TEST 1

1.Rezolutiunea,Rezilierea si revocarea contractului

1.1 Def notiunile rezilire, rezolutiune si revocare.Rezol-consta in desfiintarea retroactiv a contr cu executarea instantanee si repunerea partilor in situatia existenta anterior incheierii lui.Rezil-consta in desfiintarea contr cu executarea succesiva avind efecte numai pt viitor.Revocarea-consta in desfiintarea de catre consumator a contr incheiat cu un intreprinzator in cazul in care ii revine un asemenea drept conform legii.

1.2 Identificati conditiile exercitarii rezolutiunii.Conditiile:1-una din parti sa nu-si fi onorat obligatiile asumate.Neexecutare include orice inkalcare a oblig, inclusiv executat necorespunzatoare sau tardiva.Insa nu orice neexecutare a oblig da temei pt rezolutiunea contr, o parte poate rezolvi contr doar daca exista o neexecut esentiala din partea celeilalte parti.Pt a determina in fiecare caz aparte dac neexecuatr este neesentiala trebuie a fi luate in vedere urmatoarele circumstanete:a)neececuaar sa priveze substantial creditorul de ceea ce a cesta se astepta de la executarea contr.b)- executarea in tocmai a oblig tine de esenta contr- aceasta circumstanta nu tine de gravitatea reala a neexecutarii,ci de natura obligatiei contractuale,a carei stricta execuatare poate fiesentiala.c)-neexecutarea sa fie intentioanta sau din culpa gravad)-neexecuatarea sa dea temei creditorului sa presupuna ca nu poate conta pe executarea inviiot a contr. 2-neexecutarea sa fie imputabilA partii care nu sia indeplinit obligatia- daca neexecutarea este consecinta unor cauze neimputabile celeilalte parti incetarea contr are loc pt imposibilitatea fortuita de executare.In cazurile in care nu sunt intrunite conditiile enumerate mai sus creditorul va avea dreptul la o reducere proportionala a obligatiei sale corelativa.

1.3 Indicati efectele rezilierii si rezolutiunii. Efectele rezolutiunii:a)contr este desfiintat si partile sunt eliberate de obligatia de a presta in viitor b) partile sunt repuse in situatia anterioara inkeierii contr, restiutuind una alteia prestatiile executate si veniturile realizabile in temeiul contractului desfiintat.Rezolut se aplica numai pt neexecuatrea contr cu executarea instantanee(de ex:in contr de vinzare-cumparare).Exista cazuri in care restituirea prestatiei in natura nu este posibila, in asa cazuri repunerea partilor in situatia anterioara are loc prin ofeririea compenstiei in bani(de ex:obiectul primit este instrainat,transformat, grevat sau obiectul primit este deteriorat sau a pierit).Pe linga restituirea in natura sau prin ekivalent banesc aprestatiilor primite debitorul este obligat sa restituie si veniturile realizate din folosirea bunului care constituie obiect al prestatiei.Pe linga faptul ca rezolutiunea are ca efect incetarea contr exista unele clauze care pot supravetui rezolutiunii, acestea sunt de regula clauze care prin natura lor sunt destinate sa produca efecta si dupa rezolutiunea contr(de ex:contr poate sa contina o clauza care prevede obligat uneia dintre parti sa nu divulge informatia confidentialacare a primito in cadrul raporturilor contractuale, kiar si dupa incetarea contr). Efectele rezilierii:a)ca si in cazul rezolutiunii partile sunt eliberate de obligat de a prsta in viitor.b)spre deosebire de rezolutiune in cazul rezilierii partile nu sunt repuse in situatia anteriaoara inkeierii contr si nusi restituie ana alteia prestatiile executate si veniturile realizate in temeiul contractului desfiintat.Rezilieraea se aplica numai pt neexecutarea contr cu executare succesiva(de ex:contr de locatiune), lasinduse neatinse prestatiile care au avut loc inaintea rezilierii.

2.Obligatiile de alternativa si faculatative.

2.1Definiti obligatiile de alternativa si facultative.Obligatiile alternative sunt acele oblig care au ca obiect 2 sau mai mute prestatii principale,dintre care executarea uneia elibereaza integral debitorul(ex:debitor se obliga sa predea credirotului fie 100kg de porumb, fie 100 de griu).Debirotul va fi eliberat de obligatie cind va preda unul dintre cele 2 lucruri la care s-a obligat.Obligatiile facultative sunt acele oblig care au ca obiect o singura prestatie principala al carei debitor poate fi eliberat prin executarea unei alte prestatii(de ex:debitor se obliga sa predea un friginder, aceasta fiind obligatia lui unika, dar prin contr i se ofera dreptul sase libereze si prin predarea unei sume de bani.

2.2Analizati continutul obligatiei de alternativa si oblig facultative.In cazul oblig alternative debitorul dupa regula generala este in drept sa aleaga prestatia pe care o va executa, executarea uneia din prestatii pt a duce la stingerea obligatiei trebuie sa fie integrala.In cazul in care uneia din prestatii devine imposibil de executat, atunci debitorul este obligat sa exacute prestatia ramasa.Daca ambele prestatii devin imposibil de executat si aceasta imposibilitate se datoreaza vinovatiei debitorului atunci acesta e tinut sa despagubeasca creditorul pina la concurenta valorii prestatiei care a ramas ultima.Exista posibilitatea ca partile sa deroge de la regula generala si sastabileasca dreptul de a alege a prestatiei dupa creditor, situatie in care debitorul va fi oblig sa presteze obiectul solicitat de creditor.In caz in care drept de a legere aprtine vcreditorului , ir una din prestatii devine imposibil de executat atunci debitoul este obligat sa execute prestatia ramasa,daca imposibilitatea executarii se datoreaza culpei debotor, creditor are dreptul sa pretinda fie executarea in natura a prestatiei ramase, fie plata prejudiciilor aduse prin neexecutarea obligatiei devenite imposibil..Obligatiile facultative la rindul sau reprezinta o varietate distincta de obligatii alternative.Deoare obligatiile facultative are un singur obiect rezulta ca creditorul facultative nu poate cere decit executarea prestatiei principale,care de fapt constituie obiect al obligatiei,cealalta alcatuind doar posibilitatea debitorului de a se elibera de datorie.Dca obiectul oligatiei piere din caz fortuit sau este scos din circuitul civil, debitor este liberat de oarece el era tinut numai la aceasta prestatie,care constituie obiect al obligatiei.

2.3Evidentiati deosebirile dintre obligatiile de alternativa si oblig facultative.1.in cazul oblig alternat pierirea fortuita a uneia dintre lucreuri impiedica posibilitatea de alegere, iar in cazul obligatiei facultative,pieirea foruita a lucrurlui duce la stingerea acesteia.2in caz oblig alternat creditor poate cere oarecare din lucrurile datorate,iar in cazul oblig facultative poate cere numai executarea oblig principale, pt ca aceasta are o singura prestatie, cealalta fiind doar o facultate.3daca obiectul oblig alternat este ilicit sau imposibil,oblig nu este nula,ea fiind restrinsa la celelalt obiect pe care creditorul poate sal ceara,iar daca obiectul oblig facultative este ilicit atunci oblig este nula si creditorul nu poate sa ceara executarea.4la obligatia alternativa prestatia executata determina natura oblig,la oblig facultativa caracterul oblig este cert de la inceput.

3.AMANETUL1.1Definiti si prezentati caracterele jurdice al amanetului.Amanetul este o garantie depusa pt plata unei datorii sau executarea unei lucrari.El consta in transmiterea bunului gajat in posesiunea debitorului gajist si acorda creditorului gajist un dr real asupra lucrului amanetat .El are dreptul de a poseda un bun gajat pina la satisfacerea creantei si de al valorifica in caz cind debitorul nu-si executa obligatia.Caracterel juridice-1-amanetul este un contract accesoriu fata de raportul obligational principal intrucit nu are o existenta de sine statatoare.Soata acestui contract depinde de soarta obligatie principale pe care o garanteaza.2-e un contr real pt ca pentru nasterea obligatiei e necesara remiterea efectiva a bunului.3-indivizibilitatea amanetului-indivizibiliatea presupune ca el subzista integral asupra tuturor bunurilor gajate,asupra fiecaruia dintre ele,inclusive asupra partilor lor,chiar daca obligatia sau bunurile sunt divizibile.4-caracter specializat-care presupune ca bunul trebuie individulaizat,identificat.Identificarea caracterizindu-se prin descrierea trasaturilor individuale sau de gen ale bunului.5-este un contr constitutive de dr6-este un contr patrimonial-pt ca obiectul sau are valoare economica

1.2Analizati procedura amanetarii bunurilor la Lombard.Lombardul este un împrumutător de bani. Lombardul împrumută bani contra constituirii unui amanet asupra bunurilor personale ale unui debitor gajist Amanetul există numai atâta timp cât posesiunea exercitată de creditor este continuăÎn cazul în care creditorul gajist nu îşi îndeplineşte în mod corespunzător obligaţiile ce îi revin cu privire la conservarea şi întreţinerea corespunzătoare a bunului amanetat, debitorul are dreptul la satisfacerea creanţei şi restituirea acestui obiect sau poate să solicite predare bunului unui terţ pe cheltuiala creditorului gajist. În cazul în care există pericolul dispariţiei bunului sau a diminuării apreciabile a valorii acestuia, debitorul poate solicita restituirea bunului, dar trebuie să ofere un alt mijloc de garantare a creanţei. Dacă debitorul nu oferă creditorului gajist o altă garanţie într-un termen stabilit de ultimul, atunci creditorul gajist are dreptul să valorifice obiectul amanetat. În cazul în care creditul garantat prin amanetarea bunurilor la lombard nu

va fi restituit în termen, lombardul are dreptul, în baza unui act notarial cu caracter executoriu, sa vîndă, după expirarea termenului de gratie de o luna, bunul amanetat conform regulilor de valorificare a patrimoniului amanetat. Dacă bunul este vîndut, suma de bani rezultată din vînzare înlocuieşte obiectul amanetului şi va fi păstrată pînă la expirarea termenului contractului efectuîndu-se totodată compensarea corespunzătoare.Creditorul gajist trebuie să facă toate actele necesare conservării şi întreţinerii bunului pe care îl are în posesie. Debitorul gajist este obligat să ramburseze creditorului cheltuielile necesare făcute de acesta pentru conservarea şi întreţinerea bunului.Creditorul gajist nu are dreptul să folosească obiectul amanetat, în măsura în care contractul nu prevede altceva. Creditorul gajist, care foloseşte bunul amanetat cu acordul debitorului trebuie să prezinte debitorului gajist o dare de seamăÎn cazul în care amanetul se stinge, creditorul gajist trebuie să restituie debitorului obiectul amanetului.

1.3Speta In conf cu CC si cu hot PCSJ cu privire la aplicarea legislatiei in solutionarea litigiilor legate de obligatiile de gaj Din suma incasata de la comercializarea obiectelor gajte se stinge plata pt pastrare,creditele si procentele pt ele,cheltueiele pt vinzare.Dupa aceasta cerintele lombardului fata de debitorul gajist se epuizeaza chiar daca suma incasata era insuficienta pt acoperirea datoriei.

Test 2

1.Raspunderea contractuala

1.1 Definiti rasp contractuala si identificati izvor aparitiei acesteia.Rsp contractuala este obligat debitorului care izvoraste dintr-un contract, de arepara prejudicial cauzat creditorului prin faptul neexecutarii, executarii necorespunzatoare sau tardive a prestatiei datorate. Contr incheiat legat obliga partile contractante sa execute in natura obligatiile asumate si la termenele prevazute in contr, neputind sa desfiinteze contr decit in cazurile prevazute de lege.In situatia in care debitorul nusi executa oblig asumata prin contract si nic nu realizeaza executarea silita credotorul poate obitine executarea prin echivalent, angajinduse rsp contractuala.Asa dar, ca rsp sa fie contractuala este nevoie sa existe un contr inkeiat legal.

