cineticile de absorbtie si biodisponibilitatea

8/16/2019 Cineticile de Absorbtie Si Biodisponibilitatea

1/8

UNIVERSITATEA “OVIDIUS” DIN CONSTANŢAFACULTATEA DE FARMACIESPECIALIZAREA FARMACIE

LUCRARE DE LICENŢĂ

COORDONATOR STIINŢIFICConf. Univ. Dr. Buur L!ur!

ABSOLVENT

C"ir! #Con$%!n%in& Bi!n! Cri$%in!

CONSTANŢA'()*


2/8

UNIVERSITATEA “OVIDIUS” DIN CONSTANŢAFACULTATEA DE FARMACIESPECIALIZAREA FARMACIE

Avi+!%D!%!S,-n%ur oor/on!%or

CANNABIS SATIVA STUDIU

FARMACO0NOSTIC

COORDONATOR STIINŢIFICConf. Univ. Dr. Buur L!ur!

ABSOLVENT

C"ir! #Con$%!n%in& Bi!n! Cri$%in!

CONSTANŢA'()*


3/8

Contents

No table of contents entries found.


4/8

In%ro/u,r,

Multe studii farmacocinetice sunt directionate in principal spre biodisponibilitatea

unui medicament. Biodisponibilitatea, in termeni simpli, se refera la rata si masura absorbtiei

unui medicament. Rata cu care un medicament ajunge in circulatia sistemica este o

consideratie importanta pentru acele medicamente ce sunt folosite pentru tratarea afectiunilor

acute, precum durerea sau insomnia si care pot fi ameliorate de o singura doza. Un

medicament ce se absoarbe greu, poate sa nuatinga concentratii suficient de mari la locul de

actiune pentru a elicita efectul dorit sau pentru ca efectul pe care il produce sa prezinte

intensitatea corespunzatoare, chiar daca se absoarbe intreaga doza. Pe de alta parte, masuraabsorbtiei este, de obicei, factorul mai important pentru medicamentele ce sunt administrate

repetat pentru tratamentul unor afectiuni subcronice sau cronice, precum infectiile, astmul sau

epilepsia. Concentratia medie de drog din plasma la o stare de platou in timpul administrarii

repetate este direct proportionala cu cantitatea absorbita din fiecare doza, dar este

independenta de rata absorbtiei. Cu toate acestea, rata absorbtiei influenteaza timpul retentiei

concentratiilor plasmatice in intervalul dozarii. In unele cazuri, absorbtia foarte rapida poate

produce concentratii plasmatice mari, tranzitorii, ce pot fi asociate cu efecte adverse.

Biodisponibilitatea comparativa se refera la biodisponibilitatea relativa a unui

medicament din doua sau mai multe formulari. tudiile de biodisponibilitatea comparativa

sunt deseori efectuate in locul studiilor clinice pentru determinarea cazurilor in care doua sau

mai multe formulari cu aceleasi substante active in aceleasi cantitati sunt echivalente

terapeutic. e presupune ca doua formulari ce nu difera foarte mult in ceea ce priveste rata si

masura in care fac substanta activa disponibila circulatiei sistemice, nu vor fi diferite in ceea

ce priveste eficienta terapeutica.

!eoria farmacocinetica este bine dezvoltata si in general acceptata pentru

determinarea masurii sau masurii relative a absorbtiei unui medicament din forma sa de

dozare. " concordanta similara nu e#ista cu privire la caracterizarea ratei de absorbtie a unui

medicament. Rezultatele acestor analize sunt in general dependente de modelul

farmacocinetic utilizat si sunt de obicei descriptive si nu in totalitate riguroase. Caracterizarea

cineticilor de absorbtie este utila in determinarea diferentelor relative in ceea ce priveste

ratele de absorbtie ale unor formulari in studii de biodisponibilitate comparativa.


5/8

In lucrarea de fata voi descrie cinetica din spatele ratei de absorbtie, a masurii de

absorbtie, voi trata consideratiile statistice ce trebuiesc notate atunci cand se efectueaza studii

de biodisponibilitate comparativa. $e asemenea voi trata subiectul cineticii eliberarii

sustinute si a cineticii absorbtiei si biodisponibilitatii pentru caile de administrare uzuale.

Motivatia alegerii acestei teme este importanta cruciala a intelegerii acestor

fenomene, pentru a putea face recomandari pertinente de produse farmaceutice, fara a

confunda doua produse asemanatoare cu doua produse bioechivalente. $e asemenea, consider

ca aceste cunostinte sunt indispensabile oricarui farmacist si este speranta mea ca aceasta

lucrare va servi drept o sursa de cunostinte atat pentru mine, cat si pentru colegii mei.


