerită..

ÎÎn ceea ce priven ceea ce priveşşte argumentelete argumentele îîn favoarean favoarealatinilatiniţţăăţţii limbii române,ii limbii române, putem afirma că lexicul esteputem afirma că lexicul estepreponderent de origine latinăpreponderent de origine latină (fillius(fillius-- fiu, solemfiu, solem ––soare, panemsoare, panem--pâine, stellapâine, stella--stea, molamstea, molam –– moară moară),), lala

care se adaugă substantivulcare se adaugă substantivul, g, genurile, nuenurile, numărulmărul şşiicazurile, cu exepcazurile, cu exepţţia cazului Ablativ, numeralele suntia cazului Ablativ, numeralele sunt

îîn majoritate latinen majoritate latineşşti, verbul cu modurileti, verbul cu modurile şşi timpurile,i timpurile,precum si cele patru conjugăriprecum si cele patru conjugări, s, sunt de origine latinăunt de origine latină

etcetc

ObservămObservăm îîn limba românăn limba română şşi o serie de cuvinte ce fac partei o serie de cuvinte ce fac partedin fondul autohton de origine tracodin fondul autohton de origine traco--dacădacă,, îînsumândnsumând îîntre 70ntre 70--

150 de cuvinte mo150 de cuvinte moşştenite de la stamotenite de la stamoşşii nostri traci.ii nostri traci. PrintrePrintreacestea putem enumera: baracestea putem enumera: barzăză, b, brad, brrad, brânzăânză, b, buzăuză, c, ceafăeafă, c, copil,opil,mazăremazăre,, mărarmărar, ra, raţţăă, scrum,, scrum, ţţap, vap, viezure, zer.iezure, zer. La care se adaugăLa care se adaugănume proprii: Argenume proprii: Argeşş, Cerna, Cri, Cerna, Crişş, D, Dunăreunăre, Ia, Iaşşi, Olt, Siret etc.i, Olt, Siret etc. MigraMigraţţia slavilor a lăsat urme adânciia slavilor a lăsat urme adânci îîn vocabularuln vocabularul

românesc,românesc, îîncepând cu secolele VIncepând cu secolele VI--VII, câVII, când se manifestănd se manifestăinflueninfluenţţa slavăa slavă. P. Printre termenii de origine slavă amintimrintre termenii de origine slavă amintim::

brazdăbrazdă, c, ciocan, cireiocan, cireadăadă, p, plug, oglug, ogor, sor, sităită, v, vadrăadră. Etc.. Etc. InfluenInfluenţţa maghiarăa maghiară îîncepencepe îîn sec X,n sec X, când maghiarii când maghiariipătrundpătrund îîn Transilvania: beln Transilvania: belşşug, gând, gingaug, gând, gingaşş, hotar, me, hotar, meşşter,ter,

oraoraşş, v, vamăamă, viclean, viclean..

InfluenInfluenţţa turcă sa turcă s--a manifestata manifestat îîncepând cu sec al XVIncepând cu sec al XVI--lea, cândlea, cândîîn limba română pătrund termeni prin intermediul stăpâniriin limba română pătrund termeni prin intermediul stăpânirii

otomane: acadea, baclva, chiftea, halva, iaurt, musaca,otomane: acadea, baclva, chiftea, halva, iaurt, musaca, şşerbeterbetetc.etc.

InfluenInfluenţţa greacă aa greacă a îînceput din sec VInceput din sec VI şşi a durat pânăi a durat până îîn secn secXV: a agonisi, catastif, a se plictisi, evanghelie, zodie,XV: a agonisi, catastif, a se plictisi, evanghelie, zodie,

trandafir etc.trandafir etc. InfluenInfluenţţa limbillor moderne:a limbillor moderne: engleză engleză, f, francezăranceză, g, germanăermană,,

italianăitaliană, a, a îînceputnceput îîn sec al XIXn sec al XIX--lea prin intermediullea prin intermediulîîmprumuturilor din aceste limbi.mprumuturilor din aceste limbi.

GermanăGermană: bilan: bilanţţ, ab, abţţipild, blat, cartof, diblu,ipild, blat, cartof, diblu, şşurub etcurub etc FrancezăFranceză: b: bursăursă, b, buton, cabuton, cabinăină, c, caiet, garaiet, garsonieră etcsonieră etc ItalianăItaliană: pizza, spaghete, balsam, agen: pizza, spaghete, balsam, agenţţie, aie, armată etcrmată etc

EnglezăEngleză: barman, lider, computer, hit, etc.: barman, lider, computer, hit, etc.