1.2 Stabiliti si caracterizati succinct condit angajarii rsp contractuale.Pt angajarea rsp contractuale este necesar sa fie intrunite conditiile:1-fapta ilicita care consta in neexecutarea oblig contractuale pe care si lea asumat debitorul prin contr valabil inkeiat cu creditoul obligatiei.Prin neexecutarea oblig trebuie sa fie inteleasa nu doar neexecutarea contr ci si executarea necorespunzatoare sau tardiva a obligatiilor.Fapta ilicita se prezuma si creditorul nu trebuie sa prezinte careva probe.2-existenta unui prejudiciu in patrimoniul creditorului.Prejudiciul consta in consecinte daunatoare de natura patrimioniala sau nepatrimon,efecte ale inkalcarii de catre debitor a dreptului de cranta apartinid creditorului sau contractual,prin neexecutarea prestatiilor contractuale.Debitorul va datora nu doar despagubirea pt neexecutarea contr, ci si prejudiciul efectiv cauzat creditorului cit si venitul ratat.3-existenta unui raport de cauzalitate intre fapta ilicita a debitorului si prejudicial creditorului-se repara doar prejudicial care reprezinta efectul direct al neexecutarii.Importanta raportului de cauzalitate este faptul ca in dependenta de acesta se determina cuantumul despagubirii.Existenta raportului de cauzalitate in materie contractuala este prezumata de lege, debitorul nu poate fi obligat la plata despagubirilor daca neexecutarea se datoreaza fortei majore, cazuri fortuite etc.4-culpa(imprudenta sau neglijenta),dolul(intentia) debitorulu ori alta forma de vinovatie stipulata in contr- intemeiera rsp pe vinovatie o necessitate sociala pt angajarea rsp contractuale, conditia de culpa trebuie sa existe in mod obligatoriu.Culpa debitorului este prezumata,debitorul se considera vinovat atita timp cit nu dovedeste ca neexecutarea obligatiei nu este imputabila.

1.3 spetsa Ciheorghe Bobu este un fermier care vinde puieţi de copaci. în primăvara 2005 Petru Clipa a încheiat un contract de

vînzare-cumpărare a 50 de astfel de puieţi. în momentul achiziţiei Ciheorghe l-a informat pe Petru ca rădăcinile copacilor sunt

umede totuşi aceştia urmează dc a fi plasaţi în apă. De cum a venit acasă Petru a depozitat puieţii lîngă casă într-o găleată, /.icînd că îi va sădi a doua zi. in acea noapte a fost ger şi în rezultat copacii au îngheţat. După 3 zile după incident Petru se adresează către Ciheorghe solicitînd restituirea banilor achitaţi pentru copaci indicînd că acesta a respectat în tocmai indicaţiile lui Ciheorghe. Dl. Bobu refuză să restituie banii.

a)care este deosebir dintr forta majora si caz fortuit?b)idicati organul competent in constatarea cazului de forta majoraa)forta majora este un fenomen natural sau social exterior de nebiruit si exclude in intregime angajarea rsp daca a fost cauza exclusiva a prejudiciului.Forta majora se caracterizeaza prin:este externa, imprevizibila si inevitabila sau irezistibila. Prin caz fortuit se intelege o imrejurare interna care isi are originea in cimpul de activitate a celui kemat sa rsp sau intro imrejurare externa care nu are un caracter extraordinar si poate fi prevazuta si evitata cu diligenta si prudenta de care este in stare omul. C) in cazul data Gh bobu ca fi exonerat de rsp contractuala deaorece cazul fortuit este o circumstanta care il exonereaza pe Gh bobu de rsp, deoarece este o imrejurare interna si nu are un caracter extraordinar ca forta majora si ea a putut fi prevazuta si evitata de Petru.

2.Notiunea si principiile executarii oblig.

2.1 Expuneti notiunea de executare a obligat si evidentiati corelatia dintre expresiile executare a obligat, plata si dare in plata.Prin executare a obligatiilor se inteleg acele actiuni pe care debitor treb sa le savirseasca in vederea satisfacerii creantei crditorului,precum ar fi:transmiterea unui bun, execuatrea unei lucrari , plata unei sume de bani.Notiunea de executare a obligatiei, din punct de vedere terminologic este sinonima cu notiunea de plata.Sensul juridic al cuvintului plata este unul mai larg decit cel din vorbirea curenta.A plati in sens jurid inseamna a executa de buna voie o obligatie cum ar fi:a transfera dreptul de proprietate asupra lucrului vindut,a executa o lucrare sau un serviciu, a plati pretul obiectului cumparat.Darea de plata presupune transmiterea de catre debitor creditorului in locul prestatiei datorate,a unui alt bun, plata unei sume de bani, prestarea unor servicii.Darea de plata este un mod de stingere a obligatiilor.

2.2 Enumerati si caracterizati principiile ce stau la baza executarii obligatiilor.Principiile ce stau la bvaza executarii obligatiilor sunt:1-princ executarii in natura a obligatiilor- acesta desemneaza indeplinirea obligatiei in natura ei specifica, adika realizarea prestatiei stabilite de catre parti.Partile sunt tinute sa execute prestatiea la care sa obligat,neputinduse libera prin plata unui echivalent banesc al daunelor cauzate prin neexecutare,executarea prin echivalent are doar un caracter exceprioonal si subsidear.2-princ executarii corespunzatoare a obligat- obligatiile se considera executate in mod corespunzator daca sunt respectate toate conditiile prevazute in contractul din care a luat nastere, cum ar fi cele referitor al obiect , subeict, loc, timp si mod de executare.Respectarea doar a unor din aceste conditii nu este suficienta pt a considera obligatiile executate in mod corespunzator.Condiitiile cu care trebuie sa corespunda executarea obligatiilor sunt determinate de lege sau contract.

2.3 Speta. La data de 05.03.2005 Primus a încheiat cu Secundus un contract de vînzare - cumpărare, în baza căruia s-a obligat să-i transmită acestuia în proprietate tabloul unui pictor renumit. La data cînd obligaţia a devenit exigibilă. Primus i-a propus lui Secundus ca în locul tabloului respectiv să-i remită un alt tablou, de o valoare mai mare. Secundus a refuzat să primească prestaţia propusă şi s-a adresat în instanţa de judecată, solicitînd transmiterea primului tablou.

In conformitate cu principiile executarii obligatiilor, pt ca prestatia sa fie considerata corespunzatoare, debitorul este obligat sa plateasca creditorului exact ceea ce datoreaza.Creditorul nu este obligat sa accepte o alta prestatie decit cea datorata, chiar daca prestatia propusa are o valoare mai mare.Nimik nu se opune insa ca respectivul creditor sa accepte o alta prestatie decit cea datorata,dar in caest caz obligat nu se mai stinge prin plata,ci prinutrun alt mod de stingere care se numeste darea in plata.

3.RETENTIA

1.1 Definiti retentia.Dr de retentie este acel drept care confera celui care detine un bun pe care trebuie sa-l remita sau sa-l restituie posibilitatea de a retine acest bun,in cazul prevazut de lege,atiat timp cit creditotul nu-l despagubeste pt cheltuielele necesare si utile pe care le-a facut pt acel bun si pt prejudiciile pe care bunul le-a cauzat.Alti autori definesc retentia ca un dr de garantie imperfecta in virtutea caruia persoana care detine un bun mobil sau imobil pe care trebuie sa-l restituie creditorului,titular al bunului,are dr sa retina lucrul respectiv pina la momentul in care creditorul ii va plati sumele pe care lea chletuit cu intretinerea,conservarea sau imbunatatire acelui bun.

1.2 Analizati dr de retentie ca mijloc de garantare a execut.oblig.Retenţia constituie unul din noile mijloace de garantare a executării obligaţiilor. acestui mijloc de garantare constă în faptul că creditorul, care este în acelaşi timp debitor al obligaţiei de restituire a bunului altuia, are posibilitatea de a reţine acel bun în stăpînirea sa şi de a refuza restituirea lui pînă cînd debitorul său, creditor al bunului, va plăti datoria ce s-a născut în sarcina sa în legătură cu bunul respectiv. Pentru exercitarea dreptului de retenţie, în primul rînd, este necesat ca obiectul retenţiei să constea dintr-un bun al debitorului aflat în posesia creditorului. Acest bun poate fi atît un bun mobil, cît şi unul imobil, căci legea operînd cu termenul generic de bun nu face nici o distincţie în acest sens. În al doilea rînd, prin retenţie se poate garanta doar obligaţia de restituire a cheltuielilor necesare şi utile suportate de către creditor sau a prejudiciilor cauzate de bunul ce constituie obiectul retenţiei. În al treile rînd, dreptul de retenţie poate fi invocat, doar dacă datoria pe care o pretinde deţinătorul bunului de la creditorul restituirii să se afle în legătură cu bunul, adică să fie prilejuită de acesta. În al patrulea rînd, creanţa retentorului trebuie să fie certă, lichidă şi exigibilă; În al cincilea rînd, dreptul de retenţie poate fi exercitat doar în cazurile expres prevăzute de lege.

1.3 Enumerati situatiile in care CC prevede aplicatii ale dr.de retentie.1.contr.de deposit-depozitarul are dr. sa retina bunul depozitat peste termenul prev de contr.pina la momentul retribuirii sale si compensarea cheltuielilor de pastrare.2.contr de mandat-mandatarul are dr sa retina din sumele pe care tre sa le remita mandantului ceea ce mandantul ii datoreaza pt executarea mandatului.3.contr de transport-carausul are dr de retentie asupra incarcaturii atita timp kit poate dispune de incarcatura pt toate costurile care decurg din contractul de transport.4.contr de vinz-cumpararre-in cazul in care bunul vindut tre conservat,partea obligate sa ia masuri de conservare a bunului are dr de retentie asupra lui puna kind I se va plati o recompense pt pastrare.5.contr de antrepriza-antreprenorul are dr de retentie si de gaj asupra bunului mobil produs sau imbunatatit de el,daca in cursul producerii sau a imbunatatirii bunul a ajuns in posesiunea lui

Testul 3

1.Modificarea contractului

1.1 Indicati modalitatile de modificare a unui contr.Contractul este rezultatul unui accord de vointa in urma caruia iau natere obligatii contractuale.Modificarea contract se poate produce doar atunci cind partile convin in acest sens sau atunci cind legea prevede o asemenea posibilitate.Necesitatea consimtamintului partilor pt modificarea contr este regula generala de la care exista exceptii:astfel dreptul uneia din partile contract pt care executarea contract a devenit prea oneroasa din cauza schimbarii in mod considerabil a imprejurarilor care au stat la baza inkeierii lui de aceea modificarea contract in vederea ajustarii lui la noile imprejurari.Din cele de mai sus rezulta ca modificarea contractului poate fi de 2 feluri:l1-legala,2-conventionala.

1.2 Descrieti procedura de modificare a unui contract.Modificarea conventionala- acordul de vointa privind modificarea contractului este supusa aceluiasi conditii de fond si de forma ca si contractul in cauza care este modificat.Modificarea conventionala poate avea loc pe diferite cai:1-prin manifestarea expresa a vointei de catre ambele parti.In acest caz partile in urma negosierilor inkeie un act additional la contract

sau un nou contract in care sunt stipulate modoficarile contractului2-printro clauza inserata in cuprinsul contact prin care partile se obliga ca la survenirea anumitor imprejurari sau la anumite intervale de timp sa reexamineze contract si sa procedeze la ajustarea lui in vederea restabilirii echilibrului contractual.3- printro clauza inserata in cuprinsul contract care atribuie uneia dintre parti dreptul de a modofica,in mod unilateral in sensul si in limitele convenite, anumite clauze ale contract. Modificarea legala-legea reglementeaza diferite situatii in care una din partile contractului este indrepatita sa ceara modificarea unui contract in curs de desfasurare,astfel legea reglementeaza ajustarea contract in cazul modificarii imprejurarilor.Astfel daca imprejurarile care au stat la baza inkeierii contract sau skimbat in mod considerabil dupa inkeierea acestuia, iar partile prevazind aceasta schimbare nu ar fi inkeiat contract sau lar fi inkeiat in alte conditii, se poate cere ajustarea contract in masura in care nu se poate pretinde unei parti mentinerea neschimbata a contract.Pt a opera modificarea contract, partile sunt obligate la renegocierea contract.Aceasta va incepe cu depunerea de catre partea indreptatita a cererii de ajustare a contractului, care trebuie sa fie facuta fara intirziere si sa fie motivata.

