Colec{ia: SECOLUL XX - 20 DE MISTIRE ESENTIALE

Coperta: Stelian BIGAN

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Romfuriei

VAN ERTKSSON,IAKOB: E:rperimentul Philadelphia qi alte programe militare $ecrete care

demonstreazi ci viitorul a lnccput leri : docu-drame gi mituri istoricelnsolite de consemniri din presi - Bucuregti : Integral, 2019

Conline bibliografie

ISBN 978-606- gg2-27 5-O

tr. I. $teftnescu, Florin (trad.)

II. Boian, Lucia (doc.)

94

@ INTEGRAL,2OI9

Editor: Costel POSTOLACHE '

Tehnoredactor: Stelian BIGAN

Tipirit la EuroBusiness

Orice reproducere, totali sau parfiali, a acestei lucriri,ftri acordul scris al editorului, este strict interl,isi

9i se pedepseqte conform Legii dreptuhri de autor.

&@4 fa/" &*Amnn

EXperimentgl Ph i lodel ph iogi clte Prggrofie militore

seclete cste demonstteszGcG viitorsl q incepot ieil

.,..,1,1., .!. . i ', r;,.. .:tj,-:.i.,'r ' :]:

' ,,:,, Vfrqitlg in limba romini: ,' Prof. Flonm $rrrANnscu'I:' 1:.' r''' '

Documentare suplimentari, b'ibliografi e selectiviqi analiza comparativi a surselor:

': :' ' \' ' Lucre Boraxi .. :,

.: I ". J. ai

.

a,UII$TESR'TLISBN 978-606-992-275-A,, :.:,'ri,

i al: l

sou de ce o declqrqt.Einsteln

cC mci bine se ftlc€o ccqsolnlcct,lor Tcda '! f$t detlorot,nebsn I 7

Proiectele l'lontqck Phoenix $ Pegcsas

sqo adev6rul despre c6lGtotiile in timpdeic efectootc I 2f

Bsclele terrporole ;i incredibilele cGldtofii

i sqrldice in vlitor I r$I Proledsl llobbokuk pwcsteo

ireolG o portovionolsi de gheotG

cl lai Chorchlll / 67

Orole pe'fondol nGrll in strqtosfet6

soa olcsnse in sttnc6. Ori Pe ton6l / 7E

Borgercl f€rd cqrne al lui Bill Gotes,larvele, insectele g olte olimente

qle viitoroloi / S3

Copy E Psste! I'lrincqre 3Dprodus€ in fermele digitcle,

lo imprimqnt6! / IISPdmii copii editofi genetics-ou ndscot in Chinq f ml

Bibliogrofie selectiv€ I Iff

ExperimentulPhiladelphic soo de ce

a declqtot EinsteincC mqi bine se f6ceocecsornicor, iar Tesloo fost declqtqt nebon

,,Daci gtiam la ce vor duce descoperirile mele, mI fbceam

ceasornicar, nu fizician!", se pare ci ar fi ribufuit Albert Einstein,

atunci cdnd gi-a dat seama cum au ajuns cercetirile sale si fie

folosite in primul rdnd in domeniulmilitar, fundamentdndprin-

cipiile de funclionare a unor teribile arme de distrugere in masi

la sfirqitul celei de-a doua conflagrafii mondiale gi, imediat

dupi aceea,la debutul Rizboiului Rece.

Dupi ce int92I i s-a decernat Premiul Nobel Pentru fizice,

intr-o perioadi in care se spunea ci numai patru-cinci oameni

de qtiinfi (intre care gi protectoarea lui, Marie Curie) ii inlelegeau

cu adeverat teoriile revolu{ionare, in 1933, savantul elvelian

ajuns profesor universitar la Berlin, emigreazdin Statele Unite,

simfind ci inceputul dictaturii naziste gi prigoana comunitifiievreiegti (din care ftcea parte) l-ar fi stigmatizatinGermania luiFlitler gi chiar ii punea viafa in pericol. Profesor la prestigioasa

