clasa 10 infectiile

8/19/2019 Clasa 10 Infectiile

1/8

Proiect de lectieData:Clasa: a X-aŞcoala: Liceul Teoretic Mihail BerezovschiObiectul: Educatie civiacaProfesorul: Plesca Eugeia

!ubiectul: "redare-#v$%are: Infec iile i riscurile pentru sănătate.ț ș

Co"etete s"ecifice• Aplicarea achizi iilor intelectuale specifice domeniului civic pentru investigarea / aprecierea unor fapte, evenimente, proceseț

din via a cotidianăț

!ubco&"etete:• Determinarea raportului nivel de cultură a persoanei / a comunită ii – starea de sănătateț

Obiective o"era%ioale:

'( Cognitive:OC): s$ clasifice ifectiile i futie de calea de tras&itereOC*: s$ e+"lice rolul i&"licarrii la ti&" a &edicului i fuctie de ifectieOC,: s$ eu&ere caile de "rotectie

B Psihomotrice:OP*: s$ utilizeze corect istru&etele "use la dis"ozi%ieOP,: s$ re"rezite sche&atic lista a celor &ai frecvete ifectii

C Afective:O': vor &aifesta iteres "e "arcursul desf$ur$rii activit$%ii

Ti"ul lec%iei: Mi+taa didcatice: .hid &etodologic - // Educaţie pentru sănătate0/ Editura Char&ides/ Bistri%a/ *112

b &etode i "rocedee: observa%ia / e+erci%iul/ coversa%ia euristic$/ descrierea/ e+"lica%ia/ "roble&atizarea/de&ostra%ia/ &odelarea/ studiul de caz

c &ateriale:- "etru activitatea frotal$:video"rooiector/ "la$/ &ula3e/ ali&ete fast food/ ali&ete aturale4

- "etru activitatea "e gru"e: fie- "etru activitate idividual$: fie de lucru4

e( "sihice: ivel &ediu di "uctul de vedere al dezvolt$rii itelectuale4 f( te&"orale: - durata lec%iei: 52&iute


2/8

Organizarea şi desfăşurarea lecţiei

6r(crt(

Evei&etele lec%iei

Obiectiveo"era%ioa

le

Co%iut i sarcii de "redare - #v$%are Metode i "rocedee

7stru&ete deevaluare

)() &i

Mo&etorgaizatoric

Profesorul verific$ asigurarea &aterial$ a lec%iei

*(

)18)*&i

Ca"tareaate%iei ieu%areaobiectivelor

Co&etati: Boala cunoscuta e pe umatate vindecata

Te&a de acasa: 'scult eseeale

coversa%iae+"lica%ia

Observareasiste&atic$ aelevilor

,(

)2&i

9ealizareasesului

O)

!* Activitate frontală!

Pe baza cuoti%elor asi&ilate # cadrul orelor deEducatie "etru saatate/ care sut cele &ai frecveteifectii

!arcia )

Maladii C$i de tras&itere'eria$

Digestiv$ !#ge ișlichidede secre

%ie.ri"a

;7


3/8

Diri3area#v$%$rii

oilor co%iuturi

O*

O,

Petru care di bolile eutate cuoasteti ca e+istavacciuri

Care sut efectele "ozitive si egative ale vacciului Lucru i gru".ru" 7 = Tuberculoza

.ru" 77 = .ri"a.ru" 777 = Diziteria

.ru" 7


4/8

* &i calit$%iiactivit$%iielevilor

Profesorul face a"recieri asu"ra activit$%ii elevilorrealizate de c$tre elevi i oteaz$ elevii activi la or$(

E+"lica%ia

?(* &i

E+tesia Profesorul e+"lic$ fa"tul c$ asigurarea ueiali&eta%ii s$$toase face "arte ditr-u stil de via%$s$$tos(

Tuberculoza este o &aladie ifec%ioas$ "ericuloas$/ care/ # cazul ede"ist$rii la ti&" i trat$rii iadecvate/ "oate duce la "ierdereaca"acit$%ii de &uc$/ ivaliditate i deces( Cel &ai frecvet tuberculoza afecteaz$ "l$ii @tuberculoza "ul&oar$A/ #s$ "oate afectai alte orgae @tuberculoza oaselor i articula%iilor/ tuberculoza real$/ tuberculoza gaglioilor li&fatici itratoracici/ tuberculozaa"aratului urogeital/ tuberculoza "ielii/ a ochilor etc(A

