CHEMAREACRĂCIUNULUIFiul lui Dumnezeu a venit Sn

lume înconjurat de sărăcie, s-a născut Intr-un staul de vife„căci nu mal era loc. pentru ei, în ca­sa de oaspeţi" (Luca 2, 7). Sfîn­ta Fecioară Maria L-a înfăşat în scutece modeste In loc de lea­găn L-a pus in ieslea animale­lor. Dumnezeiescul Prunc, venit in lume „pentru noi oamenii şi pentru a noastră mîntuire", este înconjurat de tandreţea inimii Mamei Lui. Sfîntul Iosif, înge- nunchiat în faţa Sa, îi adresea­ză smerite om igii iar mulţimea îngerilor admiră bunătatea lui Dumnezeu faţă de oameni că le-a trimis Mintuitor, Pruncul Iisusi cu suris nevinovat, este a- dorat de păstori, de oamenii B’ tleemuîui care-1 cferă, în de­curgerea even'mentelor, pruncii cetăţii lui David. deveniţi cei dinţii martiri ai Bisericii creşti, ne (ML 2. îf>>. Astfel ne'prezin­tă Sf. Evanghelie naşterea şi mo­mentele din prea ima Fiului lui Dumnezeu care a părăsit slava Şa cerească pentru a trăi cu noi. Toate acestea au umplut de ad­miraţie lumea nevăzută, iar , A- postolul Ioan, sub înrîurirea re­velaţiei divine, â sţsus:' „Cuvîn­tul s-a făcut trup şi s-a sălăşluit. Intre noi şi am văzut slava Lui. slavă ca a Unuia-Născut din Ta. tăi, plin de har si de adevăr'1 (Ioan 1. 14)

, Taina creştinităţii, taina întru­pării e.ste un mister de mare iu­bire. Spre a ne pătrunde adînc de acest mingiitor adevăr, să considerăm mai întîi. cum este Cel ce „S-a poeo-ît din Ceruri pentru noi oamenii şi pentru a noastră mîntuire. Dumnezeu n-a trimis pentru mîntuirea noas­tră pe vreunul din îngerii Săi,

Dr. Irineu Pop BISTRITEANUI..Episcop vicar la ' Arhiepiscopia Ortodoxă a Vadului. Feleacului

şi Clujului■

'(Continuare ln pag* V)

CUVÎNT IN NOAPTEA SFiHTÂ

„Aceasta este porunca Mea: să vă iubiţi unii pe alţii aşa cum v-am iubit şi Eu“. (Io 15. 12). Porunca aceasta nu este peste puterile tale şi nu este departe de tine. . . Dimpotrivă, este foar­te aproape de tine, în inima ta şi în gura ta, ca să o împlineşti. De aceea îţi pun în faţă viaţa si moartea, binele şi răul. Iţi poruncesc să-L iubeşti pe Dom­nul Dumnezeul tău, sâ-I păzeşti poruncile şi legile şi rînduieiiie, ca să trăieşti' şi Domnul să te blnccuvînteze în ţara în care lo­cuieşti. Dar dacă jnima . ta seva abate si nu vei asculta şi te vei

, lăsa amăgit să te închini zeilor străini, vă spun că veţi' pieri şi nu veţi, mai avea zile în ţara in câre locuiţi...- Ţi-am pus în faţă viaţa şi

moartea, binecuvîntarea şi bles­temul. Alege viaţa, ca şă trăieşti tu şi toţi urmaşii tăi (Dt 30, 11—19), căci „Eu sunt Caiea, A- devărul şi Viaţa- (Io 14, 6). ....

Dar iată că Dumnezeu. Mântu­itorul nostru ne-a descoperit bu­nătatea Sa şi iubirea Sa de oa­meni, iar noi nu am făcut nimic care sâ-I fie plăcut, ci El ne-a izbăvit, din mila Sa faţă de noi. <Tt 3. 4—5). •

Doamne, Isuse Cristoase, ne 'Străduim, să facem voia ta, dar cîţi dintre noi "pun mai presus voinţa lor decit voinţa Ta! Fâ-ne pe toţi să înţelegem că dezbina­rea şi vrajba sunt păcate, că ele nu Te mărturisesc pe Tine. Sme- reşte-ne pe pragul peşterii în ca­re Te-ai smerit ca să ne fii iz­vorî tor de pace şi; de împăcare. Dă-ne răbdare şi perseverenţă Sn a lucra pentru instaurarea păcii în inimile noastre; ca pacea din­tru inimi să prisosească-n noi, spre a se revărsa în lumea în,ca­re ne-al aşezat să Ţe mărturi­sim şi să zidim, prin har, o via­ţă precum în cer, aşa şi pe pâ­mînt Amin

George GUTIU.Episcop român unit cu Roma

( © M a l u l $ î C 0 ? .M € t€Aşa cum îl cunoaştem astăzi,

după un veac şi jumătate de cercetări folclorice. colindatul cuprinde datini străvechi, cu for­me fie manifestare extrem de di­verse. de o largă varietate şi ex­presivitate, a căror finalitate este de esenţă mitic-religioasă. E vorba de ritualuri populare de bine-cuvintaie. bazate pe cre­dinţe. idei şi reprezentări reli­gioase despre puterea Cuvîntului,. despre forţa lui mintuitoare şi alinătoare. in rostirea Ia anume momente ale calendarului tradi. ţional. Colindatul este un com­plex de practici ritual-numenale legate de sărbătorirea populară a începutului de an, de cele 12 zi­le dintre Crăciun şi. Bobotează, cuprinzind atit relicve ale unor rituri precreştine, cum sînt cele din formele de colindat avînd în centru măşti animaliere, cît şl cele mai evoluate manifestări de teatru religios. înir-o adevărată revărsare de revelaţii mitico-re- ligioase, dc cîntece rituale stră­vechi, din primele veacuri de creştinism, ce stau alături de pa­lide cîntări ,noi", lipsite de ori­ce fior poetic, toate îndeplinind însă funcţia de urare, de purta­re din casă In casă a bunului augur.

In mentalitatea populară, co­lindătorii sint un fel de mesageri ai Luminii, ai Logosului, preoţi fârâ de odăjdii, .mijlocitorii din-, tre acel ideal visat şi persoana căreia ei îi adresează cîntecul,- translormînd astfel idealul în

realitate", după părerea învăţa­tului Petru Caraman. De altfel, în formele mai vechi de colin­dat, specifice zonelor conservati­ve, colindători sînt numai junii sau copiii ce umblă cu semăna­tul sau piţărăii, îndeplinind anu­mite condiţii rituale, pentru ca demersurile mitico-relieioase ale cetelor să-şi atingă ţinta.

Practicile de colindat sînt. ră­bufniri în plan sacral ale vieţii, concrescute din necesităţi spiri­tuale reale, identiiicabile, care ridică omul în lumea ideală, fee­ric descrisă în repertoriul nos­tru de colinde. Atribuindu»le forţa magică de-a aduce, prin

Ion CUCEU

(Continuare jn ua™ a V-a)

U R A R EFie. ca toţi locuitorii muni­

cipiului Cluj-Napoca să cu­noască bucuria sărbătorilor

tradiţionale şi să aibă parte dc un Crăciun fericit, de un An Nou, cu sănătate şi multe Împliniri.

Primar,Gheorghe FUNAU

1Mi&S s * *

Colindă veche

Crăciun fericit şi de bucurii,

Cold-n deal de răsărita,Ziorel do ziuă.

Ce Domn marc s-o ivitu, Ziorel de ziuă.

De s-aprind ponoarăle

şi horesc izvoarăle?. . .Sus pe Dealul Jderului,

Pc sub geana cerului

Trece Horia, împăratu In lumină-nfăşuratu. . .

Da' nu merge pe pămîntu.

Că merge pe druin de gîndu.

Şi cînd trece peste Ţară Faţa.l dalbă ii foc şi pară.

Ochii sil — cărbune viu —

Cum nr plinge, da* nu ştiu.

Că el n-o-nvăţat să plîngă

Nici genunchii să şi-i frîngă

Tn faţa mai mariloru

un An Nou plin vă urează:

de teama duşmaniloru. . .

Pe Dealu dinspre apusu

Ce Domn mare s-o fost dusu Că prin padini, peste ritu —

Ziorel de ziuă —

Vînt de jele-o coborîtu? .

Ziorel de z iu ă ...

(25 dec. 1941)

Petre BUCŞA

De sfintele sărbători alo Crăciunului, adresăm tu­turor cititorilor şi colabo­ratorilor noştri urarea tra­diţionala:

Sărbători fericite

ş i La m u l f i a n i!

T E L E X• Noiembrie â fost a patra

lună, consecutivă, din acest ari Sn care producţia industrială a înregistrat creşteri — a anunţat domnul Alexandru, Radocea. no­ul preşedinte al Comisiei Naţio» nale pentru Statistică. Sporul înregistrat In industrie compa­rativ cu luna octombrie a fost de 7,6 la sută, dar producţia realizată s-a situat cu 8.6 la sută sub nivelul celei din ace­iaşi lună a anului precedent. Da menţionat, că producţia indus­trială din 11 luni a fost mal mică cu 22,4 la sută faţă de perioada corespunzătoare a anu­lui 1991.

• Purtătorul de cuvînt . al Ministerului Afacerilor Externe, dl. Mircea Geoană a făcut pu­blică hotărîrea comună a minis­terelor de resort român şi un­gar. de deschidere temporară a două noi puncte internaţionale de trecere a frontierei —- la'Sa- lonta ’ (Mehkerek) şi Turnu (Ba- ttonya) pentru zilele de 30—3,1 decembrie 1992 şi 4—5 ianuarie 1993 .între orele 7,00—18.00.

• WIESBADEN. Germania va repatria, la începutnl. anului vi­itor, 500 de tone de deşeuri to­xice ilegal depozitate, primăva­ra trecută în România — a de­clarat lă Wiesba-len, purtătorul de cuvînt al Ministerului Mediu­lui din landul german Hessen, citeţ de France Presse. . ■

Această hotărîre a fost luată de autorităţile federale şi socie­tatea de tratare 8 deşeurilor I.AGA, sub presiunea organiza- • ţiei ecologice Greenpeace .şi la sugestia ministrului mediului din Hessen, a precizat purtătorul de cuvînt - doamna Renate, Gunzen- hauser. ■ ' ■ .

Operaţiunea ar urma să cos­te în jur .de 2 milioane de mărci (1,25 milioane de do'nri), care vor fi furnizaţi de landuri, proporţional cu numărul locui­torilor lor.' Locul de stocare al deşeurilor urmează să fie deter­minat Sn curînd, în cursul unei reuniuni ce se va desfăşura la Bonn. Landul german Hessen s-a oferit deja , să adăpostească ju ­mătate diri întreaga cantitate, a indicat doamna Gunzenhauser. ’ „Este prima oară în istoria in­ternaţională ă deşeurilor cînd un bogat stat industrializat îşi asumă partea sa de responsabi­litate şi Işi recuperează gunoaie- ; le“, a afirmat, cu satisfa'-tie. ex­pertul Greonpeace pentru de­şeuri, Andreas Bernstorfî. '

Următorul număr al zia­rului nostru, apare mărfi 29 decembrie 1992.

Vă stăm la dispoziţie la următoarele numere de telefon: 11.73.71; 12.40.00;

14.22.38; 11.22.86

Cluj. str Poştei nr 20 Tel. 095/11 51 45,11 76 23 Fax: 095/11 24 74

PARTENERUL DVS. DE SPECIALITATEvă oferă următoarele m ărfuri (din stoc) şl serv ic ii:

SSI AT 286,386,486 H Imprimante S digitizere l i plăci antivirus B3 sistem de comunicare prin reţeaua de alimentare/partajare Imprimantă 3 rog. de casă IPC POS H accesorii ES consumabile□ tehnoredactare □ proiectare CAD □ aplicaţii soft profesionale □ tipărire ofset A4 □ cursuri de specialitate.SĂRBĂTORI FERICITE Şl LA MULŢI ANI!

S.I.M. - FILIALA CLUJ Cu prilejul sfintelor sărbători de Iarnă şl a anului nou, derim tutur membrilor • S.I.M. $

FILIALA CLUJ - cît §1 familiilor lor un 3 "CRĂCIUN FERiCiT” $1 "LA MULŢI ANI î" ^

ADEVĂRUL DE CLUJ PAGINA 2

(ABONAMENTUL

W M ff Indcponcten!

Stimafi cititori,Din cauza grevei tipografilor Şi a

sJIrbStorlIor do Iorn3, s n rimau datori ebonaţilorAnoştri cu clndl edţjll sie ziarului 'nostru. *

întrucît abonamentele ! pe luna' Ianuarie sîntpe caleda a fi încheiase, vom! da satis­facţie, abonaţilor noştri fn .luna februarie, pentru care costul abonamentului: va fl mal tettin cit contravaloarea a cinci numere de ziar. ■■■:

Abona|i-vă pe o perloadS cn^mal lungS a anuiuţ t«93.. Costul abonamentului nu se va, modifica, Indiferent de eventualele noi creşteri de preţ ale ziarului, cauzate de majorarea preţului hîrtiei, transportului şt tarifelor tipografice.

Abonamentul pe mai multe tuni este mal , ieftin decît vinzarea cu bucata.

i R A D I O A \

LUNI, 28 decembrie:,0,00 — 8,00 Bună dimineaţa: Actualităţi şi mu­

zică; 10,00.Infoquick;. Iu,05 idealitatea economica: Cît costă o' seară de Anul Nou?: 10,25 Cintece ţi doine populare româneşti: 10,55 La început de săp­tămînă. 11,00 Uadioe.iciciopedia: Mese fastuoase pentru ascultători pretenţioşi; 11,30 Globul muzi­cal; .„Intre sărbători*. Ediţie specială; 12,00 Revis­ta revistelor; 12,10 Muzica secolului nostru; 16,00 Meridiane şi paralele în lumea de azi: Anul poli­tic 1092; 1 fi,£5. Miracolul sunetelor. Kdiţie specială de sărbători; 17,00 Radio fax: Actualităţi, muzică, publicitate; 20,00,'Du-te dorule departe: Muzică populară Ja cerere; 20,30 Cutia-cu cintece- şi gra­iuri: „Moş Crăciun" de B. S. Delavrancea;

MARŢI, 29 decembrie: . . ,

6,00 — 8,00 Bună dimineaţa: Actualităţi’ şi'muzi­că; 10,00 Infoquick; 10,G5 Divertisment muzical; 10,35 Limba noastră: Sărbătorile de'iarnă — cu­vinte, obiceiuri, credinţe; 11,10 Omul şi societatea: Valenţele muncii reflectate in devenirea societăţii de azi ţi de miine: 11,30 Mici piese instrumentale;11.45 Glose lirice; „Trecut-au a n ii . . .” Din poezia clasică romăncască; 12,00 Cercul magic: Antologia aforismului filosofic; 12,30 Pagini din "opere; 16.0?) Pro natura: Poluarea — coşmarul secolului XX ; 16,30 Radio disco rock club; 17,00 Radio fax — Actualităţi şi muzică; 20,00 Du-te dorule departe: Muzică populară la cerere; 20,30 Pasărea măiastră: Înnoirea naşterii anulai;

*

TV. CLUJLUNI, 28 decembrie:8,45 — ‘>,00 Panoramic; 9,00 — 9,45— Emisiune

In limba geimana, 9,45 —: 12,00 Emisiune in limba mag&iarâ; 12jOO — 12,30 Cronica de luni; 12,30 —12.45 Cîntec transilvan; 12,45 — 13,15 Chemarea pămîntului; Casa şi grădina. 13,15 — 13.30 Muzica pentru toţi; 13J0— 14.00 „Timp de antenă". In culisele alegerilor din sepiembrie 1992;

MARŢI. 29 decembrie:8,30 — 9,00 Panoramic; 9,00 — 9,15 Bucuria fru­mosului. De gustibtrs. . . disputandum. Cadouri sau kiteehttri? 0,15 — 10 !0 Anul cultural 1892;

MltKCUKt» 3» decembrie:8,3fc — 8,45 Panoramic; 8,45 — 10.CQ Caleidoscop

’92; :

JO I. 31 decembrie:8,30 — 9,45 Panoramic: 8,45 9,53 : Emisiune în

limba maghiară; 9.53— 10,00 Urare de sfîrşit de an — In limba română.