1.3 Exemplificati clauza de impreviziune(hadship) inserindo intrun contract. (clauza)Obligatia partilor de a proceda la modificarea continutul contract atunci cind pe parcursul executarii sale se produc,fara culpa partilor,evenimente ce nu puteau fi prevazute in momentul inkeierii contract dar care schimbind substantial elementele avute in vedere de parti in momnetul contractarii, creaza unul dintre contractanti o ingreunare substantiala a executarii contract, si care, deci ar fin inekitabil sa fie suportata numai de partea afectata.

2.Obligatiile divizibilie si indivizibile

2.1 Definiti oblig divizibile si indivizibile.Obligatiile indivizibile saunt acele obligatii cu pluralitate de subiecte al caror obiect nu este susceptibil de divizare prin natura sa ori prin conventia partilor, deci rezulta ca indivizibilitatea este de 2feluri:naturala si conventionala. Obligatiile divizibile care mai sunt denumite in natura de specialitate obligatii conjuncte sunt acele oblih=gatii ce leaga mai multi creditori sau mai multi debitori,intre care creanta sau datoria este divizibila,in sens ca fiecare creditor nu are drept decit la partea lui si fiecare debitor nu datoreaza sin u poate fi urmarit decit pt partea lui.

2.2 Analizati oblig divizibile cu pluraltate de debitori si oblig divizibile cu pluralitate de creditori. Obligatiile divizibile constituie regula in materia obligatiilor cu pluralitate de subiecte.Oblig divizibile produce efecte specifice si anume:1- daca sunt mai multi debitori fiecare este tinut si poate si urmarit numai pt plata partii sale din datorii.2- daca sunt mai multi creditori fiecare poate pretinde de la debitor numai pt partea sa de creanta3-daca unul dintre debitori devine insolvabil consecintele insolvabilitatii acestuia vor fi supotate de catre creditor, deoarece el nu poate urmari pe ceilalti debitori pt partea debitorului insovabil.4-punerea in intirziere a debitorului sau intreruperea prescriptiei facuta din unul din creditori, nu profita si celorlalti creditori, deoarece fieacre creditor actioneaza exclusive in apararea propriilor sale interese.Lafel punerea in intirziere a unui debitor ca si intreruperea prescriptiei fata de un debitor nu preduce efecte fata de celialti debitori. 2.3 Care sunt efectele indivizibilitatii reglementate in CC.

în cazul în care obligaţia este indivizibilă aceasta nu poate fi împărţită între subiectele ei active sau pasive, nici între succesorii acestora. Regula care prevede că obligaţia este indivizibilă între moştenitorii debitorilor, fapt care nu se întîmplă în cazul obligaţiilor solidare, oferă creditorilor un avantaj în plus.Fiecare debitor sau moştenitorii acestora pot fi constrînşi să execute întreaga prestaţie care formează obiectul obligaţiei, iar fiecare creditor sau moştenitorii acestora pot să pretindă întreaga prestaţie. Plata făcută de oricare dintre debitori oricăruia dintre creditori eliberează pe toţi debitorii faţă de toţi creditorii. Succesorii debitorului vor fi obligaţi să execute întreaga prestaţie iar moştenitorii creditorilor vor putea pretinde întreaga prestaţie indiferent de cotele lor din moştenire.Obligaţia nu devine indivizibilă prin faptul că părţile au stipulat în contract că obligaţia este solidară. Este necesară să fie constatată voinţa expresă sau tacită a părţilor de a stabili caracterul indivizibil al obligaţiei.In cazul în care obligaţia are un singur debitor şi un singur creditor şi caracterul indivizibil al obligaţiei nu este stipulat expres sau tacit sau nu rezultă din natura prestaţie părţile vor trebui să execute obligaţia de parcă ar fi indivizibilă. Acest lucru

rezultă de fapt şi din principiul indivizibiităţii plăţii. Între moştenitorii debitorului sau a creditorului însă obligaţia va fi divizibilă.

3.GARANATIA DEBITORULUI

3.1 Definiti garantia debitorului ca mijloc de garantare de executare a obligatiilor. Garantia debitorului constituie un mijloc juridic general de garantare a executarii obligatiilor intemeiat pe gajul creditorilor chirografari.este intotdeuna de natura contractuala intrucit consituie un angajament asumat de debitor si consimtit de creditor privitor la executarea corespunzatoare a obligatiilor.Acest angajament poate sa constea fie in obligatia debitorului la o prestatie neconditionata fie in obligatia lui la o prestatie depasind obiectul prorpiu-zis al contractului.

3.2 Analizati asemanarile si deosebirile dintre garantia debitorului si alte MGEO.Ea este intotdeauna de natura contractuala, ca si celelatle MGEO.

2-obiecul garantiei consta in obligatia lui la o prestatie neconditionata sau la o prestatie ce depaseste obietul propriu zis al contract, pe cind obiectul clauzei penale este o suma de bani sau un alt bun=arvuna, iar obiectul gajului este orice bun mobil/imobil, corporal/incorporal.

3-forma garantiei produce efecte doar daca e facuta in scriss, nerespectarea formei scrise trage nulitatea acesteia=gaj, clauza penala,fidejusiunea, , iar in cazull arvunei nerespectarea formei scrise nu atrage nulitatea act juridic ci decaderea partilor din dreptul de a acere proba cu martori in caz de litigiu.Garantia,gajul, arvuna si fidejus garanteaza doar obligatiile contractuale, pe cind clauza penala poate sa garanteze si obligatii de alta natura cum ar fi de ex cele delictuale. Attit garantia , gaj, clauza penala cit si fidejusiunea au aceleasi functii cum sunt stimularea debitorului sa execute obligat in mod corespunzator si garantarea executarii obligatiilor, pe cind arvuna mai are si inka un scop-confirmarea inkeierii contract. In cazul garantiei instanta de judecata, nu are dreptul de a reduce marimea prestatiei exagerate pina la limita in care aceasta ar deveni neexagerata,cum se intimpla in cazul clauzei penale,ci lipseste garantia integral de efecte.In cazul fidejusiunii se obliga sa execute o prestatie o alta persoana in locul debitorului,iar la garantie insasi debitorul. Arvuna e reglementata in capitolul „mijloace de garantare a executarii obligatiilor”,tot asa si Clauza Pen,iar fidejusiunea in”Categorii de Obligatii”,iar gajul”alte Drepturi reale”

3.3 Elaborati proiectul unei garantii a debitorului.

Garantie pt executarea obligatiei izvorite din contr de imprumut nr1 din 21.2.98

Eu,(numele)in calitate de debitor in cadrul raportului obligational de intoarcere a imrpumutului de 10000euro catre creditorul (numele),ma oblig in kalitate de garantie sa prestez servicii

Testu 4

1.CLAUZELE CONTRACTUALE STANDART

1.1 Definit caluzele contactuale standar si identificati caracter unei asemenea clause.Clauzele contractuale standart sunt clauzele formulate anticipat pt o multitudine de contracte pe care o parte contractanta(utilizator) le prezinta celeilate parti la inkeierea contract.

Caracterele:1-este o clauza formulata anticipat-atunci cind aceasta este imrpimata sau fixate intrun al mod pt o utilizare mutipla. 2-clauza este destinata utilizarii in mai multe contracte-nu reprezinta clauzele standart care sunt prevazute doar pt folosirea intrun singur contract. 3-clauza este prezentata celeilalte parti la inkeierea contract-aceasta presupune ca utilizatorul cere unilateral acceptarea de catre aderent a clauzei contractuale preformulate fara ai acorca posibilitatea influentarii continutului acesteia.

1.2 Identificati momentul includerii clauzelor contractuale standart.Clauzele standart devin parte a contractului numai cind acestea au fost valabil incluse in contract de catre partile contactante. Clauzele standart devin parte a contr numai atunci cind sunt satisfcatute anumite cerinte:

1-aducerea expresa a clauzelor la cunostinta aderentului-utilizatorul trebuie sa comunice aderentului continutul clauzelor in orice forma in scris sauoral in asa mod incit un adherent sa poata lua cunostinta de ele fara dificultati.2-asigurarea posibilitatii effective aderentului de a lua cunostinta de continutul clauzelor sandart-acestea pot fi comunikate prin afisharea mentiunilor respective la locul inkeierii contractelor atunci cind nu este cu putinta aducerea la cunostinta a clauzelor fiecarui cocontractant in parte, cu conditia ca fishul sa fie suficient de vizibil si clar.La fel utilizatorul treb sa ieie in considerare si handicapul aderentului(de ex:dac o pers are vedere slaba sau este oarba utilizatorul trebuie sa o informeze intreo forma accesibila ei)3-aducerea la cunostinta a clauzelor la momentul inkeierii contract-la faza precontractuala, dar nu mai tirziu de momentul in care aderentul isi manifesta vointa de a inkeia contract.4-acordul aderentului-acordul ca exista cind aderentul a avut posibilitatea de a lua cunostinta la aceste clause si nu sa opus includerii lor in contract.

1.3 Explicati controlul clauzelor surprinzatoare. Sunt clauze surprinzatoare,clauzele contractual standard care in functie de imprejurari si in raport cu aspectul exterior al contract, dispozitiile din clauzele contractuale standart pot fi atit neobisnuite incit partea care contracteaza nu trebuie sa presupuna existenta lor,nu devin clause contractuale. Aceste clause surprinzatoare creaza o discrepanta considerabila intre asteptarile rezonabile ale aderentului si continutul real al acesteia.Pt a determina daca o dispozitie este sau nu surprinzatoare treb de tinut cont pe de o parte de dispozitiile care sunt cuprinse in mod obisnuit in clausele standart utilizate in general in domeniul dat, iar pe de alta parte, de imprejurarile concrete ale cazurilor, in special cu aparenta exterioara a contractului.Odata ce a fost inclusa o clauza standart in contr urmeaza a efectua un control al acesteia din punct de vedere al echitatii.In primul rind clauza respectiva se va examina prin prisma unui articol din CC care enumera un sir de clause standart considerate de legiuitor inechitabile prin insasi natura lor.Daca nici o clauza nu va corespunde conditiilor din acest articol,mai este un articol care enumera o serie de clause standar care de obicei in practica sunt inekitabile.In cazul in care nici o dispozitie nu cade sub incidenta acestor articole se va recurge la aplicarea unui alt articol care prevede ca o clauza standart este lipsita de effect daca clauza vizata prejudiciaza cealalta parte a contractului si acets prejudiciu este disproportional, contrar bunei credinte.In cazul in care clauzele standart nu au devenit parte integranta a contract ori sunt nule in tot sau in parte, contract e valabil in partea ramasa.

2.SOLIDARITATEA CREDITORILOR

2.1 Definiti creantele soolidare si enumerate temeiurile de aparitie a acestora. Obligatiile solidare sunt acele obligatii cu pluralitate de subiecte in cadrul caror fiecare creditor poate cere debitorului intreaga datorie sau fiecare dintre debitorii solidari poate fi obligat la executarea integrala a presatiei datorate creditorilor. Solidaritatea se naste prin act jurid, prin lege, sau atunci cind prestatia este indivizibila,solidaritatea nu se prezuma.Atunci cind izvorul solidaritatii il consttituie actele jurid, solidaritatea trebuie sa fie stipulata expres,deoarece ea contituie o exceptie de la regula divizibilitatii datoriei.