!ti& cu totii ca tusea care "ersista &ai &ulte sa"ta&ai u este fireasca si trebuie sa e tri&ita la u cosult &edical( 7geeral/ specialistii avertizeaza ca o persoana care tuseste mai mult de trei saptamani, face febra si scade in greutate trebuie sase prezinte de urgenta la un medic, deoarece aceasta sunt simptomele clasice care pot anunta prezenta unei infectii cu bacilii

tuberculosi. Pe laga aceste si&"to&e este "osibil sa ita&"ii si:

• transpiratii nocturne;

• frisoane;

• stare de oboseala;

• sputa cu sange;

• lipsa poftei de mancare;

• hemoptizii;

• dureri in piept;

• dispnee.


5/8

De ase&eea/ trebuie sa sti& ca tuberculoza "oate sa e+iste fara iciu fel de si&"to& sau sa "reziti doar &aifestari "artiale( 'sa cau igora iciuul ditre si&"to&ele eu&erate &ai sus/ i s"ecial daca te cofruti cu o tuse care "ersista de cateva sa"ta&ai(

Gripa este o viroz$ res"iratorie cu feo&ee de afectare geeral$/ cu a"ari ie s"oradic$/ț e"ide&ic$ sau chiar "ade&ic$( E+ist$ treiti"uri "rici"ale de gri"$: ti"ul '/ cel &ai "atoge/ i&"licat i "ade&ii/ ti"ul B ce d$ #&bol$virile locale i ti"ul C/ cel &ai slabș "atoge(!ursa de ifec ie este o&ul bolav cu for&e ia"arete sau grave( Calea de tras&itere este aeroge$: cotact direct/ "ri "ic$turile luiț

Pflge( 9ece"tivitatea este geeral$/ i&uitatea "ostifec ioas$ i du"$ vacciare @scurt$ de ? lui du"$ ad&iistrareA este s"ecific$ deț ști" i variat$ atigeic$(ș7cuba ie scurt$/)-, zile(Debut brutal:frisoae/ febr$ ,-51ț C/ &ialgii @zdrobire &uscular$A/ cefalee8 debuturi a"o"lectice/ la tieri/ culi"oti&ii/ cola"s sau e+itus @&oarteaA # "ri&ele *5-5 ore(Evolu ia este do&iat$ de si&"to&e geerale to+ice u de catarul res"irator:țfebra crescuta/ facies i co3uctive i3ectate/ cefalee frotal$ i suborbitar$/ dureri ale globilor oculari la &i care i a"$sare/ lo&balgii/ș ș ș șhi"erestezie cutaat$/ so&ole $ sau agita ie/ larigo-traheit$ cu tuse uscat$/ r$gu eal$(!e "ot asocia: v$rs$turi/ diaree/ e"ista+is/ț ț ștahi"ee @la vFrstici ca ele&et de riscA( Co&"lica ii: larigita/ bro iolita/ "eu&oia/ &eigoecefalita( G sarci$/ &ortalitateaț ș "ri gri"$ e dubl$ are efect teratoge # "ri&ele trei lui

Dizenteria Generalităţi

.er&eul/ care atac$ &ucoasa itestiului gros/ se r$s"Fdete "ri &Fcare/ a"$ i scaue ifestate/ iar &utele cotribuie lar$s"Fdirea ei(To+iele di itestiul gros trec "ri "ere%ii itestiului # flu+ul sagui cauzFd grave tulbur$ri circulatorii/ ifla&area &iocardului/&eigelui/ ecefalului i ale articula%iilor( Dizenteria se &aifest$ du"$ o "erioad$ icuba%ie a ger&eului de la , la H zile/ debutFd

