ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREŞTI

DIMIUAREA INEGALITĂŢILOR – CONDIŢIE ESENŢIALĂ A COEZINII ECONOMICE ŞI SOCIALE

Contract cercetare nr. 91-050/21.09.2007 PN II – parteneriate în domenii prioritare

Etapa IV/2009. Elaborarea şi testarea chestionarului

Activitatea (faza) IV.1

Elaborarea şi testarea chestionarului

Sinteza Raportului de Cercetare

Echipa de cercetare: Academia de Studii Economice Bucureşti – coordonator consorţiu:

Prof.univ.dr. Dorel AILENEI – Director proiect

Prof.univ.dr. Daniela Luminiţa CONSTANTIN

Lect.univ.dr. Mihaela Hrisanta DOBRE

Prof.univ.dr.Coralia ANGELESCU Prep.univ.drd. Amalia CRISTESCU Prof.univ.dr. Simona GHIŢĂ Prep.univ.drd. Anca Maria

GHERMAN Lect.univ.dr. Mirela ACELEANU Lect.univ.dr. Marius Corneliu MARINAŞ

UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ

BUCUREŞTI – Patener I

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ ÎN

DOMENIUL MUNCII ŞI PROTECŢIEI SOCIALE –partener II

Prof.uni.dr. Dorin JULA – responsabil U.E.B.

Dr. Speranţa PÂRCIOG – responsabil I.N.C.S.M.P.S.

Lect.univ.dr. Ciprian ALEXANDRU Dr. Andra Bertha Sănduleasa Asist.univ drd. Nicolae Marius JULA Dr. Aniela Matei

C U P R I N S

1. Cadrul conceptual al definirii tipurilor comportamentale 4 2. Tipurile comportamentale şi contribuţia lor potenţială la starea de coeziune economică şi socială

12

3. Construirea metodologiei de derulare a anchetei de teren 15

4. Verificarea chestionarului 17

Anexa A. Chestionarul 19

Bibliografie

REALIZAREA ŞI TESTAREA CHESTIONARULUI

Întrucât scopul urmarit în cadrul proiectului de cercetare este de a găsi o “cale de trecere” de la inegalităţi soci-umane grave la o stare de coeziune economică şi socială care să-i permită României recuperarea rapidă a decalajelor faţă de zona înalt dezvoltată a U.E., în această etapă am realizat instrumentul principal de investigare a profiluliu comportamental al populaţiei ţării noastre. Pentru identificarea structurii comportamentale ale populaţiei Romaniei am proiectat un sondaj de opinie la nivel national. Odată identificată această strctură vom putea determina contribuţia tipurilor comportamentale la starea de coeziune economică şi socială şi vomp putea estima posibilităţile de modificare a structurii comportamentale pe termen mediu în concordanţă cu schimbările economice şi sociale provocate de tranziţia la economia de piaţă. Pentru aceasta vom corela nivelurile de satisfacere a nevoilor umane din Piramida lui Maslow cu gradele de participare la viaţa economică şi socială cu ajutorul unor functii de implicaţie de tip fuzzy. Aceasta ne va permite o mai bună relevare a factorilor de coeziune economică şi socială la nivel naţional şi regional, iar pe această bază vom putea realiza profilul stării de coeziune naţională şi regională a României. Astfel vor putea fi elaborate scenarii privind starea de coeziune economică şi socială a României, respectiv privind şansele accederii acesteia in zona inalt dezvoltata a U.E., dar şi evidenţierea riscurilor legate de înărirea unor factori anti-coeziune. Pe baza acestor scenarii vor proiectate strategii de întărire a coeziunii economice şi sociale a României şi a regiunilor sale.

1. Cadrul conceptual al definirii tipurilor comportamentale. Interesul pentru studiul valorilor umane împărtăşite de diferitele grupuri

sociale şi indivizi a crescut extrem de mult în ultima perioadă atât la nivel european cât şi la nivel mondial existând numeroase anchete care abordează problematica valorilor şi a modului în care acestea structurează comportamente: World/European Values Survey – WVS/EVS, European Social Survey – ESS, International Social Survey Program – ISSP, European Quality of Life Survey – EQLS, New Democracy Barometer – NDB, International Comparative Political Parties Project, Eurobarometer, Programme for International Student Assessment – PISA. Toate studiile menţionate postulează idea că exprimarea verbală, afectivă sau prin alte mijloace de comunicare a atitudinilor conturează un

comportament atitudinal. La baza unui comportament atitudinal se află însă valorile. Parsons (1937) definea valorile drept mobilul ultim al acţiunilor indivizilor şi colectivităţilor, ca elemente definitorii pentru viaţa socială. De aici calea către a identifica manifestări ale lor, atât prin comportamente, cât mai ales prin atitudini, acestea din urmă fiind expresia directă a valorilor. Pentru Rokeach (1968, 1973), valorile sunt asimilate atitudinilor. Acestea din urmă sunt însă mai elementare, valorile fiind pe fond mai profunde şi determinând atitudinile.

„o credinţă de durată că o anumită cale sau un scop al existenţei sunt de preferat, din punct de vedere social sau personal, faţă de o cale sau un scop opuse” (Rokeach, 1973: 5)

Kluckhohn pune accentul pe puterea de influenţă a valorilor asupra modului de selecţie mijloacelor şi scopurilor disponibile ale acţiunii:

„o concepţie, explicită sau implicită, distinctivă pentru un individ sau caracteristică pentru un grup, cu privire la ceea ce este dezirabil, care influenţează selecţia modurilor, mijloacelor şi scopurilor disponibile ale acţiunii” (Kluckhohn, 1951: 395).

Orientarea de valoare reprezintă în concepţia aceluiaşi Kluckhohn o concepţie organizată şi generalizată, ce influenţează comportamentul cu privire la “natură, la locul omului în ea, la relaţiile omului cu ceilalţi şi cu privire la dezirabil şi indezirabil, aşa cum pot fi acestea legate de mediu şi de relaţiile inter-umane” (Kluckhohn, 1951: 411).

Atitudinile se referă mai degrabă la obiecte şi situaţii specifice, în timp ce valorile reprezintă orientări asociate unor clase mai generale de obiecte şi situaţii (Hofstede, 1980; Schwartz, 1999; Ester şi alţii, 2006). Atitudinea reprezintă o: „predispoziţie învăţată de a răspunde într-un mod consistent, favorabil sau defavorabil, cu privire la un anumit obiect” (Fishbein şi Ajzen, 1975: 6).

Literatura de specialitate cu privire la rolul valorilor în structurarea comportamentelor atitudinale a consacrat patru modele majore pe care le prezentăm succint în cele ce urmează şi care au stat la baza fundamentării metodologiei cantitative din această etapă a proiectului: Toeira valorilor umane de bază

Aşa după cum precizam anterior literatura de specialitate defineşte

valorile ca reprezentând ţeluri transituaţionale dezirabile, a căror importanţă variază, dar care servesc ca principii care ghidează vieţile oamenilor. Aspectul crucial care face distincţie între diferite tipuri de valori este

reprezentat de tipologia motivaţională a ţelurilor pe care omenii le manifestă pe parcursul vieţii lor.

Shalom H. Schwartz, profesor în cadrul Universităţii Ebraice din Ierusalim - specializat în psihologie socială, cu o bogată experienţă în ceea ce priveşte studiul orientărilor şi atitudinilor comportamentale ale oamenilor, studiul comportamentului pro-social şi promotor al teoriei valorilor umane de bază (Basic Human Values Theory, care este utilizată ca şi în cadrul European Social Survey – Ancheta Socială Europeană) – a extras un set de 10 valori motivaţionale de bază, dar în acelaşi timp cuprinzătoare, derivate din 3 cerinţe universale ale condiţiei umane:

nevoile indivizilor ca organisme biologice; necesitatea de a coordona interacţiunii sociale; nevoia grupurilor de a supravieţui şi de a trăi în bunăstare.