2.2 Analizati continutul creantelor solidare.Solidaritatea presupune faptul ca datoria sau creanta nu se divide intre subectii RJ obligational.Exista 2 modalitati de solidaritate- active si pasiva si o varietate mixta.Solidaritatea active apare ca solidarity intre creditori,care impiedika divizarea creantei,iar solidarity pasiva apara ca solidarity intre debitori care impiedika divizarea datoriei.In caz solidaritatii mixte este impiedikata in egala masura atit divizarea creantei cit si divizarea datoriei.Solidarit activa presupune existenta a 2 sau mai multi creditori care au dreptul sa pretinda la o prestatie in asa fel incit fiecare sa poata pretinde la intraga prestatie,iar pretaita facuta unuia dintre creditori elibereaza debitorul.Solidaritatea pasiva presupune existenta a 2 sau mai multi debitori care datoreaza o prestatie in asa fel incit fiecare este dator se efectueze intrega prestatie, iar creditorul poate pretinde fiecaruia din debitori executarea obligatiei.Efectele jurid ale solidaritaii active se analizeaza in 2 planuri dstincte:cel al R dintre creditori si debitori si cel al R dintre

creditori.La fel ca si solidaritatea activa, solidaritat pasiva genereaza simultan 2 grupe distincte de RJ:pe de o parte R dintre codebitorii solidari si creditorul lor comun, iar pe de alta parte R dintre codebitorii solidari.

2.3 Evidentiati particularitatile reprezentarii creditor solidari.Dupa cum am mentioant mai sus,solidaritatea activa este acea modalitate a obligatiei indivizibile cin 2 sau mai mutli creditori au drept sa pretinda la o prestatie in asa fel incit fiecare sa poata pretinda intreaga prestatie,iar plata facuta de debitor unuia din creditori sa duca la stingerea obligatiei.In cadrul acesteia solidaritati se evidentiaza 2 categorii de Raportu Juridic: 1-Raportul dintre creditorii solidarii si debitorul lor comun, 2-R dintre creditorii solidari intre ei.1In R dintre creditorii solidari si debitorul lor comun legiuitorul consacra cu titlul de regula generala dreptul fiecarui creditor solidar de a pretinde si primi plata integrala a creantei.Pe de alta parte plata facuta de debitor unuia din creditori duce la stingerea obligatiei solidare si la eliberarea debitorului.Debitorul poate sa execute obligatia fata de oricare creditor atita timp cit nici unul dintre ei nu a pretins executarea obligatiei.In cazul exercitarii unei actiuni de catre unul dintre creditori debitorul va fi obligat sa execute obligatia doar afat de acel creditor.2In R dintre creditorii solidari regula este ca creditorii solidari se reprezinta unii pe altii I n temeiul uniui mandata tacit de reprezentare in ceea ce priveste actele de conservare a obligatiilor.In baza acestui principiu fiecare creditor solidar este dator sa conserve creanta colectiva,el nu este indreptatit sa intreprinda careva acte care ar influenta negative asupre drepturilor celorlalti creditori.Creditorii profita de actele care au impact pozitiv asupra lor insa nu vor putea sa aiba nici o influenta din partea efectelor negative ale actelor savirsite de unul din creditori.Deci, creditorul care a primit plata intregii creante este obligat sa transmita partea din creanta care se cuvine fiecarui creditor.

3.STINGEREA OBLIGATIEI PRIN COMPENSARE

3.1defintit compensarea ca mod de stingere a obligatiei.Compensarea este stingerea reciproka a uneia obligatii si a unei creanta opuse, certe,lichide,deaceeasi natura si exigibile.Prin acest mijloc de stingere a oligat existente intre2 pers fiecare din ele este concomitant creditor si debitor al celeilalte.Prin stingerea oblig prin compensare se vita pierderea de timp,efectuarea a 2 plati cu cheltuielile respective.Compensarea asigura egalitatea subiectelor RJ obligational si este o garantie adaugatoare in executarea oblig.

3.2 Analizati regimul jurid al compensarii.Compensarea se poate face atunci cind se intilnesc o obligatie si o creanta opuse, de aceeasi natura, care au ajuns la scadenta.Crenatele supuse compensarii se sting integral in caz in care ele sunt echivalente,iar in caz ca ele nu sunt echivalente, se stinge doar creanta acoperita integral.Pt singerea oblig prin compensare, este necesar ca uneia din parti sa faca declaratie fata de cealalta parte sis a fie intrunite cumulative urmatorale conditii:1-obiectul oblig sa fie sume de bani, sau bunuri de aceeasi natura, in asa mod ca inaintea compensarii san u fie necesar acordul partilor prinvind achimbarea obiectului prestatiei.2-creantele trebuie sa fie certe(adika san u fie eventuale),lichide(adika valoare sa fie determinata sau determinabila) si exigibile(adika ajunse la scadenta)sau sa poata fi ceruta executarea.3-pertile sa participe la 2 oblig reciproce si de aceeasi natura,avind una fata de alta atit calitatea de debitor cit si cea de creditor. NU este admisa compensarea creantelor daca obiectul prestatiilor este un bun sesizabil;privind plata pensiei alimentare;privind intretinerea pe viata etc.

3.3speta A. directorul unei societăţi pe acţiuni, a încheiat din nume propriu cu o bancă un contract de credit pentru construcţia

locuinţei personale. în baza căruia A trebuia să restituie 100.000 lei în termen de trei ani. La expirarea termenului creditului, văzând că A nu restituie creditul, banca a declarat societăţii pe acţiuni, la care A era director, că banca stinge prin compensare datoria directorului de 100.000 lei cu mijloacele băneşti aie societăţii pe acţiuni ţinute în acea bancă (care constituiau 900.000 lei).Analizaţi declaraţia de compensare venită din partea băncii şi efectele ei.

Test 5

1.CESIUNEA DE CREANTA SI PRELUAREA DATORIEI

1.1 Definiti cesiunea de creanta si preluarea datoriei.Cesiunea de creanta este contract prin care creditor transmite drept sau de creanta , cu titlul oneros sau cu titlul gratuit, unei alte persoane.la aceasta participa 2 persoane:creditorul care transmite creanta, numit cedent;dobinditorul creantei numit cesionar;debitorul

creantei cedate numit debitor cedat.Partile contract de cesiune sunt cedentul si cesionatul, debitorul cesionat fiind tert fata de contr de cesiune. Preluarea datoriei este o operatie jurid prin care un debitor(debitor initial)transmite datoria sa unui tert(debitor nou)care se obliga in locul sau in fata creditorului.

1.2 Analizati conditiile cesiunii de creanta si a preluarii de datorie.C esiunea de creanta fiind un contract, trebuie sa indeplineasca toate conditiile de validitate a contractelor.Obiectul contr poate fi orice creanta transmisibila si sesizabila.Cesiuena de creanta nu trebuie sa aduka atingere drept debitorilor si nici nu poate face obligatia acestuia mai oneroasa.Intrucit debitorul nu este parte la contract comsimtaminul lui nu este necesar.Titularul unei creante o poate transmite ,fara comsimtamintul debitor , unui tert,daca aceasta nu contravene esentei obligatiei intelgerii dintre parti sau legii.Cesiunea treb sa fie inkeiata in forma ceruta pt actul jurid in al carui temei sa nascut creanta cesionata. Datoria poate fi transmisa printrun contr inkeiat intre creditor si un tert,acesta substiutuindul pe debitorul initial.Datoria poate fi transmisa si in baza unui accord inkeiat intre terti si debitorul initial cu donditia ca acest accord sa fie acceptat de catre debitor.Nu se permite schimabera debitor fara comsimtamintul creditorului,pt ca creanta este un R personal.preluarea datoriei trebuie sa fie inkeiata in forma ceruta pt actul jurid in al carui temei sa nascut datoria.Noul debitor poate opune creditorului exceptiile care rezulta R dintre creditor si debitorul precedent,darn u poate prezenta spre compensare o crenta ce aprtine debitorului initial.

1.3 Evidentiati particularit dintre:a)cesiunea de creanta si subrogatia; b)cesiunea de creanta si novatia c)cesiuena de creanta si delegatia.

Cesiunea este un mod de transmitere a obligatiei, iar novatia este un mod de transformare a obligatiei. Deci, spre deosebire de cesiune unde obligatia este transmisa inclusiv cu accesoriile si garantiile ce o insoteau, novatia presupune stingerea vechii obligatii si nasterea unei noi obligatii care nu este insotita de accesoriile si garantiile vechii obligatii.Subrogatia- aceasta operatie se realizeaza prin acordul de vointa itervenita intre creditor si tertul care plateste datoria debitorului.In acest caz nu este necesar acordul debitorului, insa dupa cum se poate ushor de remarca,subrogatia conventionala comsimtita de creditor trebuie sa feie concomitenta cu plata.Subrogatia realizata anterior platii nu este altceva decit o cesiune de creanta. Delegatia poate fo perfecta si imperfecta, delegatia imperfecta este operatia prin care creditorul delegatar accept ape debitorul delegate, darn u consmite la liberarea debitorului delegate,pastrind ambii debitori.Delegatia perfecta si novatia prin schimbare de debitor se suprapun, delegatiea perfecta find o novatie prin schimbare de debitor.

2.ACCEPTAREA OFERTEI

2.1 Dati notiune de acceptare a ofretei.Acceptarea ofertei reprez manifestarea de vointa a unei personae de a inkeia un contract in conditiile ofertei care ia fost adresat.Acceptarea constituie un act juridic unilateral, pt a produce efecte juridice accepatrea trebuie sa indeplineasca toate condtiile de validitate a actului juridic impuse de lege.acceptarea in principiu este libera, nimeni nu este obligat sa accepte oferta.

2.2 Analizati conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca acceptarea. 1-sa fie conforma ofertei-adika sa dea raspuns la toate conditiile expuse in oferta,.orice modificare a ofertei este considerate o noua oferta si va produce efecta juridice numai daca va fi acceptata de catre ofertantul initial.2-acceptarea trebuie sa fie neindoielnika.3-acceptarea trebuie sa prvina de la justa persoana-daca oferta a fost adresata unei anumite personae , numai aceasta persoana o poate accepta.Daca insa este cazul unei oferte publice , oferta poate proveni de la orice persoana care doreste sa inkeie contractual.4-acceparea trebuie sa fie facuta inainte ca oefrta sa fi devenit caduca sau sa fi fost revocata.Oferta devine caduca daca nu a fost acceptata in termen sau daca este stinsa.

2.3 Care sunt sit enumerate inCC cind acceptarea produce efecte jurid fara ca ofertatnul sa fie notficat.In ce conditii produce efecte jurid acceptarea tacita. Legea nu prevede anumite cerinte speciala referitor la forma acceptarii, ea poate fi expresa sau tacita.Acceptarea este tacita atunci cind rezulta cu

certitudine din comportamentul destinatarului oefrtei.In virtutea ofertei, a practicii stabilite intre parti si a uzantelor,acceptantul poate sasi manifetse comsimtamintul prin savirsirea unor actiuni fara notificarea ofertantului.Aceste actiuni deseori marcheaza inceputul derularii contractului: clientul urca in autobus, furnizorul expediaza marfa comandata etc. In legatura cu acceptarea tacita legea prevede ca tacerea nu valoreaza acceptarea daca din lege, din practica stabilita intre parti si din uzante nu reiese altfel.Un exemplu de prevedere legala care confera tacerii valenta de acceptare este tacita reconductiunii a contract de locatiune.Astfel daca R contractuale continuu in mod tacit dupa expirerea contract de locatiune, acesta se considera prelugit pe un termen nedeterminat.Un alt exemplu ar fi prevederea la contractul referitoare de prestari servicii sau atunci cind intre parti sa statornicit deja o practica pt acelasi tip de contract,se considera ca partea contractului care primeste o noua comanda trebuie sa protesteze imediat daca intentioneaza sa refuze comanda, altfel tacerea ei va valora ca acceptare.Partile prin contract lor pot sa convina ca simpla tacere dupa primirea ofertei valoreaza ca cceptare.