cu &aifest$ri digestive(Dizenteria este cauzat$ de diverse s"ecii de !higella: cel &ai "ericulos ger&e este !higella dIseteriae "roduc$tor de e+oto+i$ carecare "oate cauza "aralizie i tulbur$ri ale siste&ului ervos cetral(G %ara oastr$ ifec%iile sut de regul$ cauzate de ger&eii !higella soei i !higella fle+eri &ai "u%ii "ericuloi i care "rovoc$diaree uoar$(Tras&iterea dizenteriei se face "ri &ecais& fecal-oral/ "e cale habitual$/ hidric$ i ali&etar$/ rece"tivitatea fiid geeral$/ dar &a+i&$ la co"ii @cu vFrste de la ? lui "F$ la 2 aiA i b$trFii(!i&"to&ele dizenteriei sut febr$/ a&e%eal$/ grea%$/ cola"s circulator/ dureri abdo&iale "redo&iat # ti&"ul scauelor/ di cauzaulcera%iilor e+istete "e itestiul gros/ scaue dese/ diareice/ bogate # &ucus/ striate cu sFge(

https://ro.wikipedia.org/wiki/Epidemiehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Epidemiehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Pandemiehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Pandemiehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Epidemie


6/8

G ciuda uui trata&et atet dizenteria "oate devei croic$( Diareea i baloarea altereaz$ cu costi"a%ie( Bolavul croic este u "urt$tor "ericulos de bacterii(Dizenteria are de obicei o evolu%ie beig$/ autoli&itat$/ dar cu risc de "orta3 de ger&ei/ ueori boala "utFd evolua # for&e severesau to+ice @la adul%iA sau chiar letale/ # cazul dizenteriei cu !higella dizeteriae(!ifilisul este o ifec ie cu tras&itere se+ual$ț cauzat$ de bacteria s"irochet$ "reponema pallidum subs"ecia pallidum( Calea "rici"al$de tras&itere este cotactul se+ual/ dar se "oate tras&ite i de la &a&$ la f$t # ti&"ul sarciii sau al a terii/ rezultFdș ș sifilisulcogeital( Pritre bolile u&ae cauzate de "reponema pallidum se u&$r$ iș fra&boesia @"rovocat$ de

subs"ecia pertenueA/ "ita@"rovocat$ de subs"ecia carateumA iș be3el @"rovocat$ de subs"ecia endemicumA(!i&"to&ele difer$ # fuc ie de cele "atru stadii ale sifilisului @"ri&ar/ secudar/ latet/ i ter iarA( G stadiul "ri&ar se "rezit$/ #ț ș țgeeral/ o sigur$ ulcera ieț @o zo$ a "ielii fer&$/ edureroas$/ f$r$ &Fc$ri&iA/ sifilisul secudar "rezit$ o eru" ie difuz$ ce i&"lic$țfrecvet "al&ele &Fiilor i t$l"ile "icioarelor/ sifilisul latet "rezit$ foarte "u ie si&"to&e sau ici uul/ iar sifilisul ter iar cuș ț ț go&e/si&"to&e eurologice sau cardiace( !ifilisul &ai este u&it i J&arele i&itator0 di cauza "reze ei si&"to&atice ati"ice(ș ț

"olera este o boal$ ifec ioas$ț bacteria$K) foarte grav$/ care afecteaz$ # &od deosebit itestiul sub ire(ț Boala se &aifest$ "ritulbur$ri digestive ca o diaree grav$/ vo&it$ri e+cesive/ care duc la o deshidratare ra"id$ a bolavului @e+icoseA/ "ri "ierdere deelectroli i @ț substa e &ieraleț A(Cu toate c$ boala evolueaz$ frecvet ati"ic/ "oate fi recuoscut$ u or "ri &ortalitatea ridicat$ de 2ș la izbucirea bolii/ ca ulterior acest idice de letalitate s$ scad$ #tre *1 i H1ș la cazurile etratate

Du"$ o "erioad$ de icuba ie #tre *-, zile ur&eaz$ de obicei trei stadii de evoluare:ț

)( stadiul de vo&itare/ fecalele fiid &oi cu as"ect de orez K*/ a"ar rar colici K,

