andriesescu 1924 - piscul crăsani descoperirile arheologice din vara anului 1923

116

Click here to load reader

Upload: carol-terteci

Post on 10-Dec-2015

71 views

Category:

Documents


14 download

DESCRIPTION

Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

TRANSCRIPT

Page 1: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

www.dacoromanica.ro

Page 2: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

PISCUL CRASANIDESCOPERIRILE ARHEOLOGICE DIN VARA ANULUI 1923

D E

IOAN ANDRIESESCUPrezentat in ledinta dela 27 Iunie 1924

de d-1 V. Pcirvan, M. A. R.

Piscul Crasani nu este un nume cu totul nou pentru incepatoarelestudii de arheologie preistorica i protoistoricä la noi. Mai mult, sepoate spune el aceasta localitate, asemenea cu aceea a Cucutenilordin Moldova, inainte cu mult de sapaturile invatatului german HubertSchmidt, din 1909 si 1910, se leaga strans de insas inceputurile cerce-tarilor de acest fel din sara noastra. Fireste, ash precum s'au putut in-drumh si executh. Nicairi si in nici un domeniu, natura nu face salturi.

«Sunt vreo doi ani», ziceh Alexandru Odobescu, intr'o conferintarostità in Sala Ateneului Roman, la 17 Decemvrie 1872 1), de cand,«dupà indemnul d-lui Bo Iliac, junele d. D. Butculescu a facut catevasapaturi intr'o localitate de pe malul Ialomitei, numita Piscul Crasani(proprietatea d-lui Lehliu). D-lui a adus deacolo mai multe vase delut negru, ale caror forme si ornamentatiuni nu le-am mai vazut la alteolarii antice din Romania, ci numai la vase provenite din täri celtice,ca Bretania i Irlanda. Mai toate vasele dela Piscul Crasani sunt redusein stare de cioburi; cu toate acestea se recunosc pe dansele buze tarerasfrante, pantece de oale cu forme unghiulare, inalte scaune conice,manere subtiri i foarte incovoiate, gaurèle dese ca de ciur, ornamentecu linii in zigzag, in fine toata caracteristica unei arte, ce n'are nimicbanal, nimic imitat, dupa formele cu care ne-au obisnuit popoarele,cu ale caror uzuri plastice ne-am familiarizat».

«Olaria dela Piscul Crasani merità dar o bagare de seama specialaprintre cele ce am vazut pana acum ca provenind din tara noastra

Columna lui Tr aian, V, 1874, No. 4, p. 80. Titlul conferintei este: Studii arheo-logice asupra artelor in Romdnia.Paitea I. Artele in periodul preistoric. Retiprtritä in A.Odobescu, Opere complete, Ed. Minerva, 1908, p. 192 §i 193.

r A. R. Memoriae Sectiunii Istorice, Seria III. Tom, III. Mem. r.

si

1)

www.dacoromanica.ro

Page 3: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

2 MAN ANDRIE$ESCU 2

ar fi bine, ca prin noui exploratiuni sa se inzestreze i Muzeul nostrunational cu o catime de acele curioase harburi, cel putin egala cu aceeace poseda d-I Bo Iliac».

Era menit, ca aceasta sà se intample abia dupa. tocmai 50 ani.Initiativa i indemnul incep deci dela Cesar Bo Iliac, desi localitatea

se cunoaste mai de mult, banuindu-se chiar insemnatatea ei. In Trom-peta Carpatilor, No. 86 din 11/23 Octomvrie 1870, Bo Iliac scria:

MAXIE:ENO BOWIE

?REOTECTI

I°.

W7i BVCVRE TI

Oev,

NI

NEASAPANTEE N

BRNO ITI ENG

vnticust

CONDEEST I

iARVLEST I

FNAWSICA

AUNT b

AMTVI

BALACICI OE SVSJos

CRAY,

SV INT I

L PHLIV

COPY1

SALCICARA

TEN

CONSTANTA

Fig.

((Inca un punct important pentru arheologia noastra, in judetul Ialo-mita, in comuna Crasani». Dupà ce arata ca panä la aceasta data a facutcercetari (cercari de explorari») mai mult in Oltenia si putine pe malulPrahovei, Teleajenului, Dambovitei i Argesului, Bolliac continua:<Tana la Ialomita nu ne-am coborit Inca. cu toate acestea, partileacestea pana la gurile Dunarii sunt pline de monumente foarte atraga-toare pentru aceia, caH ar voi sä studieze cu dinadinsul istoria acestuiteren si a undelor de popoare de tot felul ce s'au stabilit mai cu searnape aceste parti, ante-si post-colonizarea romana. Campul Baraga-nului, spre exemplu, cu multimea movilelor lui manufacte, are sa deaizvoare noui si abundente istoriei Romaniei».

<iSunt mai multi ani de cand d-nii Lehliu, Tache i Ghita, imi tot vorbiaude piscul Crasani de pe mosia d-lor din judetul Ialomita, pe malurileIalomitei-de-jos, unde se gasesc multimi de cioburi, banuti i alte diverseobiecte,printre cari s'ar fi gasit odata i un cap mare de argint, pe care-I

1

*i.

www.dacoromanica.ro

Page 4: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

3 PISCUL CRASANI 3

ar fi oferit repauzatul tatal dumnealor repauzatului Ban MihailGhica».

(Tot puneam termene and sa. mergem s vizitam impreunä aceastalocalitate. Dara departarea locului i venindu-mi peste mama din lipsamijloacelor de comunicatiune directe la aceà localitate, a facut sa nu

VEDERE GENERALAA SAPATVRILOR DE LA PISCN L

CRASANI

. .

/ 7,-,- .,-----,---._.,----...-e-- -

' .."--"--

Fig. 2

ma pot duce. Când insa d-1.Tache Lehliu a binevoit sa-mi cedeze inschimburi un mare vas de pamant, cel mai mare care s'a gasit pAnaacum intreg la noi si am observat perfectiunea acestui vas, am simtiturgenta sa se viziteze aceasta localitate. Astfel dar, profitând de zeluld-lui D. Butculescu, de curând numit ata.a.t pe langl comitetul arheo-logic, 1-am indemnat sa se duel dumnealui, impreuna cu d-1 TacheLehliu, sä faca ceva incercari pe acolo, sigur fiind de abilitatea junelui

zI

a-

/ .F

,

www.dacoromanica.ro

Page 5: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

4 IOAN ANDR1E$ESCU 4

arheolog despre care aveam probe necontestabile. Intreprinderea a avutsucces si succes peste sperantele mele».

an trei patru zile numai de cer-;

earl, cu prea putini oameni, fallf I deprinderi la asemenea sapaturi,

1 \ I au putut scoate si aduce multevase si obiecte, toate de pamant,

I ,..,I

printre cari si cateva vase aproape

%I

1

I

r, intacte».#Caracteristica din piscul Cra-

I , sani este celta ; adicl toata cenusie.;

Stilul vaselor este mai mult gotic<IhH t

(sic). Nimic grec, nimic roman.I (Urmarind pe Iornandes, Gotii ur-

I

;

I meaza sa se fi stabilit mai femei-I

1

1nic pe aceste parti de loc)».

I1 1

;

;<§i perfectiunea framantarii lu-

;i

__,

1 I

;

tului, eleganta formelor si varietateadesenurilor pe multe cioburi va-desc o epoca cultà si o immultire_ r

.,,°

. de necesitati casnice».. dtotirea olariei este foarte per-

fectionata. Obiectele facute cu1

I mana sunt foarte putine. i lucru7 51

1

.

1

., straniu, toate aceste obiecte undenu se vede roata sunt tot de lut

;It galben ; si din contra, toate obiec-.,

po D . 4 tele de lut cenusiu atestä trecereaz A lor prin roata. i ceeace este si

1

/ 8mai straniu este ca, fasonarea lutu-

1

SAPATVRILE Ilui galben indica o epoca foarteinculta sub toate privintele, pecand fasonarea lutului cenusiuvadeste, precum am zis, o epocafoarte culta».

Bolliac planuià pentru vara urmatoare o explorare mai sistematicamai serioasà, ajutat de zelul inteligent al lui Butculescu. Nu au facut-o

sau n'au, putut-o face, nici unul, nici altul.Si

Fig. 3

I

#lt..,

1_ ___

r

I

gra.'

,,<

...I

_ _ _

a oo. - - -Lim I

t.

fl

1

www.dacoromanica.ro

Page 6: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

5 PISCUL CRASANI 5

oCe pot spune acum este, incheie Bo lliac, ca piscul Crasani este unpunct foarte interesant, semhaland douà epoce foarte distincte, unainculta i alta cultà, ca obiectele ce-a adus d-1 Butculescu in ceramica,pentrucl o inchipuire de mailer de o arma in bronz este foarte alterata

SECTWNEA: E.F

Fig. 4

sdrobità, sunt in cea mai mare parte apartinand olariei celte si ingeneral dau in stilul gotic (sic). Carbunii gasiti prin vetrele cle cenusa,din cari a avut precautiunea d-1 Butculescu sà adune ceva, par a fi de

I

I %-ToT.

r-ef/V="-025

SECTWNEA H. G.

:.11113;.: y446,ha':

Fig. 5

stejar si un frumusel mänunchiu de v arfuri de samanta de in, carboni-zat, atesta cultura inului in poporul care îi fabrich aceste elegante uneltede parnant de casà, cu care nu se poate compara nimica in perfectiunedintre vasele ce se fabrica astazi in tarac Incheind, Bolliac arata cat sebizue pe Butculescu ; ca ar fi de dorit sa se vaza «mai multi juni dandu-sela asemenea petreceri, can constituesc stiinta i istoria* i ii felicità, etc.

Alte cercetari la fata locului nu pare sa se mai fi facut. Bolliac iirevizueste, insa, cu vremea, uncle dintre parerile emise, mai ales asupra

. I 111H11111n11111T1111

bto

www.dacoromanica.ro

Page 7: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

6 IOAN ANDRIESESCU 6

caracterului etnic al statiunii. Pe Goti ii scoate, in oHce caz, cu totul,din cauza. La aceasta 11 vor fi determinat, fdra indoeald, aprecierile luiOdobescu. Ash in Trompeta Carpatilor, No. lobo din .20 August

SEC TIVNEA. C

Fig 6

SEC TIVNEA I.

-/ioo

I

Jfri,40170 .9,

Fig. 7

(1

Septemvrie) 1872 1). Si iaras, mai pe larg, in articolul Ceramica Dacieidin T. C. No. 1137 din 20 Iunie 1874.

dndustria ceramicei.fiind intensadesvoltatà in Dacia primitiva, in

toate perioadele carora arheologiiau dat denumiri, de epoce alepietrii, epoca bronzului, epoca fie-rului ; ceramica preistorica a Daciei,in care cum am zis, se simteoarecum geniul oriental (sic), sevede mai ales in ceramica Vodas-trei, mai bine decat in a oricareialte localiti. Vom vedea-o iarasla Calomfiresti, la Hunia, la Ma-glavit, etc., 'Ana cand se lämureste

Fig. 8 printr'un progres imens, intr'unstil pur, pe care il numesc dacic,

la Tanganu, pe malul Colintinei; la Piscul Crasani, pe malul Ialomiteisi la Zimnicea pe malul Dunarii, unde, fara contestare, s'a des-voltat i caracterizat mai mult stilul daco-celt, decat in oricare altàparte din ate cunosc pana astazi».

LEGE NDAPAMAN1 SVPRAPVS

PAMANT CIOBVRT OASECE NVSE SI CARBVNL

CARBVNIPAMANT CENVSE CARBVKI

CARBvNI C ENVSEMOL Z cioevRI PAMANT

CIOBVRI CEN vSE CARBVNI

PAMLANT GALBFN [NATVRAL)

PAMANT ARS

PAMANT NEORV BATVT

SAPATVRI

1) 0:Marie celtä perfectb.

053 \4L

f --->-

0160 1,. :474Z"st_

r IIL- -

i

i

1 11

o zs

t

i

'5:4'.1.:O9.7o

frir 11111111 I

A

www.dacoromanica.ro

Page 8: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

7 PISCUL CRASANI 7

mai departe, dupa o insirare, a mai multor, a tuturor localitatilorce-i sunt cunoscute din Ialornita, Dambovita, Prahova, Vlasca, Teleor-man, Romanati, Do lj, Mehedinti, Bo Iliac zice:

<(Din aceste am ales Zimnicea Intâiu, Crasanii al doilea, Cernica-Tanganu al treilea pen- %MO .SAPATVRIE

tru ceramica dacica-culta sau daco -Vodastra, Calomfiresti-Tigania, Talpa-Netoti, 1/J

Maglavit pentru epo--1/cele preistorice».