NOU MAGAZIN DE PRODUSE DIN CARNE

' Ieri, pe Bulevardul Eroilor nr 17 din Cluj-Napoca, s-a . deschis ui» magazin cu prodtire. alimen­tare. In special, cam e, de porc proaspătă şi produse din carne, inclusiv conserve .aparţinînd S. C- Agrocomsuin S. A. Bonţida (fost Iscip Bonţida). Avantajele pentru cumpărători sînt eviden­tei produse proaspete de cea mai bună calitate, cu posibili­tăţi de aprovizionare permanen­tă, in cantităţile dorite, cu o ser­vire exemplară ţi preţuri avan­tajoase, avînd ln vedere faptul că . magazinul, fiind proprietatea producătorului, sînt eliminate toate verigile intermediare, ea­re ln mod obişnuit duo la mă­rirea preţurilor. Acum, Sn preaj­ma sărbătorilor de iarnă, clu­jenii au posibilitatea de a se a- provizolna cu produsele căutate

m a i o c a

de ctivlţaje, r

valcfarea v a ljte i v în d u te ;

iiînîbsfâl?:

r®SîES€A S .A . 'a f e c t H o a z f l o p e r a ţ i u n i

« o in e rc ln le eat e lM

- c b m p A i s . 'I -

-PiASEAZA -Str. FBARCI8C DAVID. ar. 7C I * 1.3».©5

MULŢUMIRE

„Artiştii plastici, membri ai Filialei Clu} a Uniunii Artiştilor Plastic» din România, fn plena­ra din 3 decembrie 19S2 au ho­tărît să aducă pe această cale cele mai sincere mulţumiri Con­siliului director aî Fundaţiei So- ros pentru sprijinul acordat, cu

generezitate% prin donarea! unei linii tehnologice complete video rare ne este de mare folos In organizarea documentarului ob- ştei noastre.

S&rbători fericite şi La mulţi anii*

Prs'jedlnt,?,Paul EUGEN

• In anal 1992. Sn condi­ţiile unei concurenţe puterni­ce, mult superioare faţă de tre-utul nu prea îndepărtat, sportivii români -au reuşit să-şi confirme valoarea, cu­

cerind 134 de medalii (31 de aur, 49 de argint, 54 de

brortz) . ta marile competiţii

cu ..caracter' mondial şi con­tinental.

A oferi un cadou

înseamnă bucuriek i P O R T A LEXPQRT-MPC îT SRL. Cea maj frumoasă

s u rp r iz ă pentru familie şl bucurie, pentru dum­neavoastră esto televiziunea prin cablu.CADOU. SURPRIZĂ, BUCURIE î TOATE LA UN i/OC.VX OPERĂ FIRMA PORTAL CU OCAZIA S&RBATORjLoR DEiarnă 1 ; Onorata clientelă:

în reţeaua de televiziune prin cablu din fcart. GHEOR­GHENI sînt racordate blocurile din următoarele străzi: • B-dul N.TItulescu « Arieşuiui ® Pietroasa « Alblnll a Muncitorilor,o Liviu Rebreanu.

în etapa Imediat următoare vom cabla următoarele străzi: a Albac 0 Azuga B Slmlon Ştefan 8 Padlş a Răşinari m Văleni S BîzuşaB Scărişoara şl BSga.'B

Anunţăm de assmenea^că în caitf MĂRĂŞTI am extins reţeaua şl pa străzile: O Năsăud □ Progresului □ Cehos­lovaciei O Venus ş l Calea Dorobanţilor, Pentru Informaţii mai exacte va aşteptăm la. magazinul nostru din, B-duj 22 Decembrie nr. 10, tel. 11:69.33, 11.51.43.(33583)

S O C MAMOJTÂÎjCOMM M »

Sîr. G.Coşbuc nr.1S, Hote! 'SPORT*Vă oferă en-gros:

* ÎMBRĂCĂMINTE (pantaloni, pulovere, fuste, rochii, com pleuri, costume, jachete, gech blugi, afîe

sortimente - pentru FEMEI, BĂRBAŢI şl COPUJ.VĂ AŞTEPTĂM I (35824)

v.f<OEM EN O R O S CONIAC 'N A P O L E O N * ORI0»NAi.j

FRANŢUZESC LA PRET CONVENABIL

Teîcfoft(fax): 095 / 112.865* z iln ic inl»e orele 9 * t9. t-3S06«v

BULETIN METEO

Astăzi vremea va fi deosebit de rece, pe alocuri chiar geroa­să noaptea şi dimineaţa, eu ce­rul degajat Sn cea mai mare par­te a intervalului. VIntul va su­fla Sn general slah. Temperatu­rile minime vor fi cuprinse în­tre — î l şi — & grade* iar cele maxime între —6 şi —4 grade, l/ocaî, în zonele joase şî pe văi se va forma ceaţă persistentă, asociată şi cu depunere de chi­ciură. Ieri, la ora 22 la Cluj- Napoca se înregistrau —a gra­de. iar presiunea era de 747,9 mm Hg, Sn creştere. Cîaudiu Herman, meteorcin? de serviciu.

AGENDA

.7 Teatrul Naţional sîmbătă, ora î<k CURSA DE ŞOAHI3C1

Opera Română — duminică, ora 18,30: FAUST; luni. ora 18J£>: AIDA -

Teatrul de păpuşi prezintă du- minieă ora 10.30- BSTLEIKEM.„ BETIJ5Î iEM <sccţia maghiară}; VIS DE CRĂCIUN, ora 12 fsee- ţia română) '

Universitatea liberă I prezir>fâ luni, ora 17, Si» saîa *nieă «* Casei unH’er^tarfîor, expunes-ea: TERAPIA NATURISTA. Prezin­tă: prof. univ. ■ dr. CHşan Mir- cioiu; ora 1& esponerea: ‘ ECO- LOGIE, ETOLOGIE Ş l INTKH- RKLAŢfB UMANA. Prezintă: dr. Viorel Soran cercetător princi­pal.

Astăzi, programul debutează la ora 7 dimineaţa cu transmisiu­nea preluată de la Televiziunea Naţională din Republica Moldo­va. Actualităţi Ja ora 10 şi Ca­lendarul zilei’ ia 10,10, emisiu­nile Dimineaţa copiilor la 10,30, „Bună dimineaţa la Moş Ajun* la 11.30, Ora de muzică la 12, un program de colinde de pe plaiuri hunedorene la ora 13,10.- Ediţia de prlnz a Actualităţilor o veţi putea urmări la ora Î4. In continuarea programului vă recomandăm să urmăriţi emisi­unile ce vestesc marea sărbă­toare a Naşterii Domnului: .A ju­nul d? Crădun“ la 14,15, Dru­muri Sn memorie la 15,30, Da­tini străbune Sn scara dc Cră­ciun la 16. lîepcre moldave — emisiunea realizată de Studioul de Radiotelevlziune din Iaşi — ia ora 16,25. După ediţia de du- pă-nmiază a Actualităţilor, pro­gramată pentru ora 16,55. Snce- plnd cu ora 17 Gala UNICEF", Înregistrată Ia Cluj Napoca. I^a ora 18,15 emisiunea intitulată „Bună seara la Moş Ajun“. par- tea I, apoi, de la ora 20 episo­dul 191 al filmului serial „Da- Uas“. la ora 22 partea a Il-a a emisiunii „Bună seara Ia Moţ Ajun". Ultimele ştiri la ora 23,40, tar la ora 23.50 partea a III-a a emisiunii „Bună r<ara Jn Mntj A ju n " . de la w » I

Programul TV din Moldova La ora 9 — „Crăciunul — sărbă­toarea întregii creştinătăţi", la ora 13 Actualităţi, desene ani­mate la 13,05, emisiunea Lumea copiilor ' la 13,15. Filmul serial „Bor»anza“ la ora 14,35. De la ora 15,35 — Colinde la Muzeul Na­ţional Cotroceni. Şlagărele anu­lui 1992 — la ora 16.35 „Cine esto Moş Crăciun* — o Întreba­re Ia care cei mici sînt invi­taţi să afle răspunsul Sn emisi­unea de la ora 18.45 Desene a- nimate la ora 19.15, colinde la 19,45, Actualităţi la 20, filmul artistic australian „în umbra vi­selor1* la ora 20,45, emisiunile Invitaţie- la varietăţi la 22.35, Actualităţi la 0,3î şi Prtreccţi cu noi! la 0,45. -StMBATA, de -la ora 9,30 colinde, emisiunea A- bracadabra la 9,45, „Ziua a doua de Crăciun" — ia 10,10, Actua­lităţi la 13. Desene animate la 13,10, Ora de muzică la 13,25, Magazin cinematografic la ora' 14.25. De la ora 15^5 vă in­vităm să deschideţi „Caseta cu surprize", apoi veţi urmări par­tea a III-a a filmului .Văduve­le’", retrospectiva anului sportiv 1992 Ia 17,10, un concert de Crăciun la ora 18,10, depene a- nimate la 19,30, Actualităţi la ora 20. De la ora 20,35 . —.. o creaţie ■ impresionantă a literatu­rii muzicale universale: „Ano- timpurile1* de Vivaldi. Filmul ar­tistic „Chinezul** Ia 21.10, un program de vechi- melodii popu- dare ia-wa 22,40, Actualităţi la

23, parte» a IV-a a filmuîtii se­rial „Văduvele" la ora 23,15 şi un -concert de muzică rock la ora 0,10. DXTMINICA, înainte de a face recomandări din progra­mul - zilei adresăm calde felici­tări şi urări de sănătate şi bu­curii tuturor cititoril-jr şi cola­boratorilor noştri eare se bucu- fă de numele Sfîntului întîi Mu­cenic şi Arhid’.acon Ştefani Ce­lor mici le recomandăm să ur­mărească, la oro 8,30 emisiunea „Fing, pong“ apoi filmul artis­tic în serial „IJe-aş fi Harap Alb** la ora 10.25 Actualităţi la ora 10,50.- Urme.vă emisiunile Lumină din lumină la ora 11. Viaţa satului la 12, Actualităţi la 13, Videomaga/.in la 13,10. un nou episod din filmul serial „Ro- nanza** la ora 15,4f> Anul spor­tiv 1992 _ Ja ora ifl.45, „Ocolul pămfnttiliii In 30 de zile**, par­tea I, la ora 17,45. emisiunea in­titulată „NTesfîrşita ■ «raţie a mu­zicii şi poeziei** la ora 18,35. Fil­mul serial „Dallas** la ora 19.10. Actualităţi Ia 20. apoi lilmul a- merienn intitulat .Omul în cos­tum maro” la ora 20,35. Dumini­ca sportivă la 22,10, emisiunea .Ghici cine vine de Moş Cră­ciun" la ora 22,30, ultimele ştiri 1a oro 23,15 şi un medalion con­sacrat marii actriţe clujene Sil­via Ghclan. la ora 23.25. LUNI. Actualităţi la ora 14,. program de vidcosafellt la 14,20, emisi­unile S.O.S.. Natural la ora 15, Confluenţe la 15,30,, Anul spor­tiv 1992 Ia ora 16. Actualităţi Ia

ora Î7. Emisiunea în limba ma­ghiară la ora 17,05. Urmează Pro-Patria la 18,35, desene aru- nate la I9L30, Actualităţi I» ora 20, emisiunea Te7.n1 ti folcloric ia ora 20 15. Episodul II- al docu-; mcntarulul intitulat S ighişoara. — dialoguri medievale" Ia ora; 20,55. Seara de teatru progra* mează spectacolul cu piesa „I- dolul şi Ion Anapoda* de G:3Vî. Zamfirescu ,1a ora 21.20. în, În­cheiere Actualităţi la ora 23.45. Din pmgramul zilei de MAKTI vă recornandărn programul TV d;n Republica Moldova la ora 7, Actualităţi la ora Jft, Diminea­ţa-copţilor — (o emisiune progra­mată pentru ora 10.20, Vitleosa- telit !a 11^0, Ora de muzică la 32J0. Emisiunea Oameni de lingă noi o veţi putea urmări incepind c.n ora 13. Urmează Muzica pen­tru părinţi la 13 30, Actualităţi la 14. un program de muzică de- operetă la ora 14,15, emisiunile' Convieţuiri la 15, Actualităţi ia 18, Repere transilvane la 16,05, Datini şi obiceiuri populare la . 16,35. O nouă ediţie a retrospec­tivei anului sportiv. 1992 — la ora" 17. Programul va continua cu emisiunile Salut, prietenii îa ora 18 Studioul economic • la ora ITi, rlcsene animate la ora 19.30. Actualităţi la ora 20, filmul in­titulat „Ca la local", producţie americană, la orn 20,45, emisiu­nile Cultura In lume la ora 22,2(7. Actualităţi ln 22 50 şi Sn. înche­iere Şlagărele anului 1392,- par»'- tea a II*a, la ora 23,04. •

PAGINA 3- ADEVĂRUL DE CLUJ

BE CRĂCIUN, A SUFLETELOR NOASTREORAŞUL

SORCOVĂPospaiul de ninsoare de zi­

lele trecute şi promoroaca în- vejmîntînd în delicate com-

- binezaane aîbe tot ce e crean­gă, coroană de copac sau ar­bust Intră In firescul anotim­pului şl Incintă ochiul, dar nu-l surprind. O plimbare vesperală sau nocturnă prin centrul Clujului ne transpune. Insă, acum. Intr-o lume de-a dreptul feerică Sute şi sute de metri d e , ghirlande lum i­noase din becuri multicolore direcţioneazâ străzi şi dau alte dimensiuni pieţelor. . Brazii

. din faţa Teatrului Naţional, fundal solemn ai celor doi mari poeţi ai neamului ro­mânesc, Eminescu şi Blaga. ca şi pomii de Crăciun, din Pia­ţa Victoriei şi din Piaţa Li­bertăţii poartă nimburi stră­lucitoare — învecinarea lor cu cosmicul e evidentă. Pe Bule­vardul Eroilor treci ca sub tin duş de lumină şi culoare. E

-rece seara, numai ideea de „duş” în exterior te poate în-

. frigura, dar aici lumina atlt de generos revărsată Iţi încăl­zeşte sufletul. Primăria ne-a dat o lecţie câ se poate să a- veai şi belşugul luminos după

care am ttnjlt altădată, că străzilor şi pieţelor li se pot purie In valoare şi alte di­mensiuni ale monumentalită­ţii.

Priveşti şi nu-ţi vine sâ crezi că te afli tn Clujul zi­lelor noastre {în Clujul în ca­re ar fi trebuit să ne aflăm de mult!) şi nu intr-un insolit tă- rîm de basm ' ce poate fi străbătut, netulburat, cu pa­sul.

Şi tot primăria ne-a arătat că se poate transforma în zo­nă pietonală, cu toate como- dităţile şi atracţiile micului şi marelui comerţ, o arteră din­tre cele mai importante . ale urbei noastre. Perimetrul be­nefic. ni se spune, al unui tîrg de iarnă, atracţia locuitorilor şi trecătorilor prin oraş. Dar un tîrg de iarnă ce s-ar pu­tea prelungi, firesc. Intr-unui de primăvară, apoi intr-unui sau mai multe de vară. in al­tui, obligatoriu, de toam nă... Pe insulele de pe Bd. Eroi­lor s-au şi instalat primele chioşcuri, ele însele luminate feeric şi asaltate de mulţimea clienţilor. ,

Tîrg de iarnă sau feerie lu­minoasă. Cluj-Napoca e sor­cova cu care ne urăm unii al* tora sănătate, : fericire şi viaţă lungă. Vrem, să credem, vrem să fim siguri că vom -avea pentru ce trăi.

Dan BEBREANU

, iS NUMELE-OMENIEI .

„ Prin grija Consiliului de co­ordonare al FD.SN. Cluj. ca­dourile de sub pomul de Cră­ciun vor crea momente de fe­ricire copilor de la „Liceul de nevâzâtoriŞcoala ajutătoare , g răd in iţa specială" şi „Cămi­nul de bâlrîni" din municipiul Cluj-Napoca, „Casa de copil şcolari" din Gherla. „Casa de copii şcolari" din Dej. „Şcoala generală* din Floreştl şi „Că.

minul şeoalăVdin Jucu de Sus.Pentru acest gest umanitar

aducem,, pe această, cale. mul­ţumiri societăţilor comerciale „Feleacul”, „Constructorul Na­poca“. „Privai", „Cerclu S.N.C.** şi „Veromimpex" care cu ge­nerozitate au sprijinit ‘acţiunea noastră.