*( stadiul de deshidratare @e+icoz$A/ hi"oter&ie K5 a"ar riduri/ fa $ su"t$ cu oase "roe&ieteț,( stadiul geeral grav/ cu febr$/ abatere/ dezorietare/ co&$ cu eru" ii cutaate( G cazul co&"lica iilor a"ar for&e deț ț "eu&oie/

"arotidit$ iș se"tice&ie K2

!-a observat c$ "ersoaele cu gru"a J10 sagui$ sut &ai "redis"u i la #&bol$vire(ș

#u$eola @Po3ar4 &orbilli4 ru3eola de zile4 &easles sau rubeola du"$ ter&iologia aglosa+o$ veche4 6(B(: ru#eolă # li&ba ro&F$se traduce # eglez$ $u#ella sau ger&a$ MaserA este o ifec ieț viral$ acut$/ e+tre& de cotagioas$/ caracterizat$ "ri febr$/ tuse/ rioree/ co3uctivit$/ eate& @se&ul No"liA "e &ucoasele bucale sau labial$ i o eru" ie cutaat$ &aculo"a"ular$ș țgeeralizat$(9u3eola ti"ic$ #ce"e du"$ o "erioad$ de icuba ie de H-)5 zile cu febr$ "rodro&al$/ rioree/ tuse chiuitoare i co3uctivit$( Peteleț ș@se&ulA No"li "atogo&oice a"ar du"$ * "#$ la 5 zile/ de obicei "e &ucoasa bucal$ # dre"tul &olarilor su"eriori ) i *( 'cesteș

https://ro.wikipedia.org/wiki/Infec%C8%9Bie_cu_transmitere_sexual%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Infec%C8%9Bie_cu_transmitere_sexual%C4%83https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Spirochet%C4%83&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Treponema_pallidumhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Treponema_pallidumhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Comportamentul_sexual_al_oamenilorhttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sifilisul_congenital&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sifilisul_congenital&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Framboesiahttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pinta_(boal%C4%83)&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pinta_(boal%C4%83)&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Bejel&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ulcera%C8%9Bie&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ulcera%C8%9Bie&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ulcera%C8%9Bie&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Goma_(patologie)&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Boal%C4%83_infec%C8%9Bioas%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Boal%C4%83_infec%C8%9Bioas%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Boal%C4%83_infec%C8%9Bioas%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Holer%C4%83#cite_note-1https://ro.wikipedia.org/wiki/Holer%C4%83#cite_note-1https://ro.wikipedia.org/wiki/Intestinhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Intestinhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Boalahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Substan%C8%9Be_mineralehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Substan%C8%9Be_mineralehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Holer%C4%83#cite_note-2https://ro.wikipedia.org/wiki/Holer%C4%83#cite_note-3https://ro.wikipedia.org/wiki/Holer%C4%83#cite_note-3https://ro.wikipedia.org/wiki/Holer%C4%83#cite_note-4https://ro.wikipedia.org/wiki/Holer%C4%83#cite_note-4https://ro.wikipedia.org/wiki/Pneumoniehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Pneumoniehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Septicemiehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Septicemiehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Holer%C4%83#cite_note-5https://ro.wikipedia.org/wiki/Rubeol%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Rubeol%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Infec%C8%9Biehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Infec%C8%9Biehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Febr%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Tusehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Tusehttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Rinoree&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Rinoree&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Conjunctivit%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Enantemhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Infec%C8%9Bie_cu_transmitere_sexual%C4%83https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Spirochet%C4%83&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Treponema_pallidumhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Comportamentul_sexual_al_oamenilorhttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sifilisul_congenital&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sifilisul_congenital&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Framboesiahttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pinta_(boal%C4%83)&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Bejel&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ulcera%C8%9Bie&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Goma_(patologie)&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Boal%C4%83_infec%C8%9Bioas%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Holer%C4%83#cite_note-1https://ro.wikipedia.org/wiki/Intestinhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Boalahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Substan%C8%9Be_mineralehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Holer%C4%83#cite_note-2https://ro.wikipedia.org/wiki/Holer%C4%83#cite_note-3https://ro.wikipedia.org/wiki/Holer%C4%83#cite_note-4https://ro.wikipedia.org/wiki/Pneumoniehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Septicemiehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Holer%C4%83#cite_note-5https://ro.wikipedia.org/wiki/Rubeol%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Infec%C8%9Biehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Febr%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Tusehttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Rinoree&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Conjunctivit%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Enantem