La aceasta categori- 11 /

-/sire, Bolliac ajunge depe urma unei alteia, amzice stilistice, a mate-rialului cunoscut de el.

aceasta meritä numai putin de a fi tran-scrisä, in build partesub beneficiul de in-ventar, in parte, insa, reprezentand,de intuitie, juste pand astäzi.

SECTIVNEA. X

Fig. 9

CUM se vedeh, unele träsäturi

Fig. jo

((Pe unde nu se gdseste nici un metal, olaria este grosolana, rau frä-mântatà, facuta numai cu mana i rau coapta, dacà nu i numai uscatäla soare; toate ornamentele pe &Aria primitivacand ornamente se\Tad sunt facute cu degetul sau cu unghia. Nu ea asemenea olarie

4+-X

*i

celtt.

www.dacoromanica.ro

Page 9: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

8 IOAN ANDRIE*ESCU 8

nu se giseste i pe unde abundà obiectele de metal i fierul chiar,precum: Zimnicea, Piscul CrAsani, Talpa, etc.; dar5., pe acolo, printre

eF.

0- -50s --t-

----- 0. - - _ 09

- -0,e£-

2

1

*-1

4.

-

-552- -V,

\1'

vasele cele mai grosolane, se gAsesc i vase perfecte, negre mai alesunele ro0i in forme elegante, ales i bine frAm'antat pgmântul;

lustruite sau mai bine zis sclivisite, subtiri 0 mai groase, i cu

C41 -

V.!&\

A

;q. \

0 0

\

si

www.dacoromanica.ro

Page 10: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

9 PISCUL CRASANI 9

ornamente diferite atat in iesit, cat i in adanc,pe cat nu se vede nici degetul, nici unghia,care a trecut dela liniile drepte la forme deanimale de tot felul si la diferite flori, im-prente deadreptul in adanc, sau scoase printiparuri in iesit. Ornamentele pe aceste vaseau trecut dela liniile drepte, la liniile curbesi la spirale. Tordele mai ales, fie ca buze, fieca manusi sunt in adevar de admirat, atat prineleganta lor, cat i pentru acurateta lucru-lui»1). Ce vede, Bo Iliac descrie bine.

Acesta e. scurtul istoric al cercetarilor pre-liminare dela Piscul Cräsani. Localitatea ocunostea. deci Inca originalul amator satrapicdespre care ne vorbeste Odobescu 2), anumeBanul Mihalache Ghica, frate mai mare alDomnitorului Alexandru Ghica Si vornic sauministru de interne pang la 1842. Butcu-lescu face, dupa indemnul lui Bo Iliac, in1870, ((oarecari cercari de sapaturi fructuoase».In sfarsit, initiatorul, se serveste de ele, casä faca o suma de consideratiuni, in cari sevede multa iubire pentru acest fel de lucruri,destul bun sims descriptiv i chiar o orientare,care, pentru vremea sa, face cinste aceluia, cepe langa multe alte indeletniciri nobile, cu-mula i pe aceea de presedinte al comitetuluiarheologic din Bucuresti. A. Odobescu estesingurul care puteà spune mai mult, dar n'aspus. Cativa ani mai tarziu, Gr. Tocilescurelu and in treacat chestiunea, se ridich, in parte,impotriva precizarilor etnice emise de Bolliac ;arheologiceste, incurch insa lucrul in chip

2) Trompeta Carpatilor,(i Sept.) 1872.

2) Antichitatile Yudetuluimiei Ron-lane, X, 1877 ainerva, III, p. 217.

No. lc:no din zo August

Romanati, Analele Acade-Opere complete, ed. Mi-

1

No.

t.0

VT:I

www.dacoromanica.ro

Page 11: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

0 JOAN ANDRIE$ESCU IC)

total: D. C. Bo Iliac vede, putin cam exagerand, in intreaga ceramicaa Daciei, caracterul celto-galic'). Fara a contesth aceasta asemanare,cautam din contra sä o probam prin comparatiuni». i face cateva,

de suprafata. Apoi continua: <Comparatiunile nu trebuesc margi-nite numai la lumea celtà» i citeaza, fárà nici un criteriu de insirare:

SECT IA VI SECTIA V.

Fig. 13

mormintele celei mai vechi populatiuni a Rinului, Villanova, Marza-botto, locuintele lacustre ale Elvetiei, vasele primitive ale Greciei, <tha

SECTIA Z.

-

44-d

INNFig. 14

SE CTIA T

Nr" Nfs'.14

I I I

chiar pe cele desgropate la Hissarlic, in antica Phrygia» 2). Evident,nu in partea arheologica sta temeiul operei respective a lui Tocilescu;sà recunoastem insa, ea in mare masura si mai ales la noi, la 188o eraInca departe de a puteh fi vorba de ash ceva.

1) De fapt, Bolliac se referise numai la ce cumVea, la ce cercetase, la ce vfizuse.2) Dada inainte de Romani, Bucure§ti i88o, p. 529-530.

r/ 1V. 4. 4

I

0130

a 35

01 5 S

*I

ZO

e'ire

www.dacoromanica.ro

Page 12: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

I I PISCUL CRA SANI I I

Piscul Cräsani a ramas astfel 'Anà in vremea noastra unul dintrelocurile pline de taina, dealtfel, foarte numeroase, ale arheologiei noastrenationale, fata de a carordeslegare insa, rand perand 0 dupà puteri, gene- ii W7ratille mai noui au indato- 0 80 v

i

riri din ce in ce mai precise0 mai dare.

Calauzit de acest gand0 in concordanta cu planulde lucru, de mai inaintestabilit, al Muzeului Nati-onal de Antichitati,condusde d-1 prof. V. Parvan, ampornit, Inca inainte de ras- so bo 4

1 -

boiu, ca delegat al Direc-tiunii, pe urma multorpuncte arheologice, sem-nalate fie de inaintasi, fie deMoldova 0 Oltenia, inunele locuri (Salcuta-Vela,Dolj ; Ostrovul Corbului,

I

Mehedinti), executand sa-. /so

in timpuri mai prielnice,terial bogat, care va face,

t I

paturi 0 obtinand un ma- .1-

1

I 114' V rQ 1

obiectul unor studii spe- ,g1 lk, Itidi riv ,

i

ciale.r r

1 1 lik',4Era menit 0 firesc, caRN,.

..,in campia munteana, unde I-I

S.013411:01. Ialtadata s'au facut investi- . 50

gatiuni laudabile, dar izo-1110 I Ilate 0 intamplatoare, de

' 1

cari se vorbe§te mai sus, 4_ I Jg

sa se ajunga, dupd un Fig. 16destul de lung inconjur,in legatura cu lucrul arheologic, intens 0 ash de rodnic, din Dobrogeavecina, 0 numeroasele probleme ridicate de descoperirile 0 cercetarile

SEC TIVNEA A

informatii

z

Fig. 15

contimporane. Mai ales in

sEcrivNEA B.

4-30

VI.

lb

I

1I

11' IrI

I

! I

www.dacoromanica.ro

Page 13: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

12 IOAN ANDRIESESCU 12

deacolo, in curs de mai mult de zece ani. Rodul acestor descoperiricercetari a fost cunoscutele publicatiunii ale d-lui V. PArvan, (U1-

metum i Histria) apArute in aceste Ana le. Ash s'a i intamplat.

Fig. 17

Dupg Moldova-de-jos, cuprins4 in consideratiile sale istorice Incadin 1913, cu ate date se puteau utilizh atunci din regiunile vecine

Fig. 19 Fig. 20 \

muntenesti 1), d-1 prof V. Parvan, se intoarce, aproape dupa zece ani,pe baza unor consideratii de acelas fel, provocate de materialul dobro-gean, din nou in stânga Dungrii, pentru ca, de astAdatä, sä pue

1) V. Pfirvan, Castrul dela Poiana i drumul roman prin Moldova de Yos, AnaleleAcademiei Romdne, Tom. XXXVI, Ser. II, cu_deosebire, capitolul final de conside-ratii istorice, p. 121-123 (29-30:

I '1

4- - - - 0115 - -

018

si

Fig. 18

g

Fig. zr

www.dacoromanica.ro

Page 14: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

I 3 SCUL CRASANI 13

cercetarea arheologica a Munteniei pe primul plan al activitatii noastre dinaces,ti ani. Intamplarea, pe de alta parte, cu interventia ei pururea ne-asteptata, dar nu fara de urmari, fad', ca tot acum (1922), unul dintreascultatorii d-lui prof. Parvan si de catava vreme i ai mei, d-1 RaduVladescu-Vulpe, actualmente asistent al Muzeului nostru, de loc fiinddin partite ialomitene, sa aduca la Muzeu, printre diferitele lucruri,

'//,0 it 00. It

$114.-dt-tee6fAllki

V 11111111,1.

Fig. 22

dela mai multe localitati vizitate de d-sa, din indemnul d-lui Parvansi cu cheltuiala Muzeului de Antichitäti, tocmai lucruri cu deosebirecaracteristice dela Piscul Crasani, cioburi, o fibula, etc.

Fig. 24 Fig. 25

Dupa o serie intreaga de calatorii de recunoastere intreprinse demai multi membri i Muzeului din aceeas initiativa si sub aceeasconducere, in Ialomita i Ilfov (acelas an 1922), situatia era clarificatl.Piscul Cräsani se impuneh in randul intaiu, ca obiectiv al unor sap&turi sistematice mai lungi ; in al doilea rand, aveh sa urmeze Sultana,Ilfov. Una, banuità, dupl toate datele, ca o fructuoasa statiune proto-istorica; cealalta, ca una mutt mai veche, propriu zis preistorica. Ba-nuelile aveau sa fie confirmate cu prisosinta.

1Les, vs

1

P.

1

Fig, 23

www.dacoromanica.ro

Page 15: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

14 IOAN ANDRIE$ESCU 14

Insarcinat de d-1 prof. Pârvan cu conducerea tehnica a sapaturilor,dupa aprobarea cu multa solicitudine i intelegere a executarii lor decatre proprietarul locului, d-1 I. Camarasescu, le-am indeplinit invara anului 1923, timp de opt saptämâni, dintre caH, cinci aproape,la Piscul Crasani i trei la Sultana cu un numar suficient de lucra-tori. Cheltuelile au fost suportate din fondul anual al Muzeului, desti-nat pentru aceste scopuri.

De ajutor pretios mi-au fost, inprima parte: d-1 D. Pacuraru, ve-chiul i experientul desenator al Mu-zeului; d-1 Radu Vladescu-Vulpenu mai putin, d-1 Orest Tohaneanu,tânarul invatator din Copuz, care s'a

Fig. 26 pus tot timpul sapaturilor la dispo-zitia noastra, cu o harnicie i un

suflet deosebit; la Sultana, d-1 asistent-auxiliar Vl. Dumitrescu-

Fig. 27 Fig. 28

In cele ce urmeaza, prezint rezultatele descoperirilor dela PisculCrasani. Rezultatele acelora dela Sultana vor face obiectul unei daride seama ulterioare.

* *

Dela Bucuresti la Piscul Crasani, drumul cel mai bun si pe care 1-amparcurs de mai multe ori, este acela care ia directiunea Nord, treceprin Baneasa i Otopeni, pAna la Preotesti; deaici o ia spre Rasarit,paralel ca valea Pociovalistei, ca sa ajunga prin Balotesti, Caciulati,

si

*

www.dacoromanica.ro

Page 16: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

PISCUL CRASANI

Grldistea-Maxineni in valea Ialomitei la Ferbinti. Dela Ferbinti,luand-o prin satele din lunca Ialomitei i pe dreapta ei, in sir, Cosa-reni, Boranesti, Condeesti, Frumusica, ajungi la Axentele, aproape decare insa, apucand pe culme, in sus, iarga vale a Ialomitei se desfasoarainaintea ochilor, panä departe inspre Nord-Vest si Sud-Est, cu multelesinuozitäti ale panglicei de apa galbue-lutoasa, destul de repede si demulte ori adanca i inselatoare; cu prapastioasele-i maluri de pe dreapta

Fig. 29 Fig. 30

albiei stravechi, strabatuta din loc in loc de guviti,), ce ingadue accesulla terasa Bäraganului, care, de o orizontalitate perfecta, e intreruptadoar de numeroasele cruci grele de piatr a. dela raspantii de drumuri

carari; si tot ash, de multele movile, unele abia desemnandu-si liniacurba in mijloc de lanuri, altele mai mari (Fig. t).