Alegerea acestor 10 valori de bază a ţinut cont de valorile esenţiale recunoscute de culturile existente la nivel mondial. Fiecare dintre aceste valori de bază poate fi caracterizată prin descrierea scopului ei motivaţional central. Tabelul de mai jos redă cele 10 valori, fiecare dintre acestea fiind definite în termenii ţelului ei central. În paranteze sunt redaţi itemii specifici fiecărei valori de bază. Un item specific reprezintă o valoare de bază atunci când acţiunile care exprimă valoarea respectivă promovează scopul central al valorii de bază. Există un total de 57 de itemi specifici celor 10 valori de bază, itemi care au fost traduşi în 39 de limbi. Tabel 1 PUTERE Status social şi prestigiu, control sau dominaţie

asupra oamenilor şi asupra resurselor (putere socială, autoritate, bunăstare, conservarea propriei imagini publice)

REALIZARE Succes personal obţinut prin demonstrarea competenţei în acord cu standardele sociale (om de succes, capabil, ambiţios, cu influenţă)

HEDONISM Căutarea şi gratificarea propriei plăceri (plăcere, bucurie de viaţă, auto-indulgenţă)

STIMULARE Emoţie, noutate, provocare a vieţii (a cuteza, o viaţă variată, o viaţă incitantă)

AUTO-DIRECŢIONARE

Gândire şi acţiune independentă, creaţie, explorare (creativitate, libertate, independent, curios, alegerea propriilor scopuri)

UNIVERSALISM Înţelegere, apreciere, toleranţă şi protejarea naturii şi a bunăstării tuturor oamenilor (vedere largă, înţelepciune, justiţie socială, egalitate, pace în lume, o lume frumoasă, unitate cu natura, protejarea mediului înconjurător)

BUNĂVOINŢĂ Conservarea şi întărirea bunăstării oamenilor cu care persoana este în contact personal frecvent (săritor, onest, iertător, loial, responsabil)

TRADIŢIE Respect, angajament şi acceptare a obiceiurilor şi a ideilor de cultură tradiţională sau a ideilor religioase (umil, acceptă porţia lui de viaţă, devotat, respect faţă de tradiţie, moderat)

CONFORMITATE Reţinere faţă de acţiuni, înclinaţii sau impulsuri care ar putea supăra sau răni pe alţii sau care ar putea viola normele sau aşteptările sociale (politicos, obedient, auto-disciplină, respectarea părinţilor şi a vârstnicilor)

SECURITATE Siguranţa, armonia şi stabilitatea societăţii, a relaţiilor şi a propriei persoane (siguranţa familiei, siguranţa naţională, ordine socială, curăţenie, reciprocitatea favorurilor)

Schwartz defineşte cele 10 valori drept universale şi exhaustive. Apoi

observă că ele se grupează pe două axe polare, având la cele două extreme ceea ce psihosociologul israelian numeşte „orientări de valoare de ordin înalt”. Prima axă opune deschiderea la schimbare (explicând auto-direcţionarea, stimularea şi o parte din hedonism) şi conservatorismul (care grupează tradiţionalismul, securitatea şi conformismul). Cea de-a doua axă contrastează autorealizarea (puterea, realizarea şi o parte din hedonism) cu preocuparea pentru ceilalţi (universalismul şi bunăvoinţa). Autorul explică şi dinamica relaţiei dintre cele 10 variabile. Spre exemplu, acţiunile determinate de valorile de bază au consecinţe de ordin psihologic, practic şi social şi pot intra în conflict sau pot fi congruente cu acţiunile prin care sunt exprimate altele din cele 10 valori. Totuşi, încercarea de exprimare a valorilor de realizare poate fi compatibilă, spre exemplu, cu încercarea de exprimare a valorilor de putere. Alt exemplu: atingerea valorilor referitoare la noutate şi schimbare nu este compatibilă cu valorile tradiţionale care sunt în schimb congruente cu valorile referitoare la conformism.

Figura de mai jos redă relaţiile de congruenţă şi de conflict dintre cele 10 valori de bază din cadrul teoriei. Aranjamentul circular reprezintă

continuumul motivaţional. Cu cât sunt mai apropiate două dintre cele 10 valori, cu atât mai apropiate sunt şi motivaţiile care susţin efortul de atingere a acestor valori. Cu cât sunt mai îndepărtate în diagramă două dintre cele 10 valori, cu atât mai antagonice sunt şi motivaţiile din spatele acestora. Astfel rezultă o structură cu 2 dimensiuni ortogonale: accentuarea sinelui vs. transcendenţa sinelui şi deschiderea spre schimbare vs. conservatorism. În cadrul primei dimensiuni, valorile referitoare la putere şi realizare se opun valorilor universaliste şi de bunăvoinţă. În cadrul celei de-a doua dimensiuni, valorile referitoare la centrarea pe sine şi stimulare se opun valorilor referitoare la securitate, conformism şi tradiţie.

Teoria marginalistă a repartiţiei timpului

În abordarea propusă de Weber, decizia lucrătorului de a-şi spori, într-o măsură mai mare sau mai mică, efortul, în vederea creşterii corespunzătoare a venitului este modelată prin acţiunea unui complex atitudinal a cărui determinare originară etico-religioasă stă la baza cristalizării unui profil comportamental „modern” sau a unuia „tradiţionalist”. Comportamentul economic tradiţionalist, care preferă unui câştig suplimentar munca mai puţină, reprezintă o frână în calea creşterii productivităţii muncii. O abordare mai pragmatică a unui asemenea tip de

comportament economic este analiza de tip „cost – beneficiu”, realizată din perspectivă marginalistă. Astfel, dacă vom considera costul ca fiind timpul de muncă alocat de către salariat, acesta va avea corespondent un beneficiu reprezentat de salariul obţinut în acest timp. Pe de altă parte, timpul liber al salariatului poate fi considerat un beneficiu al cărui cost este salariul care ar fi putut fi obţinut prin folosirea acestui timp liber ca timp de muncă. Cei doi termeni ai raportului se află sub influenţa unor factori ce acţionează în direcţii opuse. Aceşti factori produc ceea ce, în teoria marginalistă a repartiţiei timpului agentului economic, se numesc: efectul de substituire şi efectul de venit (G. A. Frois., 1994, p. 201).

Creşterea salariului determină o creştere a costului orei de timp liber, determinând astfel individul, prin efectul de substituire, să muncească mai mult şi să consume mai puţin timp liber. Efectul de venit funcţionează în sens invers efectului de substituire, ceea ce, după o schemă explicativă mult simplificată, s-ar traduce astfel: creşterea salariului aduce individului mai multă bogăţie, noul statut determinându-l să ceară mai mult timp liber, care este considerat un bun superior şi al cărui consum devine necesar din momentul în care – după modelul piramidei trebuinţelor, al lui Maslow – consumul celorlalte bunuri inferioare a fost asigurat prin nivelul de bogăţie atins. Dacă efectul de substituire este dominant, creşterea salariului determină o amplificare a ofertei de forţă de muncă. Dacă însă, efectul de venit este dominant, oferta de muncă se va afla într-o relaţie invers proporţională cu nivelul salariului. Teroria lui Geert Hofstede şi dimensiunile culturii