Universitate Princeton, el va fi naturalizat cetitean american

in anul 1940. Intrarea SUA in rizboi va insemna gi preocuparea

susfinuti a guvernului fali de noi tehnologii militare, aga ci,din 1943, Einstein primegte gi funcfia de consultant la Diviziade Cercetare qi Dezvoltare, secfia Munifii gi Explozibili, in ca-

drul armatei americane.

in fala imensei ameninfiri la adresa umanitifii venite dinpartea regimului nazist din Germania, Einstein renuntase la

pozilia sa pacifisti gi, in 1939, indemnat de algi numerogi fi-zicieni, trimisese celebra scrisoare citre pregedintele AmericiiFranklin Delano Roosevelt, insistind asupra necesiti{ii produ-

cerii bombei atomice, intrucAt exista posibilitatea ca gi guvernul

german si urmeze aceasti cale. Scrisoarea lui Einstein a ajutat

la gribirea eforturilor pentru obfinerea bombei atomice in Sta-

tele Unite gi,in 1944, se ini{iazi Proiectul Manhattan, de cer-

cetare in domeniul atomic. Einstein nu a avut, insi, niciun roldirect sau personal in fabricarea bombelor odioase de la Hiro-shima qi Nagasaki. in lg44,manuscrisele celebrelor sale lucririscrise in 1905 privind Teoria Relativitifii sunt vindute lalicitafie, in Kansas City, pentru 6 milioane de dolari, ca o con-tribu{ie pentru eforhrl de rizboi american. Dar, in 1945, Einstein

igi manifesti indignarea fafi de bombardarea cinici a celor douiorage japoneze, care a fost considerati dupi aceea de mul!

8

cercetdtori avizali drept un teribil experiment militaro-teh-

nologic desftgurat pe viu. Dupi rdzboi, Einstein s-a angajat

pentru cauza dezarmirii internalionale, iar in 1955 semneazi

impreund cu Bertrand Russel, o proclamalie impotriva inar-

m[rii nucleare.

Ca gi Nikola Tesla, de altfel, Einstein a fost cu certitudine im-

plicat intr-un alt proiect al armatei americane, poate cel mai

controversat din intreaga ei istorie, generAnd inci gi astizi nu-

meroase teorii ale conspira{iei gi ipoteze abracadabrante. in 28

octombrie 1943,inportul Philadelphia, nava de rizboi USS

Eldridge a dispirut in intregime, cu tot cu echipajul aflat la

bord, intr-o aplicafie desftqurati - tot pe viu! - pebaza Teoriei

Cdmpurilor Unificate a lui Albert Einstein. Subiectul a fost unul

care a stdrnit imaginalia scenarigtilor de la Hollywood, dar gi

unul aprofundat in mediile academice. Legenda spune cd nava

a fost transportati in spaliu gi timp, iar patru ore mai tdrziu s-a

intors la locul inifial, inviluiti intr-o ceali verzuie. La reapari{ie,

unii dintre marinari ar fi fost in fliciri, unii pireau nebuni sau

fbcuseri infarct. A\ii erau morli sau pur gi simplu integrafi in

structura navei, pringi in puntea sau in perefii de ofel. Existi gi

rapoarte care afirmi ci anumi{i membri ai echipajului ar fi dis-

pirut pur gi simplu fbri urmi, s-ar fi volatilizatin neant! Pentru

disparifia gi incredibila cilitorie a navei timp de patru ore in

continuumul spafiu-timp, au existat martori care au afirmat ciaceasta ar fi ajuns instantaneu, la mare depirtare, in portul

Norfolk. Pe de alti parte, sunt destule teorii care sufin ci nava

gi echipajul ar fi fbcut un salt de 40 de ani, in viitor, gi a ajuns la

Montauk, NewYork. O certitudine este insi ci, dupi cel de-Al

Doilea Rizboi Mondial, crucigitorul a fost scos la licita{ie qi cum-

pirat de o companie greceasci. Rebotezat Leonidas, crucigltorul

USS Eldridge a fost folosit,pane in 1992, ca vas de pescuit.