,

Tot inaintand paralel cu malul terasei, Piscul Crasani se deslusesterepede ca unul dintre numeroasele ei iesinduri, unul insa exceptionalde inaintat, alcatuind prin caracterul präpastios al laturilor sale, o ade-várata si formidabila cetate naturala, and era intreaga. Astazi (Tiscul#,curmat usor de catre campie, ceeace a fost, in vechile timpuri, un santde aparare de catre interior, s'a prefacut, printr'o continua ruperesurpare, pricinuita mai ales de marile sivoae ale primlverii, in trei

75 75

Fig. 31

ai

www.dacoromanica.ro

Page 17: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

6 IOAN ANDRIESESCU 16

platouri. Cum privesti in fatA de peste apa Ialoiiçei, unul spre Apus,altul in mijloc, mai mult o limbá de pamAnt ce se coboarA si se ingus-teazI continuu, i, in sfArsit, un al treilea spre RAsArit, intins prelung

incovoiat in arc, ce imbratisazA pe celelalte (Pl. I, fig. 1). Jos, in valea

(

,o

4

Fig. 33

inundabira a Ialomitei, dincolo de apA, de o parte, in dreapta, satulCrasani, sgrac i gol; in sthnga, Copuzul, cu gospodarii mai bune, livezi

un iaz ascuns In verde*. lor (Pl. I, fig. 2).De sus, de pe Risco, peste apA, in AO, e Balaciul de jos sau Piti-

§teanu, mai spre RAsArit si mai departe, satul nou, fArA curti, nici

gradini, aproape trogloditic Sarçenii. Cota 53 are urme preistorice.Locurile dela 2 Cruci sau 2 Fhnthni au urme mai noua, cari se potri-vesc cu unele din lucrurile dela Piscul CrAsani. Vor fi fost deopotrivalocuite, la vremea bor. Cultivate insA regulat, locurile de aici s'au nivelatsi lucrurile s'au imprAstiat.

Sà ne intoarcem insa iarAs la Pisc. In preajmA &are Sud-Est, la loculnumit #suvita Cotenilor*, cam la 300 m., alte urme vechi preistorice.Mai departe, in aceeas directie, chiar in spatele satului Copuzul, urmetot ash. In sus ca si in jos, multe dintre boturile terasei ialomitene vor fi

Fig. 34

iWjh

4gor.,4,Fig. 35

" fe.

,..:.(!piii,- jIA .} CK

It)

Fig. 36

si

si

\

www.dacoromanica.ro

Page 18: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

17 PISCUL CRASA/ 17

fost in timpurile preistorice tot atatea asezari, locuitorii vremii dove-dindu-se, astfel, in alegerea locurilor, superiori actualilor, caH, cu satelelor din apropierea imediata a apei, sunt expusi in fiecare primavarala inundatii, iar vara traiesc in mijlocul zapuselii pline de praf i atantarilor transrnitatori de friguri. Dintre vechile asezari de sus de peterasa, mai putine, de sigur, vor fi avut parte de o vieata mai inflori-

44/I

Fig. 37

6

Fig. 38

toare, in timpurile"pre-si proto-istorice. Una este tocmai Piscul Crasani.Doua movile,una mare si alta mica, ce strajuiesc, pare-ca, Piscul, la o

departaregde:ca4i km dinspre campie, n'au avut, dupa cercetarile facute,nici o legatura cu asezarea de pe mal. Insemnatatea lor arheologica estenub... In orice caz, in directia Crasani1). Rostul lor se va puteà dovedi deplin

Fig. 39

tritzwi)

.--0 lk

Fig. 40

numai atunci cand, cat mai multe din cele asemenea , presdrate pestetot intinsul Baraganului, vor fi cercetate cu dearnanuntul. Dupa pre-cedente de aiurea, deci, cari dintre ele au fost puncte de observatie

semnalizare, i anume dupà ce linii, i caH au fost asezari sau locuri

Directiune in care s'a i facut sapAturi de sondare, 'Dana la linia de baza si cen-trul movilei maH. Rezultatul negativ i incheierea timpului disponibil cercetarii deaici ne-au oprit de a starul si in partea opusa, obiectivul principal fiindu-ne Piscul.

A. R. Memoritle Sectiunii Istorke, Seria III. Tom. III. Mem. z .

\

K----'blip::

,k

I

---

1.)

2

,v71

si

www.dacoromanica.ro

Page 19: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

IOAN ANDR1E$ESCU iS

de ingropare, singulare sau colective, din aceeas vreme sau din timpuridiferite. Acest lucru apartine viitorului.

* *

era clar, ca cercetarea aveh O. se indrepte, pe rand,dintre cele trei boturi de deal, in chip evident rupte

adanc de sivoaie din trupulunic ce alcatuiau odinioara (sec-iunile ale laturilor sunt

o dovada deagata), cu paguba,

Dela inceputasupra fiecaruia

"'Yqi_r_Vy;,,,',';',, 'YI

v,-,..4,,,,z,--,;-,--_-;--r,

,',,,N

-0.,$), e si,,,,,,; ,\\\:0\ \\,ez.,,ciir;----,,,-ob,,o,-,,t

.,...,_ ,,L,,,J0

1771t-It\-er''',

v--vi `r---")1\t: I , ' k:

IC_A,.,,,,i \ %'

N''',,':2 . ,37i4_

Fig. 41

t\, de sigur, a unui mare material,risipit i pierdut pentru tot-deauna. In fiecare primavara,natura ii continua aici operaei de distrugere. 0 moneda da-cica, aflata la un satean ; omica gernA, de caracter hele-nistic ( ?), in posesiunea canta-

retului dela Biserica din Crásani, care si-a prefacut-o, stricand-o,intr'o piatra de inel; o figurina de bronz, de infatisare aproximativätot helenistica, roasa tare cu pila, 'Ana aproape a nu i se mai putea

c'

/, I

F g. 42

41,1r14,111,111MVIA

Ilyi" III

Fig. 43

distinge trasaturile, la un alt locuitor, aceasta e tot ce a mai limasdin lucrurile gasite intamplator la suprafata pamantului vechii asezari,sau prin preajmd. Olaria, multà, dupa spusa oamenilor, nici n'a fostbagata .in seama, fiind obiectul de joc, mai cu deosebire al copiilor pa-zitori de vite de pe Pis i imprejurimi.

Data fiind dar inatisarea cu totul neregulata a suprafetei fostuluiplatou, s'a dat sapaturilor un traseu potrivit cu terenul fiecaruia dintre

18

:J... , .,.

ii

75.777r.cS-

?1, 'ft////

1/ 1"

*

naturale

www.dacoromanica.ro

Page 20: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

I 9 PISCUL CRASANI 19

cele trei platouri componente. Cu caracter de sondaj preliminar si destabilire a paturei de cultura spre Vest si Sud-vest, Sud i Nord-est:Sapatura I. De o extensiune mai mare in suprafata, dar i cu o rami-ficare pand la povarnisul absupt de Est: Sapatura II. Aceeas stäruintäde urmarire a materialului in directia Vest, dar si a paturei de cultura

_

I I

- - 4

t,1111,

I

"1/4*-*.--E4(

Fig. 45

spre Est, extrema dreapta in povarnisul abrupt terasat al platoului 3prin el, al marelui platou de pe vremuri: Sapatura III.

Dupa timpul i mijloacele avute la dispozitie, in situatia de a nu maiputea :conth pe o revenire, lucrarile Muzeului, in legatura si cu ridicarea

Fig. 46

o2IS

,iii, 811741,

ffr, ,tio--fl II 1 J1V.

i

Fig. 47

hartii arheologice a intregei tan ,neingaduind-o,e, credem, tot ce s'a pututface. 0 sectiune in coasta de Sud-est a platoului 2 (Sectiunea A); o altafata'n fata, in aceia de Sud-vest a platoului 3 (Sectiunea B); o a treia,aproape de extremitatea deNord-est a platoului 2 i, in sfarsit, o a patra,in partea de Nord a taluzului valului, ce inconjura cetatuia de catrecampie, s'au facut cu acelas scop: de urmarire a paturei de cultura,de stabilire a inclinarii suprafetei vechii asezari; deasemenea, o chestiunecu deosebire insemnata, de determinare cronologica a valului numit(Fig. z). Dupd precedente numeroase, asupra carora nu credem ca este

.1.9 J117

S

Fig. 44

y

www.dacoromanica.ro

Page 21: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

20 I OAN ANDRIESESCU 20

nevoie sa insistam, valul sau valurile unei asezari pot fi contemporanecu asezarile pe cari le-au aparat; pot fi insa si din timpuri diferite 1).

Rezultatul general a fost urrnatorul. Patura de cultura s'a gasit pestetot la o adancime aproape aceeas sub stratul de pamânt vegetal; gro-simea ei variaza putin si in conditiuni ce se vor vedeh, pe tot intinsul

Fig. 48 Fig. 49

celor trei platouri; inventarul este peste tot aproape identic, desi avemdeaface, cum von). vedeh iaras, cu locuinte, dar i cu morminte. Cainclinare, asezarea aveh in vechile timpuri aceeas dispozitie. In ce pri-veste valul, el este contemporan cu asezarea principala dela Piscul Cra-sani vom vedeh care si dela a lui ridicare, credem, este cauza de

Fig. 50 Fig. 5!

capetenie a efectului distrugator pe care I-a capatat, in decursul timpu-rilor urmatoare, puterea de rupere a sivoaielor de apa ale primaverii,ceeace pe viitor nu numai va macinh, de laturi, toate trei platourile, ci,

1) V. de pildä, M. Wosinsky, Das prahistorische Schanzwerk von Lengyel, seine Er-bauer und Bewohner, III. Teil, Budapest 1891, p. 221 i urm. Pentru o orientare gene-rall, de valoare permanentá, mai ales pentru Europa centralfi i sud-estick vechea cer-cetare monograficS a lui Robert Behla, Die vorgeschichtlichen Rundwdlle im astlichenDeutschland, Berlin, 1880. Capitolul XIII: Chronologische Stellung §i passim.

3/40,40-

A

-

www.dacoromanica.ro

Page 22: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

21 PISCUL CRASANI 21

Inca, i poate i mai inainte, le va desface pe toate si total de terasaialomiteana. Piscul Crlsani se infatisaza astfel si hi suprafatä ca niste ade-varate mine, spre deosebire de numeroase alte locuri din cuprinsul

unde vechile asezari s'au pastrat cu mult mai bine. Icoana starilordela Piscul Crasani, and era vieata acolo, va fi, dar, fatal, fragmentará,

Fig. 5 3

-

cu destule date insa, i destul de concludente, in orice caz, de un pretexceptional pentru locurile unde se gäsesc i timpurile pe cari le ilus-treaza, sub acest raport Inca aproape cu totul necunoscute la noi.

,,lliervire1911,,1

lilt,-/

Fig. 54 Fig. 55

vez%

Sa urmarim insa, pe rand, cu amanuntimile ce comportl, fiecaredintre sapaturile efectuate si mai sus semnalate.

* *

Sdpdtura I. (Fig. 3). Trasat de dimensiunile 19 m X 2 m, in apro-piere de punctul unde cu un an inainte se gasisera lucruri caracteris-tice, santul GH a fost ingustat la jumatate, din cauza cl, in directiaVest 0 imediat sub patura de humus s'a dat peste parnant tare 0

to .1111 etsit

Nuppinilliirhuithera;11!

1r-

Fig. 52

b

*

www.dacoromanica.ro

Page 23: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

22 IOAN ANDRIESESCU 22

galben, flrä ramasite. Evident, avem deaface aici cu extrema marginede Vest a pAturei de culturà.

Ceeace a atras atentiunea Inca dela inceput, ajungAndu-se la plturade culturä a fost, nu numai intalnirea deasA a vestigiilor, mai ales cera-mice, dar, caracterul lor amestecat. Dela 0.30 (0.35) apoi delao.45o.7o: cioburi comune, unele mai grosolane, altele mai bune;foarte des, cioburi cu proeminente, aproape exclusiv la vase de un ma-terial, tehnica (fAil intrebuintarea roatei) si forme, considerabil infe-rioare, total altele cleat formele, tehnica (folosirea roatei) i materialulaltor serii de fragmente ceramice, cum se va analizà intr'un capitolspecial. Fata de nurrarul considerabil al celor dintEu, numárul celorlalte

Fig. 56

,1"":01iii604, 61016MrAtialitt,

4 ,in- 'A 7.',, itZ ,i

0-firr* `177': t <4

Fig. 57

a apgrut inca dintru inceput cu mult mai mic, desi cu oarecari exceptii,n ce priveste unele forme, la locuri i niveluri ce se vor specifich. In

timp ce ceramica mai veche poate fi Inca de pe acum caracterizatä cao ceramic6 cu proeminente (ceeace arheologia german6 numeste Buc-kelkeramik) , ceramica din urra se exemplificA mereu, desi cu multmai rar, cu fragmente zise #megariene», ma'nusi de amfore (un numärminim de m'anusi cu stampile); restul, fdrà (simple, duble, triple). Si-lexurile cu totul rare; evident de scApArat. 0 verigä de bronz. Un obiecträu ruginit, de fier. Vora vedeà cà observatiile prime se vor completàcontinuu, raportul rAmânând pururea acelas.