3..ACTIUNEA OBLICA(SUBROGATORIE)

1.1 definiti actiunea oblica.Actiunea oblica este acel mijloc judiciar prin care creditorul exercita drepturile si actiunile debitorului sau atunci cind acesta refuza sau neglijeaza sa le exercite.Esenta actiunii oblice consta in aceea ca in cazul in care debitorul din neglijenta,din nepricepere sau cu rea-credinta nu exercita anumite drepturi pe care le are asupra unor terte personae,prin aceasta micsorindu-si patrimonial sau devenind insolvabil legea permite creditorului chirografar dreptul de a le exercita in numele debitorului sau anumite actiuni.Actiunea oblica mai este numita si actiune subrogatorie pt ca este exercitata de creditor in locul debitorului,avind acelasi rezultat ca si cum r fi fost exercitata nemijlocit de catre debitor.

1.2 Caracterizati conditiile inaintarii si efectele exercitarii actiunii oblice.Pentru a putea inaintata actiunea oblica este necesar ca sa fie intrunite cumulativurmatoarele conditii:1deboitorul trebuie sa fie inactive,adica el trebuie sa neglijeze sau sa refuse intentarea actiunii,micsorind prin aceasta gajul general al creditorilor chirografari.2-Creanta creditorului sa fie:a)certa-adica ea trebuie sa fie ferma,adica san u fie eventuala deoarece in asa caz creditorii nu au acces la exercitiul actiunii oblice,pt ca dr si interesele debitorului care sunt nascute din asemenea creante nu au de suferit din cauza pasivitatii.b)lichida-sa aiba cuntumul sau volumul determinat.c)exigibila-adica sa se poata executa(ajunsa la scadenta).3-creditorul trebuie sa aiba un interes legitim si serios pt a exercita actiunea oblica.-de ex exista un interes atunci cind spre neglijenta sau refuzul debitorului de a exercita actiunile corespunzatoare acesta devine insolvabil,in caz contrar actiunea este lipsita de interes.Efectele-În cazul exercitării cu succes a acţiunii oblice, se evita micşorarea patrimoniului debitorului, căci prin efectul acţiunii oblice, bunurile asupra cărora purta dreptul ce era ameninţat cu pieirderea este readus în patrimoniul debitorului. Drept urmare, aceste bunuri vor servi la asigurarea gajului general al tuturor creditorilor chirografari, fără ca creditorul care a exercitat acţiunea oblică să aibă vreun drept de preferinţă faţă de ceilalţi creditori. De aceea acţiunea oblică prin efectele sale conserva gajul general, garanţie comună a tuturor creditorilor aceluiaşi debitor.

1.3 Speta cu un contract de imprumut si ca secundus a depus cerere din numele lui pt accepta mostenirea lui primus.Dupa cum am mentionat mai sus actiunea oblica este acea actiune in care creditorul exericta dr si actiunille debitorului sau atunci cind acesta refuza sau neglijeaza sa le exercite.Insa legislatia prevede anumite cazuri cind actiunea oblica nu se poate inainta,unul dintre care este prezent si in speta data si anume Creditorul(primus)nu are dreptul de a inainta actiunea oblica in cazul actiunilor cu caracter patrimonial care implica o apreciere subiectiva din partea titularului sau,cum este in situatia data acceptarea unei mosteniri.

Test 6

1.OFERTA DE A CONTRACTA

1.1dati notiunea de oferta.Oferta este propunerea adresata unei sau mai multor persoane care contine toate elementele esentiale ale viitorului contract si care reflecta vointa ofertantului de a fi legat prin acceptarea ofertei.Oferta este un act juridic unilateral-o manifestare de voita facuta cu scopul de aproduce efecte juridice.In acest sens oferta trebuie sa indeplineasca toate conditiile actului juridic(obiect, cauza, capacitate, comsimtamint).

1.2 analizati conditiile de valabilitate a ofertei.Pt valabilitatea ofertei sunt necesare aceleasi conditii de valabilitate ca si pt oricare act juridic civil.Conditiile sunt:

1-oferta treb sa fie ferma-adika ea trebuie sa exprime vointa neindoielnika a utorului ei de a se oblige in sens juridic in caz de acceptare.2-oferta trebuie sa fie precisa si completa-ea trebuie sa cuprinda toate elementele necesare pt realizarea acordului de vointa, astfel incit contract sa fie inkeiat prin simpla ei acceptare.3-treb sa fie univoka- oefrta este univocal atunci cind nu este facuta cu careva reserve , in asa fel incit san u creeze careva stari de echivoc.4-treb sa fie serioasa-nu va fi oferta propunerea facuta in gluma sau in orice alt mod din care ar rezulta cu certitudine dupa imprejurari sau obiceiuri ca persoana respective nu a intentionat sa se angajeze juridic

1.3 care sunt conditiile revocarii ofertei prevazute in CC?care oferta este irevocabila?dar care oferta este caduca? Revocarea ofertei se solutioneaza diferit in functie de faptul daca propunerea se face unei personae prezente,sau daca ea se face unei personae absente,precum si daca intre oferta si acceptare curge un interval de timp:

1in caz in care oferta este facuta unei personae prezente adika ofertantul si destinatarul ofertei se afla in acelasi loc, fara sa se fi acordat un termen pt a o accepta, oferta il oblige pe autorul ei numai daca a fost acceptata imediat, integral si fara reserve.Daca oefrta nu este acceptata imediat, ofertatnul nu are nici o obligatie.2 In cazul in care oferta e facuta unei personae absente distingem 2 situatii: a)oferta poate fi revocata de catre ofertant daca revocarea ajunge la detinatar cel tirziu odata cu oferta; b)daca oferta include un termen pt acceptare, ea nu poate fi revocata pina la expirarea acestui termen;daca termenul pt acceptare nu este stability sau daca acest termen este nejustificat de mik,oferta nu poate fi revocata in termenul necesar pt ca destinatarul sa poata exprima acceptarea si ca raspunsul sa ajunga la ofertant conform circumstanelor cauzelor.Oferta este caduca:1 daca nu a fost acceptata in termen;2daca oferta este respinsa.

2.SOLIDARITATEA DEBITORILOR

2.1Definiti obligatiile solidare si enumerate temeiurile de aparitie a obligatiilor solidare. Obligatiile solidare sunt acele obligatii cu pluralitate de subiecte in cadrul caror fiecare creditor poate cere debitorului intreaga datorie sau fiecare dintre debitorii solidari poate fi obligat la executarea integrala a presatiei datorate creditorilor.Solidaritatea se naste prin act jurid, prin lege, sau atunci cind prestatia este indivizibila,solidaritatea nu se prezuma.Atunci cind izvorul solidaritatii il consttituie actele jurid, solidaritatea trebuie sa fie stipulata expres,deoarece ea contituie o exceptie de la regula divizibilitatii datoriei.

2.2Analizati continutul obligatiilor solidare. Solidaritatea presupune faptul ca datoria sau creanta nu se divide intre subectii RJ obligational.Exista 2 modalitati de solidaritate- active si pasiva si o varietate mixta.Solidaritatea active apare ca solidarity intre creditori,care impiedika divizarea creantei,iar solidarity pasiva apara ca solidarity intre debitori care impiedika divizarea datoriei.In caz solidaritatii mixte este impiedikata in egala masura atit divizarea creantei cit si divizarea datoriei.Solidarit activa presupune existenta a 2 sau mai multi creditori care au dreptul sa pretinda la o prestatie in asa fel incit fiecare sa poata pretinde la

intraga prestatie,iar pretaita facuta unuia dintre creditori elibereaza debitorul.Solidaritatea pasiva presupune existenta a 2 sau mai multi debitori care datoreaza o prestatie in asa fel incit fiecare este dator se efectueze intrega prestatie, iar creditorul poate pretinde fiecaruia din debitori executarea obligatiei.Efectele jurid ale solidaritaii active se analizeaza in 2 planuri dstincte:cel al R dintre creditori si debitori si cel al R dintre creditori.La fel ca si solidaritatea activa, solidaritat pasiva genereaza simultan 2 grupe distincte de RJ:pe de o parte R dintre codebitorii solidari si creditorul lor comun, iar pe de alta parte R dintre codebitorii solidari.

2.3descrieti efectele incapacitatii de plata a unuia dintre debitorii solidari.In ce situatii se admite reprezentarea codebitorilor solidari? In raporturile dintre creditor si detorii solidari regula este ca fiecare codebitor este obligat fata de creditor ca si cum el ar fi singurul debitor al acestuia.Debitorul solidar actioenaza fata de creditorul comun si pt ceilalti codebitori.fiecare codebitor solidar este tinut sa execute obligatia fata de creditorul comun.debitorul fata de care a fost promovata actiunea nu poate opune diviziiunea creantei si va fi obligat sa plateasca in intregime. Daca unul din codebitorii solidari este in incapacitate de plata, atunci riscul insolvabilitatii va fi suportat de catre ceilalti codebitori, din caest punct de vedere lit de spec analizeaza solodaritatea ca o garantie de executare a obligatiilor. In R dintre debitorii solidari regula este ca debitorul solidar care a platit intreaga creanta este in drept sa promoveze o actiune de regres fata de ceilalti codebitori.La nivelul acestor legaturi dintre debitori obligatia nu poarta un caracter indivizibil, ea este divizibila corespunzator cotelor parti din datorie a fiecarui debitor.

3.STINGEREA OBLIGATIEI PRIN EXECUTARE

3.1Enumerati conditiile care trebuie sa le intruneasca executarea pt a atrage sintgerea obligatiei. Obligatia treb executata in modul corespunzator cu buna credinta , la locul si in momentul stabilit. Cel mai important mod de stingere a obligatiilor este executarea obligat efectuata in mod corespunzator.RJobligational inseamna drept creditorului de a pretinde debitorului sad ea, sa faca sau san u faca ceva,prestatii pe care acesta din urma este indatorat sa o execute,sub sanctiunea constringerii de stat.executarea acestui raport are ca effect eliberarea debitorului de datorii si stingerea obligatiei.Executarea oblig poate fi directa sau in natura si indirecta sau prin echivalent.

3.2Caracterizati darea in plata ca mod de stingere a obligatiilor prin executare.Stabiliti asemanarile si deosebirile dintre darea de plata si novatie. Obligatia se poate stinge si in cazul in care creditorul accepta o alta executare in locul celei datorate.Acest mod de stingere este denumit darea in plata.Darea in plata presupune transmiterea de catre debitor creditorului, in locul prestatiei datorate a unui alt bun, plata unei sume de bani,prestarea unor servicii etc.Termenul, modalitatea executarii prin darea in plata sunt stabilite de parti.Esential este ca creditor si debitor obligatiei au convenit asupra acestui mod de executare cu ocazia executarii,sin u in momentul contractarii obligatiei.darea in plata stinge R de obligatie cu toate accesoriile si gantiile sale personale sau reale.daca oblig a fost inkeiata in forma scrisa si executarea ei urmeaza sa fie stinse cu probe scrise.In urma executarii obligatiilor creditor treb sa confirme executarea obligatiei prine eliberarea chitantei;restituirea titluilui original cu confirmarea executarii.Restituirea de catre creditor a documentului constatator a executarii creantei confirma o plata reala si semnifica elibereea debitor de prestatie si stingere a obligatiei sale.Novatia spre deosebire de darea in plata nu inceteaza RJ dintre parti, deoarece obligatia care se stinge este inlocuita cu alta care se executa,subiectii obligatiei raminind aceiasi.Atit darea in plata cit si novatia stinge si obligatiile accesorii.In cadrul novatiei partile sting o obligatie veche si o inlocuiesc cu o obligatie noua, ceea ce nu este in cazul darii in plata.

3.3speta. In baza Contractului de împrumut din 01.04.2005, Primus a luat de la Secundus un împrumut în mărime de 5000 iei, pe

termen de 30 zile. La scadenţă Primus a restituit suma datorată. Peste o lună de zile după restituirea banilor. Secundus 1-a acţionat

în judecată pe Primus cerînd încă o dată suma de 5000 lei. La cererea reclamantului. Primus a obiectat invocînd faptul că suma pretinsă a fost achitată în termenul stabilit în prezenţa vecinilor acestora.