Existenfa unui astfel de experiment a fost inilial negati ve-

hement de Guvernul american, potrivit variantei oficiale, USS

Eldridge nefiind locati niciodati in Philadelphia sau Norfolk"

iar SS Andrew Furuseth, nava marinei comerciale care ar fi fost

martori, nu s-ar fi intilnit niciodati cu Eldridge. in plus, ma-

rina americani a subliniat, prin Biroul de Cercetiri Navale, cir

for{ele descrise in incident nu corespund legilor cunoscute ale

frzicii. Tot Biroul de Cercetiri Navale (ONR - Office for Naval

Research) susfine gi in ziua de astizi ci Teoria Cimpurilor Uni-

ficate nu a fost terminati de Einstein, acesta fic6nd totuqi parte,

cu funclia de consultant, din ONR in perioada 1943-1944.

Proiectul Rainbow, cunoscut de marele public ca Experi-

mentul Philadelphia, a fost desecretizat in 1992, dezviluind o

strategie militari elaborati dupi atacul de la Pearl Harbor, care

includea planuri de atac asupra axei Berlin-Roma-Tokyo qi

detalii despre construc{ia unor arme gi echipamente prototip.

Echipamentul experimental de pe USS Eldridge ar fi constat inpatru magnefi puternici, tuburi de amplificare gi circuite mo-

dulatorii, care ar fi generat masive ctmpuri electromagnetice,

capabile si ascundi intregul crucigitor de undele radio gi de

undele luminoase. Mai pe infeles, si faci nava si devini invi-

zibild, asemeni unui pahar cu api, dar si nu apari nici pe rada-

rele inamicilor. Oricum, in I944,in rdndurile solda{ilor Marinei

americane, circula deja legenda crucigitorului care a dispirutdin portul militar Philadelphia-Pennsylvania qi ar fi apirut in

l0

aceeagi clipi in Norfolk-Virginia, loca{ie aflatd la sute de kilo-

metri distanli, dar nimeni nu a ftcut atunci, cel pufin nu oficial,

cercetiri aminunlite. Abia un deceniu maitirzirt,la t3 ianua-

rie 1955, un cunoscut cercetitor al fenomeneior ciudate, pasio-

nat de OZN-uri, este contactat de un presupus supravieluitor

al echipajului care ar fi fost martor la ceea ce el a numit ,,Expe-

rimentele din Philadelphia'i

Astronomul qi matematicianul Morris K. fessup primegte

19 scrisori de la un fost soldat care se prezintl. drept Carlos

Miguel Allende si, ulterior, Carl M. Allen, in care erau prezen-

tate informalii privind Experimentul Philadelphia, ca parte a

Proiectului Rainbow. Allen(de) susfinea ci fusese membru al

echipajului de pe SS Andrew Furuseth, un vas care se afla inport in momentul desfbguririi experimentelor privind invizi-

bilitatea navelor in faga radarelor inamice. $irul scrisorilor luiAllende s-a intrerupt brusc, iar |essup, degi strdnsese suficiente

informafii despre experiment, nu le-a ficut publice. Polilia a con-

cluzionat ci acesta, aparent flri niciun motiv serios, s-a sinucis

in 1959, aruncindu-se de la balconul unui hotel, iar datele

strinse de acesta au dispirut. O alti varianti spune, insi, cifessup s-ar fi sinucis in garaj, prin inhalarea voiti a gazelor de

egapament produse de motorul maqinii sale lisat in mod deli-

berat si funcfioneze...

Oficial, experimentele cu nava USS Eldridge au fost super-

vizate de fizicianul Franklin Reno, dar, conform unor surse,

Albert Einstein Ei Nikola Tesla ar fi fost cel pulin consultanfi.