Dela 0.70, incep sa aparà, pe alocurea urme de cenus6 i cArbune.Un alt obiect de fier (dela o lance), iaräsi ruginit tare. Bucati de lipi-tufa' de casA cu urme de pari, nuele, paie. Intre 1.15 si 1.35, ne afllmevident la nivelul locuintelor, cu totul mistuite de foc i prabusite. Peretii

4-:0, ....-... ::..

,. .4 elifilo

www.dacoromanica.ro

Page 24: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

2 3 PISCUL CRASANI 23

aveau si o tencueall subtire, care nu se intalneste la asezärile neolitice, cuchirpiciul fetuit simplu cu mana muiata in apa. Si la acest nivel,acelas amestec al ceramicei de caracterul aratat mai sus. Greutati detesut sau de plasä. Oase de animale domestice. Suntem la nivelul ase-zarii in plin. 0 mänusa de amfora greceasca cu stampill la 1.20 m indirectia GH, la inaltimea cifrei o din insemnarea metrica 7.50. Maiin adanc, resturile ceramice lucrate cu mina sporesc, fata de scaderearepede a acelora lucrate cu roata. Bucati de rasnite, de chiup. La ca.2 m incepe sä apara pamantul galben, neumblat.

Fig. 58

0 II

Fig. 59

Avem, dar, in EF, GH, C si I (Fig. 4, 5, 6, 7 si 8) cateva locuinte, de unnumar i formà nedeterminabile cu siguranta in starea lor de mistuire,apropiate insa unele de altele, construite, in mice caz, cu o ingrijiresuperioara celor neolitice si de sigur mai incapatoare. Deocamdata nicio urma de pari. Molozul e ars pana l.a rosu. Aglomerarea de moloz,provenit din daramatura a cate unei case, e clara si in sectiunea EFin aceea HG. Grosimea paturii de cultura, strabatuta peste tot de deseramasiti, dovedeste prin ea insas cat de indelung si des a fost locuitàasezarea. Precedente, cu o dispozitiune insa mai clara sunt numeroase.La Ciistrin, de pilda, sapaturile Muzeului Marcii Brandenburg, dinBerlin, au scos in profiluri gropi de diferite adancimi si cu un continutdiferit, s'apate in pamantul crescut. Unele negre, allele mai putin. <Nue nici o indoeala, zice Dr. A. Kiekebusch, el, in general., gropile de aspectmai deschis sunt mai vechi, cele de aspect inchis, mai noui. Cand s'a

1,11r1E1,.,,11111111., i/ ,,17111111!milli(Et/

/

/*/

ai

www.dacoromanica.ro

Page 25: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

24 1OAN ANDRIE$ESCU 24

facut primele gropi pentru pari, a fost imposibil ca sd ajunga in umplu-tura atata pamant ars, ca mai tarziu, and intreaga suprafata trebuiesà fi fost acoperitä cu moloz ars 1). Cu solul nostru, mai cu deosebirecel ialomitean, de gras i gros pamant vegetal, lesne mistuitor, nici pedeparte nu poate fi vorba de asemenea concluziuni transante ca aceleaoferite de nisiposul sol brandenburghez. Dar tocmai deaceea indica-tiunile de acolo ne pot fi si ne sunt o buna calauza.

&a:pate in parnant, dar ridiandu-se prin pan i impletiturd destulde inalt deasupra sa, n'avem nici un motiv ca sa nu asemanam in generecasele dela Piscul Crasani cu acelea dela Ariusd, sapate de d-1 Dr. LaszloFerencz 2), sau acelea determinate la Targul-Muresului de d-1 Dr. I.

Fig. 60

vtir

, Nra`;%;,'[.;

Fig. 61

Kovacs 3). Principial, iarài, o schitä de profil reconstitutivä n'ar diferideaceea transcrisa de A. Schliz dela Grossgartach de pe valea Neckarului,cu o intreaga instalatie de casà, i comunicata de el profesorului G. Kos-sinna dela Berlin, care o intrebuin/eaza spre a verifich vechimea a doulpaturi diferite de cultura constatate acolo 4). Case ce apar cu totul clarin sectiunea verticala a sapaturilor s'au gasit de d-1 Dr. Ciro Truhelka

1) Die Ausgrabungen des Mdrkischen Museums bei Ctistrin de A. Kiekebusch (Denausfiihrliche Bericht in der Priihistorischen Zeitschrift, VI, 1914), Zeitschrift fizr Ethno-logie, 1914, p. 88o i urrn. Kiekebusch se servqte in afará de observatiile sale de aceleaale lui Schuchhardt (Prdhistorische Zeitschrift, I, 1909, p. 256 si II, 1910, p. 380). 0.Sicu toate acestea, sa nu se creadá, curn cá toate gropile de aspect mai deschis sunt maivecht i toate cele de aspect inchis mai nouis. Kiekebusch, 0. c. p. 888. Deci, multàlAgare de seama.

Dolgazatok, Travaux de la Section numismatique et archeologique du Musée na-tional de Transylvanie, Cluj, V, 1914, P. 337.

3) Id., VI, 1915, p. 230.4) Zeitschrift fzir Ethnologie, 1908, p. 571.

2)

www.dacoromanica.ro

Page 26: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

25 PISCUL CRASANI 25

la Donja Dolina, pe malul Savei 1); lucru firesc, caci locuintele deacolofiind de caracter lacustru, ruinarea, depunerea i acoperirea lor A pe-trecut in conditiuni cu mult mai regulate decat orke asezare de peinaltimi, parasità i reocupata in imprejurari fatal mai neregulatetotdeauna expusa. Faptul nu are nevoie de nici o documentare speciala.

Cum vor fi fost dispuse casele i ce dimensiuni anume vor fi avutnu se poate dar deduce la Piscul Crasani i o vom face-o in chip cu totulaproximativ, ingaduit de sapaturile mai mafi pe celelalte doug boturide deal. Judecand dupà Cate date am cules i procedand i prin analogie,casele vor fi avut o intrare i o salà, de care tineau atenansele, un so-pron sau mai multe 2), legate de casa sau nu.

o 45

Fig. 62 Fig. 63

Interesant e a starui putin i asupra chipului cum se cladeau locuin-tele la Piscul Crasani, dealtfel, ca i aiurea, ceeace ni s'a aratat in chipdestul de clar, chiar dela primele afläri de bucati de perete in massa demoloz sfaramat si ars, ori de Cate ori se desfacea de sub harlet. Ardereaa dat atata consistenta unora dintre ele, incat lesne se poate hotari undea fost par si unde nuele, unde a fost impletitura i paie si uncle lemnlucrat. Am ales si oprit toate bucatile mai concludente (pl. II, fig. I).Evident, bucatile de perete (Wandbewurfstficke le zic arheologii germani,cari au si cercetat minutios cele mai multe locuinte preistorice, resta-bilind cu deosebità rabdare i ingeniozitate uneori chiar planul unoradin ele) 3), sunt tot atatea indicatiuni sigure despre prezenta unei

Wissenschaftliche Mitteilungen aus Bosnien und Herzegowina, IX, 1904, p. 21urm. cu plansa VI.2) V. si F. Laszlo la Ariusd, Dolgozatok, 3934, p. 412-414.8) V. de pildl Paul Quente, Das germanisclw Haus von Vehlow, Ostprignitz, ma-

nuscris inedit publicat de Jarg Lechler in 25 Yahre Siedlungsarchliologie, Arbeitenaus dem Kreise der Berliner Schule, herausg. v. Prof. Dr. H. Hahne, Mannus-Biblio-thek, NT. 22, Leipzig, 1922, p. 67 i urm. cu plansa

si

r

1)

si

VIVIII.

www.dacoromanica.ro

Page 27: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

26 IOAN ANDRIESESCU 26

incaperi sau case, fie ca i se poate reconstitui dispozitia si marimea, fieca nu. Ultimul e tocmai cazul dela Piscul Crasani unde numai mai tar-ziu am gasit urrne sigure de pari si indicii mai bune de dispozitie a in-caperilor, cum se va vedeà mai jos.

De pe acum insa trebuie mentionat cà chiar numai dupa lipitura,care nu poate lipsi total dela nici o asezare, se poate deduce caracterulmai primitiv sau de un lucru mai nou si rnai bun al caselor. Observa-tiuni comparative s'au facut de mult si. in chip repetat. Dam un singurexemplu. W. Radimsky constata cu ocaziunea sapaturilor statiunii pa-lafite dela Ripac, langa Bihac (Bosnia), ca in timp ce peretii colibelordin statiunea neolitica dela Butmir sunt facuti numai din impletitura,

«-

i

,:.

1

1

Fig. 64 Fig. 65

acei, ai locuintelor dela Ripac sunt facuti in chip superior din lemnlucrat 1). Este tocmai cazul dela Piscul Cräsani unde peretii sunt lu-crati de multe ori, desi nu la toate urmele de casa, in chip vizibil superiorfata de aceia dela locuintele stabilite de pilda la Ariusd 2), mai ales avandin vedere si tencueala mentionata. Dei la un nivel aproximativ acelaspeste tot, ceeace nu poate insemnà cleat contemporaneitate, uncle lo-cuinte dela Piscul Crasani au fost lucrate mai bine, altele mai putin.Vom aveh a le deosebi si a trage la urma incheierile potrivite.

** *Scipdtura //. (Fig. 9 si ro). Sub raportul dimensiunilor, ca si al mate-

rialului, sapatura II taie cu mult mai in larg si concludent platoul 2,sau mijlociu. Dedesubtul unei paturi de parnant vegetal, intamplatormai groasà, patura de cultura are aceeas adancime si un inventar carese deosebeste de acela al Sapaturii I numai prin mai deasa aparitie a

1) Wissenschaftliche Mittedungen aus Bosnian und Herzegounna, V, 1897, p. 61 §ifig. 23, 24 §1 25.

2) Dolgozatok-Travaux, 1914, p 303-304, fig. io §i /I ; p. 316, fig. 21 ; p. 359-362,fig. 59-62; p. 364-366, fig. 63-65.

www.dacoromanica.ro

Page 28: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

27 PISCUL CRASANI 27

unei ceramice, care, lucrata exclusiv cu roata, se prezintà cu totul deo-sebit i fata de cea tehniceste inferioara din shpätura de mai inainte,dar si de cea superioarà, constatat tot acolo. Cercetarea ei se va faceaparte la locul potrivit.

In transeea lateralä de Est, la 0.30, o fibula' de bronz, chreia Ii lipsestenumai acul. Mai jos (0.90) o verigutá de bronz; si mai jos (1.60 m),sase bucati de fier (de lance), ruginite tare. In cuprinsul suprafetei,(0.50 m) ch`tre malul X, un alt obiect de fier, lung; mai jos, acul uneifibule marl., de bronz. In aceeas transee laterala de Est, la 1.50 m, unfund de vas dintre acelea zise megarienec In suprafata X, la 1.40 m,capul unei figurine de animal, de lut ars, foarte friabil; fragmentul al-teia, la 2 m.

Fig. 66 Fig. 67 a i b

Mai insemnat ins'a cleat complicarea i completarea inventaruluieste in Slpätura II prezenta mai clara a locuintelor.

S'au gàsit in totul patru locuinte bine determinabile: douä vizibilein sectiunea X (1 si 2); una in linie dreaptà cu cea mai de catre Sud,rupth in parte de povârnisul prapàstios ce desparte platoul 2 de pla-toul i (insemnata cu 3) i ultima mai spre Sud si Vest de primele douà(insemnath cu 4). Fara a se fi putut fixà i irul parilor de sustinere,cafi s'au topit cu desAvArsire in massa de moloz, cenusà, cArbune, oase;dimensiunile ruinelor diametral luate sunt urma'toarele:

I = I m. 80 X 2 m. 80 3 = 2 ITI. 80 X 2.60 III.2 = I M. 30 X 2 m. 4=1 m. 80 X 2.30 (?)

La acestea trebuie sà adäugam prezenta tot ash de sigurä a unei apatra case, mai mici, in sectiunea de Nord-Est a platoului 2: 1.30 X1.20 111.

Materialul de lucru e tot lipitura, de multe ori insa mult mai omo-gena i fra paie; lipitura a fost apoi tencuita i spoith. Frecventa vaselormici, fara caracter utilitar, in cuprinsul unora dintre locuinte i aläturi

www.dacoromanica.ro

Page 29: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

JOAN ANDRIE$ESCU 28

cu fragmente de urne primitive, recunoscute de caracter ritual si fu-nerar (mai ales 3), face impresia vaselor adiacente din mormintele deincineratie, fara invelis consistent. Foarte probabil, acesta va fi fostritul de immormântare obisnuit al locuitorilor ce au vietuit aici.