7/8

"ete sea&$$ cu graulele fie de isi" alb #co3urate de areola ifla&atorie( Dac$ s#t u&eroase/ #tregul c#&" de fod "oate s$ fieu erite& "estri ( '"ar farigita i ifla&a ia &ucoasei larigiee i traheobro ice( !ecre iile azale/ &ucoasa farigia$ i/ adesea/ț ș ț ș ș ț șsedi&etul uriar co i celulele gigate &ultiucleate caracteristice( 7rita ia caracteristica a"are la ,-2 zile de la debutul si&"to&elor/ț țde obicei la )-* zile du"$ a"ari ia se&ului No"li( Eru" ia debuteaz$ # fa a sau # s"atele urechilor i laterocervical sub for&a uor ț ț ț ș&acule eregulate care devi ra"id &aculo"a"ulare i se e+tid ra"id @# *5 "#$ la 5 oreA "e truchi i "e e+tre&it$ i # ti&" ce #ce"ș ș țs$ "$leasc$ de "e fa $( Dac$ irita ia este deosebit de severa/ a"ar "ete iile sau echi&ozele(ț ț ș

Sedentarismul

Într-un studiu pe "# $$$ subiecţi, cercetătorii au descoperit că lipsa activităţii izice % mersul doar de la pat la maşină, apoicanapea şi culcare - ucide mai mult dec&t umatul. 'işcarea, (notul sau mersul pe jos după cină scad considerabil riscul de boli cardiace, accident vascular cerebral, diabet şi c)iar cancer. *reizeci de minute de exerciţii pe zi duc la o scădere ariscurilor cu "$-+$, spun cercetătorii de la arvard 'edical c)ool.

Grăsimea abdominală

/răsimea cea mai periculoasă e cea invizibilă. 0scunsă (n burtă, (n jurul organelor tale, grăsimea viscerală duce la diabet,

boli de inimă, )ipertensiune arterială, accident vascular cerebral şi alte riscuri de sănătate. ieta nu o va ace să dispară,dar exerciţiul izic, da. 1emeile care au mers doi-trei 2ilometri de trei ori pe săptăm&nă şi-au redus celulele adipoaseabdominale cu 34 (n patru luni. oamnele care au ţinut dietă, dar sedentare, şi-au păstrat masa adipoasă.

Excesul ponderal

5ercetările arată că 2ilogramele pierdute prin diete drastice se (ntorc (napoi. Într-un studiu (n curs de desăşurare, + $$$de persoane au menţinut o scădere (n greutate de 3+ 2g timp de un an sau mai mult, iar #4 dintre ele au practicat mersulpe jos. 'ersul pe jos 6$ de minute pe zi ar putea ajuta să pierzi şase 2ilograme (ntr-un an. 7 mai bun dec&t multe dintrediete!

Insulinorezistenţa

8ilogramele (n plus şi inactivitatea conspiră şi dezvoltă un rău insidios9 rezistenţa la insulină, )ormonul care le comandăcelulelor să absoarbă za)ărul din s&nge. :ezistenţa la insulină creşte riscul de diabet, boli de inimă, boala 0lz)eimer şi maimulte tipuri de cancer. 5el mai bun tratament nu este un medicament, ci exerciţiul. Într-un studiu, subiecţiiinsulinorezistenţi şi-au redus riscul de diabet tip 6 cu ;4 prin mers, contra a "3 prin medicaţie.


8/8

tresul cronic menţine ridicat nivelul de cortizol zile (ntregi, săptăm&ni sau c)iar ani. 5onsecinţele9 dureri de cap, nopţinedormite, tulburări digestive, depresie şi creşterea glicemiei. 5ercetările arată că sportul combate anxietatea prinstimularea secreţiei de serotonină şi dopamină şi prin reducerea tensiunii musculare. 'ersul pe jos avorizează somnul9 ooră (n plus de somn şi adormire cu 3; minute mai devreme.

clasa 10 infectiile

Documents