2

MIJLOACE DE ÎMBOGĂŢIRE A VOCABULARULUI

1.DERIVAREA – procedeu de formare a cuvintelor cu ajutorul sufixelor şiprefixelor care se adugă cuvântului de bază

exercitiu rezolvat: alcatuieste familia lexicala a cuvantului floare floare

Mijloacele de îmbogăţire a vocabularului sunt:

INTERNE: EXTERNE:

*DERIVAREA*COMPUNEREA*SCHIMBAREAVALORIIGRAMATICALE

*ÎMPRUMUTURILE

floricea

floricică

florăreasă

înflorit

Activitateindependenta alcătuieşte

familialexicală acuvântului

OM

3

Fată

A.SUFIXELE – sunt sunete sau grupuri de sunete care se adugă la sfârşitulcuvântului de bază

Ex: fierar, turnător, benzinărie, contabil, turcime, tineret, cerinţă, vâticel

Cele mai cunoscute sufixe în limba română cele diminutivale(care arată dimensiunea mai mică a obiectelor): cântecel, furnicuţă, ursuleţ şicele augmentive (care arată dimensiunea mai mare a obiectelor): băieţoi,căsoi, grăsan, boieroaică

B. PREFIXELE – sunt sunete sau grupuri de sunete care se adaugă laînceputul cuvântului de bază

Ex: împachetat, înşira, deznod, răsuci, reaminti, inegal, neşansă

Activitate independenta:

1. Subliniază diminutivele din textul de mai jos şi explicaţi cum s-au formatcuvintele:

Fetiţa alerga grăbită spre căsuţa bunicii cu coşuleţul plin de bunătăţipregătite de mătuşica Marioara. Bunica o aştepta surâzând pe băncuţa dinfaţa porţii. Purta o rochiţă de vară primită cadou de la Ileana, mama fetiţei şi

fetiţă

fetişoară

fătucă

fetică

Activitateindependenta:

Alcătuieşte familialexicală a cuvântului

SCOALĂ

4

copiliţa ei. Încă îi mai spunea aşa „ copiliţa mea”...doar în gând, fiindcăIleana era prea mândră ca să se mai considere o copiliţă.2. Subliniază cu o linie sufixele şi cu două prefixele care au formaturmătoarele cuvinte:

B. COMPUNEREA – procedeu intern de îmbogăţire a vocabularului princare se formează cuvinte noi, unind mai mulţi termeni diferiţi

Ex: floarea-soarelui, câine-lup, untdelemn, puşcă-mitralieră, floare-de-colţ

Compunerea se realizează prin:

1. alăturarea unor termeni cu sau fără cratimă: redactor-şef, după-amiază, dela

2.subordonare: gura-leului, traista-ciobanului, mătasea-broaştei

3. abreviere sau prescurtare: C.F.R, B.C.R, UDMR, ROMTELECOM

Plângăcios * înflorit Zidar *amoral Brădet *împodobit Puştime *dezlegat Păpuriş *neregulat Osos *ilegal Croitor *împăciuitor Măturoi *nebun Cărticică *îndulci

5

Activitate independenta:

1.Identificaţi cuvintele compuse din textul următor, completând tabelul demai jos:

Dis-de-dimineaţă, plictisit de griul-cenuşiul al Bucureştiului, Florin ahotărât să facă o vizită bunicilor din Câmpulung, să respire aer prospăt, săculeagă floarea-soarelui pentru iubita lui şi ciuboţica-cucului pentru dragalui Bunicel.

A luat primul tren din gară pentru care a plătit cu un card BNR.Ultimii lui bani din salariul de redactor-şef al unei reviste din capitală. Darştia că bunicii lui nu-l vor lăsa să plece ca un coate-goale sau ca un maţe-fripte din casa lor, în care s-a născut, a copilărit şi a crescut. Căci bunicii îliubesc, fiind unicul lor nepot, lumina ochiilor lor şi mângîierea dulce-dulceal zilelor lor de singurătate şi bătrâneţe.

Compuse prin alăturare Compuse prin subordonare Compuse prin abreviere

2. Scrieţi abreviat (prescurtat) următoarele cuvinte:

număr *pagină stradă * profesor bloc * nota bene bulevard * post scriptum doctor * director

6

C. SCHIMBAREA VALORII GRAMATICALE SAU CONVERSIUNEA –un procedeu intern prin care se formează cuvinte noi prin trecerea lor de de oparte de vorbire la alta

Ex. a merge este verb, prin conversiune el poate deveni substantiv – mersulfrumos este adejectiv, prin conversiune el devine substantiv – frumosuldoi este numeral, prin conversiune devine substantiv – doi-ul

Activitate independenta:

1. Subliniază cuvintele formate prin conversiune şi explică cum s-au formatdupă modelul de mai sus:

a. Copilul frumos este lăudat. Frumosul a câştigat concursul. Scrie frumos.

ADJECTIV SUBSTANTIV

b. Câinele muşcă rău. Răul este învins întotdeauna de bine. Gândul rău nu i-a dat pace câteva zile.

c. Binele se uită uşor. Cântă din ce în ce mai bine. Are gust bun!

2. Transcrie în tabelul de mai jos cuvintele formate prin derivare, compunereşi schimbarea valorii gramaticale sau conversiune, din textul următor:

7

Cîinele meu lup este cel mai bun prieten al familiei. Este nelipsit de lapetrecerile-surpriză pe care le facem nepoţeilor nostri când vin în vizită dinSUA. Poartă întotdeauna un paion maro-roşcat ca să se asorteze cu patacefenie de pe urechiuşa dreaptă şi cu cea maronie de pe lăbuţa stângă.

derivare compunere conversiune

II.Sunetele limbii romane sunt: vocalele, consoanele si semivocalele.