* *Sdpdtura ///. (Fig. 1-4). Platoul 3 pare sa fi fost nu numai cel

mai des locuit, ci prin varietatea i calitatea inventarului, sediul prin-cipal, am zice, dela Piscul Crasani. Nu numai ceramica o dovedeste,prin aflarea ei, uneori in massa, ci i anume elemente de podoaba, aproapeinexistente in sapaturile anterioare. Ceeace impune insa, mai cu deose-

Fig. 68

- I

Fig. 69

bire este caracterul vadit superior al felului de construire, i ca ingri-jire i ca soliditate; o tencueala bunk' si groasa invelih, peste tot, peretii,lucrati mai bine decht la loate celelalte urme de locuinta. In orice caz,tot ce e in sapaturile anterioare n'a aparut destul de clar, se deslusestecu mult mai bine acum, pang la insus sfarsitul catastrofal al asezarilorde aici, ca si de peste tot Piscul. Focul a fost pe unele locuri ash de pu-ternic incht anumite substante s'au topit pAnd la smalt.

Ca si sapatura II-a pentru platoul mijlociu, sapatura III taie intreagasuprafata bombata a platoului 3 din rapa in rapà, cu aceeas legaturamai deschisa spre Vest, pentru urmarirea de aproape a corespondentiipaturilor i inventarului.

In ce priveste acest inventar, el infatisaza acelas amestec de forme sitipuri este vorba mai ales de ceramica cu o deosebire de inten-sitate a unora, cum se va specifich.

Acelas caracter cu totul exceptional al silexurilor,mai mult scaparatori.In transeea Y, in directia literii V, la o.6o m, un intreg depozit de

cioburi de amfore; cioburile de caracter inferior, cu sau färä proemi-nente cu totul putine. Va fi fost realmante un loc sau o camarl deprovizii. In diferite locuri si la diferite adâncimi, margele de sticla i lut.

28

*

y1

- - - ..9

www.dacoromanica.ro

Page 30: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

29 PISCUL CRASANI 29

In V si anume in cuprinsul sau preajma incaperii 2, la o.8o ourna cu patru proeminente si multà cenusa, oase si cioburi de toatefelurile. In colo, in V, Ong la I in zo, ceramica precumpanitor infe-rioara ; la extremitatea de Sud, bucati dintr'un chiup. In cuprinsul saupreajma incaperii 3 o alta urna plina cu pamânt si cenusd. La Sudde locuinta 5 si 1.8o m adâncime, un obiect nedeterminabil de fier.

Diferitele aspecte corespund intocmai si in transeea Y. In cuprinsulsi preajma locuintei 6, si incepand dela o.6o m, o abundenta neobis-nuità de elemente ceramice, de toate felurile, mai ales insà de calitate

Fig. 70 a, b §i c

superioara. Aproape de extremitatea de Nord, deasupra locuintei 6,un fragment de vas zis #megarian». In preajma locuintei 7, bucdti dechiup ; tot aici un prasnel si o greutate mica de tesut, ceva mai departe,o moneda mica de arama, gauritä si cu totul alterata. In apropierea lo-cuintelor 8 si 9, la 0.90 m, un cutit de fier, mai jos un alt prasnel (lai m). Mai la Nord de locuinta 7, la acelas nivel de 0.90, o figurinaplata de bronz reprezentând un cal. Ceramica inferioara intrece nume-riceste pe cea superioara. La 1.20 m, inventarul scade mai ales catreSud. La extremitatea de Nord, un fragment de vas zis #megariarm Intrelocuinta 6 si 7, un vas intreg ca un ulcior, cu o singura toarta, plin cucarbuni, cenusa, oase. Alaturi o cupa scunda, primitivä si cu toarta mare.

In transeea de legatura V si Z, la 1 m 90 si la 4 m spre Vest de in-tAlnirea cu V o amfora aproape completa plink' cu cenusa, carbunesi pulbere de oase; imprejur cioburi superioare si primitive. Am im-presia ferma ca ritul de incineratie este ritul funerar predomnitor aici.

www.dacoromanica.ro

Page 31: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

30 IOAN ANDRIZSESCU 30

Mai la adanc, in intreaga sapatura, caracterul amestecat al inven-tarului, mai ales ceramic (dar si prasnele, margele, bucati si urme defier, bucati de cremeni si strecuratori), este acelas, 0111 la parnantulgalben, care apare la adancimi inegale, dupa cum a fost sapat pentruo locuinta sau nu. Totus numarul cel mare, chiar cu scaderea generalasi treptata a fragmentelor ceramice, il au tot vasele de tehnica si formeprimitive, de calitate inferioara.

Cu mult mai clar decat in celelalte sapaturi; data fiind si suprafatamai mare sapata pe platoul 3, s'au putut stabili aici un numar de in-caperi sau locuinte si atenansele bor. Deosebirea intre unele si alteleeste ca, in timp ce acele dintaiu au o sapatura mai mare sau mai mica

Fig. 72 a, b §i. c

in Om:Ant, celelalte nu au aceasta sapatura; vor fi fost un fel de so-proane, ridicate nurnai din lenm si nuiele si mai rar sau de loc, lipitecu chirpici. Am numerotat aceste incaperi modeste, dar totus totalsuperioare celor neolitice si având chiar o constituire de ansamblu,care insa nu s'a putut urmari din pricina violentei focului ce le-a puscapat, ci doar intrevedeh, dupa gruparea lor stransa, care nu poate fiintamplatoare cu numerile dela I-20, ash cum s'au detasat dinsapatura, prin elementele lor constitutive: moluz, bucati de perete side vetre, tencuealä, masate gramada in diferite puncte si uneori vizi-bile cu claritate in sectiuni, ca cea din Y

Cu o compunere mai stransa si clara s'a gasit cu deosebire locuinta2: moluz 0.05 m, carbune, parnant ars, pietre, oase. Incaperile 6 si 7au dat un strat de cenusä gros de aproape 1 m ceeace nu poate proveni

Fig. 71

www.dacoromanica.ro

Page 32: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

31 PISCUL CRASANI 31

decat dela lemndria mai multä ce s'a intrebuintat la construire si ame-najare interioara. Incaperea II se desluseste ca un fel de atenansa lalocuinta 10 0 in legatura si cu 12.

Un complex de incaperi apropiate, constituind, foarte probabil, ogospodarie intreaga, s'a gasit in suprafata TZ, anume desvelità cu multibagare de seama, la ceeace ne-a indemnat mai cu deosebire grosimeapaturii de culturl din santul lateral VZ. Osteneala ne-a fost bine ras-platità.

Pang la i m sub patura de humus, aspectul general inventaric intrunimic deosebit de al celorlalte transee sau suprafete. Ceramica infe-rioarä 0 ceramica buna cenusie (a treia specie notatä). 0 cremene in-forma. Un prasnel. Pete de cenusa si arsura, mai cu deosebire in 13si 14, cari se desemneaza incetul cu incetul ca locuinte.

Fig. 73 Fig. 74

Dela 1-1.20 m in p, urma cu totul clara de par rotund. Cioburiputine. In coltul de Sud-Est apare si se lasä, ocolindu-se, o vatra (v),in conexul foarte probabil al unei locuinte, dela care se recunosc binealti doi pari de sustinere (i5,p i,p 2). Se continua saparea pana la 1.8o m.

Locuintele 13 si 14, pline cu cenusa, cioburi, unul dela o urna pri-mitiva si mare cu proeminente 0 brau, au fost sapate tot in parhantulgalben, care le inconjoara.

In curand se deslusesc tot ca ramasiti de locuinta 16 si 17, cu bucatide lipitura cu paie; un fragment dintr'o fibula de fier.

Semnificativ de constatat e lipsa peretilor cu tencuealà, la acest nivelcare se adanceste paha la 2.50 m. Nu insä, si a ceramicei superioare,cu multe fragmente caracteristice. In 17, de pilda, o bucata dintr'omare strachina neagra patina* cu buza drept orizontalà. Multe urmede carbune arata ca totul s'a sfärimat printr'un incendiu. FLA: 0 omasea de animal e partial arsa. Pamantul a ars paha la caramida.

www.dacoromanica.ro

Page 33: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

32 IOAN ANDRIESESCU 32

La 3 m in 18, cioburi de calitate inferioarg, cenusg, urme de car-bune. Fragmente de urng cu proeminente. Vase mai mici, de calitatetot inferioarg. Oase de animale. Un vas, ca o cupg. scunda, cu toartamare, ce se sprijing de fund. Dar si cioburi de vase bune. Avem aiciiaras ceva din aspectul unui mormant sau morminte, cu vase de odihnga osgmintelor si vase adiacente, rituale.

In jurul incintei 17 si in cuprinsul ei, care se desveleste cu un peri-metru oval, farg a se puteh totus deduce deaici caracterul cumva cir-cular al locuintei ce va fi fost, caracter indeductibil din starea de ruingSi amestec : mgnusi de amfore bune, dar i multe cioburi inferioare,cu sau farg. proeminente. Pe cat inventarul a fost de redus mai sus,pe atata este de bine reprezentat acum, fireste nu in pamantul galben,

\

0 Id

I 0

'

"II '

Fig. 75

11 %f,pt)

Fig. 76

ci in cuprinsul i preajma locuintelor si mai ales in 17. Aici, am pututastfel desveli in dimineata de Joi 16 August trei dintre cele mai ca-racteristice piese ale sgpgturilor, caracteristice nu numai prin ele in-sele, dar Inca i prin aflarea lor laolaltà, cum le-am fotografiat in situ:o lampa de bronz cu trei ramuri i un intreit lant de suspendare ; unfund de amforg si, un vas inferior, de caracterul local, precumpgnitorin intreaga statiune dela Piscul Cräsani. Punctul de aflare X ; adan-cimea 3.20 m. (pl. II, fig. 2). Fundul de amforg cu varful in sus s'a ggsitpeste urme de carbune, cenusg i pamant. Vasul de calitate inferioarg(farg fund) s'a gäsit dispus altfel, cu gura intr'o parte, asezat peste urmesimilare. Aproape, tot in acelas cuprins, alte mänusi de amfore,cioburi cu proeminente, solzi de peste, evident resturi de bucgtarie.Impresia totalg, e aceea de morminte i incaperi atenanse de depozitale unei locuinte principale, mai sus asezate si superior construite (ten-cuealg) si anume in 4.

* *In sfarsit, pentru a incheià descrierea sapaturilor, sectiunile A (Fig.15)B (Fig. 16), amandoug in fundul ((boancei» celei mari ce desparte

10,1'1

*

si

www.dacoromanica.ro

Page 34: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

3 3 PISCUL CRASANI 33

platoul 2 de 3, cea dintaiu in laturea de Rasarit a platoului 2, si a doua,In aceea de Apus a platoului 3, n'au dat numai confirmarea sigura aaceluias nivel de cultura, de aceeas durata i intensitate, ci i oarecarielemente de inventar, noui. In A, la 2.50 m s'a gäsit un craniu de om,Cu maxilarul inferior lipsa, cu fata in jos si crestetul orientat spre Apus;apoi o vertebra. Alt amanunt de preciziune, din nefericire, niciunul,ceeace duce la incheierea unei incineratiuni partiale, contemporane,dar si a unei inhumari posterioare, tot asa de posibile.

In B, unde din prima zi, s'a gasit in malul sectionat prin surpareo manusä de amfora greaca cu tampila, la 2 m. adancime si x m depovarnisul rapei s'au gasit doua jumatati ale unei boabe mici de co-lier, de aur, deasupra urmelor de locuinte usoare, de atenanse, am zice,

tFig. 77

1

Fig. 78

peste care s'a dat la 3 m. adancime, cu o compunere similara celei si-multane in celelalte locuri. Ceramica inferioara, proportional, in numarcu mult mai mare.

In totul s'au sapat: Sapatura I, 47 m2; Sapatura II, 6o m2; Sapa-tura III, 92 m2. Total: 199 Ea 2.

* *

Ca in toate sapaturile arheologice, si la Piscul CrAsani, un mare, celmai mare loc ii ocupa, ca material inventaric ceramica. Resturile ce-ramice, cum vom vedeh, foarte variate, umplu la Piscul Crasani in-treaga patura de cultura, pe alocurea fiind asà de dese, incat fac m-presia ramäsitelor unei olänii. Ash a crezut, de pada, G. de Mortiille

participanti dela congresul arheologic din 1894 tinut la Sara-jevo, despre cunoscuta localitate arheologica Butmir. Ceeace s'a do-vedit numai in parte adevarat 1). La Piscul Crasani, asezare tipica de

1) Fr. Fiala, Die neolitische Station von Butmir bei Sarajevo in Bosnien, herausg.vom Bosnisch-herzegowinischen Landesmuseum, Wien, 1894, 13. 40 §i 42 (Incheie-rile postume ale lui W. Radimsky).

3 A. R. Memornle Sectiunii Istorice, Seria III. Tom. III. Mem. r.

a

013

p.

alti

.. ...