Tuturor vă dorim Crăciun fe­ricit!

La mulţi anif ■: Consiliul de coordonare al

F.D.S.N. Cluj

LILIOARĂSfeă pe cer s-a arătat Şi-a vestit lumii-mpărat.S-a născut in Betleem Intr-o peşteră de lemn. îngerii din cer coboară. Lilioară, lilioară.

Merg păstorii dc se-nrhină. Steaua sas pe. cer lumină Calea magilor ce vin Cu daruri la cel divin, Strîns în braţe de fecioară, Lilioară, lilioară.

Blînd cîmbeşte pruncul sfînt. Doamne, iasă pr pămînt ,Ca din zîmbrtu-i să rază Şi asupra noastr-o rază.S-o simţim că se coboară, Lilioară, lilioară.

A ■

In oraşul Betleemîn oraşul BetJeem

florile dalb*Mare bucurie-avem.Că aicea s-a născut.Fiul Domnului Prea SOnt.Intr-un grajd pe inserat.In iesle pe fin uscat.In. scutec» de bumbac ■. . .Şi giulgiu înfăşurat.Şi cum Domnul s-a născut.Ieslea-n rai s-a p t-fâcul.Grajdul în frumos palat.Ca -ia un mare-mpăraC Şi mii de făclii ardeau.Şi alte mii se aprindeau:Mii şi mii de luminete Străluceau ca nişte stele. - Fînu-n fiori se prefăcea.Pai te 4o aurea.Luna şi cu roii de stele .Străluceau mai cu putere.Şi sus pe cer sc arată.Stea cu roadă minunatăCare a călăuzitTrei Crai de la Răsărit;Trei Crai ai pămîntului.La naşterea Domnului.

Culeasă de Ionel BCJLBOACrV

E O R A C O L IN D E L O R

CONCERT LA ClMTIA 41ÎRZII

Duminică, .In sala Clubului muncitoresc din localitate, a a-’ vut loc un frumos concert de colinde intitulat „Iată vin co­lindătorii". In deschidere, profe­sorul Aurel Căluşer a arătat că s-au împlinit 45 de ani de cînd in oraşul Cîmpia Turzii a mai fost susţinut un concert de co­linde de asemenea amploare. Şi-au dat concursul - corul’ „Vo- ces didactica" din Cîmpia Tur­zii, dirijat de Cristian Tri fan, corul Bisericii orotdoxe— pa­rohia’2, dirijat de loan Vaslnca, corul Bisericii reformate dirijat de Balogh Ildiko şi corurile u- nite ale Fundaţiei pentru tine­ret şi Sindicatului Invăţămint clin Cluj Napoca, dirijate de prof. Marius Cuteanu. Au fost intonate: „Cerul şi pămîntul**, „Lăudat . fie lisus", „Coborit a coborît“, „O ce veste minuna­tă", „Colindătorii”, „Cîntec de Crăciun**,. „Noapte de vis“ şi multe alte colinde creştine in­terpretate la un înalt nivel. în ­tregul spectacol a generat mare bucurie în sufletele celor pre­zenţi, manifestai ea încheindu-se cu tradiţionalul .,La mulţi ani!“ rlntat de ‘colindători şi public — ne-a transmis loan Stonean. re­dactor la publicaţia independentă din Cimpia Turzii.

. . . Cîte gr iji. . . de sărbători- Oare ce-o să-mi aducă filoş

Crăciun?

fotografia; Leon L PAKCU

Şcoala Postuniversitară de Management de pe lîngă U- niversitatea Tehnică din Cluj- Napoca urează tuturor colabo­

ratorilor şl cursanţilor sărbă­tori fericite şi un Ân Nou în­cununat de împliniri

GiND DE DECEMURIE UN AN CU IM SIMT MM B!1

Luna decembrie, mai mult decît alte momente ale anului, dovedeşte câ Asociaţia pentru proteja, rea şi ajutorarea handicapaţilor motori nu este o simplă Întrunire de persoane care doresc să-şi Îm­partă nişte funcţii, ci un grup de Oameni care ştiu prea bine ce înseamnă suferinţa unei persoane han­dicapate şi si-au făcut un rost din a veni In aju­torul acesteia. Pentru copiii şi tinerii din această asociaţie, in ultima perioadă s-au pregătit citeva clipe de reală bucurie- spectacolului de la Teatrul de păpuşi „Puck“ in care copiii s-au delectat cu trupa de păpuşari danezi (de la Theatre ABC 123) a lui Clnus Hendrtkse — spectacolul mareînd Ziua mondială a persoanelor handicapate —. i-a urmat serbarea cu care copul l-au întlmplnat pe Moş Nicolae. Şi trebuie *pus că asociaţia dispune de veritabili artişti- Mihai. Florin. Cristi. Ioană. Loro­ci ana recită foarte Irumos Emil clntâ cu dezinvol­tură la ciaviolâ. f elix (Liceul „Gh. Şincai”) şi Ovi­diu (Llccul de „Arte plastice"! şi-au făcut „ieşirea Jn lume" cu această ocazie.

. Aceeaşi generoasă gazdă •— Institutul Teologic Ortodox-(se cuvine mulţumire domnului rector Mo­rarul — l-a primit pe copil joi. 17 decembrie, pen­tru 'sărbătoarea Naşterii Domnului, Liniştea şi fru­museţea a coborii în sufletele celor prezenţi, ns- cultlnd vechile colinde clntate de corul Seminaru­lui Teologic Ortodox, condus de preotul Petru

Stanciu şi de corul Bisericii Reformate nr. 2, con­dus de doamna Adorjani Katalin.

După glasurile puternice ale acestor corişti, am ascultat vocile mai timide, dar la fel de melodioa­se ale membrilor cercului de limba engleză, care cuprinde şi copiii de la Asociaţia maghiară. Daca. doar în cîteva săptămîni, copiii au reuşit să inve- ţe nişte poezioare şi cintece in limba engleză, me­ritul este şi al lor. dar şi al celor care se ocupă de ei; domnişoara Eva Mendekivici, conducătoarea cercului şi organizatorul, domnul Szilaşy Andras.

Pentru programul prezentat, şi nu numai. Moş Crăciun — o apariţie care i-a făcut pe toţi cei dm sală sâ nu aibă mai muit de cinci ani — le-a adus daruri. L-au ajutat sâ-şl umple sacul, de-a lung'U lunii decembrie, şi sponsorii; SC. „Peco" SC. .Fe­leacul" „Dacia Felix”. „Fimaro”, Asociaţia misio­nar-umanitară «Arca*, societatea „Eccehomo", „liankcoop". SC. „Porţelanul". R.A.A1.F.L.. SG. Gaimm. „Alcom”.

Pentru această generoasă intenţie, devenită fapt, de a aduce bucurie In ochii copiilor le mulţumim tuturor acestor oameni şi dorim ca Anul care vine să ne aducă, fiecăruia. dintre noi. un suflet mai- bun, în care «â Încapă şt gtndul că există pe lu­mea asta şi multă suferinţă, tn fata căreia avem datoria să ne plecăm fruntea.

v ... a F U m a .s m L JU i

Şl in acest an. colindele stră­moşeşti de Crăciun şi cinteco- le de *tn» sînt aduse pe sce­nele sălilor de concerte. în ca­sele gazdelor caro-i aşteaptă pc

colindători in faţa bradului îm ­podobit, prin interpretarea unor grupuri de copii, a um«r an­sambluri folclorice tradiţionale şl formaţii corale consacrate.

Primăria municipiului Cluj- Napoca > a organizat ieri o . ma­nifestare sărbătorească în cadrul căreia au fost oferite daruri de Moş Crăciun copiilor eroilor Re-' voluţiei. Urmaşilor acestora,’ pre- cum şi copiilor revoluţionarilor.

împreună cu copiii salariaţilor instituţiei Cu acest prilej, for­maţii' ale Filarmonicii' de-Stat „Transilvania” au ' prezentat «A concert de colinde. Sponsoriza­rea a fost asigurată de societăţi comerciale cu capital privat sau subordonate Primăriei-

Serbarea de Crăciun â Liceului „Gheorghe Şincai

Casa Universitarilor a fost gaz­da unei serbări a copilăriei, ta*

! lentului, veseliei, apropiatelor sărbători de iarnă. Cu alte cu­vinte. Casa Universitarilor, a fost gazda serbării de Crăciun a ele­vilor Liceului „GMeortţhe Ştn- cai” In program: spumoasa co­medie, prezentată în limba fran­ceză de elevii clasei a Vîl-a B, „Caietele maiorului Thompson” de Pierre Dnninos; expoziţin de icoane pe sticlă a elevilor clase­lor V—VII, alcătuită sub îndru­marea proî. Manuela . Betiş. re- mareînd lucrările unor „mici” ta­lentaţi ca Andrei Dulf. Stanca Rus, Laura Bo.-n Roxl Costache, Lucia Timiş. Ştefana Zdrenghea. Lucian Pop. Bogdan Toader, lu­crări realizate în stilul picturii naive şi axate tematic pe Naşte­

rea Domnului; în fine, grupajul de colinde româneşti interpretate de corul claselor V—-VII şi cele cîteva colinde In limba engleză.’ în interpretarea unui grup vo~al’ al claselor a X-a. Citeva impre-' sii ne-au împărtăşit, doamna Su- zana Hubclard. „Am văzut un" spectacol încînlător, cane a cerut muncă;şi dăruire**; d-1 Liviu Me— drea. vieeprimar: „M-a impresio­nat în mod deosebit expoziţia de icoane în care am regăsit puri-' tatea sufletească a unor copii ta­lentaţi. Din partea mea şl a "lem­nului primar — sărbători feri­cite" ; prof. Gheorghe Comănaru. directorul Liceului „Şincni":/ „Mi-au plăcut copiii eu ezitările şl emoţiile lor .sincere1*.

Arie ta VOIVOD

Cu ocazia Sfintelor Sărbători de Crăciun şi Anul Nou. Con­ducerea filialei Judeţene şi mu­nicipale a P.U.N.R., urează tu­

turor membrilor şi simpatizan­ţilor din Inimă

„LA MULŢI ANII*

PRECIZARE

Relerltor la afirmaţia cuprin­să In finalul materialului pe marginea GALEI UNlCEF, pu­blicat în numărul nostru de ieri, potrivit căreia „Primăria el'rea- nă. In colaborare cu Comitetul Naţional Român pentru UNl­CEF. a oferit tuturor copillot da­ruri de Crăciun.**, sint în măsură

să facem următoarele precizări: Primăria a constatat cu retjreL că au fost copii, participanţi la spectacol, care printr-o coniunc- tură nefavorabilă au rămas fără daruri Toţi copiii aflaţi tn a- ceastă situaţie sint invitaţi, eu scuzele de rigoare, sâ se prezin­te la Primărie oentru a intra tn posesia darurilor.

(M a>

£u Gtîi/Jai sărbăiorilsr da Crâriun si a Rnuîui Ocu, BffilCR OHOR FELÎX s!fl.

urează tuturor scţionanior pi ciisntiio: săi, multă sânătatefîericire şi un an

& nou plin da bucurii..1*9 ftlttlti a it i!

ADEVARUL DE CLUJ PAGINA 4

i i i CAVALERILOR OE MALTA INCu puţin liirp în urmă am fost, prin interme­

diul televiziunii, martorii unul eveniment oarecum Ineditr ceremonia investirii cu titlul de cavaler al Ordinului dn Malta a unor personalităţi ale vieţii politice, ccononiice şi culturalo din România. Unul

— Ordinul Cavalerilor Ioaniţi de Malta a fost Înfiinţat incă în anul 1024, odată cu primele cruciade, organizate pentru eli­berarea' Sfîntului Mormînt ţi re- dobîndirea acelor locuri sfinte pentru creştini ocupate de mu­sulmani. Rostul Ordinului s-a diversificat, incluzînd ţ i ideea păstrării ideilor generoase ale creştinismului. Ordinul nu a fost neaparat unul războinic, astfel că pe la 1300 el devine ecumenic, preocupat fiind mai mult d e c ­linarea suferinţelor celor, necă­jiţi, orfanilor ş i , văduvelor. La uri moment dat Ordinul se divi­de în două ramuri, una- rămi- nînd axată doar pe asemenea o- biective umanitare.

•— V-am rugat să faceţi aceas­tă incursiune in istoria Ordinu­lui deoarece persistă îh anumite medii părerea că în activitatea Ordinului există ţi elemente misterioase, masonice.- Să preci­zăm . în continuare că Ordinul Cavalerilor Ioaniţi . de Malta arc

. legături cu ţările locuite de ro­mă ni de mai multă vreme.

— Ordinul a avut relaţii cu- Voievozi, cu conducători ai Ţâ­rilor Române şi tocmai; de : aceea

- el intenţionează să refacă două cetăţi , de pe teritoriul românesc, cetăţi aflate acum în ruină, a- ceste construcţii urmînd- a de­veni instituţii culturale.

dintre cci aflaţi în această situaţie a fost prof. ADRIAN MOŢlU, senator P.U.N.R. de Cluj. Vă oferim, cu ajutorul d-lui Moţiu, cîteva amănunte despre Ordinul Cavalerilor de Malta şl „sosirea" lui în România.

•— Puteţi să le numiţi?• • •

— Carc este organizarea ac­tuală a Ordinului, arc un sediu central şi cuni s-n ajuns la 'ce­remonia de la Bucureşti?

— Ordinul are un-sediu la Bu­cureşti şi ce s-a văzut a fost ce­remonia înfiinţării Prioralului românesc de Malta. Spre deose­bire de ramura germano-maghia- ră a Ordinului, cel din România provine pe linie americană şi are autonomie în sensul în rare, dacă am face o comparaţie, o are biserica ortodoxă, care este autonomă.

— Ordinul are vreo legătură cu biserica ortodoxă?

— Nu, nu are. Ordinul nostru riu merge pe linie bisericească, în. felul in care este legată ra­mura germano-maghiară de bise­rica, catolică. La festivitatea de la Bucureşti a participat, de pildă, preşedintele partidului Baas din Siria, ţară în care există locali­tatea în care Ordinul de Malta a avut la un moment dat sediul — la castelul de lă Krack. După ce s-au retras din “zonă, datori­tă presiunii musulmane. Cavale­ri: Ioaniţi s-au oprit în- Rhodos, apoi în Malta.

— Mai poate fi vorba de o componentă militară în activita­tea Ordinului?

— Bineînţeles că nu, atribuţii­le sale sînt mai ales de ordin e- ducativ. Este vorba de sensul larg al termenului, incluzînd da­te ce tin de cavalerism, chiar e- xerciţii fizice.

— N-aţi spus nimic despre cum aţi ajuns d-voastră în Or­din. cred că nu c deajuns o cc- rerc ...

— A, nu. Cei care au initiat Ordinul s-au orientat spre acele personalităţi care pot efectiv să ajute Ia ridicarea şi deschiderea unor biblioteci, muzee, instituţii de învăţămînt superior, toate o- rientate spre uşurarea dificultă. ţilor in care se află oamenii

— De unde provin fondurile băneşti?

— Din donaţii. In Ordin au fost cuprinşi şi întreprinzători care pot oferi bani pentru reali­zarea scopurilor sale. ;

— Este cunoscut faptul că sîn­teţi preocupat de soarta români­lor care acum se află înafara graniţelor ţării. Ordinul are x în vedere şi ajutorarea lor?

— Deocamdată. Ordinul-a fost înfiinţat aici. Dar în mod firesc ne vom preocupa şi de viaţa şi nevoile lor, '• sprijin’nd toate ace­le acţiuni care pot să-i ajute pe românii dinafara graniţelor ac­tuale ale ţării.