6/8

C!1i%o2u2 I. R!%! /, !3$or3%i,

I.) In!/r!r,! ur3,i

Cea mai comuna metoda de evaluare a cineticelor de absorbtie este sa se presupuna ca

datele concentratie%timp ale medicamentului pot fi descrie se unul din amai multe modele

compartimentale farmacocinetice si sa se incadreze datele intr%o ecuatie conforma modelului

asupat prin metoda reziduala sau cu ajutorul unui program de regresie non%linear a celor mai

mici patrate. Cele mai comune ecuatii pentru un model unicompartimental sunt&

C = k a FX 0V ( k a− K )

(e− Kt −e−k a t )

Ce presupune absorbtia si eliminarea de ordinul I,

C = k

a FX

0

V (k a− K )

[e− K ( t −t 0 )−e

−k a ( t −t 0 )]

Ce presupune un timp de latenta t' inainte de inceputul absorbtiei,

C =k 0 (e

KT −1 )e− Kt

VK

Ce presupune o absorbtie de ordinul ', unde ! ( t in timpul perioadei de absorbtie si ! (

timpul de absorbtie )constanta* in timpul perioadei post absorbtie, si

dX u

dt =

k e

k a

FX 0

k a− K (e− Kt −e−k a t )

Ce utilizeaza datele de e#cretie urinara. Iesirea programului de calculator contine estimari ale

constantelor farmacocinetice, incluzand constanta ratei de absorbtie.

In mod ideal, ar trebui sa e#iste o estimare independenta a lui + pentru a diferentia

constantele ratei estimate si pentru a evita ambiguitatea interpretarii rezultatelor incadrarii in

curba. Probleme serioase sunt intalnite daca absorbtia este un proces comple# si nu unul

simplu de "rdinul I sau '. Cateodata, un procent mare din doza de medicament poate fi

absorbit relativ rapid, dar o fractie mai mica a dozei este absorbita foarte lent, iar absorbtia

persista mult timp dupa atingerea concentratiei plasmatice ma#ime. In astfel de cazuri, curba

concentratie%timp poate fi aparent bie#ponentiala, dar constantele ratei determinate din faza

postabsorbtie aparenta, vor fi mai mici decat +. In aceasta situatie, o estimare independenta a


7/8

lui + este necesara. Un e#emplu este prezentat in igura -. stimari precise ale lui / a din

datele de e#cretie urinara sunt posibile doar pentru medicamentele absorbite relativ lent,

deoarece colectarea urinei nu se poate face la intervale foarte scurte.

igura -. Concentratiile medicamentului in plasma dupa administrarea orala a aceleiasi doze

de substanta activa precum este gasita intr%un comprimat conventional )0* a carei absorbtie

este rapida si a unui comprimat cu dizolvare lenta )% % %* a carei absorbtie este lenta. emiviata

substantei active este de 1.2h, fiind in concordanta cu valoarea determinata dupa

administrarea comprimatului conventional. 3bsorbtia lenta observata la comprimatul cu

dizolvare lenta conduce la o semiviata aparenta de -4h

Constantele ratelor de absorbtie obtinute prin ecuatiile incadrarii curbei sunt in cel mai bun

caz, estimari ale pierderii de "rdinul I a medicamentului din tractul gastrointestinal si nu a

apartitiei de "rdinul I a medicamentului in circulatia sistemica. $aca un medicament sfera

simultan absorbtia de "rdinul I )rata constanta / abs* si degradari chimice sau enzimatice de

"rdinul I, / d, in intestin, constanta ratei de absorbtie aparente, / a, obtinuta prin integrarea

curbei, este de fapt suma / abs si / d 5BB6 pharmaco/inetics -7. 3lti factori ce afecteaza

absorbtia, precum golirea gastrica sau motilitatea gastrointestinala, pot modfica intelesul lui


8/8

/ a 5BB6 pharmaco/inetics 8,17. In general, petru orice medicament ce absorbit incomplet,

este improbabil ca / a9/ abs 5BBl pharmaco/inetics 17.

3lte probleme in ceea ce priveste estimarea lui / a sunt intalnite cand datele

concentratie%timp ale integrarii curbei sunt adaugate in ecuatii corespunzatoare unui model

bicompartimental precum&

C = L e− λ1 t + M e− λ2t + N e−k a t

cineticile de absorbtie si biodisponibilitatea

Documents