De altfel, Einstein publicase deja, cu mult inainte, intr-o revisti

gtiinfifici germanl,,Teoria cdmpului unificat pentru gravitafie

1l

qi electricitate", intr-o formi incompleti. Cu toate c6, oficial,

Einstein nu ar mai fi revenit vreodati asupra teoriei, el i-ar fi

scris prietenului siu Bertrand Russell, cunoscutul matemati-

cian gi filosof, ci a teminat cercetirile, dar ci, totugi, omenirea

nu era pregititi pentru rezultatele teoriei sale. Din punct de

vedere strict gtiinfific, invizibilitatea optici este posibili prin

folosirea unui cdmp electromagnetic intens, care ar crea un efect

de miraj prin refractarea luminii. in plus, invizibilitatea pe ra-

dar a fost dovediti deja o dati cu lansarea avioanelor de luptlde tip Stealth.

Cu toate ci efectuarea unui experiment militar este atestatd

in dosarele declasificate, nu existi nicio sursi oficiali care sisusfinl cu toati gura legenda Experimentului Philade$hia. Des-

pre acel militar - ofi1er de carieri, secund al navei-martor -care ar fi scris scrisorile, Carl Allen, s-a spus, prin intermediul

maginiriei de propagandi gi presi a Marinei Americane, ci ar

fi fost,,diagnosticat cu tulburiri psihice", iar mirturiile multora

dintre participanfii la experiment sunt considerate ,,false".

Existi, chiar, destule voci de notorietate din lumea stiinfificice au catalogat aga-numitul Experiment Philadelphia drept

,,una dintre cele mai mari farse din istorie'i

Modul in care a murit genialul savant sirb Nikola Tesla a ali-

mentat, insi, gi mai mult convingerile celor care considerd cioficialii americani ascund adevirul. Tesla s-ar fi'retras oficial din

proiect inainte de presupusul Experiment Philadelphia, fiind

convins ci descoperirile sale vor fi folosite in detrimentul uma-

nitilii gi nu in folosul omenirii, aga cum lgi dorea el. Tesla aver-

tizase cdnu era bine ca experimentul si fie efectuat cu echipajul

t2

aflat la bord, fiindci sinitatea marinarilor ar fi putut fi afectati

de funcfionarea bobinelor lui Gauss, insi Marina se gribea foarte

tare gi nu a fost dispusi si schimbe proiectul stabilit ini$al. Con-

form unor teorii, tocmai aceasti decizie a savantului de origine

sArbi de a se retrage din proiect i-ar fi fost fatali, ulterior el fiind

scos din sfera oamenilor de gtiinli gi pur gi simplu catalogat drept

,,nebun". La numai doui luni distanp de la presupusa lui ,dezer-

tare", este gisit mort in camera hotelului in care locuia, iar toatd

arhiva sa de studii, note gi schile, a fost ridicati de agenlii FBI gi

pistrati, chiar gi in ziua de astizi, ,,la secret".

Societatea moderni ii datoreazi+ multe lui Nikola Tesla.

De-a lungul viefii, el a patentat aproximativ 300 de invenfii, iar

multe dintre acestea sunt folosite 9i astlzi. Nu toate proiectele

lui Tesla au fost unele de succes, insi au fost, cu siguranli, unele

dintre cele mai interesante. Nikola Tesla plinuia, de pildi, un

sistem de transmitere a energiei electrice, pe distan{e lungi, flrifir, proiect care inci surAde comunitilii gtiinfifice. Alte idei ale

sale au fost, ins6, preabizare, in timp ce unele erau de,a dreptul

ridiculizate de colegii de breasli. Cu toate acestea, in cele aproape

opt decenii care s-au scurs de la moartea sa, ideile sale au in-

ceput si pari mai pufin ciudate in lumea gtiinfifici, in special

cdnd au inceput si giseasci qi un corespondent in realitate. Tesla

plinuia, se pare, si inventeze o magind de citit gi chiar de ,,foto-

grafiat" gdndurile. ,,in 1893, in timp ce ftceam o serie de inves-

tigafii, am inceput si fiu convins ci o imagine anume, formatiL

in gdnd, produce o imagine corespondenti pe retini, care poate

fi cititi de aparatul potrivit'i declara el, in septembrie 1933. Desi-

gur, planul sdu nu a devenit realitate, dar ideea continui si

13

provoace oamenii de qtiin{i. lntr-un alt interviu, Tesla a vorbit

despre dispozitive ale viitorului care le-ar permite oamenilor

sivadi, in timp real, evenimente care se petrec la distanfi. ,,Am

putea si vedem ceremonia de investire a unui preqedinte, un

joc de baseball, un cutremur sau o lupti de parci am fi prezenli

in locul respectiv", spunea Tesla, iar transmisiile video live de

astizi confirmi ci proiectele intrevizute de Tesla nu erau deloc

fabulatorii. Poate una dintre cele mai mari ambilii ale lui Tesla

a fost si transmiti energie electrici, fardfir, pe distanfe lungi.

