cine a fost de fapt ana

7/18/2019 Cine a Fost de Fapt Ana

http://slidepdf.com/reader/full/cine-a-fost-de-fapt-ana 1/4

CINE A FOST DE FAPT ANA, NEVASTA MEŞTERULUIMANOLE, FEMEIA ZIDITĂ DE SOŢ ÎN PEREŢII

MĂNĂSTIRII ARGEŞ.

CE LEGĂTURĂ A AVUT EACU DOMNITORUL NEAGOE BASARAB

Autor CRISTINA STANCU

Legenda Meşterului Manole, cu impresionanta sa baladă asociată zămisliriiMănăstirii Curtea de Argeş - ctitorie a domnitorului Neagoe Basarab, aparţinând

secolului al X!-lea " #ace trimitere la unul dintre miturile #undamentale ale poporului român, acela că nimic nu se poate cladi şi nimic nu poate dăinui dacănu are la bază un sacri#iciu$ %n spatele acestei legende stau o serie de ade&ăruriistorice$

Cea mai populară dintre &ariantele legendei Mănăstirii Argeşului 'nmagazineazăcâte&a realităţi istorice 'n cunoscutele sale &ersuri (Nouă meşteri mari,) Cal#e şizidari ) *i Manole - zece,) Care-i şi 'ntrece) Merg cu toţi pe cale) +ă aleagă-n&ale) Loc de monastire) *i de pomenire$

%n primul rând, legendarul Manole este un persona cu totul şi cu totul autentic, pe care istoria 'l consemnează alături de Neagoe Basarab$ Neagoe Basarab,ctitorul Mănăstirii, studiase 'n !talia, dar şi la Constantinopol, unde sultanulBaiazid al !!-lea 'i 'ncredinţase administrarea construcţiei unei mosc.ei, al căreiconstructorul-şe# era Manoli din Niaesia$ Manoli, pe care 'l regăsim şi 'n baladă,era, cel mai probabil, armean, ast#el e/plicându-se anumite elemente dear.itectură armeană şi georgiană din construcţia Mănăstirii0, e/plică, pentruAde&ărul, *te#an 1umitrac.e, directorul Muzeului Curtea de Argeş$+utele de &ariante 'n care Legenda Meşterului Manole este răspândită au 'n

comun mitul ert#ei pentru creaţie şi ne&oia 'n#ăptuirii unui sacri#iciu pentrutrăinicia lucrării, al#el zadarnică, #iindcă, aşa cum spune cunoscuta baladă, 1arorice lucra, Noaptea se surpa2 A două zi iar, ) A treia zi iar, ) A patra zi iar) Lucra'n zadar23$+oluţia sacri#iciului, aceea de a zidi 'ntre pereţii mănăstirii prima #emeie care &a&eni să aducă bucate (la soţ) ori la #rate0 i se arată lui Manole 'nsuşi şi, 'n ciudarugilor acestuia către 1umnezeu, pe care-l imploră s-o oprească din drum pesoţia sa, cea dintâi care soseşte este c.iar Ana$O vr!"t#$ A", %or &' ()t' (u! N'*o' B%r+1acă istoria 'l plasează pe Manole sau Manoli alături de Neagoe Basarab,iz&oarele nescrise o plasează, 'n sute de &ariante, pe Ana alături de celebrul



meşter$ Legenda culeasă de asile Alecsandri nu este singura care &orbeştedespre Meşterul Manole şi sacri#iciul său suprem pentru ridicarea Mănăstirii$4/istă multe alte &ariante ale baladei Mănăstirii Curtea de Argeş care, puse cap,creează o imagine mai detaliată a Anei lui Manole$ *tim că personaul acesta a

e/istat$ Ana a #ost sora de lapte a lui Neagoe şi #iica din #lori a lui 5âr&uCraio&escu şi se pare că a #ost soţia acestui Manoli0, spune istoricul *te#an1umitrac.e$A" -! *#%!t %/0r-!tu( 1" t!2)u( u"'! r'vo(t' 2'-t'r!(or35otri&it legendei, Manole 'şi sacri#ică soţia, zidirea Anei #iind, prin emoţia şidurerea pe care le transmite, cel mai memorabil moment al baladei6 07idul sesuia) *i o cuprindea) 5ân8 la gleznişoare,) 5ân8 la pulpişoare$) !ar ea, &ai de ea,)