Hofstede este interesat de studiul comparativ al culturilor, plasând în central acestora valorile. Primele sale studii au fost centrate pe valorilor angajaţilor IBM. Hofstede a observat că, indiferent de caracteristicile indivizilor analizaţi, unele pattern-uri valorice tind să se reproducă similar în funcţie de naţionalitate. De aici ideea de a studia comparativ mai degrabă culturi decât indivizi. El identifică cinci orientări de valoare universale, care pot fi studiate în orice societate şi îşi propune să caracterizeze global fiecare ţară (pentru Hofstede, naţiunile sunt entităţi supreme, omogene din punct de vedere valoric) în funcţie de poziţionarea pe cele cinci dimensiuni identificate. Chestionarul aplicat angajaţilor IBM de către Hofstede a fost unul cu un număr mic de întrebări, 11 la număr. Răspunsurile au fost agregate în funcţie de naţionalitatea respondenţilor. Analiza factorială a indicilor rezultaţi i-a permis lui Hofstede să identifice iniţial patru

dimensiuni valorice, iar mai apoi (2001) o a cincea, în jurul cărora cercetătorul olandez dezvoltă propria teorie a valorilor. Prima dimensiune valorică, Power Distance 12, constituie o măsură a reprezentărilor despre inegalitatea din societatea de origine a respondenţilor. Vorbim aici despre o dimensiune polară, ce are la extrema inferioară orientarea valorică spre egalitate, iar la cea superioară orientarea către inegalitate. Acele culturi cu o „distanţa faţă de putere” mică sunt caracterizate de nevoia unei legitimări continue a puterii. Este nevoie permanent de o discuţie continuă a bazelor morale şi/sau legale ale acţiunilor puterii. În astfel de societăţi, părinţii tind să trateze copii ca fiindu-le egali; bătrânii nu sunt consideraţi a priori superiori celor mai tineri; educaţia este centrată pe elev/student, nu pe profesor; organizaţiile sunt dezvoltate mai degrabă pe orizontală decât ierarhic; guvernarea se realizează democratic, nu autocratic; inegalitatea veniturilor este mai degrabă redusă; corupţia este un fenomen rar; etc.

A doua dimensiune identificată de Hofstede, Uncertainty avoidance, implică orientarea indivizilor către asumarea şi acceptarea riscurilor sau către evitarea lor. Se are în vedere însă mai degrabă măsura în care incertitudinea constituie o sursă de presiune asupra vieţii de zi cu zi. Societăţile care înregistrează scoruri ridicate pe această dimensiune prezintă o toleranţă redusă la incertitudine, reacţionează mai emoţional, sunt normative. În contrast, în societăţi care acceptă incertitudinea ca parte a vieţi de zi cu zi, indivizii sunt mai toleranţi, mai permeabili la opinii diferite de ale lor, dezvoltă reguli formale mai puţine şi mai flexibile. A treia dimensiune, Individualism versus Collectivism, opune orientarea centrată pe individ celei centrate pe colectivitate. În societăţile individualiste, fiecare este responsabil pentru propria sa bunăstare. În societăţile colectiviste, accentul cade pe integrarea în grup, pe definirea şi tratarea indivizilor în funcţie de grupul de apartenenţa, nu de propria individualitate, educaţia înseamnă a învăţa cum să faci lucruri (în contrast, în societăţile individualiste, scopul educaţiei este acela de a învăţa cum să înveţi, dezvoltând abilitatea de adaptare la o varietate mai mare de situaţii neprevăzute).

Cea de patra dimensiune, Masculinity versus Feminity, implică orientarea valorică către egalitatea, respectiv inegalitatea de gen. În societăţile „masculine”, bărbaţii şi femeile îndeplinesc roluri diferite: în prezenţa pe piaţa muncii (bărbaţii deţin rolurile dominante, modelul cultural impunându-le să lucreze, în timp ce femeile pot avea o carieră, însă recunoaşterea social nu este condiţionată de acest lucru), în viaţa politică, în

ceea ce priveşte educarea copiilor (taţii au în sarcină faptele, iar mamele – sentimentele, emoţiile).

Ultima dimensiune valorică, cea de a cincea, Long Term versus Short Term Orientation, se centrează pe distincţia între a aştepta gratificaţii şi a proiecta acţiuni pe termen lung, respectiv pe termen scurt. Societăţile orientate pe termen scurt sunt centrate pe toleranţă şi respect, împărtăşesc valori şi atitudini care specifică o demarcaţie clară, normativă între bine şi rău, tradiţiile sunt sfinte, acţiunile sunt iniţiate neplanificat. La polul opus, în societăţile orientate pe termen lung, copiii trebuie să înveţe spiritul de economie, binele şi răul sunt definite în funcţie de circumstanţe. Tradiţiile sunt şi ele adaptabile. Teoria Ronald Inglehart privind schimbarea sistemelor valorice

Ronald Inglehart este cel care a propus cea mai influentă teorie a

schimbărilor valorice, teorie menită să explice proliferarea orientărilor valorice către postmaterialism – văzută ca valoare centrală a postmodernităţii. Cele două asumpţii majore pe care Inglehart îşi bazează explicaţia, asumpţii direct relaţionate de piramida trebuinţelor a lui Maslow sunt: Ipoteza rarităţii, ipoteză ce stipulează faptul că preferinţele indivizilor reflectă mediul socio-economic în care aceştia trăiesc. Cei care trăiesc în societăţi bogate vor fi mai puţin preocupaţi de satisfacerea trebuinţelor de nivel inferior, fiind direcţionaţi mai degrabă către auto-realizare şi auto-exprimare. Orientările lor valorice vor fi prin urmare de tip post-materialist. Ipoteza socializării asumă faptul că orientările de valoare vor depinde pregnant de condiţiile de viaţă pe care indivizii le experimentează în perioada copilăriei şi adolescenţei. Astfel pot fi explicate diferenţele inter-generaţionale, determinate de nivelul de bunăstare experimentat în perioada pre-adultă. Inglehart (1971) avea să prognozeze o „revoluţie tăcută” a schimbării orientărilor de valoare dinspre materialism către post-materialism. El era preocupat în principal de implicaţiile din sfera politică a schimbărilor valorice. Orientarea mai redusă către valori post-materialiste în locul celor materialiste urma să se reflecte în suport mai ridicat pentru ideile de stânga, în participare politică mai redusă, interes mai mare pentru participarea civică, preocupări ecologiste etc.

2. Tipurile comportamentale şi contribuţia lor potenţială la starea de coeziune economică şi socială.

Identificarea tipurilor comportamentale ale grupurilor de indivizi este

foarte utiliă atât din punct de vedere economic, cât şi politic. Cercetările de marketing acordă o importanţă deosebită cunoaşterii profilului comportamental al populaţiei unei regiuni sau a unei ţări, din perspectiva decizeie de achiziţionare a bunurilor de consum. Pe de altă parte partidele politice sunt foarte interesate să cunoască profilurile comportamentale ale cetăţenilor pentru a realiza predicţii privind participarea acestora la procesul electoral, respectiv la viaţa civică şi politică. De bună seamă identificarea profilului comportamental al populaţiei unei ţări/regiuni este foarte importantă pentru cercetătorii din domeniul economic şi social deoarece pe baza acestuia se pot îmbunătăţi radical modelele de studiu utilizate. Dincolo de interesul deosebit al cunoaşterii profiluli comportamental al populaţiei trebuie să remarcăm că imaginea acestuia va fi destul de diferită în funcţie de scopul cercetărilor întreprinse. Mai mult, considerăm necesar să facem observaţia că, în general, imaginea profilului comportamental al consumatorilor de bunuri de consum este mai apropiată de starea reală decât aceea a abordărilor sociale sau politice. Din acest motiv începem descrierea tipurior comportamentale ale consumatorilor, aceasta deoarece oamnenii vorbesc mai relaxat, iar uneori cu plăcere, despre tabieturile lor de consum, decât despre participarea lor la viaţa civică, iar uneori au reţineri în a-şi exprima deschis opţiunile politice. Totuşi, descrierea profilului comportamental al consumatorului trebuie să fie suficient de independentă de anumite clase de bunuri de consum şi de tabieturi astfel încât să se ofere o oarecare stabilitate a acestui profil în raport cu dinamica foarte accentuată a schimbării peisajului pieţei bunurilor de consum. Din acest motiv, studiile de marketing dedicate acestui subiect pun accent în primul rând pe relevarea valorilor culturale ale consumatorilor, deoarece aceste valori definesc stilurile de viaţă şi implicit obiceiurile de consum. Cercetările actuale de marketing se concentrează pe identificarea a cinci sau şapte tipuri comportamentale pe care le corelează cu o piramidă a lui Maslow cu 5 sau 6 nivele. Aceste tiupuri comportamentale sunt grupate în trei grupuri atitudinale:

I. CONSTRÂNS: 1. Săracul resemnat 2. Săracul răzbătător

II. MAJORITATEA MIJLOCIE 3. Curentul principal 4. Aspirantul 5. Omul de succes

III. INOVATOR 6. Tranziţional 7. Reformator.

Aceste grupuri tipologice au următoarele caracteristici: 1. Săracul resemnat este:

bătrân; sărac; slab educat; nesigur; acceptator pasiv; adept al valorilor tradiţionale legate de: religie, rolul femeii, hrană

etc. 2. Săracul răzbătător este:

tânăr; sărac; cu o gândire modernă; activ; materialist; insatisfăcut; dezorganizat.

3. Curentul principal (majoritatea opiniei publice) este:

un pic mai în vârstă decât media; cu venituri medii; cu educaţie medie; îngrijorat; conformist; îi place să se potrivescă cu curentul de opinie; adept al valorilor tradiţionale legate de: religie, familie,

patriotism etc.

4. Aspirantul este: mai tânăr; cu venituri peste medie; cu educaţie peste medie; ambiţios; căutător de statut social: cu gândire modernă; preocupat de stil.

5. Omul de succes este:

cu o educaţie rezonabilă; cu venituri mari; manager, administrator, om de afaceri; competitiv; satisfăcut; orientat spre progres; conservator în atitudini; adept al valorilor tradiţionale.

6. Tranzaţionalul este :

tânăr; necăsătorit; bine educat; student, inginer, teolog; impulsiv; non-convenţional; activ; liberal; hedonist;

7. Reformatorul este :

cu educaţie înaltă ; cu venituri medii sau mari ; de formaţie tehnică/profesională; realizat prin forţe proprii; progresist; demn de încredere; independent; singular în menifestările de protest; raţional;

educator; “sacralist”;

În proictarea chestionarului nostru am căutat să ţinem cont atât de

acete ipare comportamentale menţionate anterior cât şi de metodologia de studiu utilizată în cadrul U.E. în legătură cu stările atitudinale ale populaţiei, pentru a putea avea o bază de comparaţie la nivel european. 3. Construirea metodologiei de derulare a anchetei de teren

Obiectivul cercetării Scopul acestei anchete pe bază de chestionar este de a identifica structura tipurilor comportamentale pentru populaţia României. Sondajul va fi reprezentativ la nivel naţional pentru populaţia de 18 ani şi peste a României. Metoda utilizată Pentru colectarea informaţiilor va fi utilizat un chestionar standardizat (Anexa A). Interviurile face to face se vor desfăşurat la nivel de gospodărie. Principalele dimensiuni abordate în cadrul chestionarului sunt prezentate în tabelul de mai jos: DIMENSIUNI ANALIZATE

INDICATORI DE MONITORIZARE UTILIZAŢI

FAMILIE ŞI BUNĂSTARE

Importanţa acordată principalelor aspecte care definesc viaţa de familie, viaţa socială şi viaţa profesională a unei persoane. Tipologia familiei. Numărul de copii cu vârste între 0 şi 18 ani. Numărul de persoane din gospodărie. Atitudini faţă de rolul bărbaţilor şi femeilor în cadrul familiei. Respectarea tradiţiilor şi valorilor familiale. Satisfacţia faţa de modul în care viaţa respondentului a evoluat până la momentul anchetei.

Satisfacţia faţă de situaţia materială deţinută de respondent. Evaluarea stării de sănătate a respondentului. Evaluarea situaţiei locative a respondentului.

PARTICIPARE CIVICĂ ŞI SOCIALĂ

Importanţa acordată principalelor aspecte care definesc participarea civică şi participarea socială. Exprimarea acordului faţă de o serie de enunţuri extrase din cultura populară, exprimând valori care definesc viaţa socială şi participare civică. Exprimarea încrederii faţă de o serie de instituţii internaţionale şi naţionale. Implicarea în activităţi menite a îmbunătăţi situaţia economică şi socială a comunităţii lor în particular, sau a ţării lor în general.

PARTICIPARE PE PIAŢA MUNCII

Identificarea statutului ocupaţional al respondentului. Tipologia funcţiei ocupate de respondent. Nivelul de studii cerut pentru funcţia ocupată. Principalul sector de activitate al instituţiei unde lucrează respondentul. Exprimarea măsurii în care o serie de afirmaţii referitoare la locul de muncă li se potrivesc sau nu respondenţilor. Identificarea principalului motiv pentru care respondenţii au un loc de muncă la momentul realizării anchetei. Identificarea principalului motiv pentru care respondenţii NU au un loc de muncă la momentul realizării anchetei. Exprimarea dorinţei de a avea sau nu un loc de muncă. Motivarea acestei dorinţe. Numirea unor aspecte considerate a fi importante la locul de muncă de către respondenţii care nu au un loc de muncă în prezent. Valoarea salariului net pe care respondenţii consideră că îl merită ţinând cont de pregătirea lor profesională. Valoarea salariului net pe care respondenţii consideră că îl merită neţinând cont de pregătirea

lor profesională. Rolul educaţiei în influenţarea parcursului vieţii unei persoane.

VARIABILE SOCIO DEMOGRAFICE

Sex Vârsta în ani împliniţi a respondentului Statut marital Etnie Domiciliul (urban/rural) Judeţul Ultima şcoală absolvită de respondent Ultima şcoală absolvită de soţul/soţia/partenerul/partenera respondentului/ei Statutul ocupaţional al respondentului Statutul ocupaţional al soţului/soţiei/partenerului/partenerei respondentului/ei Principalul aducător de venit în familie Venitul net al familiei în luna precedentă

4. Verificarea chestionarului În această etapă ne-am propus să verificăm claritatea formulării întrebărilor şi modul în care potenţialiii subiecţi ai investigaţiei percep demersul nostru cognitiv. Pentru aceasta am încercat să identificăm repondenţi din toate grupele de vârstă şi ocupaţionale prevăzute în proiectul de structură a eşantionului naţional. În urma testării chestionarului au fost identificate următoarele probleme legate de modul înţelegere a întrebărilor, respectiv reacţia atitudinală a subiecţilor investigaţi în raport cu aşteptările echipei de cercetare:

La întrebarea 5, varianta c) ar fi necesară reformularea enunţului în sensul simplificării.

Întrebarea 6, varainta d) poate crea confuzii în raport cu legislaţia privind ocrotirea minorilor.

Situaţie similară la întrebarea 7, varianta d. Întrebarea 9, varianta d) necesită precizări suplimentare în timpul

sondajului de opinie. S-a observat o anumită ezitare la întrebarea 13, ceea ce indică

necesitartea reformulării enunţului acesteia, în sensul evitării situaţiilor jenante în relaţia agent de sondaj – subiect investigat.

Întrebarea 16 este percepută ca prea lungă (cu prea multe variante de răspuns); se impune revizuirea acesteia pentru a o simplifica.

Întrebarea 19, varianta i) necesită precizări suplimentare în vederea lămuririi subiecţilor cu sensul acesteia.

Întrebarea 24 privind atitudinea faţă de locul de muncă este prea detaliată, provocând suspiciuni şi ezitări din partea repondenţilor.