El a reugit chiar si demonstreze ci este posibil si aprinzi o

lampi frri fir, printr-o metodi aparte, a cuplajului inductiv, dar

nu a reugit si construiasc[ un sistem industrial de acest tip. Cu

toate acestea, in prezent, cercetitorii au rafinat mai multe teh-

nici care ar aduce visul lui Tesla mai aproape de realitate - de

exemplu, prin intermediul unor incircitoare firi fir care sialimenteze aparatura digitald. in 1899, in timpul petrecut in

Colorado, Tesla a captat, cu ajutorul instrumentelor sale, mai

multe semnale radio despre care a crentt ci sunt de origine

extraterestri. Comunitatea gtiinfifici nu a crezut, Ia acea dati,teoria lui Tesla, dar mai tdrziu s-a sugerat ci a fost vorba de

unde radio cosmice, un fenomen care nu era cunoscut la acea

vreme. in 1901, Tesla i-a propus bancherului |.P. Morgan si-lfinan{eze ca si creeze un sistem care s6 permiti transmiterea

de mesaje instant intre comunicatori, prin intermediul unor

dispozitive care si incapi intr-un buzunar, adici telefoanele

mobile de astizi. Cu toate realizirile sale extraordinare, se spe-

culeazi ci, atunci cind a inceput sI se impotriveasci proiectu-

lui secret al armatei americane, el a fost eliminat pur qi simplu!

T4

in context, extrem de bizari ne apare azi gi declarafia luiAlbert Einstein, care, intr-un interviu acordat unei publicalii

americane, a declarat nici mai mult nici mai pu{in ci: ,,Daci ag

fi gtiut la ce va duce descoperirea mea, m-ag fi fhcut ceasorni-

car". Mai mult, el gi-ar fi distrus intenfionat o parte dintre cer-

cetirile fhcute, pe motiv cd ,,omenirea nu este capabili inci sidispuni de ele'i Teoria Cimpurilor Unificate, care a stat la baza

Experimentului Philadelphia, este o incercare de descriere a

tuturor forlelor fundamentale gi a tuturor relafiilor care se sta-

bilesc intre particulele elementare prin intermediul unei sin-

gure paradigme, in contextul in care aceste for{e pot fiaseminate unor cdmpuri care mediazi interacfiunile diferitelor

corpuri. Lamijlocul secolului aIXIX-lea, fizicianul |ames Clerck

Maxwell a formulat pentru prima oari o teorie a cdmpului, in

cadrul teoriei electromagnetismului. La inceput de secol XX,

Albert Einstein a descoperit teoria generali a relativitifii, incadrul cireia definea gravitafia prin intermediul unei teorii a

cdmpului. Apoi, Einstein gi a\i fizicieni au incercat si dezvolte

o teorie a cAmpului unificat, in care electromagnetismul gi

gravita{ia si reprezinte doui aspecte diferite ale unui singur

cdmp fundamental. Cu to{ii au equat gi, pAni astizi, niciun fi-

zician nu a reuqit si includi gravitafa in teoria cimpului unifi-

cat. Dar ce se afla oare in notifele distruse de Einstein inainte

de moarte?!? Sau in arhiva lui Tesla confiscati de FBI?I?