Conform regulii generale, stingerea obligatiei se legalizeaza prin aceleasi modalitati ca si adoptarea ei,cum este in caz dat contr de imprumut, respective din aceasta reiese ca stingerea obligatiei a trebuit consemnata printrun inscris indifferent de faptul cine sun t partile contr si de suma act juridic.Primus nu a profitat de dreptul ce ia fost acordat pt a cere ca prmirea executarii sa aiba loc in forma indicate de lege(dr de a primi kitanta si de a cere titlul original) si sia asumat riscul efectelor nerespectarii formei scrise a actului juridic si anume dreptul de a cere proba cu martori pt a dovedi ca executarea a avut intradevar loc., el va trebui sa dovedeasca ca a achitat datoria in marime de 5000 lei prin alte mijloace.

Testul 7

1.NOTIUNEA SI CLASIFICAREA CONNTRACTELOR

1.1 Dati notiunea de contr civil si evidentiati elementele acesteia. Contr este acordul de vointa realizat intre 2 sau mai multe personae in care se stabilesc, se modifica sau se sting RJ.Aceasta definitie constituie elementele constitutive ale notiunii de contract.Din definitie rezulta ca contr este un act volitiv indreptat spre nasterea,modificarea sau stingerea unor raporturi cu alte personae , prin urmare este un act juridic.Esential in contract este acordul de vointa,fapt ce arata ca contract este un act jurid bi sau multilateral, adika reprezinta rezultatul vointei concordate a doua sau mai multe parti.

1.3 Analizati criteriile de clasificare a contr enumerate in CC. Exista mai multe criterii de clasificare a contractelor:

1-dupa continutul lor se impart in:a)sinalagmatice;b)unilaterale. Contr sinalagmatik este sinalagmatik atunci cind fiecare dintre parti se obliga reciproc, astfel incit obligaita fiecareia din ele sa fie corelativa obligatiei celeilalte.In aceste contr exista o corelatie si o interdependenta intre obligatiile reciproce ale partilor.Fiecare parte are concomitent atit calitatea de creditor cit si cea de debitor fata de cealalta parte(contr de locatiune, vinzar-cumparare).Contr unilaterale sunt acele contr care genereaza obligatii doar pt una din parti,in aceste contracte o parte este numai creditor iar cealalta numai debitor(comodatul, mandatul etc) 2-dupa scopul urmarit de parti:a)contr cu titlul oneros-acele contr in care avantajului patrimonial pe care o parte il procura celeilalte parti sau unui tert ii corespunde un avantaj patrimonial corelativ,(contr de vinzar –cumparare, locatiune etc).Contr cu titlul oneros la rindul lor se clasifica in:-contr comutative- contr in care existenta si intiderea prestatiilor partilor este certa si poate fi apreciata kiar la momentul inkeierii contr; -contr aleatorii- in care existenta sau intinderea prestatiilor partilor depinde de un eveniment incert, astfel incit la moment incheierii contr nu se poate cunoate si nu se poate aprecia cu certitudine cistigul sau pierderea fiecarei parti.b)contr cu titlul gratuit- acele contr in care avantajul patrimonial conferit uneia din parti nu are drept scop obtinerea avantajului corelativ(donatia,comodatul).Contr cu titlul gratuit la rindul lor se clasifica in :- contr dezinteresate- in care gratificatorul nu-si micsoreaza patrimoniul propriu (comodatul); -liberalitati- cntr prin care se opereaza un transfer de valori patrimoniale de la dispunator la gratificat, transfer care diminuiaza patrimonial dispunatorului(donatia). 3-dupa modul de formare: a)consensuale-care se inkeie prin simplul accord de vointa a partilor;b)solemne-care pe linga acordul de vointa mai este nevoie de indepilinirea unor formalitati impuse de lege sau conventite de parti; c)inregistrate- pt a fi valabile sau opozabile tertilor trebuie sa fie inregistrate in modul stabilit de parti d)reale-contr pt a caror formare pe linga acordul de vointa mai este necesar trimiterea unui bun de catre una dintre parti catre cealalta. 4-dupa modul de executare:a)cu executare instantanee-acele contra care au ca obiect una sau mai multe prestatii care se executa dintr-o data(contr de vinzare cumparare) b)contr de executare succesiva-a caror executare se desfasoara in timp fie ca o prestatie continua fie ca o succesiune de prestatie(contr de asigrare,locatiune)Negociate si de adeziune1.4 Care este continutul reglementarilor din CC referitoare la forta obligator a contr si la obligatia de a

contracta. Obligativitatea contr prezinta o importanta fundamentala atit pt raporturile dintre partile

contractante cit si pt certitudinea si eficientii RJ. In conformitate cu acets principiu partile contractante sunt tinute sa execute in tocmai prestatiile la care s-au obligat, obligatiile contractuale trebuie sa fie efectuate cu buna credinta, care intruneste in sine obligat de loialitate si oblig de cooperare.Obligat de loialitate impune partilor contractante abtinerea de la savirsirea oricaror actiuni dolosive sau culpabile in executarea obligatiilor.Obligatia de cooperare consta in indatorirea partilor de a facilita reciproc executarea contr in vederea asigurarii echilibrului prestatiilor.Forta obligatorie a contractului mai presupune ca contr nu poate fi modificat sau desfiintat prin vointa uneia dintre partile contractante.

Conform CC obligarea la inkeierea unui contr este interzis, cu exceptia cazurilor cind oblig de a contracta este prevazuta de CC, de lege sau daca reiese dintro obligatie asumata benevol.CC prevede cazuri cind inkeierea contr de catre anumite categorii de subiecti este obligatorie, de ex:daca detine o pozitie dominata pe piata una dintre partile contractante este obligata sa contacteze in acest domeniu, legea la fel prevede si alte cazuri de inkeiere obligatorii a unor contr:de ex:legea cu privire la asigurari, prevede inkeierea obligatorie a contr de asigurare a detinatorilor de autovehicule.

2.CLASIFICAREA OBLIGAT

2.1 Enumerati criteriile ce stau la baza clasificarii obligatiilor.Care din criteriile de clasificare a obligat au fost reglementate in CC. Multitudinea obligatiiilor impune necesitatea clasificarii dupa mai multe criterii:1-dupa izvorul lor:a)obligatii izvorite din acte jurid, care se subclasifica in :-obligat nascute din contr; -oblig nascute din acte jurid unilaterale;b)oblig izvorite din fapte juridice, se grupeaza in :-obligatii ce rezulta din fapte juridice licite;-obligatii ce rezulta din fapre juridice ilicite. 2-dupa obiectul lor:a)preluat din dreptul roman:de a da, da a face, da a nu face, b)pozitive , negative,c) in literatura moderna: obligatii determinate si obligatii de mijloace.3-dupa sanctiunea lor: a)civile;b) naturale, care se subclasifica in:- obligatii civile degenerate si obligatii civile avortate.4- dupa opozabilitatea lor: a)obligatii obinuite ,b) reale, c)opozable tertilor. IN CC, obligatiile se clasifica dupa obiectul lor, dupa izvorul lor si dupa santiunea lor.

2.2Analizati urmatoarele categorii de obli:a)de a da, de a face si de a nu face; b)obligatii naturale si

civilie;c)oblig de rezultat si mijloace. A)obligatia de a da inseamna indatoriea debitor de a constitui sau de transmite un drept real(deex:oblig debitor gajist de a constitui in favoarea creditorului sau un drept de gaj sau

de ipoteca),obligatia de a face este indatoriea subiect pasiv de a efectua o lucrare un serviciu sau orice prestatie pozitiva inafara celor care se incadreaza in categoria prestatiilor de a da(de ex:oblig de a executa o

lucrare,obligat vonzator de a preda lucrul vindut).obligatia de a nu face consta intr-o condutia negativa, adika in abtinerea debitor de la ceva ce ar fi putut face daca nu sar fi obligat fata de creditor(de ex:obligatia autorului care a inkeiat un contr de editare cu o anumita editura de a nu ceda altei edituri dr la difuzarea operei sale.) b)obligatiile civile sunt acele obligatii a caror executare este garantata prin forta de constinfgere a statului atunci cind deboitorlul refuza sau neglijeaza sasi onoreze obligatiile asumate, obligatiile naturale sunt acele obligatii in privinta carora nu se poate pretinde executarea silita, acestea la rindul lor se clasifica in 2 subcategorii:- obligatii degenerate-acele care initial sau nascut ca obligatii civlie perfecte; iar ulterior prin efectul prescriptiri extinctive sia pierdut sanctiunea cu care erau inregistrate.- obligatiile avrotate- acele care sau nascut de la bun inceput fara a fi insotite de santiunea in justitie( de ex:obligatii care rezulta din jocuri de noroc neautorizate) c)obligatiile derezultat- acele indatoriri juridice care au ca obiect procurarea de catre debitor a unui rezultat determinat in folosul creditorului sau a persoanei desemnate de acesta.In cazul acestei categorii este obligatoriu atingerea rezultatului indiferent de mijloacele depuse de debitor pt Atingerea rezultatului respectiv.Debitor va rsp pt neexecutarea obligatiei kiar daca a depus intreaga sa diligenta pt obtinerea rezultatului,insa rezultaul nu a fost obtinut.Obligatiile de mijloace –acele in care debitor are indatorirea de a pune in valoare toate mijloacele de care dispune si intraga diligenta pt a obtine u n anumit rezultat insa fara indatorirea de a realiza sau a garanta acel rezultat

2.3 descrieti semnificatia nasterii obligatiei la negocierea contrct si evidentiati particularitatile aparitiei obligatiei la negocierea contr si aparitia obligatiei din anticontract. O obligatie se poate naste prin inrtierea si desfashurarea negocierilor de inkeiere a contr, aceasta seminifica ca o obligatie se poate naste si in etapa precontractuala, de aici decurg anumite consecinte importante:neexecutarea obligatiei esumate va atrage responsabilitatea debitorului sau.Faza precontractuala a negocierilor intra in domeniul juridic,participantii la negocieri dobindind drepturi si asumindusi obligatii juridice. O parte negiciatoare poate cere celeilate parti companesarea cheltuielilor facute la incheierea contr daca in urma vinovatiei celelaltei parti, nu a fost inkeiat.Anticontrcatul este un acod de vointa prin care una dintre parti sau ambele parti sa inkeie in viitor un anumit contract a carui continut esential este determinat in prezent. Anticontract nu poate fi revocat de catre promitent in nici un caz, nerespectarea anticontr atrage rsp contactuala a promitentului.Beneficiarul este in drept sa ceara promitentului si tertului de rea credinta cu care a contracta promitentul, incalcind promisiunea de a contracta reparea prejudiciului cauzat prin nerespectarea promisiunii de a contracta.

3.NOVAITA

3.1Definiti novatia si determinati natura ei juridica. Novatia este o operatie juridica prin care partile sting o obligatie veche si o ilocuiesc cu o obligatie noua.Stingerea oblig veche si nasterea noii obligatii au loc concomitent,in baza unuia si aceluiasi act juridicSpre deosebire de alte acorduri ale partilor care duc la stingerea obligatiilor cum ar fi spre exepmlu darea in plata novatia nu inceteaza Rj dintre parti, pt ca oblig care se stinge este inlocuita cu alta care se executa,subiectele oblig raminind aceleasi.

3.2Descrieti conditiile si efectele novatiei. Pt valabilitatea actului de novatie se cer a fin intrunite toate conditiile de valaibilitate pe care trebuie sa le intruneasca orice act juridic.pe linga aceasta novatia presupune si respectarea urmatoarelor conditii:1-existenta unei obligatii valabile care urmeaza sa se stinge prin novatie,caci daca aceasta obligatie este lovita de o nulitate absoluta ea nu poate forma obiectul unei novatii,iar daca este lovita de nulitate relativa atunci ea poate fi novata,pt ca intentia de a nova implica o prealabila renuntare la invocarea nulitatii si deci vointa de a o confimra.2-nasterea unei obligatii noi valabile,pt ca numai prin existenta ei valabila se stinge vechea obligatie si se infaptuieste novatia.3-noua obligatie treb sa contina un element nou fata de cea veche, acest element trebuie sa priveasca unul din elementele constitutive ale obligatiei cum ar fi schimbarea uneia din parti, schimbarea obiectului etc.4-intentia pertilor de a nova-in lipsa acesteia crearea unei obligatii noi prin introducerea la obligatia veche a unui element nou, nu este suficienta pt a determina novatia.Numai vointa partilor exprimate in mod cert si neechivvoc constituie o dovada a actului de novatie. Stingerea obligatiei din novatie produce aceleasi efecte ca si plata, obligatiunea novata disparind cu toate accesoriile sale, iar drepturile creditor neputind sa derive decit din noua obligatie.Odata cu vechea obligatie se vor stinge si garantiile reale si personale a le ei.