Vaier CHIOREANU

SCRISOARE DESCHISĂcStre toţi membrii şi simpatizanţii Partidului Naţional Liberal

. In 31 octombrie 1992 a avut loc reuniunea Delegaţiei Permanente lărgite a P.N.L. care a analizat cauzele rezultatelor necorespun­zătoare obţinute în alegeri, ra­ţă de această situaţie, organiza­ţia judeţeană P.N.L. a propus le- tragerea conducerii partidului, a- vîndu-se în vedere uzanţele de­mocratice în asemenea ocazii, a- legerea unei conduceri interima­re care să revizuiască statutul şi programul partidului' în scopul

■pregătirii Conferinţei Naţionale şl a susţinut iniţiativele de reîn­tregire a P.N.L

In urma poziţiilor asemănătoa­re ale unui mare număr de or­ganizaţii judeţene. Delegaţia Per­manentă a hotărît ' remanierea Biroului Executiv şi constituirea unei comisii' formate din 15 per­soane care să elaboreze un pro­gram de reorganizare generală a partidului prin desfăşurarea de alegeri locale, judeţene şi a Con­ferinţei Naţionale a partidului care s-a fixat pentru 26—27 fe­bruarie 1993.

In această direcţie în cadrul Comitetului Judeţean s-au maie- riaiizat următoarele, două iniţia­tive:• © S-a elaborat un proiect de statut care s-a distribuit celorlal­te organizaţii judeţene Pentru studiu şi ca bază de discuţii pen­tru definitivarea lui.

© S-a stabilit următorul ca­lendar de desfăşurare a alegeri­lor; la,sate şi comune, 9—17 ia­nuarie, la oraşe si municipii. 18—24 ianuarie şi la judeţ în 13 februarie. '

Am fi bucuroşi Şă ştim că, în pofida insucceselor de. pînă ; a- cum, .v-aţi păstrat încrederea în liberalism şi în oamenii de va-

. loare din P.N.L. şi v-am solicita implicarea în procesul de revigo­rare şi reorganizare a partidului nostru, pentru ca acesta să-şi redobîndească rolul major pa ca-

. re îl merită în viaţa - politica a ţârii.

Pentru început, sînteţi invitaţi să vă implicaţi activ şi resoon- sabil în alegerile locale, acţiune de o importanţă vitală pentru partid pentru ca acestea să se desfăşoare democratic şi pentru

, ca persoanele pe care le veţi a- lege în funcţiile de conducere să

‘ vă reprezinte cu adevărat. To­todată. sînteţi invitaţi la sediu pentru ridicarea carnetelor şt pentru eventualele clarificări şi informaţii.

In încheiere, cu ocazia Crăciu­nului şi a Anului Nou. vă dorim sănătate şi bucurii şi fie ca anul 1993 să Constituie anul de bun augur al Partalului Naţional L i­beral si a unificării tuturor.for­ţelor liberale.Comitetul Judeţean P.N.L. C luj

A JU T O R U M A N IT A RPe adresa Spitalului C.F.R. din

Cluj-Napoca au sosit, din Tran-, ţa, ajutoare umanitare c-onstînd din medicamente. , şi inventar moale, donaţia;, contribuind l Ia, îmbunătăţirea tratamentelor şi a condiţiilor de spitalizare.

Prin intermediul d-lui ing. Mi­hai Teognoste. de la S.C. „Re- marul- S.A. (fost IMMR „16 Fe­bruarie") am aflat că ajutorul u- manitar s-a datorat iniţiativei d-lui Bernard Castan,. din oraşul Decazeville, care, la rîndul său, s-a bucurat de adeziunea, şi spri­jinul unui grup de binevoitori de

* la „Ecole Publique Aubin“ şi rEcole Jean Mace“,-de contribu­ţia cetăţenilor oraşului şi ajuto­ru l: primăriei. - De subliniat câ

.transportul ajutorului umanitai a

fost asigurat şi subvenţionat de

iniţiatorii donaţiei, echipa de transport fiind condusă chiar de d-l Bernard Castan şi infirmiera

Agnes Riviere, însoţită fiind şi de reprezentanţii şcolilor aminti­te. Menţionăm, de asemenea, că

• în oraşul - Decazeville s-a consti­tuit Asociaţia „Roumaine Espoir“, sub preşedinţia , d-lui Thicrry Granier. . H

Apreciem, din adîncul inimii, 3<?est frumos gest umanitar, ex­presie a prieteniei dintre po­poarele francez şi român aparţi­nînd marii fam ilii'a gintei la^ tine.

(v. m.)

Primă colecistectomie iaparoscapică la Cluj-Napoca

Echipa condusă de dl. - prof. Sergiu Duca, şeful Clinicii Chi­rurgie III Cluj-Napoca. din care au/făcut parte dr. Cosmin Puia, dr.. Doru Munteanu şi prof. dr. Iurie Acalovschi — la anestezie, a efectuat, in ziua de 14 decem­brie a.c., la Clinica Chirurgie III, prima colecistectomie lapa- roscopică. In loc de a se desclvde abdomenul printr-o incizie chi­rurgicală de 10—15 cm. după me­toda clasică, se pătrunde, cu 4

INVITAŢIE

• h Frontul Democrat al Salvării Naţionale — Organizaţia muni-, cipiului Cluj-Napoca —: invită aderenţii, simpatizanţii şi pe toţi cei interesaţi la sediul din Bulevardul Eroilor nr. 2, camera 6, în fiecare zi, între orele 10—17. Intre orele 18—17 (miercuri: 12—14) aici fiinţează un birou de consultaţii juridice, cu activi­tate gratuită.-Biroul de coordonare al F.D.S.N. poate fi contactat telefonic la numărul 11.64.14.

tuburi de 0.5—1 cm diametru şi, prin acestea, cu instrumente spe­ciale se extrage vezica biliară. Această intervenţie este suporta­tă cu mult mai mare uşurinţă de către bolnavi, complicaţiile sînt mai puţine decit în cazul chirur­giei clasice, iar vindecarea se

obţine în 4 zile.

■Achiziţionarea dispozitivului pentru colecistectomie laparos- copică s-a realizat din fondurile valutare alocate de Universitatea de Medicină şi Farmacie Cluj. Pentru anul viitor se preconizea­ză înfiinţarea unui centru ' de chirurgie laparoscopică la Cluj. în care chirurgii din diferite o- raşe ale ţării vor beneficia de iniţiere în această ramură mo­dernă a chirurgiei laparoscopico.

M. T.

PRECIZARE ;

în ziua de 6 deccmbrle 1992 m-am aflat în Piaţa Libertăţii din municipiul Cluj-Napoca. fă ­ră a. face altceva decît să discut cu cetătenţi care m-au recunos­cut şi pentru a încerca să previn o acţiune contrară intereselor a- cestei aşezări. în care românii şi maghiarii trebuie să convieţuias­că în pace Nu a fost cazul să intervin, clujenii dovedind o ma­turitate admirabilă în faţa unei noi provocări naţionaliste. Ceea ce m-â surprins însă cu- totul deosebit şi neplăcut în aicelaşi timp a fost relatarea redactoru­lui d-voastră, dl. Dorin Serphie, care pe prima pagină a număru­lui din 8 decembrie 1992 al „A- devărului de Cluj" afirmă.că am- fost remarcat printre participan-; ţii la marş, alături de d-na Doi­na Cornea şi d-l. Octavian Bura-;' cu. întrucît este o mistificare, vă rog să publicaţi repl'ca mea. prin care doresc să se cunoască ade­vărul: nu am oarticipat la marş_, fiind un simplu spectator, ca: şi d-l Ser?hie. de altfel. Nu cred că inexactitatea informaţiei. sesi­zată de cei prezenţi în piaţă, a adus un bun serviciu ziarului-

Apreciind că nu a existat n i­mic tendenţios în eroarea cu­prinsă în conţinutul articolului, vă mulţumesc pentru spaţiul Ra­cordat şi vă stau oricînd la dis­poziţie pentru relaţii privind aci tivitatea P.A.C.. cca parlamenta­ră şi poziţia nv’a de cetăţean. al Clujului.

Petru LIŢIU,deputat de Cluj

„Şcoala familiei este bine apreciată in Germania"• afirmă dl. dr. Emil FLOREA ®

— Aţi lipsit 5 săptămîni din România. Cu siguranţă, fn toată această călătorie a(i avut mereu în faţă Şcoaia famihei. . .- — A fost o călătorie extrem de frumoasă. Am străbă­

tut o mulţime de oraşe, Viena, Frankfurt, Offenbach, Heidelberg, Kbln, Bonn, Weinheim, Memheim, am vizi­tat parcuri, muzee, biserici, bibliotcci, spitale. La llep- penheim am. intrat într-o biserică deosebit de frumoasă. Nu se afla nimeni acolo şi am avut un sentiment extra- ordinai, m-am simţit pentru o clipă singur cu Dumne­zeu. Am fost în biserici mult mai mari, mai impună­toare. dar aici parcă m-am simţit mai atras să mă gîn- desc la ţara mea. Şi m-am rugat aici pentru neamul meu, pentru ţară; pentru familie, pentru copiii orfani, m-am rugat să fie dragoste şi pace intre oameni şi în­tre ţări.

In zona Oden U'ald am vizitat o casă de copii la ca­re, de altfel, merg în fiecare an şi urmăresc copiii carc nu. se Încadrează în familie. Aici li se asigură o asis­tenţă socială extraordinară. Fiecare copil are camera !ui. pedagogul lui Am intrat in camercle copiilor de 13—16 ani şi m-n surprins ceea ce am văzut. De exem-

'plu, în camera unei fetiţe de 14 ani. pe pereţi erau numai nuduri, tablouri şi fotografii cu continut ero­tic .. Nu există, deci. o preocupare şi pentru sufletul, pentru educaţia spirituală n acestor copii. Fetiţa se uita mirată la mine cînd îi spuneam cuvinte calde, cind o

•încurajam, cînd îi arătam viitorul, cînd îi spuneam cum trebuie să f ie . . . .

L-am intîlnit. în această călătoric. pe scriitorul Rup- precht r.aycr, 'un prieten foarte ciraj^ care iubeşte _ Ro­mânia şi totodată tin buricoliibor.ltor nl Şcolii familiei. El este ce),care.trimite lunar cîte o scrisoare părinţilor, scrisoare Citită'* şi comentată în cadrul Intîlnlrilor noas­tre. Prin intermediul lui am putut cunpaşte'’ o serţe jie

personalităţi ale Germaniei. Am avut şi o întîlnire cu un grup de populaţie cu care . se intilneşte el duminica şi am ţinut trei conferinţe despre Şcoala taţilor. Şcoala mamelor şi a soţiilor, Şcoala adolescenţilor, importanta Şcolii familiei şi utilitatea ei, posibilitatea aplicării a- cestei forme, de educaţie a părinţilor in Germania.

Am avut apoi întîlniri cu multe familii din Germa­nia, oameni deosebiţi şi cu multă dragoste pentru ţara noastră Am fost invitat la o grădiniţă din Wald-Michel- bach, de pe lingă Biserica evanghelică, unde am ţinut copiilor o lecţie, le-am vorbit despre copiii din Româ­nia. despre preocupările lor, iar ei mi-au dat pentru co­piii români daruri, jucării Am stabilit sâ organizăm o întrecere între această grădiniţă, condusă de directoa­rea Stein Rose. o femeie cu totul şi cu totul deosebită şi grădiniţele care aparţin de Dispensarul Pediatrie XXV din cartierul Dîmbul Rotund. La o altă grădiniţă am asistat ,1a o lecţie deosebit de frumoasă, susţinută de profesoara Erika Ritter. Copiii aveau cîte o piatră, şi fiecare a desenat pe ca ce-a putut el mai frumos: şcoala, biserica, marna, tatăl, un copil, un |oc. Semnificaţia: cuo piatră poţi să loveşti, dar cu ea poţi să faci şi ceva bun, util. frumos. S-a făcut apoi o cărare din pietre şi profesoara ic-a cerut' copiilor să meargă pe ca cu ochii închişi. Copiii evident, se împiedicau Cu ochii deschişi nu s-a mal întîmplat acelaşi'lucru. Semnificaţia: Viaţa

-aşa e. Mereu întilneşti piedici Dacă nu eşti atent, nu cîndeşti. cazi. Dar dacă eşti atent, poţi merge pe un drum chiar foarte greu fără sâ păţeşti nimic! O lecţie simplă, chiar foarte simplă, dor cu mult tllc ..

O intilnire deosebită am nfcut cu dr. Gcrhardt Rotlin^, care conduce o asociaţie de ajutorare a ţărilor din estul Europei. A venit 280 de km să se întilnească cu mine. împreună, cu ciţiva tineri, studenţi care îl ajută. Le-am vorbit st, lor despre Şcoala familiei, despre temele dez­bătute la, îiitilnjcile cu nâfintji despre acţiunile nnas-

,,'trc, c^yyrsurjllţ; organizate, despre„;fezuţtatclş, ţ in u te ;

pe linie medicală, socială, spirituală Dr . Rotting Ger- hardt doreşte să aplice experienţa şcolii noastre în Ger­mania. si de aceea mi-a solicitat ajutorul. In schimb el s-a oferit să publice in străinătate despre ceea ce facem noi aici, eventual să edităm împreună o revistă Toto­dată mi-a cerut să trimit tinerii care mă ajută îndea­proape la un schimb de experienţă de cîteva săptămîhi în Germania.

— Aveţi, deci. o mulţime de prieteni şi simpatizanţi ai. Şcolii familiei. Hănuicsc însă că aţi întîlnit îi români in această călătorie.

— Am avut experienţe triste cu românii Am rămas surprins de faptul că cei mai mulţi nu vorbesc frumos de ţara lor Dacă vorbesc ceva. îşi vorbesc ţara de rău.I-am Întrebat pe unii dacă-n-au eăsit chiar nimic bun Sn istoria. Sn prezentul acestei ţâ r i... Din păcate nu există nici înţelegere intre români, fiecare îl vorbesţe de rău pe celălalt Alte naţionalităţi sînt foarte unite, ro­mânii. însă. nu. Dar am întilnit şi români deosebiţi, oa­meni extraordinari.

— Revenind lâ Şcoala familiei, cum este aprcciată en în Germania?

— Este apreciată ca o formă de cuprindere a fami­liei deosebită, interesantă şi actuală Toţi cei cu ?arc am discutat au fost impresionaţi de interesul pe rare-1 manifestă părinţii, tinerii, bunicii pentru Şcoala fami­liei în România şi şi-au' exprimat doripţa de a trezi interesul părinţilor din Gor-mr.nia pentru o ăstfe! de scoală. Au fost de asemenea impresionaţi dc această asociere a medicului cu educatori, preoţi şi pastori. în vederea realizării aceluiaşi scop; educarea familiei. S-a stabilit o colaborare Intre factori educaţi'’! responsabili tlin Germania cu cci dtn România, o pHmă întîlnire ur- mind sâ aibă loc tn luna aprilie. în Germania, unde vor fi prezenţi germunl. ucrainieni. lituanieni albanezi. Pentru mine va fi o posibilitate de a prezenta străinilor Încă o dată experienţe româneşti de influenţare a fami­liei şi dc a arăta că şi-n ţara noastră se pot face lu­cruri deosebite, carc pot constitui pv(>mnl» rv>n*-<. qlte ţări '

consemnat M. TUil’ON

ArtTNÂ • ADEVĂRT^ TW TT.UJf

jedinţa Consiliului municipal . Cluj-Napoca

1ÂRŢUIEU... COLEGIALE!Gazetarul care-şi propune să ■mărească de la un capăt taal- j a .. . ediţie de dezbateri a eşilor urbei trebuie să accepte igulile unei probe de rezisten- întrucît parcurgerea ordinii de se întinde deobicei pe durata 8—9 ore şi chiar mai multe, intetizîndi de data aceasta ono- jtul consiliu a avut în faţă riu îai puţin de şapte puncte (in- jrmări, rapoarte, un proiect de otărîre, validarea unui mandati cel mai buclucaş punct: dis- aţii, un fel de măr al discordiei e fiecare dată). Am notat mai itii câ în consiliu a apărut un ume nou —' dl. Fred Nădăban ilocuindu-1 pe colegul d-sale in Convenţia Democratică, Scr­iu Duca,:, demisionar. Apoi, tre- indurse la suita rapoartelor, au ist audiate prezentările din par­ia S.C. Construcţii şi a S.C. Ad- linistraţia; pieţelor şi oboarelor. îultă-. apă , de trandafiri în pri- iuI caz, fraze voalate în cel e-al doilea — lucruri sancţiona- t dealtfel prompt ş i. . . vehe- irnt de;domnii consilieri. Cind iportorii au revenit cu explica­

ţii. s-a constatat, nu fără sur- rindere. că unul din consilieri înfunda (referitor la S.C. Con- rucţii) consiliul de administra.? cu consiliul mandataţilor sta­ta j din care şi d-sa pretindea fi făcînd parte! Cît priveşte ad- inistraţia ; pieţelor, rentabilita-. a străvezie e întreţinută şi de îlementâri guvernamentale flis- rdante. Proliferează evaziunea, salubritatea, violenţa. S-a pro- s chiar respingerea raportului, ir. cu, unele . . . recomandări. î revenit ia sentimente mai ne. *■ . . . . -. ■■

Cu . interes a fost urmărită cx- nerea Serviciului de circulaţie poliţiei Statistica accidentelor b încă în măsură să stîmeas- un coşmar celor cu firea sla- indicatoarele de orientare dau

notă proastă Clujului, tempe- mentul generaţiei privatizate a ţimetriştilor e greu de strunit, ■tematizarea fluxului rutier e ficitară — iată semnalele ce ipun măsuri de urgenţă spre a Dreveni. . . sincopele stradale.