*

ei

www.dacoromanica.ro

Page 35: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

34 IOAN ANDRIESESCU 34

innältime, resturile ceramice sunt in chip sigur ale vaselor de utilajzilnic sau ritual, al acelora cari au trait aici in decursul timpului si,data fiind grosimea paturii de cultura, un timp destul de indelungat.Dad.' tot ce a fost de lemn s'a mistuit pAna a lash numai infimeurme de lemn carbonizat si pomenitele intiparituri de pari, denuiele si lemn lucrat, ceramica s'a pastrat am zice aproape intacta;cu totul rar, precum vom vedeh, un numar cu totul restrâns defragmente au fost diformate de focul in care putem sa ne inchipuimcu toata garantia de probabilitate cà s'au sfarsit unele locuinte si apoiprincipala asezare dela Piscul Crasani.

De dimensiuni variind dela cele mai mici si 'Ana la marile chiupuriin care se pastrau alimente si bautura, vasele intregi si resturile cera-mice dela Piscul Crasani se impart in chip distinct in douà mafi grupe,ce le vom cerceth pe rand.

Fig. 79

0 prima grupà, evident inferioara, primitivä, ceeace insd, dela in-ceput trebuie spus, nu inseamna ca redusa numai la cele mai vechitimpuri ale statiunii ci, vom vedeh, cu trasaturi de persistenta, po-trivit careia, in intreg cuprinsul statiunii se inthlnesc la fiecare pasresturi din aceastagrupäimpreunacu altele, hotarit superioare si mai noui.E in-Chia grupa a vaselor lucratefdrdintrebuintarea roatei, numai cu mâna.

0 a doua grupà, total deosebitä de cea dinthiu prin tehnica, formesi ornamentare, dar iaras, cum vom vedeh, nu fail unele elemente delegatura cu prima categorie, elemente ce vor trebui cu deosebire su-puse atentiunii noastre, e aceea a vaselor lucrate cu intrebuintarea roatei.In plus, aceasta ultima grupg numara la Piscul Cräsani chteva speci-mene, cari reprezinta aici nu numai ultimii termeni de desavArsire citotdeodata tot atatea pretioase indicii de orientare. CAteva fragmentede vase tipice grecesti, chteva fragmente de vase zise «megariene4un numar de amfore, douà cu stampila.

www.dacoromanica.ro

Page 36: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

35 PISCUL CRASANI 35

Inventarul ii completeaza cateva obiecte de lut, de os i sticla ; altelucruri de bronz si. fier ; aurul e reprezentat prin singura bobita de po-doaba pomenita. Toate vor fi descrise pe rand.

Pentru intaia oara la noi, in cuprinsul vechiului Regat, Piscul Cra-sani infatiseaz6, dupg cercetarile facute, avantajul, mare din punct devedere arheologic, al unei statiuni care, locuita din timpuri preistorice,ajunge a fi luminata putin si de razele istoriei.Vom vedeh cum si cat.

A. Ceramica lucratd cu mdna, fdrd intrebuintarea roatei.

Foarte bine si destul de variat reprezentata, formele i resturile ceramiceale acestei grupe dau prilejul la o suma intreagg de observatiuni, in cuprinsulceramicei similare a Daciei preistorice, ca si a Europei Sud-estice in genere.

Fig. 81 Fig. 82

Fata de nesfarsitul numar de localitati din epoca neolitica, de bronzfier (Hallstatt si La Tene), ilustrate de un material mai mult sau mai

putin asemanator, Piscul Crasani ia un loc, ce i-1 vom circumscrie, dupàtrecerea in revista a celor mai de seama forme, fragmente i profiluri,cu raportarea necesard de asemanari i deosebiri din intreaga EuropaSud-estica, raportare la care, fireste, Bolliac nici nu se puteh gandi,pe vremea sa cercetarile fiind cu mult mai putine i cunostintele salefiMd numai intamplatoare.

Ca material, ceramica dela Piscul Crasani lucrata cu mana se asea-mana in totul cu majoritatea ceramicei neolitice dacice i sud-est euro-pene, care constitue, am zice, inventarul de baza al tuturor asezarilorpreistorice din partile noastre, i anume dela sfarsitul acelei epoci,zise neolitice, care, daca nu se stie Inca, decat cu multa aproximatie,and incepe aiurea 1) i, mai putin la noi, se incheie foarte probabilcu I-ul mileniu inainte de Hristos.

1) Pentru Egipt si Mesopotamia, 0. Montelius incepe neoliticul cu anii 20000.A. Evans, pentru Asia Mick Creta si Orient cu 14.000. Transitia dintre epoca

3*

0

\

I'

1-

:

,

1\

si

www.dacoromanica.ro

Page 37: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

3 6 I OAN ANDRIE$ESCU 36

Lucrate exclusiv cu mana, vasele sunt de o pasta putin ingrijita siimpurà. Peretii sunt grosi. Arderea e slaba si ineg416, foarte rar mairegulata si ingrijità. Forme le se marginesc propriu zis la un numar li-mitat si nu au cleat rar o distinctie apreciabila de profil. Este vorba,fireste, despre cele mai simple dintre exemplarele ceramice dela PisculCrasani. Dar chiar fara de aceasta si anticipand asupra ceramicei delaPiscul Crasani in bloc, se poate spune ca, dacl Europa Sud-esticä re-prezintä sub raportul materialului ceramic, si in genere arheologic, oregiune distincta,recunoscuta ca atare 1)ceramica dela Piscul Crasani,

Fig. 83 Fig. 84 Fig 85

chiar fata de unele trasaturi de distinctie, ce nu i se pot contesta, este cutotul departe de a se putea compara, fie cu aceea a regiunilor Nordsi Nord-est, de extensiune a ceramicei pictate, fie cu aceea a regiunilorde Vest si Sud-vest, de frecventa si tot asà de variat artistica utilizarea ornamentului incizat. Si acest lucru trebuie explicat.

paleoliticA §i cea neoliticA (Azillianul, Maglemose) se socoate a fi avut loc in Europa deApus intre 9000 §i 7500 inainte de Hr. V. ci M. Boule, Les hommes fossiles, Elementsde paliontologie humaine, Paris, 1921, p. 329.

1) Cercetarea de bazA e desigur aceea a lui M. Hoernes, Die neolitische Keramikin Oesterreich din Jahrbuch der K. K. Zentral-Konzmisnon f iir Erforschung und Erhaltungder Kunst- und historischen Denkmale, Wien, 5905, III, Spalt 1i28. G. Kossinnazice: cultura dunareanfi (Deutsche Vorgeschichte, Mannus-Bibliothek, Nr. 9, ed. III,Leipzig, 5925, p. 45 §i aiurea). Tot ach, dupä el, Carl Schuchhardt in Alteuropa inseiner Kultur und Stilentwicklung, Strassburg und Berlin, 1919, p. 516 §i urm. Maideparte §i cu o interesand teorie de aplicare etnologicA, asupra cAreia materialul i

mai ales cercetarile sistematice sunt cu mult prea putine, a mers G. Wilke in a sa Spiral-Mtlanderkeramik und Gefdssmalerei. Hellenen und Thraher. Wiirzburg 1910, ca §i inNeue Beitrage zur Spiral-Mdanderkeramsk din Wissenschaftliche Mitteilungen aus Bosnienund Herzegowina, XII, 1912, p. 29-67 (harta p. 61). Ceea ce am spus eu in diferiteranduri (5952, 1916, 1925), nu e altceva decat o aplicare i inceput de verificare §i

ilustrare, pornith la inceput cu totul independent din Sud-Est. Faptele sunt foarte nu-meroase, foarte multe inedite §i merità o tratare specialA, ce nu se poate face cleatde cineva din pArtile noastre. Unele dintre ele se vor cuprinde intr'un memoriu ce amin pregAtire §i. va apare in curand: Depozitul de bronz dela Drajna de Jos.

www.dacoromanica.ro

Page 38: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

37 PISCUL CRASANI 37

Inainte de aceasta insa, data fiind tehnica aratata, sl vedem cu ceorme, fragrnente, ornamentare i profiluri se infatiseaza aceasta primagrupl a ceramicei dela Piscul Crlsani.

* *

Una dintre formele intregi caracteristice pentru Piscul Crasani acelui mai primitiv nivel cultural 1) e o forma de vas mare, cu partea su-perioara prelunga, gatul i gura invoke, dar neregulat. Mesterul n'aputut tine egala grosimea pastei, care e impura; vasul e ars superficial.In fata si in dos, urmele a ate douà proeminente aplicate, imediatdeasupra liniei de mijloc a vasului (Fig. 17). In totul, forma, linii, des-voltare familiare Sud-estului, cu o trasatura localä. Prezenta proe-minentelor se potriveste cu deosebire cu frecventa lor cu totul carac-teristica la Piscul Crasani pentru acest nivel.

Fig. 86 Fig. 87 Fig. 88

0 formä cu mult mai frecventl, reprezentatä printr'un intreg sir deexemplare de dimensiuni variate, e forma de urna, cu peretii dreptisau usor bombati in afara, lucrata lard fetuire i fara nici o insistentlin ce priveste grosimea sau calitatea pastei si arse cum s'a nimerit (Fig.18zi). Cu proeminentele dispuse fata 'n fata, cele dintaiu doul(Fig. 18 si 19) au Cate un brausor aplicat in arc usor, ce porneste delafiecare dintre proeminente, sau le intováräseste in imediata apropiere,cu o simetrie apreciabild i un efect simpatic. Brausoarele de diferiteforme sunt unul dintre elementele ornamentale de capetenie In cera-mica acestei prime grupe dela Piscul Crasani i Ii da in cuprinsul

1) Ca pentru toate timpurile Si aici, primitivitatea culturalà nu implici absolutsi intotdeauna una cronologicA.

Asupra acestui lucru se va reveni in consideratiunile finale arheologico-istorice,and va fi vorba despre cronologia statiunii dela Piscul CrNsani.

91\1

--.,

-4-

*

4

ifs

www.dacoromanica.ro

Page 39: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

38 IOAN ANDRIE5ESCU 38

ceramicei similare sud-estice o notä de caracteristica simplitate, re-prezentand o mijlocie a indemanarii tehnice i artistice la acest nivelcultural, fata de care sfortarile mai mari sunt exceptionale. Vasciorulfig. 20 cu proeminente, dar fat-à brausoare, e o adevarata miniatura acelor dintaiu. Fig. 21 reprezinta un vas minuscul de marimea unui de-getar. Lipsa de caracter utilitar a celor din urma e evidenta. Vor fi fastvase inconjuratoare rituale dintr'un mormant starea de amestec incare s'au gasit nu ne ingadue a preciza, sau vase de joc.

Cu sau fara brausoare, dar totdeauna cu proeminente, s'au gasitalte exemplare fragmentare intocmai ca cele de mai sus.

Dar brausoarele dispuse ca mai sus si proeminentele simple nu suntsingurele elemente ornamentale pe care le inventeaza raesterul pentruvase de forme de mai sus sau altfel si la a caror privire vor fi simtitplacere oamenii vremii.

Fig. 89 Fig. 90 Fig. 91

De multe ori brausorul mai lat sau mai ingust, odata reprezentandadevarate alveole clar adancite (Fig. 22), leaga proeminentele intre ele(Fig. 23), proeminentele insele primind o adancitura de efect orna-mental (Fig. 24).

Cateodata brausorul de legatura orizontala dintre proeminente e in-sotit de altele ce pleaca oblic dela fiecare dintre aceste proeminente.Buza usor profilata schimba putin din conturul vasului, altfel de aceeasformà cu cele de mai sus (Fig. 25).

In slarsit, nu arareori, mai cu deosebire la vasele mai mari, cu proe-minentele puternice, cate doua brausoare pleaca in jos dela fiecaredintre ele (Fig. 26), pentru ca mai rar, la Piscul Crásani intr'un singur

1) V. d. p. I. Andriesescu, Contrzbutie la oDacia Inainte de Romani », Iasi 1912, P. 76urm. cu notele 175-194. Necitate atunci, pot aclAugh acum Inca unele locuri docu-

mentare din Jur. Pentru Bulgaria: Popov, Pestera dela Morovita, Bulgaria de Nordin Bulletin de la Société arclzeologique bulgare, III, 1913, p. 28o, fig. 184; pentru par-rile apusene, de sigur, Ungaria cu Lengyel, M. Wosinsky, Das priihistorische Schanz-werk von Lengyel, seine Erbauer und Bewohner, Budapest, x888, pl. VII, fig. 12-15 .

4si

www.dacoromanica.ro

Page 40: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

39 PISCUL CRASANI 39

caz, brausorul sa. fie rasucit la alcatuirea unui ornament de sine sta.-tator, catre gura vasului (Fig. 27).