Anumili martori intervieva{i rnaitdrziu de fessup au decla-

rat ci l-au observat de mai multe ori la bordul navei pe fizici-

anul Albert Einstein, iar, cu un an inainte de controversatul

experiment, gi pe Nikola Tesla. in vara lui 1943, mai precis in

15

iulie, experimentele erau aproape de succes. Aparatura instalatd

la bordul lui USS Eldridge a funcfionat perfect, astfel incdt va-

sul a devenit invizibil pe radare. Problema care a apdr:ut a fost

cd uriagul vapor era inviluit, in timpul experimentelor, lntr-un

nor cenuqiu, puternic incircat electrostatic. Martorii de pe vas

spuneau ci echipamentele metalice scoteau scdntei ciudate,

albastru-verzui. Apoi, la 28 octombrie 1943, s-a reluat experi-

mentul, se pare pentru a face vasul invizibil pentru ochi, la fel

cum dispare o mirgea de sticli intr-un pahar cu api. Dimineala

a pornit experimentul, vaporul a fost inconjurat de faimosul

nor cenugiu, apoi energia pulsati in echipamente a fost inten-

sificati treptat. Marinarii au auzit zbArnditul echipamentului

iar martorii au vizut, de pe chei, cum vasul dispare, impreuni

cu ceafa cenuqie. Interesant a fost ci urma vasului era vizibili in

apd., ca o impresiune de pantof gigantic. Apoi, gi aceasti urmia dispirut. Vasul, practic, se volatilizase. Imediat au inceput si

sune telefoanele in baza navali' din Philadelphia gi cei din por-

tul Norfolk, situat la 600 km, au anuntat speria{i ci vasul USS

Eldridge se afl6la intrarea in portul lor. N-au apucat si se du-

mireasci ce gi cum, pentru cd, dupi doar cAteva minute, cei din

Norfolk au sunat nervogi si spuni ci nu mai vid distrugitorul,

iar vasul a reapirut la locul lui, in zona de acostare initiali din

rada portului Philadelphia.

Marinarii aflali la bordul navei au povestit scene de cogmar:

unii dispiruseri, allii pur gi simplu arseseri prin combustie

spontani, oricum, cei care mai erau pe vas sufereau cumplit.

Marina militari americani a ordonat imediat incetarea oriciror

experimente, iarvasul USS Eldridge a fostvdndut, dupi rizboi,

16

flotei militare a Greciei, dupi care nava a intrat in componenta

unei flote private de pescadoare. |essup, care era, la bazi, un

strilucit matematician, a cercetat mai indeaproape cele decla-

rate de Allen(de), care intre timp dispiruse, gi a intrebat Marina

SUA despre evenimentele din portul Philadelphia pe parcursul

anului 1943. Degi inilial au negat vehement, autoritilile militare

navale au admis in cele din urmd cd au avut loc niqte cercetiri

legate de ,,aplicarea forfei electromagnetice' pentru a ascunde

navele de radar. |essup strinsese deja destule dovezi, dar nu a

mai apucat si le facd publice, deoarece - in mod straniu - s-a

sinucis intr-o seari ploioasi, aruncdndu-se de la etajul unui

hotel. Aparent, omul nu avea nici un motiv si moari, era in

culmea gloriei publicistice, dar ancheta poliliei a stabilit ci s-a

aruncat singur de la fereastri. Dosarul care conlinea dovezile

legate de .primul experiment reuqit de teleportare' a dispirut,

iar opinia publici a rimas cu o legendi care probabil nu va fi

elucidati niciodati...

in octombrie 1943, Carl Allen - viitorul martor principal

al investigaliei doctorului in gtiinfe Morris K. fessup - era se-

cund pe fosta navi comerciali deveniti intre timp cruciqitorul

SS Andrew Furuseth, vasul care, alituri de USS Eldridge, fbcea

parte din convoiul de nave de rizboi USG-23. Conform spu-

selor lui Allen gi ale altor marinari chestionali ulterior de citre

fessup, in iunte l943,armata americanl instalase pe USS Eldridge

mai multe utilaje gi tehnologii militare experimentale, majori-

tatea echipamente electronice. Printre acestea, doui genera-

toare ce distribuiau energia prin intermediul a patru puternici

magneli monta{i pe punte, tuburi de amplificare a puterii gi

t7