La interpelări de-a dreptul pă- naşe s-a ajuns cînd s-au „pre- crat“ datele despre repart'za- 9 locuinţelor din fondul de ât Situaţia stupefiantă, prin nporţia fraudelor şi a daunelor la S.C. Transilvania, a dus

■velaţiile în registrul celor mai pbre nuanţe Se prefigurează.

~0dem. un sandai pe cinste cu tiu naţional, deoarece sumele ucate" sînt de ordinul miliar- lor. fireşte si în valută, iar an- eta n-a atins incă punctul fi-

Din fericire, au existat' şi wiente care au înseninat at- osfera dezbaterilor. Unul a fost

iluminatul public. S-a npre- Jt cu mici obiecţii, că filiătir ■MEL îsi face cum se cuvine -oria. Celălalt moment, cu a- vărat de puritate sufletească.

l-a creat grupulde colind al fe­telor, dirijat de prof. Gabriela Abrudan, cu frumoase cîntări creştineşti pentru sărbătoarea

- Crăciunului şi sfîrşitul anului.Dincolo de toate cele arătate

pînă aici (multe detalii, unele „picante", le lăsăm deoparte) su­blinierea ce se cuvine făcută este că „executivul", adică primăria, este judecat de unii consilieri cu o totală lipsă de încredere, cu o suspiciune greu de închipuit şi, deseori, greu de justificat. Impre­sia absolut imparţială este că a- cel „segment" al consiliului lo­cal se socoteşte numai for de in-,, stanţă {uneori parcă inchizito­rial!), impenetrabil la orice gest din partea executivului şi formu- lînd in consecinţă num ai. . . sen­tinţe. Tendinţa e mereu de a a- cuza pe de o parte şi de a în­demna patetic Ia concordie, şi măcar la uri dram de încredere reciprocă, pe de altă parte. Ceea ce contrariază este apoi că în­fruntările retorice fac abstracţie nu o dată fie de prevederile le­gilor, fie de propriile hotărîri a- doptate în şedinţe anterioare de consiliu. A fost cazul discuţiilor legate de contractele de asociere a primăriei 4a . activităţi de afa­ceri în parteneriat intern ori- ex­tern. pentru care â fost aBîlitată• conducerea primăriei şi prin ca­re s-au realizat venituri substan­ţiale pentru bugetul local. Cînd insinuările luaseră turnura acu­zelor demolatoare, dl. viceprimar Liviu Medrea a invitat, într-un elan emoţional, la împăcare şi la o conlucrare 'fără prejudecăţi, reprimind porniri ce învrăjbesc. Dar, pentru ca demnitarul pri­măriei sâ ştie cu cine are de-a face, d-l .consilier Ekstein Peter. sfidător, s-a ridicat, şi-a strîns cu meticulozitate vraful de Tur­tii din faţă, s-a îndreptat apoi către cuier, şi-a îmbrăcat palto­nul; şi, ostentativ, a părăsit, sala de şedinţe! Uria peste .altă. sen­zaţia este că se doreşte, a se fa-, ce din hărţuială o tactică de gu­vernare locală, soluţie care-i greu de-crezut că are efecte be­nefice .pentru destinul urbei. Conducerea primăriei reproşează unor membri ai consiliului că preferă doar locurile d in . . . tri­bună. terenul de toc fiind lăsat numai pe seama .executivului. Şi dacă se are în vedere (documen­tele o atestă) că aşa-zisa iniţia­tivă de legislaţie locală n-a prea tentat corpul consilierilor, repro­şul pare întemeiat. In replică, re- curgînd la altă metaforă, d 1 Szasz A lparZoltan — remarca­bil prin energia cu care şi-a o- norat mandatul de „moderator" al şedinţei — a sugerat că exe­cutivul e o . . . căruţă care fuge prea repede, domnii consilieri neputînd face faţă ritmului. în ­trebarea care rămîne este: din­cotro trebuie făcută corecţia de ritm. pentru ca decalajul, dacă se doreşte cu adevărat., să dispară?

Teodor MATEESCU

24 DECEMBRIE 1918-ZIUA PRIMEI ELIBERĂRI A CLUJULUIIn Transilvania anului 1918, ca

urmare a acţiunilor, şi măsurilor’ întreprinse de Consiliul Naţional Român şi de Gărzile < Naţionale Române în vederea pregătirilor pentru organizarea Adunării de la Alba Iulia, în scopul unirii acestei provincii româneşti cu patria mamă. de jur împrejur se adună nori negri.

încep să apară conflictele în­tre gărzile de diferite naţionali­tăţi, mai ales între cele maghia­re şi cele, române. -La Cluj;, ge­neralul Ziegler, comandantul gărzilor maghiare, cere ofiţerilor români să depună jurămîntul de credinţă faţă, de statul ungar; o- fiţerii refuză şi declară că nu pot să: jure credinţă decît Consiliului Naţional Român.

Măcelurile în masă la care în . cepuseră să se dedea gărzile un­gureşti asupra românilor din Ar­deal,-chiar în cursul lunii no- iembrie, erau semnele prevesti­toare ale unor vremuri furtu­noase. In acelaşi timp, oligarhia maghiară se agită, adună şi re­grupează forţe în tot Ardealul,\ jefuieşte , şl evacuează avutul ţi­nuturilor româneşti, iar purtarea ei faţă de populaţia românească, în special faţă de gărzile româ­neşti, devine din ce în ce mai ameninţătoare. Sufletul -acestei, mişcări este profesorul Apathy, rectorul universităţii' ungare din Cluj, un savant cu j-eputaţie. eu­ropeană, dar un exaltat şovin. De altfel, Apathy, alcătuise "îa Clui un fel de guvern, al cărui preşedinte s.a. autoimpus. Sub conducerea, acestuia, la Clui se concentrează contingente de se­cui. pe care un Consiliu Naţio­nal al Secuilor le înarmează, le organizează în unităţi şi le ex­cită împotriva românilor, care, chipurile, le-ar fi ocupat ţinutu­rile. Aceste unităţi vor deveni cei mai înverşunaţi duşmani - ai românilor.

,. Jandarmii, gărzile ungare şi u-„ nităţile ’ de secui s-au întrecut în atrocităţi înfiorătoare împotriva românilor. Şovinii ameninţă . cu un „Sf. Bartolomeu" al poporu­lui român, în timp ce autorităţi­le ungare expediază peste Tisa valorile şi bogăţiile populaţiei. Oraşele şi satele ardelene erau golite de toţi intelectualii şi frun­taşii care-şi păstraseră curată credinţa lor,-şi nu se prosterna­seră înaintea tiranilor. Convoaie întregi de români erau îndrepta­te spre pusta ungară, unde **rau organizate lagăre de deportare, sau umpleau temniţele ungureşci.

Numai în temniţele din Cluj s-au perindat; timp de d o i. ani peste 2(5.000 de-români, 132 “de preoţi românizau fost smulşi dm

. altarele lor şi din mijlocul cre­dincioşilor lor, din care 11 au fost măcelăriţi. Măceluri groaz-. nice‘ împotriva românilor au a- vut loc aproape în toate localită­ţile locuite de români, Dintre a- cestea, amintim doar: Tg, Lăpuş, Giurcuţa (lingă Huedin), precum şi schingiuirea ş i , uciderea bar. bară a patrioţilor; români, dr. Ciordaş şi dr. Bolcaş din Beiuş şi a unor ofiţeri şi soldaţi căzuţi prizonieri.

Consiliul Naţional Român, du­pă eşecurile de conciliere cu Consiliul Naţional - Ungar, adre­sează un apel de ajutor guver­nului regal al României şi im manifest - „Către popoarele lu­mii", prin.care aduce la cunoş­tinţă situjjţia reală din Transil­vania. în această situaţie, arma­ta României se avîntă din ‘nou peste • crestele Carpaţilor în scumpul Ardeal, pentru a sigila' de astă dată pentru totdeauna, unirea tuturor românilor într-o singură ţară.- Consiliul Naţional chema naţiunea românească să- se pronunţe asupra soartei sale în- viitor la^-M.A.N. a-'românilor din Transilvania - şi sUrtgaria,', ce -

. urma ;-să aibă loc *în ziua de - 1 decembrie- la- Alb'a-Iulia,< oraşul ' istoric al-Transilvaniei. , -

La ăpelui C.N.R.,; la 16 noiem­brie l<» 8 diviziile române mobi­lizate în Moldova au trecut din

: nou graniţa şi eliberează succe­siv: Miercurea Ciuc, Braşov (Div. 1 Vinători). unde intercep­tează coloanele germane ale gen. Macfcensen în retragere şi iau peste 4000 de prizonieri, iar pe direcţia Borsec — Topi iţa — Tg. Mureş (Div. 7 Infanterie), oprin- du-se conform ordinelor Comari-' damentului Antantei pe linia rîu- rilor Mureş şi Olt.

Profitînd de oprirea - trupelor române pe cursurile; mijlocii ale Mureşului şi Oltului, precum şi de afluirea spre Alba Iulia aro­mânilor pentru a participa la M.A.N. de pe Platoul Romanilor, .unităţile şi^gărzile ungureşti -îşi intensifică acţiunile criminale împotriva populaţiei paşnice ro­mâneşti, atacînd gărzile naţiona-, le şi pe românii din trenuri 'şi' gări, iar în ; teritoriile eliberate pregăteau revolte şi atacuri -îm­potriva noilor autorităţi şi a ar­matei. La N.V. de Cluj şi pe va- -lea Crişului Repede se concen­trau noi unităţi ungare, cu stopul •:

de a ataca armata română şi a menţine starea de tensiune şi te­roare în rîndul populaţiei româ­neştii . ,

In aceste, condiţii, în urma u- nor tratative îndelungate cu Co­mandamentul - Antantei, trupele române primesc aprobarea să continue ofensiva spre vest şi să ocupe aliniamentul Dej — ' Cluj— A iud— Alba Iulia. Divizia 7 Infanterie înaintează pe direcţia Tg. Mureş —; Cluj- In scopul e- vitării unui conflict armat şi vărsării de sînge,' Cdt. militar ungur din Cluj este somat să e.

- vacueze regiunea. In condiţiile desfăşurării de forţe române. în faţa Clujului trupele ungare, cu toată rezistenţa disperată, sînt' obligate să se retragă. ’

, La 24 decembrie 1918, unităţile Diviziei 7 Infanterie, de sub co-

' manda generalului TRAIAN MO- ŞOIU, îşi fac intrarea în Clui în mijlocul manifestaţiilor grandi­oase de entuziasm şi bucurie ale populaţiei din oraş şi împreju­rimi, care a venit pentru a par­ticipa la eveniment

Cît timp s-a aflat la comanda trupelor ce operau în Transilva­nia, gen. Moşoiu. s-a străduit în­deosebi ca raporturile cu auto­rităţile locale şi cu populaţia ^ă fie cît mai cordiale, instaurîrid în -tot' teritoriul o rdinea’ şi-drep­tatea. - ■

OAMENI CU INIMA DE AUR!

. - La sfîrşitul lui decembrie 1918, trupele române, completate cu noi mari unităţi venite din Re­gat. ’precUm şi unele formate din voluntari ‘ ardeleni (foşti m il’tarl în armata austro-ungarâ. Divizii­le 16 şi 18). erau în măsură să treacă la ofensivă spre vest. pen­tru ocuparea unei noi linii de demarcaţie: Sighetul .Marmat’eî— Satu Mare — Oradea— A- rad. Ocuparea - acestor obiect've va fi însă 'îngreunată de conflic­tul ce se va declanşa în primă-. vara anului lî)lfl. între România şi Ungaria, unde se instaurase „Republica Sfaturilor",; sovietele ungureşti. ' -..

- Cu toate acestea. în cursul pri­măverii şi verii anului 1919 ăr. mata română, sub comanda ge­neralilor -Mosoiu ?i Mărdftrescu,

a îrivinr succesiv trupele ungare de sub comanda comunistului

«Beta Kun. iar la 3 august • 1919

Brigada 4 Roşiori. în frunte cu generalul Ruseseu, intră , în Bu­

dapesta. unde a fost. primi* cu , > bucurie şi entuziasm de către

populaţie. ■

■. Col. <r.) Vasile ŢIBKEA

Am intrat în sărbătorile de iarnă, cu acest prilej Primăria oraşului Gherla s-a gîndit şi la miile de copii din' urbea seme-

şană. amenajind un pom, de iar­

nă pentru cei mici. Pentru . fi­

nanţarea acestei acţiuni s-a ape­

lat şi la societăţile comerciale.

Printre primii ^patroni care au sărit în ajutorul acestui frumos . gest al edililor locali s-a aflat şi

-domnul Ioan Suciu. patronul brutăriei, „Cuptorul de . aur". Uri - om, într-adevăr cu inimă d e ,.. . aur! ; ^

- SZ. Cs.

URMĂRI DIN PAGINA 1

o lin M u !...tarea colindelor, fericirea, bu­ia, sănătatea, mana holdelor a turmelor, comunităţile îi mese ca pe cei mai aleşi'oas- 'i în străvechime. in mijlocul mdătorilor se afla zeitatea sil- ’tră. reprezentarea animalieră ră. a bourului, urcată ş) în ■nele moldave, pe care-1 mai 'Prindem in colinde şt în cin- s de cunună, nestrâină de |K>- ‘'toacerbilor miraculoşl ce ou Dirat pe marele Bartok In yata l’ iolana.i colindele de factură apo- î-religioiteă de cea mai mare “ortanlă documentar-istorică niclt vorbesc de ■ primele ^uri de creştinism, junii co- ’il’itorl aduc cu ei pe Dumne- ,J Intr-un text de o rară ex- vlvitate şi luminozitate stilh-

’ junii colindători apar

„scrişi" cu astrele cereşti pe veştmîntul de dimensiuni cosmi­ce al Mîntuitorului Cristos.

La români, colindatul este o

moştenire romană, suprapusă

peste eventuale practici rituale de substrat traco-getic. cu o in­fluenţă certă asupra repertorii- lor ucrainean şi bulgar Prin răspindirea lui generală în .spa­ţiul nostru etnic, prin unitatea repertoriului de texte şi melodii rituale, prin bogăţia 'şi polimor­fismul său prin vitalitate şi pu­tere de remanenţă, fenomenul complex al colindatului vorbeşte despre trecutul cultural şi misiu­nea istorică a primului popor creştin din Carpaţi românii

Cercetările de pînă acum dez­văluie cele mai ample repertorii de colinde, dublate de datini vechi, exact in zonele centrale şi vestice ale spaţiului nostru etnic, în acele ţinuturi matcă alo ro­mânismului ce strălucesc şi rizl prin vitalitate creatoare şi prin originalitate: Transilvania, fara'

Crişurilor,' Zarandul, Munţii A- puseni. Pădurenimea Hunedoa­rei. Ţara Oltului. Ţara Loviştei etc. Aici. in aceste ţinuturi, apar şi versiunile-colindă ale unor capodopere ale poeziei noastre populare: Mioriţa, Meşterul Ma-, nolc. Soarele şi Luna. recunoscu­te ca aparţinînd unui strat cul­tural mai adînc decît versiunile dezvoltate epic din celelalte pro. • vincii istorice. Tot aici circulă sl forma cea mai veche, preepremo- nială. a IMuţuşorului. glăsuind despre înrădăcinarea agrară a spiritualităţii noastre populaie.