Întrebările 30 şi 31 privind veniturile subiecţilor ridică probleme în sensul evitării răspunsului real, sau a apariţiei unor suspiciuni.

O reacţie similară apare şi la întrebarea D12, ceea ce ne sugerează o restructurare a acestor întrebări cu variante de răspuns pe trepte de venituri.

Anexa A SECŢIUNEA I: FAMILIE ŞI BUNĂSTARE Q_1. Vă rugăm să ne spuneţi cât de importante sunt următoarele lucruri din viaţa Dvs……

Operator! Un singur răspuns pe linie!

Foarte important

Destul de important

Puţin important

Deloc important

NS/NR

Familia 1 2 3 4 88 Locul de muncă 1 2 3 4 88 Relaţiile cu prietenii 1 2 3 4 88 Viaţa social-culturală a comunităţii în care locuiţi 1 2 3 4 88

Viaţa religioasă a comunităţii în care locuiţi 1 2 3 4 88

Viaţa politică a comunităţii în care locuiţi 1 2 3 4 88

Mamă+Tată + copil (copii) 1Tată + copil (copii) 2Mamă + copil (copii) 3Mamă+Tată + copil (copii) + Bunici 4

Q_2. Care este componenţa familiei Dvs.?

Altă situaţie. | | | Q_3. Numărul de copii cu vârsta între 0-18 ani din familia Dvs. este... a. cu vârsta între 0 şi 2 ani |__|__| copii

b. cu vârsta între 3 şi 5 ani |__|__| copii => b.1. din care înscrişi la grădiniţă |__|__| copii => c.1. din care înscrişi la grădiniţă |__|__| copii c. cu vârsta de 6 ani |__|__| copii => c.2. din care înscrişi la şcoală |__|__| copii => d.1. din care înscrişi la grădiniţă |__|__| copii d. cu vârsta de 7 ani |__|__| copii => d.2. din care înscrişi la şcoală |__|__| copii

e. cu vârsta între 8 şi 10 ani |__|__| copii f. cu vârsta de 11 ani |__|__| copii g. . cu vârsta peste 11 ani |__|__| copii Q_4. Din câte persoane este formată gospodăria Dvs.? |__|__|

Q_5. Vă voi citi câteva afirmaţii despre femei şi bărbaţi şi despre rolul lor în cadrul familiei. Vă rog să specificaţi măsura în care sunteţi de acord sau nu cu fiecare dintre acestea. Operator! Un singur răspuns pe linie!

Acord total

Acord parţial

Dezacord parţial

Dezacord total

NS/NR

a. O femeie ar trebui să fie pregătită să renunţe la locul de muncă pentru a-şi îngriji familia1.

1 2 3 4

88

b. Bărbaţii ar trebui să împartă treburile gospodăreşti cu femeia. 1 2 3 4 88

c. Atunci când există o criză a locurilor de muncă pe piaţa muncii, bărbaţilor ar trebui să li se acorde prioritate în ocuparea unui loc de muncă.

1 2 3 4

88

d. Soţul trebuie să fie principalul aducător de venit în familie. 1 2 3 4 88

e. Femeile ar trebui să aibă un loc de muncă numai până la naşterea primului copil.

1 2 3 4 88

f. O femeie care stă acasă şi îşi îngrijeşte familia este la fel de împlinită ca una care are un loc de muncă.

1 2 3 4

88

g. Faptul că o femeia are serviciu are efecte negative asupra creşterii şi educării copiilor.

1 2 3 4 88

h. În familie, mama este principala persoană responsabilă de creşterea şi îngrijirea copilului.

1 2 3 4 88

1 „familie” în sensul mai degrabă de familie nucleară, decât de familie extinsă

Q_6. Vă rog să specificaţi măsura în care sunteţi de acord cu situaţia în care o FEMEIE…. Operator! Un singur răspuns pe linie!

Acord total

Acord parţial

Dezacord parţial

Dezacord total

NS/NR

a. … ar alege să trăiască cu un partener, fără a fi căsătorită legal cu el.

1 2 3 4

88

b. … ar avea copiii fără să fi fost vreodată căsătorită. 1 2 3 4

88 c. … ar munci opt ore pe zi,

având copii cu vârste sub 3 ani în îngrijire.

1 2 3 4

88

d. … ar deveni mamă înainte să împlinească 18 ani. 1 2 3 4

88

Q_7. Vă rog să specificaţi măsura în care sunteţi de acord cu situaţia în care un BĂRBAT…. Operator! Un singur răspuns pe linie!

Acord total

Acord parţial

Dezacord parţial

Dezacord total

NS/NR

a. … ar alege să trăiască cu o parteneră, fără a fi căsătorit legal cu ea.

1 2 3 4

88

b. … ar avea copiii fără să fi fost vreodată căsătorit. 1 2 3 4

88 c. … ar munci opt ore pe zi, având

copii cu vârste sub 3 ani în îngrijire.

1 2 3 4

88

d. … ar deveni tată înainte să împlinească 18 ani. 1 2 3 4

88

Q_8. În familia Dvs. cât de importante sunt următoarele evenimente Operator! Un singur răspuns pe linie!

Foarte important Important Puţin

important Lipsit de

importanţă

NS/NR

a. … aniversările membrilor familiei. 1 2 3 4 88

b. … reunirea familiei la marile sărbători religioase

1 2 3 4

88

( Crăciun, Paşte).

c. …. reunirea familiei la principalele evenimente din viaţa unui membru al familie (căsătorie, naşterea unui copil, etc.).

1 2 3 4

88

d. … mersul la biserică în zilele de sărbătoare.

1 2 3 4 88

Q_9. Cât de important este pentru Dvs. să Operator! Un singur răspuns pe linie!

Foarte important Important Puţin

importantLipsit de

importanţă

NS/NR

a. … vă ajutaţi părinţii. 1 2 3 4 88 b. … vă respectaţi părinţii. 1 2 3 4 88 c. … respectaţi tradiţiile

familiei. 1 2 3 4 88

d. … transmiteţi copiilor Dvs. valorile şi tradiţiile familiei.

1 2 3 4

88

Q_10. Cât de satisfăcut(ă) sunteţi de modul în care viaţa Dvs. a evoluat până în acest moment? Extrem de nesatisfăcut(ă)

Extrem de satisfăcut(ă) NS/NR

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 88 Q_11 .Cât de satisfăcut(ă) sunteţi de situaţia materială pe care o aveţi în acest moment? Extrem de nesatisfăcut(ă)

Extrem de satisfăcut(ă) NS/NR

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 88

Q_ 12. Cum consideraţi că este starea Dvs. de sănătate, în general? 1. Foarte bună 4. Proastă 2. Bună 5. Foarte proastă 3. Nici bună, nici proastă 88. NS/NR Q_13. În activităţile zilnice, sunteţi împiedicat în vreun fel de vreo afecţiune, dizabilitate, infirmitate sau probleme de sănătate mentală? 1. Da, în mare măsură 4. Nu 2. Da, intr-o oarecare măsură

88. NS/NR

Locuinţă în proprietate personală 1Locuinţă cu chirie, proprietate a statului 2Chiriaş în locuinţă proprietate privată 3Nu am locuinţă, stau împreună cu familia la părinţi 4

Q_14 . Care este situaţia locuinţei Dvs.?

Altă situaţie. Care? |__|__|

Q_15 . Cât de mulţumit sunteţi de locuinţa Dvs. ţinând cont de: Un singur răspuns pe fiecare linie.

Foarte mulţumit Mulţumit

Nici mulţumit, nici

nemulţumit Nemulţumit Foarte

nemulţumit

a. Numărul de camere 1 2 3 4 5 b. Suprafaţa camerelor de

locuit 1 2 3 4 5

c. Suprafaţa dependinţelor (bucătărie, baie, cămară, debara)

1 2 3 4 5

d. Diferite instalaţii interioare (de apă, electrice, etc.)