Nici că mai râdea,) Ci mereu zicea6) - Manoli, Manoli, Meştere Manoli2Agiunga-ţi de saga,) Că nu-i bună, dragă$) Manoli, Manoli,) Meştere Manoli2)7idul rău mă strânge,) 9rupusoru-mi #rânge23$+acri#icând-o pe Ana, Manoli #ace (Mănăstirea naltă) Cum n-a mai #ost altă0 ,aşa cum işi dorise Neagoe Basarab$ Ambiţia acestuia din urmă de a ridica laArgeş o mănăstire #ără asemănare părea a #i punctul de plecare al dramaticuluideznodământ, iar e/plicăţiile legate de zădărnicia lucrării până la momentulzidirii Anei sunt mai mult decât plauzibile$Neagoe a &rut cei mai buni meşteri la construirea acestei mănăstiri$ Aşa l-aadus aici pe Manoli, a cărui prezenţă a stârnit in&idii de partea celorlaţi meşteri,intrigaţi de #aptul că domnitorul a c.emat un străin că să ridice mănăstirea$:aptul că ceea ce ziua se ridica, noaptea se năruia este pus tocmai pe seama

acestor in&idii şi ne'nţelegeri care au apărut$ 1imensiunile, planurile lui Manoleerau sabotate de unii dintre ceilalţi meşteri$ Nu de toţi, #iindcă Manoli a a&ut şialiaţi care i-au recunoscut geniul$ ;nul dintre aceşţia din urmă este itus +tots,meşterul pietrar care a realizat ornamentele mănăstirii Curtea de Argeş, care, larândul lui, studiase, ca şi Manoli, 'n !mperiul <toman, tot pe lângă un ar.itectarmean0, e/plică *te#an 1umitrac.e, care arată că tocmai din cauza acestorne'nţelegeri, ridicarea mănăstirii a durat cinci ani$+igur, nouă, celor de azi, cei cinci ani ni se pot părea puţini, dar pentru acele&remuri 'nsemna destul de mult dat #iind #aptul că, pe atunci, o biserica se

construia 'n câte&a luni0, mai spune istoricul$5e #ondul amintitelor ne'nţelegeri sunt contruite şi e/plicaţiile legate de moarteaAnei$ Ana şi-a pierdut &iaţa 'n urma unei re&olte a meşterilor şi a #ost zidită 'nzidurile bisericii, iar acest lucru are legătură cu o &ec.e tradiţie românească, ==zidirea umbrei>>$ 5otri&it unui &ec.i obicei, unei persoane care stătea la soare şicăreia i se pro#ila bine umbra, i se măsura, pe #uriş, cu autorul unui bâte,'nalţimea acestui pro#il$ ?alonul se rupea la dimensiunea umbrei şi, ulterior, se'ngropa 'n zidurile clădirilor$ Legat de această practică stră&ec.e, se credea căcei care constatau că li s-a ==#urat>> umbra, 'nnebuneau, de aceea 'ntregul

obicei trebuia să se #acă pe ascuns0, mai spune istoricul *te#an 1umitrac.e$



Mitul #undamental potri&it căruia nimic nu se poate clădi şi nimic nu poaterezista dacă nu are la bază un sacri#iciu se ade&ereşte 'n unele din &ariantelelegendei nu doar prin moartea Anei, ci şi prin cea a pruncului din pântecul#emeii, deşi 'n #olclor e/istă &ersiuni potri&it cărora #iul a&ea să-şi găsească