3.3speta în urma ameninţărilor cu vătămare fizică din partea lui A. B a încheiat cu A un contract de schimb. In baza contactului,

B s-a obligat să-i transmită apartamentul său cu 3 camere lui A, iar A - un apartament cu 2 camere lui B. Ulterior, A şi B s-au învoit în mod liber de a înlocui contractul de schimb cu unul de vânzare-cumpărare. iar B are să primească tiu apartamentul cu 2 camere a lui B, ci 20,000 dolari SUA. Deoarece la data convenită în noul contract pentru plata preţului A a refuzat să-1 plătească, B s-a adresat cu o acţiune în judecată în vederea anulării atât a contractului de schimb (pe motivul violenţei), cât şi a contractului de vânzare-cumpărare (pe motivul nulităţii contractului de schimb). în apărarea sa, B a afirmat că contractul de vânzare-cumpărare nu poate fi anulat, deoarece A 1-a acceptat în mod liber şi neviciat.

Violenta este o cauza de nulitate relativa care a fost acoperita printrun comsimtamint tacit, deci primul raport a fost confirmat deci rezulta ca si al doilea e valabil.Instanta nu va anula contract cil va obliga sa achite 20000 dolari. Testul 8

1.TEORIA GENERALA A CONTRACTULUI

1.1 deosebiti notiunea de contr unilateral si act jurid unilateral. Este important nde deosebit actul juridic unilateral de actul jurid unilateral.Astefel act jurid unilateral este rezulattul manifestarii vointei unei singure parti,de ex:testamentul procura.Contr este intotdeauna un act jurid bi sau multilateral,adika un acod a 2 sau mai multe vointe.Contr este unilateral atunci cind obligatia contractuala ii revine numai uneia din parti.actul juridic este categoria de gen,iar contr specie.orice contr este un act juridic,nu orice act jurid e si contr.reglement cod civil in materie de act juridic sunt aplicabile si contr

1.2 analizati clasificarea contr in dependenta de scopul urmarit de parti. In functie de scopul urmarit de parti,contr se clasifica in:1-contr cu titlul oneros-acele contr in care avantajul patrimonial pe care o parte il procura celeilalte partisau unui tert ii corespunde un avantaj patrimonial corelativ,(deex:contr de vinz cumpar, schimb).Cont cu titlul oneros la rindul lor se clasifica in:a)contr commutative-acele in care existenta si intinderea prestatiilor partilor este certa si poate fi apreciata kiar la momentul inkeierii cint, (de ex:contr de vinas cumparare, contr aleatorii)in care existenta sau intinderea prestatiilor partilor de pinde de un eveniment incert care poate sa aiba loc sau nu(de ex:cont de asigurare);2-contr cu titlul gratuit-acele contr in care avantajul patrimonial conferit uneia din parti nu are drept scop obtinerea avantajului corelativ(de ex:donatia, depozitul)Contractele cu titlul gratuity se clasifica in;contr dezinteresate-in care dispunatorul face un serviciu gratuir gratificatului,dar nusi micsoreaza patrimonial propriu(de ex:comodatul), si liberalitati-care dispunatorul face un serviciu gratuity gratificatului in urma caruia se diminueaza patrimonial dispunatorui(de ex:contr de donatie).

1.3 descrieti importanta practica a clasificarii contr dupa scopul urmarit de parti. Importanta practica a acestei clasificari se manifesta sub urmatorele aspecte:1-in scop protejarii intereselor persoanelor lipsite de capacitatea de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restinsa, legea interzice inkeierea contr cu titlul gratuity in numele acestor personae de catre tutore sau corator.2-in cazul contr cu titlul oneros obligatiile partilor si rsp lor contractuala sunt reglementate mai sever decit in cazul contr cu titlul gratuity.incheierea contr cu titlul gratuti este supusa unor reguli mai stricte. (De ex:pt a proteja comsimtamintul donatarului, legea stabileste ca contract de donatie sa fie inkeiat in forma autentica).4-in mod diferit se solutioneaza problema revendicarii de catre proprietar a bunurilor aflate in posesiuneaunui dobinditor de buna credinta in functie de faptul daca bunul a fost dobindit cu titlul oneros sau cu titlul gratuity.

2.Obligatiile divizibilie si indivizibile.

2.1definiti oblig divizibile si indivizibile.Obligatiile indivizibile saunt acele obligatii cu pluralitate de subiecte al caror obiect nu este susceptibil de divizare prin natura sa ori prin conventia partilor, deci rezulta ca indivizibilitatea este de 2feluri:naturala si conventionala. Obligatiile divizibile care mai sunt denumite in natura de specialitate obligatii conjuncte sunt acele oblih=gatii ce leaga mai multi creditori sau mai multi debitori,intre care creanta sau datoria este divizibila,in sens ca fiecare creditor nu are drept decit la partea lui si fiecare debitor nu datoreaza sin u poate fi urmarit decit pt partea lui.

2.2Analizati oblig divizibile cu pluraltate de debitori si oblig divizibile cu pluralitate de creditori. Obligatiile divizibile constituie regula in materia obligatiilor cu pluralitate de subiecte.Oblig divizibile produce efecte specifice si anume:1- daca sunt mai multi debitori fiecare este tinut si poate si urmarit numai pt plata partii sale din datorii.2- daca sunt mai multi creditori fiecare poate pretinde de la debitor numai pt partea sa de creanta3-daca unul dintre debitori devine insolvabil consecintele insolvabilitatii acestuia vor fi supotate de catre creditor, deoarece el nu poate urmari pe ceilalti debitori pt partea debitorului insovabil.4-punerea in intirziere a debitorului sau intreruperea prescriptiei facuta din unul din creditori, nu profita si celorlalti creditori, deoarece fieacre creditor actioneaza exclusive in apararea propriilor sale interese.Lafel punerea in intirziere a unui debitor ca si intreruperea prescriptiei fata de un debitor nu preduce efecte fata de celialti debitori. 2.3Care sunt efectele indivizibilitatii reglementate in CC.

în cazul în care obligaţia este indivizibilă aceasta nu poate fi împărţită între subiectele ei active sau pasive, nici între succesorii acestora. Regula care prevede că obligaţia este indivizibilă între moştenitorii debitorilor, fapt care nu se întîmplă în cazul obligaţiilor solidare, oferă creditorilor un avantaj în plus.Fiecare debitor sau moştenitorii acestora pot fi constrînşi să execute întreaga prestaţie care formează obiectul obligaţiei, iar fiecare creditor sau moştenitorii acestora pot să pretindă întreaga prestaţie. Plata făcută de oricare dintre debitori oricăruia dintre creditori eliberează pe toţi debitorii faţă de toţi creditorii. Succesorii debitorului vor fi obligaţi să execute întreaga prestaţie iar moştenitorii creditorilor vor putea pretinde întreaga prestaţie indiferent de cotele lor din moştenire.Obligaţia nu devine indivizibilă prin faptul că părţile au stipulat în contract că obligaţia este solidară. Este necesară să fie constatată voinţa expresă sau tacită a părţilor de a stabili caracterul indivizibil al obligaţiei.In cazul în care obligaţia are un singur debitor şi un singur creditor şi caracterul indivizibil al obligaţiei nu este stipulat expres sau tacit sau nu rezultă din natura prestaţie părţile vor trebui să execute obligaţia de parcă ar fi indivizibilă. Acest lucru rezultă de fapt şi din principiul indivizibiităţii plăţii. Între moştenitorii debitorului sau a creditorului însă obligaţia va fi divizibilă.

3. ARVUNA

3.1Definti arvuna si enumerate functiile. Este o sumă de bani sau un alt bun pe care o parte contractantă o dă celeilalte părţi pentru a confirma încheierea contractului şi a-i garanta executarea. Mărimea arvunei nu este limitată după valoare, însă este evident, că aceasta constituie doar o parte din prestaţia pe care trebuie s-o execute partea care dă arvuna. Functiile:1-de plata-legea prevede ca arvuna se ia in calcul la executarea prestatiei.2-de confirmare a incheierii contractului- arvuna este de natură să probeze încheierea contractului, atunci cînd nu există înscrisuri sau alte dovezi în acest sens. Aceasta înseamnă că dacă părţile contractante nu contestă faptul transmiterii arvunei sau dacă chiar şi-l contestă, însă acest fapt este probat prin dovezile corespunzătoare, contractul se consideră încheiat. Pe de altă parte, dacă contractul prevede plata arvunei, ca o condiţie esenţială, atunci contractul nu se va considera încheiat, pînă cînd partea obligată nu-şi va onora obligaţiunea în cauză, chiar dacă celelalte condiţii sunt respectate.3-de garantie- arvuna este menită să tempereze interesul fiecărei părţi contractante de a face tot posibilul pentru ca contractul garantat cu arvună să se execute, căci în caz de neexecutare a contractului, partea vinovată va suporta consecinţele negative, manifestate fie prin pierderea arvunei de către partea care a dat-o, fie prin plata dublului arvunei de către partea care a primit-o.4-de compensare-in ipoteza in care partea culpabila de neexecutarea obligatiior contractuale este tinuta sa repare prejudiciile cauzate cocontractantului.In acets caz prejudicial va fi reparat in partea neacoperita prin plata arvunei.

3.2-Descrieti efectele neexecutarii obligatiilor garantate prin arvuna si evidentiati deosebirile dintre arvuna si avans.Legea prevede ca in cazul in care executarea prestatiei nu s-a facut arvuna se restituie,desi legea nu contine prevederi exprese in acest sens o asemena resituire poate avea loc doar atunci cind neexecutarea prestatiei a avut loc in virtutea unei intelegeri intre parti prin care partile renunta expres la executare sau in cazul imposibilitatii fortuite de executare. dacă pentru neexecutarea obligaţiei răspunde partea care a dat arvuna, ea va fi ţinută să repare prejudiciul, în partea ce depăşeşte valoarea arvunei. Dacă pentru neexecutarea contractului răspunde partea care a primit arvuna, atunci ea va fi obligată să plătească dublul arvunei şi suplimentar la aceasta să repare prejudiciul în partea ce depăşeşte valoarea ordinară a arvunei. Arvuna se deosebeşte de plata în avans, care la fel ca şi arvuna constituie o plată preventivă, însă nu este în stare să confirme încheierea contractului şi să garanteze executarea obligaţiei, căci partea care a efectuat o plată în avans este în drept să pretindă restituirea, practic în toate cazurile de neexecutare a contractului, iar partea care a primit avansul, nu poate fi obligată nici într-un caz să restituie dublul plăţii primite. Din acest considerent, pentru a evita eventualele litigii, părţile trebuie să stipuleze în termeni expreşi, că plata preventivă a fost efectuată anume cu titlu de arvună. În caz de dubii, se va aplica prezumţia potrivit căreia, suma plătită este considerată avans.

3.3Speta La data de 01.03.2005 Primus a încheiat o înţelegere verbală cu Secundus privitor la vînzarea unui calculator şi i-a transmis acestuia suma de 2000 lei cu titlu de arvună. La data de 15.03.2005 cînd obligaţia a devenit exigibilă, Secundus a refuzat să-şi onoreze obligaţiile asumate. Primus s-a adresat în judecată şi a solicitat restituirea dublului arvunei. Instanţa de judecată a respins acţiunea pe motiv că înţelegerea cu privire la arvună este nulă.

Intelegerea cu privire la arvuna indifferent de suma ei trebuie sa fie intocmita in scris.legea nu prevede nulitatea ca sanctiune pt nerespectarea formei scrise a acestui act juridic.prin urmare neindeplinirea cerintei in cauza va atrage decaderea partilor din dreptul de a cere in caz de litigiu proba cu martori pt dovedirea actului juridic.