1 2 3 4 5

SECŢIUNEA II: PARTICIPARE CIVICĂ ŞI SOCIALĂ Q16. Cât de important este pentru dvs. să:

Pentru mine este important să… Operator! Un singur răspuns pe linie!

Foarte important Important Puţin

importantLipsit de

importanţă

NS/NR

a. Păstrez curat mediul înconjurător 1 2 3 4 88

b. Particip la îngrijirea naturii 1 2 3 4 88

c. Ajut oameni cunoscuţi mie (prieteni, vecini) 1 2 3 4 88

d. Ajut oameni pe care nu îi cunosc 1 2 3 4 88

e. Oamenii să fie trataţi în mod egal 1 2 3 4 88

f. Să nu judec oamenii după aparenţe 1 2 3 4 88

g. Să nu fiu indiferent faţă de suferinţa celor din jur

1 2 3 4 88

h. Iau singur deciziile în viaţă, fără a cere sfatul altor persoane

1 2 3 4 88

i. Să îmi păstrez prieteniile vechi 1 2 3 4 88

j. Să pot să ajut oamenii care îmi solicită ajutorul

1 2 3 4 88

k. Să duc la îndeplinire angajamentele luate 1 2 3 4 88

l. Să mă pot baza pe sfatul altor oameni atunci când trebuie să iau o decizie

1 2 3 4 88

m. Să fac multe lucruri diferite în viaţă 1 2 3 4 88

n. Să fiu la curent cu tot ce este nou şi să fiu în pas cu moda

1 2 3 4 88

o. Să am parte de surprize şi provocări noi în viaţă

1 2 3 4 88

p. Să mă distrez în timpul liber ori de câte ori am ocazia

1 2 3 4 88

q. Să mă întâlnesc cu prietenii sau cu rudele în timpul liber

1 2 3 4 88

r. Să petrec timpul liber în afara casei 1 2 3 4 88

s. Să am succes în tot ceea ce îmi propun să realizez în viaţa de zi

1 2 3 4 88

cu zi t. Să se bazeze oamenii

pe judecata mea şi să-mi ceară sfaturi

1 2 3 4 88

u. Să ţină cont oamenii de sfaturile mele 1 2 3 4 88

v. Să fiu mereu bine văzut de oamenii care mă cunosc

1 2 3 4 88

w. Să trăiesc într-un mediu sigur şi liniştit 1 2 3 4 88

x. Să evit implicarea în orice situaţie care mi-ar putea pune în pericol siguranţa

1 2 3 4 88

y. Să mă comport corespunzător regulilor din comunitatea din care fac parte

1 2 3 4 88

z. Să evit să fac lucruri despre care cei din jurul meu ar spune că sunt greşite

1 2 3 4 88

aa. Să fac parte dintr-un grup care nu este discriminat sau dezavantajat

1 2 3 4 88

bb. Să nu-i dezamăgesc pe cei la care ţin 1 2 3 4 88

cc. Să urmez obiceiurile şi tradiţiile în spiritul cărora am fost educat

1 2 3 4 88

dd. Să transmit şi celorlalţi tradiţiile şi obiceiurile mele

1 2 3 4 88

ee. Să nu-mi doresc mai mult decât au cei din jurul meu

1 2 3 4 88

ff. Să respect părinţii şi pe cei mai bătrâni decât mine, chiar dacă nu sunt întotdeauna de acord cu ei

1 2 3 4 88

gg. Să respect oamenii din jurul meu, indiferent dacă îmi sunt sau nu

1 2 3 4 88

cunoscuţi hh. Să mă revanşez faţă de

cei care mi-au oferit un sprijin atunci când am avut nevoie

1 2 3 4 88

ii. Să urmăresc evoluţia situaţiei economice din ţară

1 2 3 4 88

jj. Să urmăresc modul în care parlamentul îşi face datoria

1 2 3 4 88

kk. Să urmăresc activitatea politicienilor şi a partidelor politice din ţară

1 2 3 4 88

ll. Să urmăresc activitatea guvernului României 1 2 3 4 88

mm. Să urmăresc activitatea preşedintelui României

1 2 3 4 88

nn. Să urmăresc activitatea autorităţilor locale (primar, prefect, consiliu local, etc.)

1 2 3 4 88

Q17. În ce măsură sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii: Operator! Un singur răspuns pe linie!

Acord total

Acord parţial

Dezacord parţial

Dezacord total NS/NR

a. Este loc pentru toată lumea sub soare 1 2 3 4 88

b. În viaţă, scopul scuză mijloacele 1 2 3 4 88

c. Ce ţie nu-ţi place, altuia nu face 1 2 3 4 88

d. Înainte de a porunci învaţă a te supune. 1 2 3 4 88

e. Totdeauna desfătarea are soră întristarea. 1 2 3 4 88

f. Îndoaie-te ca trestia şi vântul nu te va rupe. 1 2 3 4 88

g. Nu e bun ce e bun, ci e bun ce-mi place mie. 1 2 3 4 88

h. Prietenul vechi e ca vinul: cu cât e mai vechi, cu atât e mai bun.

1 2 3 4 88

i. Toţi se plâng de bani, dar de minte nimeni. 1 2 3 4 88

j. A face un bine înseamnă a-ţi bate cuie în talpă.

1 2 3 4 88

Q18. Vă rog să îmi spuneţi, în ce măsură aveţi încredere în fiecare dintre instituţiile pe care vi le voi citi: Operator! Un singur răspuns pe linie! În foarte

mare măsură

În mare măsură

În mică măsură

În foarte mică măsură/ deloc

NS/NR

a. Parlamentul României 1 2 3 4 88

b. Sistemul de justiţie 1 2 3 4 88

c. Poliţie 1 2 3 4 88 d. Politicieni 1 2 3 4 88 e. Partide politice 1 2 3 4 88 f. Parlamentul

european 1 2 3 4 88

g. Naţiunile unite (ONU) 1 2 3 4 88

h. Primăria localităţii în care domiciliez

1 2 3 4 88

i. Sistemul medical din localitatea dvs.

1 2 3 4 88

j. Sistemul educaţional din localitatea dvs.

1 2 3 4 88

Q19. Există diferite căi prin care oamenii pot încerca să îmbunătăţească situaţia din România. În ultimele 12 luni, dvs. personal…?

În ultimele 12 luni, dvs. personal…? Da Nu NS/NR

a. Aţi contactat un politician, un reprezentant al guvernului sau un reprezentant al autorităţilor locale (primar, vice-primar, consilieri)?

1 2 88

b. Aţi activat într-un partid politic sau într-un grup de acţiune civică?

1 2 88

c. Aţi activat într-o organizaţie de caritate sau voluntară? 1 2 88

d. Aţi ajutat activ alţi oameni în afara organizaţiilor de voluntariat?

1 2 88

e. Aţi sprijinit acţiuni organizate de vecinii dvs. în zona în care locuiţi?

1 2 88

f. Aţi purtat insigne sau împărţit fluturaşi de campanie? 1 2 88

g. Aţi semnat o petiţie? 1 2 88 h. Aţi participat la o demonstraţie publică sau un miting legale?

1 2 88

i. Aţi boicotat (aţi refuzat să cumpăraţi şi utilizaţi) anumite produse?

1 2 88

SECŢIUNEA II PARTICIPARE PE PIAŢA MUNCII

Da, cu forme legale (carte de muncă, contract de prestări servicii, 1Dă, fără forme legale 2

=>Continuaţi

Lucrez doar ocazional/ cu ziua 3Nu lucrez 4

Q20. În prezent dvs. lucraţi?