Se desluseste dar, in chip vizibil, o logica in variarea ornamentuluicu toata primitivita tea de conceptie, se ajunge la crearea unui ade-

varat motiv, simplu i naiv, care nu poate ascunde deloc vremurileanterioare, and in locul ornamentului se petreceh pe sub proeminenteo sfoara mai subtire sau mai groasa de sustinere motiv in orice caz,caracteristic pentru gustul traditionalist al vremei i aptitudinele deexecutare. Ca adancind suprafata proeminentelor, mesterul tinde laun efect ornamental, e o dovada buna aceea ca, alteori, el le cresteazacu o incizie perpendiculara i una orizontald (Fig. 28).

- _

Fig. 92 Fig. 93

Si in ce priveste brausoarele oblice, constatam o dragoste de variatie,la acelas fel de forme, variatie, care trebuie semnalata. Intre proemi-nente se intercaleaza astfel unul sau mai multe brausoare (Fig. 29),pentru ca, intr'un alt caz, brhusorul, fara alveole, sa fie intors incarlig, intovarasind simetric o proeminenta mica, care nu va fi fiinddintre cele principale ale vasului, ci dintre cele secundare, alternante,lucru frecvent in tot Sud-estul (Fig. 30). Pasta mai buna, arderea maiingrijita, desi la forma e aceeas, indica vasul ca relativ mai nou. Ash aevoluat motivul.

Dar nu numai proeminentele i brausoarele sunt singurele ornamentedela vasele de aceasta forma dela Piscul Cräsani.

In mai multe cazuri, proeminentele sunt legate intre ele prin simpleadâncituri alveolare i brausoare oblice (Fig. 31). Alteori, in locul brau-soarelor se intrebuinteaza incizia, tot oblica, de obiceiu repetata (Fig.32). Si de mai multe oH, in locul brausoarelor ornamentale i oblice,apare incizia, aclancitä mai tare sau mai usor si care, repetata cu maimultä sau mai patina regularitate, umple intreg spatiul dintre proemi-nentele vasului, mai ales in partea lui superioara, si mai putin in josde mijloc (Fig. 33 si 34).

111,1j1111(1?((cf1111111111/111111(1ill

11111 I ILL! JLLLrt:

si

ri(

www.dacoromanica.ro

Page 41: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

40 IOAN ANDRIE$ESCU 40

Cu aceleas elemente simple, variatia continua, la forme de vase usormodificate. Buza vasului e crestata ; butonasii desemneaza cu aproxi-matie linia gatului de jur imprejur si dela unii din ei pornesc in josincizii, mai mult sau mai putin regulate (Fig. 35). Butonasii pot fi in-sirati insa sub linia gatului si atunci, in loc de incizii, dintre ei pornescin jos alti butonasi (Fig. 36). i mai complet, la un fragment de vasde forma celui precedent crestarea buzei vasului, butonasii, proemi-nentele principale si inciziile oblice, intermediare, se intrunesc laolaltà,pentru a da acestui fragment de vas locul de sfarsit al seriei, caracteri-zata prin acest fel de elemente ornamentale (Fig. 37). E o logica inchisa,care nu poate fi intamplätoare.

Fig. 94 Fig. 95

Inteun singur caz, pe fragmentul partii inferioare a unui vas mare,cu peretii grosi, factura mai noua, adanciturile alveolare, des dispuseunele langa altele, cu oarecare ordine, constituesc un ornament putinobisnuit (Fig. 38).

i iaras in cite un singur caz, fiindca este mai sus vorba si despreornamentul prin incizie,un fragment are un ornament liniar unghiu-lar, foarte obisnuit in mediul neolitic si eneolitic 1) (Fig. 39), iar un aldoilea are un ornament, care nu poate fi interpretat cleat ca un inceputde ornament in val, derivare a ornamentului in zigzag, prin rotunjireaunghiurilor lui (Fig. 40). De tot interesanta e raritatea la Piscul Cräsania ornamentului de felul intaiu; dar nu mai putin si prezenta ornamen-tului figurat in exemplarul al doilea, de o forma, pasta, tehnica a exe-cutiei (si in plus proeminentele), totul de calitate primitiva, dar tocmaiprin aceasta, ridicand o insemnatä problema cu privire la originea sievolutia acestui ornament, pe care il vom reintalni la Piscul Cräsani,dar in cu totul alte conditiuni formale si tehnice. Vora reveni dar.

Destul de rar, vasul are patru proeminente, cu sau fail usoare adan-cituri, proeminentele legate intre ele printr'un brfiusor sau nu, incolo

1) I. Andrie§escu, o. c., p. 78 §i urm.

...-".-

C:Arkt, ji.

www.dacoromanica.ro

Page 42: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

41 PISCUL CRASANI 41

intreaga suprafata a vasului impodobità cu grupe oblice de incizii, exe-cutate cu un fel de mici pieptanusi speciali, cu dintii avand anumecrestaturi, din aplicarea carora pe fata vasului crud a rezultat un or-nament, numai in chip negativ de incizie, caci elementul ornamentalpozitiv e constituit din tot atatea linii in relief, corespunzatoare altorcrestaturi ale dintilor pieptanusului de lemn facut ad hoc (Fig. 41).Este motivul cel mai complicat de acest fel, diferit de asà zisul ornament-pieptene al mediului neolitic 1); dealtfel, nici proeminentele nu au ca-racterul mediului neolitic, ci al unuia mult posterior. *i. totusi, la altedoua fragmente, unul deosebit intrucatva ca profil, un pieptanus cusimple scrijalituri denticulare au dat un motiv de iaras reale inciziuni

Fig. 96 Fig. 97

(Fig. 42 si 43). Mai des, motivul pare sa fi fost vizat la alte forme devase de un lucru si o ardere deosebite, motiv mai adancit sau mai usor, nunumai in sens oblic si vertical, ci si in dispunere arcuita (Fig. 44), ceeace,,cred, nu se poate pune in legatura cu ornamentul in spiralk incizat saupictat, care la Piscul Crlsani e reprezentat cu totul exceptional, o sin-gull data si atunci, printr'un fragment (Fig. 45), care corespunde nucu ceramica pictata nord si nord-estick ci cu aceia incizata si in relief,corespunzatoare la randu-i epocei neolitice si de bronz din aceste dinurma regiuni. *i asupra acestui lucru avem de revenit.

0 aka forma, destul de des reprezentata in ceramica delaPiscul Crasani, este aceea de inatisarea unui castron modern, cu guramult mai larga si inaltimea mult mai mica decat la forma anterioarl_Pasta e ceva mai bunk framantata si arsà mai cu ingrijire, ash incatvasele au o infatisare caramizie, deosebita de majoritatea vaselor ante-rioare ; calitativ, nici o superioaritate alta. In genere cu buza usor as-frau* mai rar dreapta, unele exemplare au pe suprafata si chiar

1) Ibid., §i nota 196.

www.dacoromanica.ro

Page 43: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

42 IOAN ANDRIESESCU 42

marginea anterioara urme de arsura, datorite de sigur utilajului. Orna-mental, aceleasi amanunte, dar si altele. Partea inferioara a vaselor enumai exceptional ornamentata.

Ace las brausor vertical-oblic pe partea de sus a vasului (Fig. 46).Buza mai rasfranta reclama un ornament, care e iaras un brausor,asemenea cu unul ce leaga proeminentele vasului. Buza insas e cres-tata de adancituri mai mult sau mai putin alveolare (Fig. 47), in treacatzis, motiv superior si sigur ulterior cresaturilor obisnuite pe buzavaselor neolitice, si dela noi si de aiurea din jur 1).

Alteori un singur brausor leaga proeminentele, ark' alt ornament(Fig. 48). La un alt fragment de vas similar, proeminenta are o pronun-tata alveolara asemenea cu acelea ale brausorului (Fig. 49).

4111M''Fig. 99

§i iaras aceleasi ascii de mai sus, unele late de tot si dese, dar nu cutotul regulat, impodobesc jumatatea de sus, ca i cea de jos a vasului(Fig. 5o).

In orice caz, ornamentul in ceramica acestui nivel cultural e nu nu-mai frecvent, ci, am zice, o lege, chiar cand se repeta, intrebuintandaceleasi mijloace minime. Ca si la formele de mai sus, locul brausoarelorsau al alveolelor ii iau adeseori proeminentele in forma' de butonasiorizontali (Fig. 51), dar si altfel. Ceeace insa e si mai caracteristic, in-cizia ia cateodata, si de remarcat, rar, forme unghiulare, marginindproeminentele (Fig. 52); sau de zigzag rotunjit (cum am mai vazut(Fig. 53 si 54), si care nu e departe de incovoiarea semi-spiralica pro-priu zisa (Fig. 55 si 56). De mentionat ca proeminenta dela primuldintre aceste fragmente n'are nimic neolitic2). Aproape, geograficeste,

1) Wissenschaftliche Mitteilungen aus Bosnien und Herzegowina, III, 1895, p. 221.2) Dui:A proprie i indestul de indelungrt experientl. Dintre lucrurile sud-estice

publicate, v. exempli gratia, proeminente de caracter neolitic, dela o statiune de lâng6Vidin, Bulletin de la Société archeologique bulgare, II, 1911, p. i6i, fig. is, i aiureape valea Dungrii, ibid., p. 166, fig. 14.

Fig. 98

,

www.dacoromanica.ro

Page 44: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

43 PISCUL CRASANI 43

de regiunile nord i nord-vestice, cu o asà de exuberanta desvoltare neoeneolitica a ornamentului spiral, pictat sau incizat, suntem departe

arheologiceste de aceleasi locuri. Evident, ne ga`sim aici in alte timpuriputem anticipa, nu inainte, ci mu/t dupd. Aspectul neolitic al ceramicei

de Eta dela Piscul Cräsani e numai aparent i partial si oglindeste nuvieata neoliticd, ci numai de traditii neolitice, mai noui insl Si fara

nimic din aportul cultural marcant al regiunilor desemnate i la timpularatat. Alte preciziuni doveditoare in acelas sens vor urrna la locul po-trivit.

Un mare vas de o forma ca i cele de mai sus, de o pasta i un lucrucu totul primitiv, dar bine ars vasul, are suprafata toatä presarata cuintiparituri neregulate, cari aproape nu se deosebesc de acelea ale brau-lui ce marcheaza gatul ski (Fig. 57).

Fig. Ioo Fig. ioi

0 forma care difera de cea de mai sus, atat ca inaltime, care e maimare, cat si prin circonferinta gurii, care e mai mica, e de infatisareaunui gavanos modern, de aceeas tehnica a vaselor anterioare, ars slab

patat (Fig. 58).Cu un profil mai involt si de o mai mare siguranta a liniei, desi iaras

de o aceeas tehnica, sunt vasele, uncle destul de mari, ce se deosebescde toate cele de mai sus, mai ales prin resfrangerea buzei i o regulatadefinire a liniei gatului printr'un brau cu alveole mai mult sau maiputin regulate (Fig. 59, 6o si 61). Braul oblic pornind dela acela al ga-tului, deasemenea proeminentele mici, in afara de cele principale si al-ternand cu ele intr'o simetrie oarecare, am vazut, nu sunt o inovatie.

Una dintre cele mai curioase si caracteristice forme dela Piscul Cräsani,pentru acest nivel, este insa o alta, reprezintata printr'o serie de exem-plare intregi sau intregibile. De forma aproximativa a unei cesti mo-.derne, mai deschisa sau cu peretii mai drepti i o toarta puternica, dis-proportionata &VA de marimea vasului, cu marginea crestata sau nutoate vasele de acest fel au consecvent aceeas impuritate a pastei, aceeas

si

si

si

o

www.dacoromanica.ro

Page 45: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

44 IOAN ANDRIE5ESCU 44

insuficientà a arderii si ceeace nu e mai putin vrednic de remarcat,.aproape toate au puternice urme de arsurà in interior. Evident, in elese ardeh ceva ; vor fi fost deci la'mpi sau afumkori, obisnuite sautuale (Fig. 66-71 a si b). Cum lesne se poate observa, ele se reductoate la douà tipuri: unul cu toarta, care se sprijina deadreptul pe fund(Fig. 62-64); al doilea cu toarta fiber% (Fig. 65-66). Ultima (Fig. 67a si b), cu toarta numai schitatä, fárl gaurà, la o complet aceeas forma'si anume de tipul intaiu, e o miniatura', fled caracter de utilitate, ceeace-iintareste pe acela de vas adiacent, ritual si funerar. Interesantà cu deo-sebire aceastä forma la Piscul CrAsani, mai ales el se repetà. Fára sa ofi putut remarca in asezki propriu zis neolitice, unde forme similare

Fig. boa Fig. io3

nu lipsesc, dar cu infatisarea de cani sau canite comune (einhenkeligeBecher sau Tonnapfchen, sau Inca Henkelndpfchen le zic arheologii ger-mani), caracteristic mi se pare a-i galsi cateva corespondente, dar toateintr'un mediu exclusiv mai nou, cu toati reala primitivitate calitativia formei, tehnicei si ornamenta'rii (simplele crestAri ale buzii) 1). Lu-crul numai intfimplator nu poate fi.