Vocalele sunt sunete care pot forma singure o silabă (ex. am, pot, vai)şi care nu întâmpină niciun obstacol în pronunţare. Vocalele limbiiromane sunt: a, e, i, o, u, ă

Consoanele sunt sunete care nu pot forma singure silabă (au nevoiede vocale şi semovocale) şi care întâmpină obstacole la pronunţare.Consoanele limbii române sunt: c, d,f,g,h,j,k,l,m,n,p,q,r,s,ş,t,ţ,v,w,y,z.

Semivocalele sunt asemănătoare vocalelor, dar nu pot forma singuresilabă. Semivocalele limbii române sunt: e,i, o,u

DIFTONGUL – ESTE GRUPUL DE SUNTE ALCĂTUIT DINTR-OVOCALĂ ŞI O SEMIVOCALĂ, PRONUNŢATE ÎN ACEEAŞISILABĂ.

EX: broas-că – diftongul este oa

8

ca-dou – diftongul este ou grâu – diftongul este âu mai – diftongul este ai

TRIFTONGUL – ESTE GRUPUL DE SUNETE ALCĂTUITDINTR-O VOCALĂ ŞI DOUĂ SEMIVOCALE, PROUNŢATE ÎNACEAŞI SILABĂ.

EX : miau – triftongul este iau i-ni-mioa-ră – triftongul este ioa pleoa-pă – triftongul este eoa aveau – triftongul este eau

HIATUL – ESTE GRUPUL DE SUNTE FORMAT DIN DOUĂVOCALE, PRONUNŢATE ÎN SILABE DIFERITE.

EX: i-de-e – hiatul este e-e du-el – hiatul este u-e al-co-ol – hiatul este o-o

fi-in-ţă –hiatul este i-i

9

Activitate independenta:

1. Indicaţi câte sunete şi câte litere au cuvintele următoare:

2. Încercuiţi diftongii, triftongii şi vocalele în hiat din textul următor:

I venise o idee năstruşnică: să zboare... cu umbrela. Văzuse undocumentar la televizor despre nişte fiinţe extratrestre care puteau să zboarecu ajutorul unor aripioare ca nişte umbrele....iar umbrela tatălui său eratocmai potrivită pentru acest experiment.

Se sui pe scară, iar de-acolo ateriză pe acoperişul casei. În acelmoment văzu o umbră pe alee....se uită mai bine şi recunoscu umbra greoaiea tatălui său care venea de la serviciu...mai devreme decât de obicei.........

ochi.......................................

punct......................................

geam........................................

copaci.......................................

flori..........................................

chenar......................................

10

SCRISOAREA DE INTENŢIE

ION/ IOANA POPESCUSTR. ZORILOR, NR. 17SECTOR 5, BUCUREŞTI4.03.2010

CĂTRE DOMNUL MIHAI IONESCUDIRECTOR GENERAL „ IMPEX SRL”STR. PANDURI, NR 2, SECTOR 1,BUCUREŞTI

Domnule Mihai Ionescu,

Ca urmare a publicării anunuţului dvs, referitor la postulde manager, în ziarul Cotodianul, din data de 2.02.2010, vă roga-mi oferi şnsa de a obţine acest post.

Intenţia mea este motivată de faptul că profilul meuprofesional şi experienţa dobândită până acum, concordă cuspecificul acestui post.

Ca absolvent/ă a Facultăţii de Management şi RealţiiInternaţionale, mi-am completat studiile printr-o bursă înSUA, unde am şi lucrat ca manager al unei firme de jucării,timp de un an.

Am realizat deja un proiect cu firma respectivă, care aavut drept scop, exportul de jucării pentru Europa.

După cum reise şi din C.V-ul anexat, sunt binepregătit/ă profesional, cunosc foarte bine limba engleză şiam permis auto, mă integrez uşor în colectivitate, fiindreceptiv/ă la nou.

Considerând că intenţia mea este în avantajul firmei dvs,vă stau la dispoziţie în vederea unui posibil interviu.

Cu stimă,ION/IOANA POPESCU

Cu stimă,

ION/IOANA POPESCU

11

Activitate independenta sumativa

I. Încercuieşte varianta corectă:

1. A/ F Limba română este de origine latină

2. A/F Limba română face parte din familia limbilor romanice

3. A/F Romanizarea lingvistică se referă la asimilarea limbii latine decătre populaţia nou cucerită

4. A/F Cei trei cronicari munteni sunt: Grigore Ureche, Miron Costin şiIon Neculce

5. A/F Grigore Ureche a scris Letopiseţul Tării Moldovei

II. Notează răspunsul corect pentru fiecare dintre următoareleîntrebări

1. Precizează trei influenţe ale altor limbi asupra limbii române

2. Ce reprezintă fondul autohton?

3. Care sunt motivele pentru care Grigore Ureche scrie cronica?

4. Menţionează două trăsături ale operei lui Miron Costin

5. Ce reprezintă „ O samă de cuvinte”?