Testu 9

1.STRCTURA rj CIVIL OBLIGATIONAL

1.1Definiti obligatia in sens larg in sens ingust si in sens tehnik. In sens larg prin obligatie se intelege Rj in virtutea caruia creditorul este in drept sa pretinda de la debitor executarea unei prestatii ce poate consta in a da, a face sau a nu face ceva, de regula sub sanctiunea constringerii de stat.In sens restrins termenul de obligatie desemneaza indatorirea debitor de a executa prestatia promise creditorului.In sens ethnic termenul de obligatie deriva de la cuvintele latine “ob” si “ligare”ceea ce inseamna a lega pe cineva pt ceva.

1.2 Analizati strctura RJ de obligatie. RJ obligational, la fel ca si orice alt RJ este compus din 3 elemente:1-subiect2obiect3continut.Subeictele RJ obligational-pot fi atit PF cit si PJ au o calitate speciala-cea de creditor si debitor.denumirile de creditor ai debitor pe care le poarta subeictele obligatiei sunt notiuni de gen utilizabile in toate RJ obligationale.In divesre materii obligationale calitatea de debitor si creditor este desemnata pe termini speciali, cum ar fi vizator comparator,antrepenor client etc.Marea majoritatea Rj obligationale sunt R complexe,adika fiecare parte are atit calitatea de creditor cit si calitatea de debitor.2Obiectul RJ obligat il constit prestatia,adika conduit ape care creditorul o p[oate pretinde de la debitor sip e care acesta este obligat sa o execute.prestatia poate consta in a da, a aface sau anu face ceva.prestatia de a da consta in obligat debitor de a constitui sau a tranmsite un drept real(de ex:contr de vinz cyumparare,donatia)oblig de a aface consta in indatorirea debitorui de atransmite un bun,a aexecuta o lucrare sau a presta un serviciu.obligatia de a nu face costa in indatoriea debitor dean u face ceea c ear fi putut face in cazul in care nu siar fi asumat o asemenea obligatie.3Conitutul Rj obligational este format din dr de creanta a creditor si oblig corelativa a debitorului.Din faptul ca dreptul de creanta si obligatia corelativa au un character obligational rezulta ca si continutl Robligational are un character patrimonial.

1.3 Expuneti prpria opinie referitor la sanctiunea obligatiei.Argumentati pozitia. Sanctiunea este un element inerent al RJ obligational, kiar daca CC nu pomeneste nimik dsp sanctiune sau dsp executarea silita al obligatiilor in caz de necessitate, din dispozitiile C rezulta ca in caz de neexecutare benevola a obligatiei din partea debitor creditor poate recurge la forta de contringere a statului pt aducerea la indeplinire a obligatiei.Sanctiunea obligatiei consta in mijloacele offensive pa care de regula creditorul le poate exercita prin intermediul fortei de constringere a statului, pt a obtine executarea prestatiei ce I se datoreaza, iar uneori doar posibilitatea legala de a refuza restituirea prestatiei execuatat voluntary de catre debitor.Anume sanctiunea obligatiei sta la baza criteriului de clasificare intre obligatiile civile perfecte si obligatiile naturale.

2.TEORIA GENERALA A CONTRACTULUI

2.1 definit notiunea de contr. Contr este acordul de vointa realizat intre 2 sau mai multe personae in care se stabilesc, se modifica sau se sting RJ.Aceasta definitie constituie elementele constitutive ale notiunii de contract.Din definitie rezulta ca contr este un act volitiv indreptat spre nasterea,modificarea sau stingerea unor

raporturi cu alte personae , prin urmare este un act juridic.Esential in contract este acordul de vointa,fapt ce arata ca contract este un act jurid bi sau multilateral, adika reprezinta rezultatul vointei concordate a doua sau mai multe parti.

2.2 Analizati tiputirle contractelor dupa criteriul continututi lor. Dupa continutul lor contr se impart:sinalagmatice, unilaterale.Un contr este sinalagmatik daca fiecare dintre parti se obliga reciproc astfel incit obligatia fiecaruia din ele sa fie corelativa obligatiei celeilalte.In contractele sinalagmatice exista o corelatie si o interdependenta intre obligatiile reciproce ale partilor: obligatia ce revine unei parti isi are cauza juridica in obligatia reciporca a celeialte parti.Fiecare parte are concominet atit calitatea de creditor cit si calitatea de debitor fata de cealalta parte, (de ex, contr de vinz cumparare)Contractele unilaterale sunt acelea care genereaza obligatii doar pt una din parti, in aceste contr o parte este numai creditor iar cealalta numai debitor.(de ex comodatul, depozitul, mandatul etc).Clasificarea contr dupa continutul lor are importanta practica dupa regimul juridic al efectelor produse de aceste 2 categorii de contracte.Caracterul reciproc si interdependent al oblig in contr sinalagamatice determina anumite efecte sprecifice care nu pot fi gasite la contr unilaterale: de ex daca una din Partile contractului sinlagmatik nu executa obligatiile sale contractuale, cealalta parte este indreptatita sa rezolutioneze contractul; daca o prestatie din contr sinalagmatik devine imposibila din motive independente de parti, partea care treb sa execute prestatia devenita imposibila pierde dreptul de a cere executarea oblig corelative.

2.3 Corelati notiunuile:obligatie-contract,act juridic unilateral-contr unilateral,obligatie complexa-contract complex,inkeierea contr-kemare la oferta,contr-anticontr. 1o conexsiune strinsa exista intre notiunile contr si obligatie deoarece contr este ptincipalul izvor al oblig civile, aceste notiuni sunt interdependente.Astfel reglementarile din CC “Dsp obligatii in general” sunt aplicabile obligatiile contractuale.2Noitiunile de contr unilateral si act jurid unilateral nu sunt identice.Actul jurid unilateral este rezultatul manifestarii vointei unei singure parti (de ex testamentul), iar contr este intotd un act jurid bi sau multilateral, adika un acord a 2 sau mai multe vointe.Contr este unilateral atunci cind obligatia contractuala ii revine numai uneia din parti.3Contr cmplexe sunt acele contr care imbina elemente ale unor contr diferite, numite sau nenumite, pe cind obligatiile complexe pot fi obligatii cu pluralitate de subiecte, obligatii cu pluralitate de obiecte si obligatii indivizibile.4.Prin incheierea contr se intelege realizarea acordului de vointa asupra clauzelor lui esnetiale, acordul se realizeaza prin propunerea unei personae de a inkeia un contract facut unei alte personae-oferta,si consimtamintul destinatarului acestei oferte de a incheia contr respective in conditiile preose de ofertant-accepatera ofertei, iar chemarea la oferta este o prepunere adresata unui crec nedeterminat de personae si daca aceasta propunere nu contine nic o manifestare expresa a vointei de afi legat prin acceptare.oasemena prepunere este o kemare la oefrta deoarece nici un cionsimtamint nu este inka dat, autorul prepunerii voind sa exploreze posibilitatea de a initia negocieri in vederea inkeierii unui contract.5 Contr este acordul de vointa realizat intre 2 sau mai multe personae in care se stabilesc, se modifica sau se sting RJ, pe cind anticontractul este un accord de vointa pe care una din parti sau ambele parti se oblige sa inkeie in viitor un anumit contr, al carui continut essential este determinat in present.

3.CLAUZA PENALA

1.1 Definti Clauza Penala. Cp e o prevedere contractuala princare partile anticipat evalueaza prejud stipulind ca debitprul in cazul neexec oblig urmeaza sa remita creditorlui o suma de bani sau un alt bun. ) Clauza penală constituie unul din cele mai frecvent întîlnite mijloace de garantare a executării obligaţiilor. După cum rezultă din definiţia dată în alin.1 al acestui articol, clauza penală constituie o evaluare convenţională şi prealabilă a eventualelor prejudicii pe care debitorul va fi obligat să le plătească în cazul neexecutării prestaţiei la care s-a îndatorat. Ea poate fi stipulată fie în contractul ce dă naştere raportului obligaţional, fie într-o convenţie ulterioară încheiată înainte de momentul în care intervine neexecutarea prestaţiilor datorate de debitor. Condiţiile de fond ale clauzei penale sînt aceleaşi ca şi ale contractului principal la care se referă, ţinîndu-se însă seama şi de caracterul ei accesoriu, de vreme ce validitatea obligaţiei principale constituie o condiţie

esenţială pentru existenţa clauzei penale. Dacă obligaţia principală este nulă ori se stinge, atunci şi clauza penală va fi nulă ori se va stinge. Nulitatea clauzei penale nu duce la nulitatea obligaţiei principale.

1.2 Analizati continutul clauzei penale..Continutul CP este in mod usual o suma de bani determinata sau determinabila numiate penalitate. ) Obiectul clauzei penale îl formează o sumă de bani determinată fie global, fie procentual, în raport cu valoarea obiectului contractului la care se referă. Se consideră că clauza penală este stabilită în mărime fixă, cînd contractul prevede o anumită sumă de bani (de exemplu, 1000 lei) pe care debitorul este obligat s-o plătească creditorului în cazul în care nu-şi execută obligaţia asumată. Cea de-a doua modalitate de stabilire a clauzei penale, se face prin stipularea unei cote procentuale din valoarea totală a obligaţiei sau doar a părţii neexecutate. Spre exemplu, în cazul în care antreprenorul execută lucrarea de o calitate inferioară celei convenite, va fi ţinut să achite o clauză penală în mărime de 20 % din valoarea contractului. Pentru cazurile în care obligaţia se execută cu întîrziere, plata clauzei penale se stabileşte în dependenţă de perioada de întîrziere. Spre exemplu, în cazul în care vînzătorul nu transmite cumpărătorului bunul în termenul stabilit de contract, va achita o penalitate de 0,1 % din valoarea bunului, pentru fiecare zi de întîrziere.Elementele-1este o prevedere contractuala,2-prin Cp partile evalueaza anticipat prejud cauzat prin neexecutare.3-CP este o garantie personala-nu confera creditorului anumite drepturi preferentiale in raport cu alti creditori ai aceluiasi debitor,dar totodata nui confera acestuia nici dr de a urmari bunul sau suma prevazuta in contract in calitate de CP indiferent de faptul la cine s-ar afla.

1.3 Evidentiati particularitatile CP Inclusive,alternative si exclusive.O primă regulă cu caracter general, acordă creditorului dreptul de a pretinde repararea prejudiciului în partea neacoperită prin clauza penală (clauza penală inclusivă). Această regulă se justifică prin faptul că partea vinovată de neexecutarea obligaţiei este ţinută să repare prejudiciul nu numai în cazul în care obligaţia este garantată prin clauză penală, dar chiar şi în cazul în care aceasta n-ar fi fost garantată. Pentru a obţine repararea prejudiciului în partea neacoperită prin clauza penală, creditorul va trebui să dovedească toate elementele răspunderii contractuale şi, în primul rînd, existenţa şi întinderea prejudiciului a cărui reparare o pretinde. Numai în aşa fel se va putea de stabilit dacă prejudiciul întrece valoarea clauzei penale şi respectiv suma cu care se depăşeşte clauza penală.

Prin derogare de la regula generală susmenţionată, în cazurile prevăzute de lege sau contract, creditorul poate cere sau despăgubiri, sau penalitate (clauză penală alternativă), poate cere repararea prejudiciului peste penalitate (clauză penală punitivă) sau poate cere doar penalitate (clauză penală exclusivă). Este de remarcat faptul că, în toate cazurile în care creditorul va cere plata despăgubirilor, el va fi ţinut să probeze, după regula generală, existenţa şi întinderea prejudiciului, iar în cazul în care va cere plata clauzei penale, va fi ţinut să dovedească numai existenţa obligaţiei contractuale şi faptul că aceasta nu a fost executată, fiind astfel scutit de sarcina de a proba mărimea prejudiciului, deoarece prejudiciul a fost evaluat cu anticipaţie încă la momentul încheierii contractului.