Evperienţe literare ancestrale, bazate pe credinţe străvechi şi imagini pline de simboluri şi semnificaţii uitate, colindele re­prezintă valori patrimoniale pe care trebuie să le cruţăm, sâ le ferim de zelul ucigător-al Tele­viziunii Radioului şi „mişcării artistice de masă" de care nu am scăpit incă Sâ le ferim mai

.ales r)<» ,.dragostea“ subită a cîn- tăreţilor de „folclor nou" de pină mol ieri care le vor veş- teii' uniforml/înd ‘şi „adaptîrid*' tevt<’ : -” nr sn făcut cil cîritecele şijocurile -po'pGlaVe.v' **lk-

CHEMAREA...ci pe însuşi Fiul Său cel Unul Născut.' i.Dragostea lui Dumne­zeu faţă de noi s-a arătat prin faptul că Dumnezeu a trimis in lume pe" singurul Său Fiu ■. ca jertfă de ispăşire pentru păcate­le noastre. ,. ca să fie Mîntuitor al lumii" (I Ioan 4. 9—10. 14)

Crăciunul’ cu toate bucuriile lui ne cheamă să ne deschidem , inimile pentru primirea lui (Iris- -' tos aşa cum s-au deschis ceruri-', le la naşterea Sa. Pă-1 prinvmin viaţa noastră aşa cum L-a pri­mit ieslea în care s-a sălăşluit, - să-I dăruim viaţa, aşa cum El s-a dăruit lumii

Fie ca solia îngerilor din noap­tea Naşterii Domnului. <,pc pă- mînt pnce“ să ne însufleţească pe toţi pentru ca sâ devenim căutători şi şustinători ai păcii.1

’ lubitpri de pace. intimă, sufle-,,, teasitâ; precum şi de 'pace 'obş^'/

: tească,'" ^ rte ia lă totodată. il' l' -

Sărbătoarea Naşterii Dom­nului se face simţită, şi în Pe­nitenciarul din oraşul Gherla, fn .aceste zile. în Vechea Ca­pelă şi Ia cluburi, deţinuţii participă la slujbele religioase şi . prelegerile biblice organi­zate de reprezentanţii celor sase culte care frecventează cu regularitate această instituţie de reeducare Intîlriirile între preoţi şi predicatori creează

DEŢINUŢII TN BISERICA

în rîndul deţinuţilor o atmos­feră emoţională- şi -prileiuiesc totodată sărbătorirea Crăciu­nului în mijlocul reprezentan­ţilor cultelor din care fac par­te. Ei sînt părtaşi, astfel, şi unor exerciţii spirituale ajun- , gind la o consonanţă între fi­rea comună şi firea creată de Dumnezeu In Aceste zile Pe­nitenciarul Gherla este vizi­tat de preoţii şi pr<Hlicatorll cultelor ortodox, greco-cnto- lic. romano-catolic. reformat, baptist-şi adventist. Cu aceas­tă ocazie, un grup dc deţinuţi a pregătit un concert corni. cuprinzSnd cele m i' cunoscu­te colinde , do ,,Crăciun.

1 4 V '.'Lm - s z- Ca-^ f ll .p IM; J i i i ţ -t'.i I u

AC7.VĂIIUL DE CLUJ- ^PAGINA q

sintetice despre econoMa judeţului ClujQ Producjia industrială realizată, pe ansamblul

Juueţtilui. în luna noiembrie a.c. reprezintă 2(J,;t miliarde lei (în presuri curente), fiind mai marc cu 7.2 miliarde lei faţă de luna octombrie. Este de subliniat că această creştere s-a datorat. In principal, creşterii preţurilor la majoritatea produ­selor. Comparativ cu producţia medie lunară rea­lizată in anul 1991, valoarea producţiei obţinută in luna r.oiemtirie. a.c. este mai mică cu 20 la sută.

& Din i32 produse fizice urmărite lunar, doar la Bl produse (34,9 la sută* s-au realizat. In luna noiembrie a e., cantităţi mai mari decit cele ob­ţinute în luna corespunzătoare din anul precedent.

® Valoarea contractelor şi comenzilor existente la 30. noiembrie ac. a fost de 78 miliarde lei, din care contracte In valoare de 16,7 miliarde lei au termen de livrare In anul 19M: valoarea contracte­lor neonorate a reprezentat 1a finele lunii noiem­brie a.c. 9,8 miliarde lei.

Num ărul mediu al salariaţilor din activitatea industrială a judeţului, tn luna noiembrie 1082. a fost- de 100.033 persoane, cu 0,9 la sută mai mic decît în luna precedentă: comparativ cu luna no­iembrie din anul trecut, numărul mediu al sala­riaţilor esle mai mie cu 9 la sulă.

O I.a data de 3. X II 1092. numărul şomerilor înregistraţi este de 33.147, în creştere cu 6,2 la sută faţă de tuna precedentă şl de 4,1 ori mai mane comparativ cu sfîrşitul’ lunii-ianuarie a.c., rata şomajului, calculată faţă dc populaţia activă a judeţului, a fost de 8,9 la sută. .. O Uin 43 produse livrate la fondul pieţei, pe 11 luni d in acest an, numai la 9 produse s-au înre­gistrat creşteri faţă de perioada corespunzătoare din anul trecut Descreşteri mari sa prezintă la: deter­genţi, cherestea,’ciment, ţesături din lină, produse lactate proaspete, făină de’ griu, cartofi, ouă.

Vîn/ările cu amănuntul, pe 11 luni din acest ăn. sînt în scădere faţă de aceeaşi perioadă din anul trecut cu 19.8 Ia sută. Comparativ, cu perioa­da 1. I — 39. X I. 1991. ponderea comerţului pri­vat a crescut de la 12,4 la sută la 54,7 la sută.

O Volumul serviciilor comcrciale prestate popn- Ia;irl de la începutul anului pină la finele lunii noiembrie ■ reprezintă 11,2 miliarde lei, fiind mai mic cu 21,3 la sută faţă de perioada corespunzătoa­re din anul trecut; ponderea serviciilor comerciale prestate în sectorul privatizat In totalul serviciilor realizate pentru populaţie a reprezentat la 30 no­iembrie 33,5 la sută

© Rata do creştere a preţurilor de consum al populaţim, în iuna octombrie a.c. a fost de 9,6 la sută pe total, respectiv 10,8 la sută la grupa de p rod ase alimentare, 8,7 la sută la mărfuri ncali montare şi 8,3 la sută la servicii: creşterea pre­ţurilor de consum pe 10 luni de la începutul anu­lui a fost de 132,9 la sută. ceea ce înseamnă o rată medic lunară a inflaţiei de B,8 la sută. FaţA de octombrie 1990 — luna premergătoare liberali­zării — preţurile de consum au fost în luna oc-

’ tombrie a.c. de 10,4 ori mai mari, o creştere peste medie fiind la produsele alimentare.(de aproape 12 ori).

9 In agricultură s-a obţinut In anul 1992 o pro­ducţie de 186.199 tone cereale pentru boabe, din care griu 32.938 tone (2165 kg/ha), secară 1090 to­ne (1C14 kg/ha), orz 1385 tone (2897 kg/ha), or- zoa’că 44 147 tone (2216 kg/ha), ovăz 11.379 tone (1240 kg/ha) şi pomţnb 94031 tone (1698 kg/ha). La alte culturi recoltate producţiile sînt: la floarea soare­lui 1088 tone (793 kg/ha/, la sfeclă de zahăr 49.730 tone (16.15G0 kg/ha) şi la cartofi 107.894 tone (11.973 kg dia).

La 30 noiembrie a.c. se aflau tn evidenţa O- ficiului judeţean Cluj al Registrului Comerţului 38 regii nulonotne şi 90*35 societăţi comcrciale. din ca­re 27? societăţi comerciale cu capital* de stat şi 8818 cu capital privat

In bază Decretului Lege' nr. 54/1990, la finele lu­nii noiembrie o . e r a înregistrat un număr de P1P2 întreprinzători particulari, sub formă de aso­ciaţii familiale (2604) şi persoane independente (6588).DIBECŢIA JUDEŢEANĂ I)E STATISTICA CLUJ

DE CE NU SPUNEŢI ADEVARUL, D-U PRIMAR?

. Intr-un Comunicat dat publici­tăţii In unele ziare locale de miercuri 22 decembrie 1992, dL Gh. Funar, primarul municipiu­lui Cluj-Napoca face afirmaţii care nu corespund adevărului.

In primul rînd precizăm că organizarea adunării comemora­tive n-a aparţinut „UDMR-ului şl aliaţilor săi*, cum li place domnului primar să dezinforme­ze opinia publică, ci de Con­venţia Democratică, In întregul ei. alcătuită din mult mai mul­te" partide jşi asociaţii decît se menţionează In comunicatul a- m intit '

In al doilea rînd. Convenţia Democratică nu a cerut aproba­re primăriei pentru organizarea şl desfăşurarea adunării come­morative, deoarece legea nu o- bligă la acest lucru, iar dacă ea a fost totuşi anunţată, aceas­ta s-a făcut ca urmare a adresei primite de la primărie, care so­

licita să precizăm programul <j{ 2!—22 decembrie „In vederea ţ rei mai bune coordonări*.‘ In al treilea rtnd, na'* a fa,

vorba de nici un ■ separatism deoarece la depunerea coroane lor de flori In oraş şl. lâ dny tir, reprezentanţii Convenţiei mocratice s-au. Încolonat alătu( de urmaşii eroilor şi de. răniţi din Revoluţie.

JŞI. în sfirşit. Adunarea1 Come morativâ a fost publică, la ^ a putut participa oricine! şi, ), acest scop. In comunicatul da anterior publicităţii, a fost irţvi tată întreaga populaţie a ora şului.

Aşa stlnd lucrurile ne între băm şi vă întrebăm, d-le pr| mar: unde a fost separatismu de care vorbeaţi? Se impune ma mult respect pentru adevăr, d-li primar! •>.?!

Convenţia Dem ocrnticS—Cluj preşedinte, N. VLASIE

AŞTEPTAM PRIMAVARA?Starea drumurilor din judeţul

nostru este cum este, dar ps ra­za municipiului Dej conducăto­rii auto au deja coşmaruri.’ Pe multe artere şl străzi se efectuează diverse lucrări, ceea ce duce Ia Interzicerea: tempo­rară sau îngreunam» circulaţiei. Este foarte adevărat că şi aces­te lucrări de. mare interes pen­tru oraşul dc la confluenţa So» «nesurilor trebuie făcute, dar ar fi bine să se ţină totuşi cont şl de situaţia traficului rutier.

De exemplu, în zona Gării CFR, înrS în cursul primăverii s-au efectuat diverse lucrări e-

dilitare, între timp şanţul prin­cipal fiind astupat temporar. A- şa a rămas, dc atunci nimeni n« s-a gîndit să remediezig-: şi as­faltul distrus cu această ,ocazie Menţionăm că este vorba de « arteră de circulaţie deosebit tt aglomerată, zilnic aici clrculmi un mare număr de . maşini la u- ’nităţile industriale. si societStllf comerciale din zonă.

Credem, că ar trebui ursen*a- te lucrările dc reparaţii a drti- mulul, mai ales că Iarna a soslJ deja. Snu, aşteptăm sosirea pri­măverii? •• v -

Sz.cs.

SimtltXlma Beettmmm w ff

FSOTECTK3M STRATUL SOSIICOMBW MfjWl'IRtAGSyCUIDS

STRATUL ALSceutyvc CAtsit

tTRATUlitUASTSV ’(OMtWWtmiM « VWMd

DISTRIBUITOR PENTRU CLUJ

S.C. CLASIC s .r . lVâ oferă întreaga ganâ rie produse cosmetice produse de concernul

lu m a q « i? in u i i j in

Str CLINICILOR nr

Firma germană GABOR- REISENface ® ă r " —aptaminal

Plecarea din Cluj-Napoca informaţii ia re i.1 5 .4 5 . 0 3 între oreie 10-13 al 17-20 ţs tffM U

PROGRAMUL DE FUNCŢIONARE AL UNITAmOR ALIMENTARE SI DE PÎINE DIN MUNICIPIUL

CLUJ-NÂPOCA IN PERIOADA 25-27. -12. 1992 Şl 31. Dec. 1992 - 2 Ian. 1993

24 decembrie 1992 - pînâ la oreie 17 unitâţile alimentare şi de pîine.

25 decembrie 1992 - închis \ ,26 decembrie 1992 - între orele 8-12 unitâfile

alimentare ■27 decembrie 1992 - între orele 8-14 unitâţile

de pîine31 decembrie 1992 - pînâ la orele 16 unităţile

alimentare şi de pîine.1 ianuarie 1993-închis.2 ianuarie 1993 - intre orele 8-12 unităţile ali­

mentare3 ianuarie 1993 - unităţile de pline. (ICO)

REGIA AUTONOMA VICTORIA CLUJ-NAPOCA

cu sediul tn Cluj’-Napoca, str. Napoca nr. 16 Organizează în ziua de 29 decembrie ci.c. ora

11,00 licitaţie de mijloace fixe la sediul unităţii. Informaţii suplimentare la telefon 11-83-10.

(1942)

S.C. „SAMUS M*V S.A. DEJ

Sfr. 8istriţei nr. 63, telex: 31514

Solicită ZUGRAVIREA INTERIOARA a spaţiilor de producţie în trimestrul t. 1993.

Aşteptâm oferte pentru variantele:O zugrăveli simple in culori de apâ;® zugrăveli în vinarom,

pînâ la data do 10. I. 1993. Devize întocmite la 100 mp.

Licitaţia acordârii lucrărilor va avea loc în ziua do 15 ianuarie 1993, orele 10,00, la sediul uni­tăţii. (1968)

S.C FLAVEX S R L.

secţia reparaţii frigidereurooiâ tuturor clienţilor „SĂRBĂTORI FERICITE".

Apelaţi cu încredere la serviciile noastre. Telefon: 13-80-27. (36110)

MSF - Belgique cherche• chauffeurs catfegorle B

Condiţiona: * *• anclennetd fle conduite mlnlmate: 5 ana •

bonnes connaissances de la langue franşaise (parlfee et lue) • dlsponibltlte pour travalllet et loger dans ies districte de BISTRIŢA et SĂLAJ * adaptfe au travaii en 6quipe

Les candidata aont pri&s d'ettvoyer par poate Curricuium Vltae. adresse et num6ro da tâlfephone avant le 6 janvier 1993 â fadresse:

M.S.F. Belgia, strada Galaţi nr. 28, Cluj-Napoca. (35153)

S.C, ŞOMES TÂXf S.R.L | 11.11.44 ® 11.11.45 v

î curează tuturor c‘o1'3.!doratemor si eiienţiîo? s a l !

EÂ RSĂTORi! F £ Rf C i TE un ' călduros LA fvlULŢI ÂMt {36327)

S.C. DELTA DESIGN s.a. filiala Cluj, cu sediul în str. I.C. Brătianu nr. 22, angajează:

• inginer specialitatea calculatoare, Informatician •contabil N

Informaţii zilnic între orele 9-17, la sediul firmei sau la telefon nr. 095-115449. CSfcidM

S.C.C. TRANSILVANIA S.A. CLUJ-NAPOCA

Sfr. Deva nr. 1-7Organizează licitaţie publicâ în data de 19 ia­

nuarie 1993, ora 3.00, la sediul unitâţii în vede­rea închirierii urmatoareior imobile:

• Hala de producţie ţi birouri, magazii (în str. Aurel Vlaicu nr. 182, (închiriere şt vînzare)

® Hala de producţie birouri, magazii, platfor­me, Calea Floreţti nr. 117

© O ctâdire de producţie compusâ din 6 încă­peri în Podgoriei nr. 2

• Birouri, spaţii dc depozitare, ateliere în De­pozitul central Someşeni, str. Orâştiei nr.- 10

De asemenea se pun în vtnzare u*ilaje.specifi* ce activităţii de C+M şi de lâcâluşerie cdnform listei afişate la sediul umtdtii. | - i, Solicitanţii vor depune garanţii de participarfl la licitaţie pînâ la dafa de 14 ianuarie 1993.' - ’

(36165)

G1NA 7 ADEVĂRUL DE CLUJ

„RATUC* CLUJ-NAPOCAţe cunoscut publicului câfâtor programul de msport în comun dfn perioada 24 dec 1992 - an.'. 1993. astfel:

lîn zilele de 28, 29, 30 decembrie 1992 v af[a|ia' mijloacelor de transport în comun se va 1 jfăş rq între orele 4,45 — 23,39, iar în zilele i! !iŞMjvf£'31 decembrie 1992 între orele 4,45 —

,09, conform programului de zi lucratoare.9 B.în si!c!c de sărbătoare 25, 26, 27 decem- ie 1??2 ?• 2. 3 ianuarie 1993, circulaţia se.