Lucrez în gospodăria proprie 5

=> Treceţi la Q26

...conducere 1 Q21. În prezent ocupaţi o funcţie

de...?:

...execuţie (primiţi sarcini de serviciu de la alte persoane)

2

studii superioare 1 studii medii 2

Q22. De ce studii aveţi nevoie pentru postul pe care îl ocupaţi în prezent? şcoala generală 3 Q23. Care este sectorul principal de activitate al instituţiei în care lucraţi în prezent? Un singur răspuns. agricultură, vânătoare şi silvicultură 1 transport, depozitare şi comunicaţii 9 pescuit şi piscicultură 2 intermedieri financiare 10 industrie extractivă 3 tranzacţii imobiliare şi alte servicii 11 industrie prelucrătoare 4 administraţie publică şi apărare 12 energie electrică şi termică, gaze şi apă 5 învăţământ 13

construcţii 6 sănătate şi asistenţă socială 14

comerţ 7 alte activităţi ale economiei naţionale

15

hoteluri şi restaurante 8

Q24. Acum vă voi citi câteva afirmaţii pe care unii oameni le fac despre locul de muncă. Vă rog să-mi spuneţi pentru fiecare dintre acestea în ce măsură vi se potriveşte sau nu? Operator! Un singur răspuns pe linie! În foarte

mare măsură

În mare

măsură

În mică măsură

În foarte mică măsură/ deloc

NS/NR

a. Actualul loc de muncă reprezintă cel mai important lucru din viaţa mea.

1 2 3 4 88

b. Muncesc mult, dar nu sacrific timpul meu liber pentru a-mi îndeplini responsabilităţile de serviciu.

1 2 3 4 88

c. Locul de muncă actual este doar un loc unde vin, mă achit de responsabilităţi şi de unde plec acasă

1 2 3 4 88

d. Pentru mine este deosebit de important să plec după o zi de muncă având conştiinţa lucrului bine făcut.

1 2 3 4 88

e. Lucrez bine indiferent dacă sunt sau nu controlat de şeful meu ierarhic

1 2 3 4 88

f. Atunci când nu primesc de lucru, îmi ocup timpul cu activităţi ce privesc interesele mele personale (navighez pe internet, citesc etc.).

1 2 3 4 88

g. Se întâmplă să amân îndeplinirea unor sarcini de serviciu pentru a mă ocupa de unele interese personale.

1 2 3 4 88

h. Colegii şi superiorii mei mă apreciază pentru că îmi fac bine treaba la locul de muncă.

1 2 3 4 88

i. Îmi place să mă implic în cât mai multe proiecte, chiar dacă acest lucru înseamnă un program mai încărcat.

1 2 3 4 88

j. Chiar dacă uneori nu mi se 1 2 3 4 88

trasează responsabilităţi, identific problemele rămase nerezolvate şi mă ocup de ele înainte să mi se spună.

k. Îmi place să depun eforturi pentru a obţine performanţe în îndeplinirea responsabilităţilor, chiar dacă aceasta îmi afectează timpul meu liber.

1 2 3 4 88

l. Colegii şi superiorii îmi cer sfaturi atunci când întâmpină dificultăţi la locul de muncă.

1 2 3 4 88

m. Sunt preocupat mai mult de succesul personal decât de succesul întregii echipe din care fac parte la locul de muncă.

1 2 3 4 88

n. Mă ofer să-mi ajut colegii atunci când observ că aceştia au nevoie de ajutor.

1 2 3 4 88

o. Succesul meu la locul de muncă se datorează şi colegilor cu care lucrez.

1 2 3 4 88

p. Dacă un coleg de serviciu este nedreptăţit, intervin pentru a-l susţine.

1 2 3 4 88

q. Prefer să îndeplinesc sarcini rutiniere la locul de muncă. 1 2 3 4 88

r. Prefer să primesc sarcini noi, provocatoare şi nerutiniere la locul de muncă.

1 2 3 4 88

s. Consider că este bine să respecţi ierarhia la locul de muncă.

1 2 3 4 88

t. Atunci când mi se trasează o sarcină o respect indiferent dacă sunt sau nu de acord cu ea.

1 2 3 4 88

Pentru a-mi câştiga existenţa. 1 Pentru a spori venitul familiei mele astfel încât să avem un trai decent. 2

Pentru a returna un împrumut. 3 Pentru a avea banii mei de buzunar. 4 Pentru a economisi bani. 5

Q25. Care este motivul principal pentru care aveţi un loc de muncă plătit în prezent? Un singur răspuns

Pentru a-mi pune în practică cunoştinţele şi abilităţile. 6

Pentru că este importantă pentru mine cariera profesională. 7 Pentru a-mi spori relaţiile. 8 Pentru a fi de folos societăţii în care trăiesc. 9 Pentru că am destul timp pentru a munci. 10 Pentru că locul unde lucrez reprezintă o afacere de familie. 11 Pentru că a munci este ceva normal pentru orice om. 12 Altul. Care_______________________________ |__|__|

Operator! Întrebările Q26-Q29 se adresează doar celor care au ales variantele de răspuns 3, 4 sau 5 la întrebarea Q20

Am grijă de copii/nepoţi şi nu am timp pentru un loc de muncă. 1 Nu reuşesc să-mi găsesc un loc de muncă potrivit mie. 2 Îngrijirea casei nu-mi lasă timp pentru un loc de muncă. 3 Nu pot lucra din cauza problemelor de sănătate. 4 Soţul/soţia sau copiii mei nu vor ca eu să lucrez. 5 Trebuie să am grijă de părinţii mei sau de alţi membri ai familiei care sunt bolnavi. 6

Am o situaţie financiară bună şi nu am nevoie de un loc de muncă. 7 Sunt prea în vârstă pentru a munci. 8 În prezent studiez. 9 Sunt insuficient calificat/nu am suficiente studii pentru a-mi găsi un loc de muncă cu carte de muncă. 10

Nu-mi place să muncesc. 11

Q26. Care este motivul principal pentru care NU aveţi un loc de muncă în prezent? Răspuns unic.

Altul. Care______________________. |__|__|

Da 1 => Treceţi la Q30

Q27. În prezent, doriţi să vă găsiţi un loc de muncă?

Nu 2 => Continuaţi

Nu cred că m-aş putea (re)integra într-un colectiv. 1 Nu am încredere că aş face faţă cerinţelor unui loc de muncă. 2

Pregătirea mea nu se mai cere pe piaţa muncii. 3 Am probleme de sănătate. 4 Sunt prea în vârstă. 5 Am venituri suficient de mari şi nu trebuie să muncesc pentru a spori venitul familiei mele. 6

Nu am suficiente studii ca să mă pot angaja. 7 Doresc să-mi finalizez studiile mai întâi. 8 Trebuie să stau acasă cu copii. 9

Q28. Care este principalul motiv pentru care NU DORIŢI să vă găsiţi un loc de muncă? Un singur răspuns!

Din alt motiv, care? ___________________________________

|__|__|

Q29. Dacă aţi decide totuşi să acceptaţi un Foarte Importan Puţin Deloc

loc de muncă, pe care dintre următoarele aspecte legate de o posibilă slujbă le-aţi considera a fi importante?

important

t important

important

a. să existe perspective de promovare. 1 2 3 4 b. să existe programe de formare/trening. 1 2 3 4 c. să fie un loc de muncă de stabil. 1 2 3 4 d. să corespundă calificărilor mele

profesionale. 1 2 3 4

e. să existe un bun mediu relaţional la locul de muncă (relaţii cu colegii, cu şefii). 1 2 3 4

f. să am destul timp liber pentru mine şi familie. 1 2 3 4

g. să am un program de lucru flexibil. 1 2 3 4 h. să am un salariu care să-mi permită un

trai decent. 1 2 3 4

i. să fiu angajat cu forme legale ca să am acces la fondul de pensii, asigurări de sănătate, indemnizaţie de şomaj.