s#ârşitul mai târziu60!ar bietul Manoli,) Meşterul Manoli,) Când se 'ncerca) 1e-a se aruncă,) !ată c-auzea) 1in zid că ieşea) ;n glas năduşit,) ;n glas mult iubit,) Care greu gemea)*i mereu zicea6) - Manoli, Manoli, Meştere Manoli2) 7idul rău mă strânge,)@âţişoară-mi plânge,) Copilasu-mi #rânge0$S4r!/!4!u(, r'&t 1" r5!t'4tur 2#"#%t!r!!1e alt#el, cele două turle de deasupra pronaosului răsucite din e/terior spreinterior, de os 'n sus, simbolizează ascensiunea, prin sacri#iciul Anei şi alcopilului, de la pământ la cer0, argumentează directorul Muzeului Curtea deArgeş$ 1espre Ana şi dragostea pe care Manole i-a purtat-o &orbesc nu doarmemorabilele &ersuri ale cunoscutei balade, ci şi &ersiuni mai puţin ştiute alelegendei Mănăstirii Argeşului$ 5otri&it uneia dintre acestea, de Manole a #ost'ndrăgostită cu patimă şi #iica unui negustor din Câmpulung, 7orza, iubită, larândul sau, de un mare logo#ăt " ar&at$ Legenda ne spune că #ata 'l iubea #ărăscăpare pe acest Manoli, care 'nsă nu a&ea oc.i decât pentru legendara sa Ana$e&enind la paralela dintre #icţiune şi istorie, ştim că legendarul Manole, rămas

pe acoperiş, moare şi el 'ncercând să coboare, 'n zbor, cu aripi #rânte de şindrilă$%n locul unde meşterul piere, legenda indică !z&orul lui Manole$ *i 'ncă o dată,

balada are ec.i&alent 'n realitate, pentru că 'naintea actualei #ântâni din

apropierea mănăstirii, lângă s#ântul lăcaş, susură un iz&or care astăzi nu mai esteşi despre care nu multă lume ştie$ 4ste &orba despre !z&orul lui Manole0, a#lat'n curtea Mânăstirii, care 'nsă a secat$ :ântâna pe care o &edem astăzi, construită

peste drum de Mănăstire, cunoscută sub numele de :ântâna lui Manole, e #ăuritămult mai târziu, la iniţiati&a 4piscopului Argeşului, 5$+$ !osi#$C' %4u"& 6!&ur!(' 2#"#%t!r!!!nscripţia 'n sla&onă de pe zidurile impunătorului lăcaş de cult de la Curtea deArgeş, despre care mulţi cred că ar localiza punctul 'n care Ana lui Manole ar #i#ost zidită, nu are nimic de-a #ace cu acest lucru$ 4/plicaţia este simplă, #iindcă

legenda &orbeşte despre edi#iciul dinaintea actualei structuri a mănăstirii Curteade Argeş - care datează abia de la DDE Fanul #inalizării construcţiei pe care o&edem astăziG$ 4ste &orba doar despre o inscripţie 'n limba sla&onă careaminteşte de donaţiile pe care un mare negustor al acelor &remuri le-a #ăcutmănăstirii0, e/plică istoricul *te#an 1umitrac.e$1e amintit că mănăstirea cu care <raşul Basarabilor se mândreşte astăzi a #ostconstruită pe locul #ostei Catedrale Mitropolitane, ridicată 'n sec$ al X-lea şis#inţită la HIJ, 'n prezenţa ctitorului ei, lad 1racul, domnul @ării omâneşti$Cutremurele din HHH şi HHE au a#ectat gra& această catedrală iar lad 1racul

nu a apucat să re#acă catedrala, #iind asasinat 'mpreună cu #iul sau Mircea, 'nHHK, de către boierii 1ăneşti spriiniţi de !ancu de unedoara$ Ctitoria



domnitorului Neagoe Basarab, aparţine 'nsă secolului al X!-lea, dar lăcaşul a#ost restaurat 'ncepând cu DK de către ar.itectul #rancez Lecomte du No,cunoscut pentru contro&ersatele sale te.nici care presupuneau demolareacompletă a edi#iciilor şi re#acerea lor din temelii, conte/t 'n care mănăstirea

Curtea de Argeş a pierdut nu doar &ec.ile ziduri, ci şi #rescele originale$

cine a fost de fapt ana

Documents