>. i ţfeşfaşura între orele 6,00 — 22,00 conform ogramului de duminica, pe următoarele linii:- dutobuze nr. 27, 28, 29, 31, 32, 33, 35 şi 37 lemativ cu 38;

troleibuze nr. T, 3, 4, 6, 7, 8 şf 9;-tramvaie nr. 100 ş5101;Desfacerea biletelor de călătorie se va face ii» reţeaua de chioşcuri proprii, avînd programul reiat cu circulaţia mijloacelor de transport în imun.9 C.' Reamintim publicului calator câ din noap- a de-15—16 dec. 1992 au fost introduse curse > noapte între P-ţa Gării şl cart. Mana f tur, Gri- jrescu, Gheorgheni şi A. Vlaicu, cu program în-

23,00 — 5,00. Tn xilele de 24 şl 31 decembrie 192 cursele de noaptea vor funcţiona între ore- 21 ,0P ^6 ,0 (tCu ocaxia „Crăciunului şî a Anului Kou" dorim iMcului călător Sărbători fericite şi tradifio-

3^1 lA; MULŢI ANI". (100)

S.C. DMP. IMPEX S.R.L Str. Moţilor Nr. 35 Cluj-Napoca

DISTRIBUITOR UNIC TN CLUJ-MAPOCA A PRO- USELOR DE VfMlFICAJlE A S.C. PERLA TTRNA-

m - JfDVEI! desface VINURI, ŞAMPANIE şt RA- |HIU CU RIDICATA Şl CU AMANUNTUL VA STEPTAM. {1962}

f Copiii grădiniţei specidie •« 35îLslni_recudoscători <mu» Conţ

Âtila, patronul firme* S.C* VITA IIVIPEX.cu sediul in Stf. Doja îir.1 pentru

televizorul colo» şî pachetele cfate cu ocazia satoaiorilor de iarna, ca şr pentru mtentta de a re oferi produse din propria brutărie. 136343)

-Str. BISERICII ORTODOXE nr.8 Oferim servicii com

plete Inclusiv transport şl in provincie ia preţuri avantajoase: •

• LUNI-VINERI 730 - 1630 / • SÎFJSBĂTA 0.-13

V DUMINICA 8 -1 2 SERVICIU PERMANENT

Tef.1 8.73.30 (1 860/A)

SOCIETATE COMERCIALA NEFEBTITI S.R.L

cu sediul In Clui-Nopoca, str.: Micâ nr. 11, telefon 095/13 29-1)

Urează sărbători fericite şi un ar» plin de satis­facţii tuturor clienţilor, orş anelor de conirol în drept şi personalului Bănci» Agricole.

Fte co sărbătorile de iarnâ sâ vd ning& în su­flet numai gînd uri bune, iar în cose sâ vd oducd izui proaspât af speranţelor înmugurite.

CRĂCIUN FERICIT*LA MULJI ANII {36205}

coop. T R IC O T A J U L Cluj-Napoca!

ŢjŞ.'l

informaţii suplimentare biroul per- |e» ţ ra

sonal-învSţamint teîefon i • • o . (1964}

REGIA AUTONOMA A DOMENIULUI PUBLIC CLUJ-NAPOCA

onurfâ '

Reînnoirea abonamentelor de parcare pe anul 1993 se face în perioada 4 ianuarie 1993 - 15 fe­bruarie 1993.

la reînnoire se vo prezenta obligatoriu:O Abonamentul pe anul 1992 & Certificatul de înmatriculare o autovehicolu-

luiPreţul unui abonament esfe de 1.1G0 ler'an. Prelungirea contractelor de închiriere a parcaje­

lor sa vo face dupâ 15 martie 1993. (1960)

SOCIETATEA MIXTA „BUREXIM-FELEACUL* S.A. str. Henri Barbusse nr. 44-48

Produce ş» comerciafizeazd: :© Gu nă de: mestecat „Perfect 2“, Io preţuri

avantajoase. {35098}

S E S 33E 132E 3S 3

» Fiorin, 21 ani caut prietenă âgiiţă. modestă şi sinceră. Î7— ani; 1,65—1.75 tn. Bratcţ 14, 45, telefon 17-96-90. (36231)

9 C l f t n p a r garsonieră, parlament sau teren pentrt

conssiucţlf. Teieîon: i ? 5 .1 3 ; 1 4 ,2 0 .0 7 { I8 9 ij

........ ....... ...........

Vînd garsoniera, aparta-l

îîffnt sau teren pentru cort-jj

strucţii. Telefon: 1 4 * 2 9 .0 7 1 (1801/A)

• Vtmt ultracentral vilă, gră­ită, Criţnn nr 7. Te!. I3--I3 69. {376-Aj \» Vînd pSpuţi Bărbie >i ma-ii teleghidate ,1a pre; conve- iţjil. T«»teîon Xt-02-75.1123-A)• Vind mobilă tio cinv’ră. Tn- nnatîi: î-'orţile. tis Fier nr. 4,. t 24. (36136)• Vinci Fiat Ritmo — !'00 »c, IflîfT», stare Xoarte bunĂ formaţii ta-telefon 11-23-23 sau10-01 (A[);ihi:l-i). (36333)• .Vind piiiti vicnc?., placă in/, pn.'l n-')jcr.’iabil, "reîefon ‘-12-92. (3fl3U)• Ciunioăr u rgen t c f iiir iu c t ir i vin>e;i Jnformnţii Ja efon 17-91-71. (3C343)• Vîiul pul Cioh-’ nesc Oormilr»1 Telefon 13-47-52.• Vtr>;t Audi 30 cu .p işw .ilc

pi<>s(», pentru' Kt^rtedes J coJoîicc <!•■' damă Cumpăr

^lăţal'itttf'-plutrb. Rt-laţil zilrti-, " la !1-:î5-10 Intre ore-in—2î. t3c,m ).• Cilrnpăr fortnţl. Vînd iere '«rc. ,;Tclefou 15-M-35.. (36^4/

• CctmpSr teren construcţii iittrf 50i.i—1800 mp in sân i centrată. Relaţii t i ' teWnn lt-22-66; 11-1S-33. (36352)

• Ciimpăr urgent ţi avan­tajos forinţi. ' Telef. II-7S-00. t3Stl3-A)

• Cumyăr avantajos con­tract locumţă. garsonicri saa a»»artamenl 17*02-64.CIGH8-A?

• Vînd haine blani . (da­n ă ) Suedia, deosebitei. Preţ fiarte avantajos.- Telefon: U-5Î-M. <362S9-A)

e Vînd casă cti grădină, str. Remetea nr. 10 Ctu|. lnlormaţu Ja telefon 09&—11-33-43. (36350)

© Cumpăr mobilă de bucătă­rie modulurii garaj cărămidă, fo­rinţi- Telefon 14-72-50. (3«i3r»3)

© VSnd două inoclxîte, biblio­tecă ca rafturi, două scaune, te­levizor a!b-negru. Tel. 17-11-19.. (36355)

o Vîmf garnitură chiuloasă, pinion axă came pentru Merte- des. 300 D. Teieîon U-28-53. (363Ca.i

• Vind casă două eamere, bu­cătărie, grădină. Str. Gheorgheni nr. 16». (36158)

• Cumpăr garsonieră pa str. Pata, Lenin, Calea Mănăştur. Es- elus parter, bloc spre stradă. Telefon 16-7.V00 dt»pă ora 19. (35174-A)

• De vîn?:îre Uccia 1300, ao ddcnfată. Telefon 13 03-14 Ti'y ri',/.. (3C279-A)

• Vintfem frigidere şi combi­ne fri«'irifioc n»i ,-u garanţie 2 ani, compresor fientru stomato- iofiie şi np.ir.'it fotugrafic pentm pre'en',io*i. Avr.'i n Iancu 5 e- la.l I, ap. 12. tel'fan 1101-71. <30143-A)

• Vind r.filsHb ' nirbtj d:e- trl pentru prrtenţ osi, Juirte .T- vantajnn. Vi/ibiJ J-si, 14—16. str. Gtvin nr. 3, tc’.Vfon 13-31-33. . . <3P203) , • i ■

■« Vînd Font Sierra r«4 2300 cmc diesel 570!) DM, stare ex­cepţională. Ttlcfon 10-71-26. (M tm .A t.

. ■ • Vind masâ de biliard origi­nal. Str. Calea' Dorobanţilor n r . .. M'-ap. 4. (36220) ,

• Vîntl autobus Jknrus 45 Io- * curi, 3.503.000.'Negociabil. Tele­fon 13-75-61. 15-0 -28. (36211) ,

• Vînd apartament 3 camere, etaj IV ţi garaj fn cartitrul Zo-

, Tilor. Oferte in scris la căsuţa poţtală nr. 616, Oficiui poştal nr. 6, str. Pasteur nr .60. Schimb ; garsonieră ln ; str; Mănăştur : nr. 87 cu apartament 2 camere in ; zona centrală, Cipariu, Pata sau Mănăştur grădini .Oferte ta C.P. 616. (36303) ' / ' f

• Vind' televaoare color, au­toturisme Dacia break, Volvo 34% Teleofn lt-52-9» .(36202)

• Vînd Oltcit club î l R. 3 ani, video player Orion sigilat : Telefon 18-32 32. (362011

• Vlrni video ptaver Funai si­gilat Telefon 17-36-72. (36230)

• Vind jocuri t’istr active ţi ' artificii pentru Crăciun şi Re­velion. B-dul t Decembrie nr.33 telefon 18-50-74, Intre 9—17. (35S62)

« Vînd vi;?<>o t-ecorder Bonrî- stec Japo.-îcz nou. Str Ştefan cel Mare 13, ap. 3. (36225)

• Vînd videorecorder ;Hitachi, pickup Unitra, amirfifkator, bo­xe, convenabil. . Tel. 18-19-15. (36217)

© Vtnd convenabil amplificator2 y. 50 w Electronica. Telefon 13-98-35. _ (36236) • -

« Societate comercială vinde alcool 87 grade. Informaţii str. Codrului, nr. 1, telefon 13-43-06, (36237)

e Vînd blană nutrle tn condi­ţii avantajoase. Telef. 14*75-03. (36233)

t> Vînd video ptayer japonez sigilat. Preţ convenabil. Telefon J1-23-91. (36215)

® Vind pui Dotvirrnan de 3 săptămîni.-Relaţii la familia Mol- dnvan, t.lelon 3I-13-K3. (30216)

• Vind piese ‘Mercedes Co­bra, Foni Sierra îi cutie viteze 5 trepte Audi IQO Tet. 13-41-74 sau 13-93-ca. (3G244-B)

• Vind I9i) K. mo- ' d-i 198» Ji.OHO OM ji Amit S0 tncdi'l 1937, 14000 DM. Telefon 13-41-74 <.->» 14-«5.fi8 f3R2:M-A)

• C irrpăr pe '-altită nparîa- ment 2 cimeic Orjsf.>rescir. î ’to- pilor. Telefon l<î 50-2f (36322)

• VSnd urgent, aragaz 3 b- chiuri ţ.i dulap 3 uvi Telelon . }7-£î3-12 sau ■ 16-43-14. (363211 ’

• Vîr.d arăfraz 4 <3cluuri; Tc-J7-05-ă3, 3®i42) ,

• Vind garsonieră aonă Gheor­gheni. Telefon 032—15-15-18.

• Vînd piese Aro ţi ţuică de prune. Telefon 16-20-44. (38329)

:• Vind, 150 ei ţurcane, 75 cîr- ianj, 2 măgari. Informaţii la a- dresa sat Sălicea nr. 125. (3G31S)

• Vînd col tar nou Raluea. Te- lefon: 14-C8-83 (36319>

• Vînd , haină scurtă ţi lungă de vulpe polară. Telefon18-73-73. (36338)

• Tineri căsătot Hi, căutăm a- partaroent 2 eamere sa» garso»- nieră pentm cumpărare Tele­fon 14-55-01 sau : 17-49-19 la ori­ce cară. (3531?)

- • NOU! C&niefţionănj Ja­luzele material plastie i .tip «Ni'kfnnan* diferite culori.16-39-34. (35752-B)

• Alegeţi cadouri .- celor dragi Ia noul magazin speci­alizat în porţelanuri ţi mă­tăsuri. str. Traian nr. ,5. ■ (1345) . . .

- • Transport marfă 5 tone—• 75 Ici km lt-tt-96. (36203)

= • SC. APOLLO. ÎNTEIIN/X- TIONAIV: SRL, str. Sindicate­lor. nr. 9 :,telefon tt-83-41 an- gajeaiă şofer profesionist Re­laţii zilnic 9—17. (36243)

• Căiîtăm revelion pentru pre- tonţia-\se. Telefon 14-5C-87 ore­le 16—19. <36154)

• Tineri căsătoriţi îngrijim persoană în vîrstă pentru Ipcu- inţă. Telefon lD-90 22 intre ore­le 16—20. (3631(i)

0 Caut asociat cu aparatură stomatologică san dau fn chirie cabinet medical. TeL t7-»3-71. (3G204)

« Tr;\g proierti- in tuţ. Tele­fon 13-61-24.- Vînd mulgătoare do vaci. (3'J229)

O Firmă particulară angajăm îoeretară prezentabilă cu cunoş­tinţe administrative — gestionar. Informaţii Calea Tur»ii 76. (36232)

rAngni.lm personal fete pen­tru activitate comercială, infor­maţii la mag tzln str. G. Dari- ţiu nr.' 30 Intre oreîe .10—13 d-.l- pă masa,.‘nf. telefon t8-'n&2>i In­tre. orele 20-^24. (36212)

• Caut urgent îngrijitoare se- rîortsă pentm curăţenia blocului. Str. t.icu) lloţu nr. 3, bl. H I. (36331) '■

• C«JÎabcratori}ar de ia „Dmm»". «Dorton”, .Frandt'ţ »i Dogaru" ţi J la tls " le urează săr­bători fericite ţi 1>A MUt>Tî ANI firma „PASAGER*. (36320) ... . .

• Domn, sirigi», fiind pensio­nar, angajez menajeră harnică* independentă, fără obligaţie fa­miliară, salar bun, două- mese pe zi ,eventual ţ i locuinţă. Vîrs- . ta 25—40 ani str. Plopilor 79, etaj IT, apt 20. (36334)

• S.C AGROîfOHTEX SRl> CLUJ-KAPOCA din Piaţa Mă- răşti (hala ' agrea*iment»ră) do­reşte clienţilor magazinului Săr­bători ferici)» ş» ?& mulţi a n i VfKDEM PORTOCALE d i» Gre­cia de calitate superioară ' ţ i dulci, fa tele mr.ţ scăzute pre­ţuri din oraş, en-gros 273 lei kg. . şi 310 lei kg. cu am ănunta (36340 ) .. . ' . ■ ' . ,

a Pierdut certificat de înma­triculare al Firmei „Nagabfeo", pasesorol acestei firme Amin Omar. l i declar nul. (36241)

• Suciu Samir pierdut legiti­maţie de serviciu. O declar nu­lă. (36314)

c Cubîeşan Mihai pierdut le­gitimaţie de serviciu, eliberată de R.A.T. Clu). O declar nulă.(36172)

• Gâzdne.Maroe) pierdut le-■ p.itimaţie de serviciu seria G6362SO declar nulă. (35159)

n Petean Daniela pierdut le­gitimaţie • de serviciu, O declar nulă. (36053)

e Buia Emilia pierdut'Autori- zaţie nr. 3^78 din 22 august 1990, eliberată de Primăria Jud. Cluj. Declar nulă. (3622C)

a Inchirlei două camere p»'n- tru privatizare, d^>ozitnre mar­fă etc_ cartier Someţcni zonă centrală. Telefon 15-63-33. (36213)

• Studentă caut garsonieră In chirie, maxim 10.000 lunar. Cen­tral. semicentrai Tek 14-85-35.t3f?33rj.