1 2 3 4

j. să am un salariu mare. Operator! Întrebările Q30 şi Q31 se adresează tuturor respondenţilor! Q30. Care este salariul net (în mână) pe care consideraţi că îl meritaţi dacă vă gândiţi la pregătirea dvs. profesională, indiferent dacă aveţi sau nu un loc de muncă în prezent şi indiferent dacă vă doriţi sau nu un loc de muncă? |__|__|__|__|__| RON 88. nu contează salariul Q31. Care este salariul net (în mână) pentru care vi l-aţi dori, dacă nu aţi ţine cont de pregătirea dvs. profesională, indiferent dacă aveţi sau nu un loc de muncă în prezent şi indiferent dacă vă doriţi sau nu un loc de muncă? |__|__|__|__|__| RON 88. nu contează salariul

Q_32. Vă voi citi câteva afirmaţii despre rolul educaţiei în influenţarea parcursului vieţii unei persoane. Vă rog să specificaţi măsura în care sunteţi de acord sau nu cu fiecare dintre acestea. Operator! Un singur răspuns pe linie!

Acord total

Acord parţial

Dezacord parţial

Dezacord total

NS/NR

a. Cine are carte, are parte. 1 2 3 4 88 b. Pot învăţa ceva nou chiar şi la

bătrâneţe. 1 2 3 4 88

c. Dacă aş fi în situaţia de a nu-mi găsi un loc de muncă pe piaţa muncii, aş fi dispus să mă recalific indiferent de vârstă.

1 2 3 4

88

d. Consider că fără o pregătire educaţională solidă nu poţi reuşi în viaţă.

1 2 3 4

88

e. Pentru mine este important să fiu la curent cu tot ce este nou în domeniul meu de activitate.

1 2 3 4

88

f. Viaţa profesională este mai importantă decât viaţa de familie. 1 2 3 4

88

Q_33. Vă rugăm să apreciaţi cât de bune sunt abilităţile Dvs. cu referire la Operator! Un singur răspuns pe linie!

Foarte bune Bune Slabe Foarte

slabe

Lipsesc în

totalitate

a. ….utilizarea calculatorului. 1 2 4 5 b. ….utilizarea internetului. 1 2 4 5 c. ….limbile străine. 1 2 4 5 VARIABILE SOCIO-DEMOGRAFICE D1. Sexul Masculin 1 Feminin 2 D2. Ce vârstă aveţi? |__|__| ani împliniţi

Căsătorit 1 Divorţat (despărţit) 4Necăsătorit 2 Văduv 5

D3. Statut marital:

Uniune 3 D4. Etnia: Română 1 Rromă 3

Maghiară 2 Alta, care? 4 D5. Domiciliul Urban 1 rural 2 D6. Judeţul ……………………………. D7. Ultima scoală absolvită cu o diplomă de Dvs.? Un singur răspuns

Fără şcoală 1 Liceu industrial, agricol sau de alte specialităţi 6

Şcoala primară (4 clase) 2 Studii postliceale/şcoală de maiştri/tehnică de specialitate 7

Gimnaziu (7, 8, 10 clase) 3 Studii superioare (facultate) 8

Şcoală de ucenici / de arte şi meserii / şcoală profesională 4 Studii postuniversitare (masterat,

doctorat) 9

Liceu teoretic 5 D8. Ultima scoală absolvită cu o diplomă de soţul/soţia/partenerul/partenera Dvs? Un singur răspuns

Fără şcoală 1 Liceu industrial, agricol sau de alte specialităţi 6

Şcoala primară (4 clase) 2 Studii postliceale/şcoală de maiştri/tehnică de specialitate 7

Gimnaziu (7, 8, 10 clase) 3 Studii superioare (facultate) 8 Şcoală de ucenici / de arte şi meserii / şcoală profesională 4 Studii postuniversitare (masterat,

doctorat) 9

Liceu teoretic 5 Nu este cazul (pentru cei care nu au soţ/soţie/partener/parteneră 10

D9. Statutul Dvs. ocupaţional? Un singur răspuns Salariat/angajat cu timp integral de lucru 1 Pensionar/ă 8

Salariat/angajat cu timp parţial de lucru

2 Casnic/ă ( prestează numai munci în gospodărie, are grijă de persoanele dependente neprimind o prestaţie socială pentru acest lucru)

9

Liber profesionişti, mici întreprinzători şi patroni 3 Concediul de creştere a copilului 10

Elev sau student 4 Altă situaţie. Precizaţi 11 Şomer în căutarea unui loc de muncă 5

Şomer dorind un loc de muncă, dar fără a face nimic pentru a-l găsi 6

Pensionar pe caz de boală sau persoană cu handicap (care nu munceşte)

7

D10. Statutul Dvs. ocupaţional al soţului/soţiei/partenerului/partenerei Dvs.? Un singur răspuns Salariat/angajat cu timp integral de lucru 1 Pensionar/ă 8

Salariat/angajat cu timp parţial de lucru 2

Casnic/ă ( prestează numai munci în gospodărie, are grijă de persoanele dependente neprimind o prestaţie socială pentru acest lucru)

9

Liber profesionişti, mici întreprinzători şi patroni 3 Concediul de creştere a copilului 10

Elev sau student 4 Altă situaţie. Precizaţi 11

Şomer în căutarea unui loc de muncă 5 Nu este cazul (pentru cei care nu au

soţ/soţie/partener/parteneră) 12

Şomer dorind un loc de muncă, dar fără a face nimic pentru a-l găsi 6

Pensionar pe caz de boală sau persoană cu handicap (care nu munceşte)

7

D11. Cine este principalul aducator de venit in familia Dvs? ( un singur răspuns) 1. eu (subiectul) 3. tata/mama 6. altcineva 2. sot/sotie 4. frate/sora 9. NS/NR D12. Valoarea în RONI a venitului net al familiei dvs. în luna precedentă |__|__|__|__|__|__|RON 98 Niciun un venit 88 NS/NR

Bibliografie: Hofstede, Geert. (1980). Culture's Consequences, International Differences

in Work-Related Values, Beverly Hills: Sage. Hofstede, Geert. (2001). Culture's Consequences, Comparing Values,

Behaviors, Institutions, and Organizations Across Nations, Thousand Oaks: Sage Publications.

Hofstede, Geert. (2002). Dimensionalizing Cultures: The Hofstede Model in Context, published in Online Readings in Psychology and Culture, Editors: Walter J. Lonner, Dale L. Dinnel, Susanna A. Hayes, and David N. Sattler, studiu accesat online la data de 24.11.2009 http://www.ac.wwu.edu/~culture/hofstede.htm.

Inglehart, Ronald, Christian Welzel.( 2005). Cultural Change and Democracy: The Human Development Sequence, New York and Cambridge: Cambridge University Press

Merton, Robert King.(1949). Social theory and social structure; toward the codification of theory and research. Glencoe, Ill.: Free Press.

Parsons, Talcott. (1937). The structure of social action: a study in social

theory with special reference to a group of recent European writers. New York ; London: McGraw-Hill Book Co., Inc

Rokeach, Milton. (1973). The nature of human values. New York: Free Press. Schwartz, Shalom. (2004). Mapping and Interpreting Cultural Differences

around the World, în Vinken ş.a., eds., 2004, p.43-73. Sandu, Dumitru. (1996). Sociologia tranziţiei. Valori şi tipuri sociale în

România, Bucureşti: Editura Staff. Vlăsceanu, Lazăr. (2007). Sociologie şi modernitate. Tranziţii spre

modernitatea reflexivă, Iaşi: Polirom. World/European Values Survey – WVS/EVS, www.europeanvaluesstudy.eu/ European Social Survey – ESS, www.europeansocialsurvey.org