• • Schimb apartament 2 came­re ronfort I Sibiu co similar Cluj-Napoca. Informaţii la td*\ fon 1 7 după ora Ui. (361160-A) “

ADEVARUL DE CLUJ- ==PAGFNA 8

CONSILIUL LOCAL AL ORAŞULUI GHERLA

ANUNŢA URMĂTOARELE:• Scoaterea la licitaţie în vederea închirierii a

următoarelor spaţii:- Una cameră pe str. Romană, în incinta C ir­

cumscripţiei medicale, în suprafaţa de 35 mp. pentru activ ită ţi medicale, Taxa minimă lunară este de 255 lei/mp.

- Barul situat în incinta ştrandului din parcul oraşului Gherla, Taxa minimă lunară este de 210 le i'm p .

- M icrocasa de comenzi de la parterul b locu­lui de locuinţe C - str. Avram Iancu, pentru acti­v ită ţi comerciale fd ră băuturi alcoolice. Taxa mi­nimă lunară este 1.000 lei/mp.

- Cabana „La stină" pe sfr. Sub Deal f.n. - alimentahe publică. Taxa minimă lunară este do 210 le i'm p .

- Chioşc - Piaţa Libertăţii - activităţi comer­ciale, cu excepţia băuturilor alcoolice. Taxa m i­nimă lunară este de 1.000 leKmp.

Documentele lic itaţie i şi informaţii suplimentare se pot obţine la Primăria oraşului Gherla, cam. 15, telefon 24-17-75. înscrieri se pot face pînă la data de 13 ianuarie 1993, cam. 15.

Licitaţia va avea loc la Primăria oraşului Gher­la, în Sala mică, în data de 15 ianuarie 1993, ore­le 10,00. (1966) ■

8 Scoaterea la licitaţie în vederoa concesiona­rii a următoarelor terenuri:

- Str. Apei - iocuinţe, do lari, taxa minimă anua- lă 80 lei7mp. . . . ,

- Str. C iocîrlieî - locuinţe, servicii, act. nepb- luante - taxa minimă 120 lei'mp. an

REGIA A U T O N O ^X "T dOMEN!ULUI PUBLIC CLUJ-NAPOCA

ANUNŢA: VS-a deschis patinoarul artificial de pe strada

Tineretului nr. 16 Cluj-Napoca, începînd cu data de 20 decembrie 1992.

în cadrul patinoarului se organizează cursuri dc iniţiere a cop iilo r în patinaj, se ascut patine.

Orice re laţii se oot obţine de la patinoar unde este personal calificat pentru rezolvarea tuturor problemelor. (36305)

- Sfr. Hăşdătii - act. industriale - taxa minimă anuală 100 lei'm p. - Str. Fizeşului - act. industriale— taxa minima

• anuală 100 le i'm p.- Str. C!ujulu> - act: servicii, comerţ, turism -

taxa minimă anuală 160 lei/mp. O fertele se vor depune la Primăria oraşului

Gherla, cam. 15, Biroul Urbanism, pînă la data de 15 ianuarie 1993.

LICITAŢIA va avea loc la Primăria oraşului Gherla, în sala mică la data de 18 ianuarie 1993, orele 10,00 (J966/B)

* ' ■

Licitaţie publica pentru închiriere amplasamen­te garaje pe strâzilo:

- Sfr. Apei- Str. Stăruinţei- S*r. Mesleacă«ului- Str. Clujului Licitaţia va avea loc în da*a de 14. 01. 1993,

în sala mică a Primăriei Gherla,, la ora 10,00, Ta­xa minimă da-începere a licitaţiei este de 15 le i'm p. lună.

Documentele lic ita ţie i şi inform aţii suolimentare se pot obţine la Primăria Gherla, cam. 15, tele­fon 24-19-25.

înscrieri se pot face pînă ia data de 12. 01. 1993, cam. 15. (I966 C) -

© Concurs pentru ocup arca postului de condu­cător auto în cadrul Primăriei oraşului Gherla, în data de 13 ianuarie 1993, orele 10,00.

Relaţii suplimen‘are se pot obţine la sediul p ri­măriei din str. Bobilna nr. 2. Gherla. (1966^A)

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE AL COOPERATIVEI DE CREDIT „A LIA N ŢA " DIN

CLUJ-NAPOCA

Cu ocazia CRĂCIUNULUI şi ANULUI NO U -1993urează tu turor mem brilor asociaţi şi co labora to ri­lor. sănătate, ,bucui ii şi noi succese în activitatea de viito r. „LA MULŢI A N II" (1961)

® SOCIETATEA COMERCIALA PANEGRANO CLUJ ureazâ tuturor cumpărătorilor şi colaborator rilor săi SĂRBĂTORI FERICITE. LA MULŢI ANI! realizarea tuturor dorinţelor Dvs.

★© S.C. Panograno comunica programul magazi­

nelor de pîine, astfel: - 21-24 decembrie 1992 program normal- 25-26 decernări® 1992 închis- 27 decembrie 19?2 program 7-14- 28-31 decembre 1992 program normal- 1-2 ianuarie 1993 închis- 3 anuarie 1993 program 7-14. (1969)

Cu prilejul Sărbătorilor de Crăciun şi AnuîNou 1993, INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CLUJ adresează directorilor, cadrelor didactice, tuturor angajaţilor din unitâţile de învâţâmînt prouniver- sitar a!e judeţului Cluj, felicitări, urări do sănăta­te şi succese în activitate.

De asemenea felicităm pe harnicii elevi şi le dorim lor şi părinţilor bucurii şi împliniri.

LA MULŢI ANII_ ~ ^ (1971)

S C, CIMENTUL - S.A. TURDA ' ^ ~societare comercială cu capital de s*at, constituită conform legislaţiei române, cu sediul în Turda, s‘ r. Ştefan cel M are nr. 4, jud. CluJ, cu domeniul principal ae activitate în producţia şi desfacerea de ciment, var, ipsos, cărămizi refractare,, .calcar vandabil Dentru chimie şi sideruraie, DECLARĂ INTENTiA DE A FORMA SOCFTÂTE MIXTĂ CU PARTFNCRI STRĂINI TN VEDEREA MODERNIZĂ­RII, RESTRUCTURĂRII $1 R-ORGANIZĂRII PEN­TRU A RĂSPUNDE CERINŢELOR ECONOAvMEI DE PIAŢĂ.

In form aţii: tel. 095-31-28-20; 095-31-12-35, fax: 95/316351; tlx. 31212. v • . . -

Termenul de prezenl are a oferte lor: 30 zile de la data prezentei publicaţii. (36946)

Dorim ca sfintele sărbători ale Crăciunului si Anul Nou să aducă clienţilor noştri prezenţi si vii­tori multă sănătate, bucurii şi împliniri, LA MULŢI ANI'si la mulţi bani! Banca Agricola - ; S.A.» Sucursala CLUJ. (1965)

mtcU’ROBlilGlTOITE

O De 9 Ani rechem la nosfir- şlt adorata amintire a mamei me­le CAMPAN IUI.IANA. Pios o- maglu memoriei ei, sflntâ pen* tru mine. Dr. Florica Mngdalo- na. (34701)

* In 23 decembrie se împlinescS ani do cind ne-a părăsit dra­gul nostru fiu, frate şi cumnat PRTKAŞ SOtMN SIMION. Dum­nezeu să-l odihnească In pace* Familia in voci nemîngîiată. (351761

0 Se imoHnnsc 10 ani de la decesul dragului nostru Ing.

HJPU RUBIN. Dumnezeu sâ-I odihnească. Familia. (36097)

0 Se Împlinesc 5 uni de clncT moartea l-a smuls dintre tiol pe MOLDOVAN FLOREA din Dura. Nu te vom-uita niciodată. So­ţia, copiii cu familiile $1 sura Raflla. Dumnezeu &ă.l vegheze o* dlhna. (36142)

a Au trecut 6 săptămîni de ta moartea fulgerătoare a scumpu­lui nostru soţ, tată, socru >1 bu­nic MAROU IOAN. Parastasul va avea toc la biserica cimitirului din Mănăţtur. Familia îndurera­tă. (J61il)

0 La ' data de 26 decembrie1993 se împlinesc 2 ani de cind iubita şl bucuria vieţii noastre, scumpa soile» mamă soacră si bunfcă LUCREŢIA TREBEA ne-a părăsit pentru totdeauna. Florile ce cu drag ţi le aştemem pe' mormînt şl luminările aprinse să-ţl vegheze somnul veşnic, su­flet bun» şi curat. Veşnic nemîn- gîlaţl soţul Adrian sl copiii Dra- Romir, Cornel şi Dorin cu fami­liile $1 cuscrii. Dormi în pace, suflet bun, credinţa ta te-a mîn- tuit. Ct6297)

6 Acum, la fi luni, ca şi me­reu, amintirea mame! şl soţiei ROZALIA COCA (Z.ICA) este sl va rămîne' mereu vie In sufletul nostru. Slujba de pomenire are loc luni,' 23 decembrie* ora 16, ta biserica Mănăştur. Familia.

ţ Adio, scumpa mea soră RODICA. Fle-ţl ţărîna uşoară. Nu te vom uita niciodată. Fratele loan (Puiu) şl soţia Viorica. (36506)

• în 27 decembrie se Impil- neşte un an da do* şl durere de cind a trecut In eternitate RFGIUNA OLTEAN, mamă şl so­ţie devotată. Draţa noastră, mor- mlntul tău va fi vcşnlc presărat de flori şl udat cu lacrimi. Să-ţl Ho ţărîna uşoară şl Dumnezeu să te odihnească cu cel drepţi, fn veci nemtnuîlaţl soţul Sandu cu copiii Sorin şt Sorina. (35073)

* Recretăm dispariţia (ulceră-tonro a verlşoarel noastre

UODTCA MirnKSAN. Familia Făr- caş Ionol. OG20?)

ţ Depiîngem moartea fuUerâ- toărt a finei noastre UODTCA

MUREŞAN. Naşii familia Urdă Grigore. (3S207-C)

® Cu durere tn suflet deplîn- gem moartea fulgerătoare a ve- risoarei RODICA MUnEŞAN. Fa­milia Pena Cornel., (3*>207-D)

ţ Regretăm din tot sufletul dispariţia prematură a unul su­flet nobil, curat şi cinstit, care

a fost verişoara RODICA MUREŞAN. :Rodlca, Cornel, Ilea­na şl Rareş. (36207-B)

9 A plecat fuleerător din via­tă lăsfnd multă durere verişoara noastră RODICA MrRESAN. Fa. mllla Matei loan. (36WT-A)

a Ne e dor de tina, LARISSA PETRA N. ne e tare d o r . . . „Te vom pomeni* la trei luni de cind „ni plecat** simbătă. 26 decem­brie. Adriana, Vladlmir şl „Ma- mico". (36325)

t Sintem alături de colesa noastră Rez Maria în durerea pricinuită do decesul tată'ui drag. Colectivul secţiei Chirurgie şl Urologie, Institutul oncologic Cluj-Napoca. <36213)

ţ Pios omaţiu fostei noastre colege ANA POP. Sincere con­

doleanţe familiei DUMITRU POP. Secţia modelaj IRIS. (36210)

^ Sintom olături de colegul nostru Marian în marea durere pricinuită de trecerea In nefiin­ţă a celei care a fost o adevă­rată mamă, RODICA MUREsAN. Diriginta, părinţii şl elevii cla­sei a V-a A din şcoala nr. 12.

0 Profund îndureraţi de moar­tea prematură a vecinei noastre ANA POP, transmitem sincere condoleanţe fami'iel îndurerate. Vecinii din scara A. (36323)

9 Un ultim si'pios omagiu bu­nel noastre vecine ANA POP. dispărută prea timpuriu dintre noi. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Asociaţia de locatari Petuniei nr. I .063*3-A)

0 Sincere condoleanţe familiei Rez ia deveşui părintelui drag. Fam. Cociş >1 Roşea. (36328)

* Cu nemărginită dur^r- In suflet anunţăm încetarea din via. ţă, fuleerător, di’pâ o îndelunga­tă suferinţă a lubltu’ui tată şl bunic MOLN^R FRANCISC* în vîrstă de SC ani. Iilmormintarea va avea toc din capela nouă a cimitirului Mănăştur, ora 15, as­tăzi .24 decembrie. Familia îndo­liată, sotla,. copiii, nora, cuscra şl nopoata. (36333)

0 Cotectlvul Clinicii f»inflCo!o- gice „Stanca** este alături de co­lega şi colaboratoarea Lucia Ola- ru In momentele grele prin eore trece. (36327)

« Mulţumim tuturor celor care au fost alături de noi In ma­rea durere a pierderii ce'el ca­

re o fost MOMIC ILEANA COJAN. Mariana Puşcaşiu şl fa­milia. (3633*)

0 Dragă C.hlîl, sîntem alături de tine In durerea prin care treci acum la despărţirea de ma­ma ta. Sincero condoleanţe. Co­legele de Ia clinica GinecologicăI. (36317)

« Draţă Mia, sîntem alături de tine, mama ta sl; famiHe la moHrte* tatălui drae. BALUCU. nomîn»'*a. Sandu, Mireta Petru- lea. (36322)

i®- Sincere condoleanţe coletu­lui nostru Poruţlu Vacile şl - fa­miliei sale, în aceste clipe erMe» la moartea tatălui dra». Col^ali do serviciu Secţia IU A.'< (3S3IS)

6 Sintem atâtnrl de Si»vH sl Sofl Albu in «ceste clipe pre^. Mariana şl Nicolae Mura. (36*îSt)

« Cu Inimile zdrobîte^de du­rere anunţ^(n încetarea din via­ţă după o lunuă ,şl grea suferin­

ţă a Iubitului nostru tată CITIBUS Ol IC-ORE în vîrstă de 84 ani. înm jrmîntarea : va avea loc sîmbătă ?6 decembrie 19 2, ora 13 »a locuinţa defunctului din Valea Chlntenl nr. Soţia Ma­ria, copitl Raveca, Gllgore. Nasu, Saveta sl Vasile cu famll*l*e. Fie-tl tărlna uşoară şl odihnă veşnică. (3iH5S)

0 Sincere condoleanţe dorim colegului nostru Sipoş loan fn marea durere pricinuită de moar­tea tatălui său. co‘0^11 Atelierul de întreţinere Corpuri Abrazive— Liceul ceramic .(*62(5)

is

0 Se împlinesc 6 tuni ,<le la de*» ccsul dragului meu soţ CATUNEANU M THAI (nevăzâtor). Amintirea Iul rămîne veşnică In sufletul meu. So­ţia cătălina. (3S033)

0 Familiile dr. S11a?hi şl Corfarlu exprimă doamnei Rohlan Alia In* treatro compasiune şl sincere con* doleanţe la trecerea tn nefiinţă a tatălui său. (3'>203)

Autorizata prin S.C. nf.128./lS9l, Judecătoria Cluj-Napoca,

înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J /1 2/308/1991 din 22.03.1991

COLEGIUL DE REDACŢIE: ILIE CftLtAN (redactor şef): DAN

REBREANU (redactor şet adjunct); VALER CHIORE2ANU (redactot şef adjunct); NICOLAE PETCU; MARIA

SÎNQEORZAN; RADU VIDA

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca nr. 16. TELEFOANE: 11.10.32 (redactor şeO; 11.75.07 (redactor şef adjunct şl secretariatul de redacţie);

11.74.18 şl 11.74.90 (redactori); 11.73.07('admlnistraţla şl contabilitatea ziarului); Telex: 31444. Fax: 11.28.28. Mica publicitate

se primeşte zilnic între orele 9-16, str. Napoca nr.16 (la parter), Sîmbătă şl duminica închis. Informaţii, reclame

şl publicitate la telefon 11.73.04. Corectura: 14.78.22