1) Grad Sokolak, la Sud de Bihac, in Bosnia, Radimsky, Die Nekropole von Yeze-rine in Pritoka din Wissenschaftliche Mitteilungen aus Bosnien und Herzegowina, III,1895, P. 47, fig. I2 (intre altele cu un tipar din epoca de bronz); Debelo brdo, lingáSarajevo, id., IV, 1896, p. 48, fig. 71 (mediul e departe de a fi neolitic si a dat intrealtele un fragment de vas lucrat cu roata, avand pe lanea un ornament liniar in val,ascii spiralice incizate ca acelea dela Piscul Crisani (fig. 47); tot ash, statiunea lacustildela Ripac langa Bihac, ibid., V, 1897, pl. XXIX, fig. 184, 185, 188, 189. Fig. i85 iden-ticki cu fig. 71 a si b dela Piscul Crasani. In ce piiveste alte vase dintre cari unele corn-plet similare, dela Donja Dolina, Dr. Ciro Truhelka zice textual: oDiese Becher sindsehr zahlreich, einzelne Formen so typisch ausgestaltet und in unserer ersten Eisen-zeit so weit verbreitet, dass man darin ganz charakteristische Leitformen erblickenkanni, Der vorgeschichtliche Pfahlbau im Savabette bei D. Dolina din Wissenschaftliche.Mitteilungen aus Bosnien und Herzegowina, IX, 1904, p. 44 si pl. XVII, fig. 8 si 9,pl. XVIII, fig. 6. Acelas Truhelka duce evolutia unora dintre acestea forme pani laaceea a oenochoelor grecesti (ibid.). 0 §i mai apropiatg filiatie a alor noastre dela

r

.

li,

en

ri-

www.dacoromanica.ro

Page 46: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

4 5 PISCUL CRASANI 45

0 intreaga serie de manusi, provenite dela forme ca cele de mai sus sau-dela altele, caracterizeaza in completare nivelul cultural al acestei primeserii ceramice. Cu aceasta ocazie, un amanunt interesant de mentionat mise pare acela asupra chipului in care se prindeau manusele de corpul vasu-lui. Cand vasele se lucrau si erau Inca crude, li se faceau anume ate oadancitura la locul unde trebuie sä li se aplice manusa , iar acesteia i se Ikeainvers, cate o prelungire speciala prin care ea se aplica. Arderea atash astfelmanusa de corpul vasului, dar aceasta ardere fiind slabl, atasarea nu sefacea indisolubil si se recunoaste astlzi cu toata siguranta. Acelas pro-cedeu se intrebuinth la aplicarea proeminentelor, fireste mai ales a celormarl, ce slujeau drept torti, dar si a celor mai mici 1) cele mici de tot

Fig. 104

si mai ales, cred, in timpuri pur neolitice, fiind detasate simplu dinmassa de suprafata a vasului. Fig. 68 reprezinta un fragment de toartä,iar fig. 69 o proeminenta orizontala, fiecare cu apendicele special desudare. Este aceasta o practica neolitica ? M. indoesc. Se pare multmai curand o imitatie dupa lucrul metalului. In ofice caz, amanuntulnu stiu O. fi fost remarcat 2).

Piscul Cräsani mi se pare aceea cu forma vestitelor cupe de aur dela Micena, impodo-bite uneori cu spirale, caH si acestea sunt asa de familiare Sud-estului intr'o anumeepoca. René Dussaud, Les civilisations prehelléniques dans le bassin de la Mer Egie,Paris, 1914, p. 147, fig. I si 3 si p. 148, fig. In,. E nevoie de o ancheta specialä. InoHce caz, primitivitatea lor calitativil in contrast cu caracterul lor cronologic, mai nou,mi se pare mai presus de indoealà. Mai ales cä nici regiunile dela nordul Dunarii nuo desmint; din contra. Dr. R. Marton a gasit o ceasca de parnant mult asemanatoarela Nord de Mures, la Nagy Sanczon, statiune, determinata cronologiceste intre epocaneolitica si de bronz, Dolgozatok-Travaux, III, 1912, p. zo si fig. 30 cu pag. 73.Iar Dr. I. Kovacs a gasit vase asemanatoare la Targul-Muresului in morminte escitice*(rnileniul I in. de Hr.), determinabile si prin alte amanunte descoperite, Dolgozatok-Travaux, VI, 1915, p. 266, fig. 33 ; p. 264, fig. 31, 2; p. 265, fig. 32, 2.

1) Vasul citat mai sus, fig. 19, are intr'o parte proeminenta cazuta si se distingeLiar gaura de sudare.

2) La ce vor fi slujit gaurile dela vasul de mai sus fig. 17 pentru o toarta sau pentracate 0 proeminenta, in fata si in spate, nu se poate hotari. Mai probabil pentru cite

,11/

Fig. 505

www.dacoromanica.ro

Page 47: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

46 IOAN ANDRIESESCU

In sfarsit tot in cuprinsul de inceput al acestei prime grupe ceramicedela Piscul Crasani trebuie inscrisa o curioasa formà de lingura (Schäpf-lbffel Ii zic arheologii germani), cu toarta inversa, altfel fara nici onamentare (Fig. 70 a, b i c). E inca o trasatura de varietate a formelorin mediul acestei grupe 1).

Alte forme, dintre cari unele depasesc caracterele tehnice ale vaselorcitate mai sus, sunt lucrate mai bine, uneori chiar bine de tot si tot asharse, trasaturi dar de mediu inaintat, fàrà sa marcheze, cred, vre-o dis-tanta cronologica asa s'a lucrat indelungl vreme la noi sunt o in-treaga serie de cani mai mari sau mai mici, intregi sau bine caracteri-zate prin tortile lor (Fig. 71, 72 a, b i c, 73, si 74). Proeminenta ro-tunda si regulata de deasupra mänusii, mai usoara sau mai accentuata,

Fig. io6 Fig. 107

e iaras ceva familiar Sud-Estului, ca sa se ajunga pe alocurea la o adeva-rata variare, am zice rococo, a acestui amanunt, altfel asa de simplu,util intaiu (pentru a tine mai bine cana), apoi utilo-ornamental, sau nu-mai ornamental 2). Chiar la Piscul Crasani 11 vom reintalni, la alte formeinsä, de altà tehnicl l cu o aka infatisare, care e cea finala de butonas,existenta Inca la formele mai vechi 3).. Vase cu toarta orizontala s'au gasit mai putine (Fig. 75, 76 si 77).Ultima, usor rasucità, se repetà la Piscul Crasani, vom vedeh, in exem-plare si mai caracteristice, cu care ocaziune vom arata caracterul ei fa-miliar in intreg Sud-Estul.

o mänusa, caci proeminente mai mari, aproape unele de altele, nu se intalnesc. Oricumprocedeul e i aici acelas.

1) Manusi de acest fel se intalnesc mai obisnuit la capace, la noi (Sultana, Jud.Ilfov, descoperirile din 2923, inca nepublicate), ca si aiurea (v. de pilda tin asemeneacapac dela Gradina, Prozor, Wissenschaftliche Mitteilungen aus Bosnien und Herzegowina,VIII, zgoz, p. 56, fig. 36). In oricecaz nu avem de aface deloc cu ce va strain de Sud-Est

Glasinac, Wissenschaftliche Mitteilungen aus Bosnien und Herzegowina. I, 1891,..p. 118-219, fig. 6-14.

3) Ibid., fig. 12.

46"

or-

.

2)

www.dacoromanica.ro

Page 48: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

47 PISCUL CRASANI 47

Un capacel de vas are conturul complicat, dar e de aceeas facturaardere insuficienta. (Fig. 78). Si cu toate acestea face impresia de

mult posterior obisnuitelor capacele din asezarile neolitice. Si ash vafi fiind 1).

0 serie de profiluri a celor mai principale forme, cu dimensiunilerespective, completeaza imagina ce trebuie sä avem despre aceastäprima grupa ceramica ce am stabilit la Piscul Cräsani (Fig. 79-92).Totul, de pronuntate trasaturi neolitice, dar nu ca timp, ci ca tiaditieculturalà. Altfel, nimic strain Sud-Estului.

Ceramica cu proeminente. Am accentuat Inca dela inceput frecventaelementului de caracter, in parte util, in parte 'lush' pur ornamental,ce II constituesc proeminentele de pe suprafata vaselor de categoria

Fig. io8 Fig. 109

de mai sus dela Piscul Crasani, proeminente mai mici sau mai marl.,informe, neregulate sau regulate si aplicate cu ingrijire; ate doua,una in Eta' i alta indarat ; chte patru, la capetele diametrale ale mijlo-cului vaselor ; proeminte principale mai maH, sau intovarasitoare simai mici. Dad.' voi adaugh acum ca numarul tuturor fragmentelorceramice cu proeminente caracteristice este la Piscul Crasani de peste

e clar ca avem de a face aid cu cel mai caracteristic dintre elemen-tele acestei ceramice. Lucrul este cu deosebire insemnat. Chestiuneaceramicei cu proeminente in Europa centrala i sud-estica are un intregistoric, cu o intreaga literatura i voi reveni asupra ei in consideratiunilede incheiere. Numárul lor mare in legatura cu multimea ceramicei deacest fel ce umple intreaga patura de cultura dela Piscul Cräsani, pe

1) Compara Dolgozatok-Travaux, III, 1912, p. 8 si 9, fig. 4 si 5 cu Wissenschaft-liclie Mitteilungen aus Bosnien und Herzegowina, I, 1893> 13- 45> fig. iz i ibid. IV, 1896,p. 50, fig. 85 si 84. Cele mai noui, cu toatä factura lor primitivg, sunt prin mediul incare s'au ggsit, ultimele, dela Debelo brdo langa Sarajevo.

si

Er

5co,

www.dacoromanica.ro

Page 49: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

48 IOAN ANDRIESESCU 48

toate cele trei coline, ne va conduce la anumite deductii, pe cari, clack'mai multe cercetari viitoare si in diferite locuri ale noastre le vor con-firma, vom avea tot atatea indicii de orientare, nu numai asupra a cesi cum stiau sä faca oamenii vremii, dar si cine au fost, deci caracteruletnografic-etnic al locurilor si lucrurilor.

Deocamdata, ca exemplificare, dam un sir din formele acestor proemi-nente, unele din ele impreuna cu profilul vaselor respective (Fig. 93z r5). Pentru cine cunoaste cat de putin neoliticul Daciei si Sud-Estuluinostru, deosebit de caractertic e Ca aproape exclusiv, proeminentelecitate au un caracter sigur post-neolitic, in concordanta deplina cufelul at-kat in care se aplicau pe suprafata vaselor ; cu ornamentarea

Fig. III

lor, neobisnuita in timpurile neolitice; in concordanta, in sfarsit, cucelelalte trasáturi post-neolitice mai sus semnalate sau ce se vor semnalà,ale ceramicei dela Piscul Cräsani 1).

** *

Dar, cu cele de mai sus, ceramica lucrata cu mana dela Piscul Crasanie departe de a se incheih.

0 intreaga aka' categorie de vase, lucrate tot fail roatä, se desemneazlcu claritate in 'Altura de culturà destul de groasa ce s'a gasit aicialtfel ca tehnicl, altfel ca forme, nu mai vorbira de ornamentare, careinceteaza total in elementele ei de mai sus, conducandu-ne astfel laalte observatiuni arheologico-stilistice, si evident la alte date si intrebäri

1) Postulata de arheologul german Hubert Schmidt, cea dintaiu listS privitoare larfispandirea ceramicei cu preeminence in Dacia am inceput'o in lucrarea mea din 1912, p.69-73, cu nota 148 Curm., adunand cu acel prilej o suml de multe alte date din muzee,date, cari, completate cu ce am putut ggsi ulterior prin sapSturi, s'ar potrivi numaiintr'o cercetare specialS in cadrul intregului Sud-Est. CeramicS cu proeminenle tipicneoliticil a dat Sultana, cu publicarea cgreia s'ar puteh ci va trebui reluaa intreagaproblemS, de sigur, deocamda ti in ce privecte neoliticul.

Fig. lio

www.dacoromanica.ro

Page 50: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

49 PISCUL CRASANI 49

cu privire la aceia carora aceasta ceramicg se va fi datorand. Ori-cat de cu bagare de seama mai ales fiind vorba numai de ceramica

trebuie sa se pue deocamdata i pentru multä vreme asemenea in-trebari, formulandu-se cu twig' circumspectia solutiile probabile,materialul e la noi Inca cu mult prea putin a o face, and se pornestedela o atentä cercetare a materialului, pe baza unui mai mare consensde fapte, e o adevarata datorie de orientare i imboldire la noui cerce-tan i verificgri.

De un lucru mult superior si o ardere mai ingrijita (desi uneori totnecomplet si partial), seria de vase despre care este vorba se deosebestetotal, prin formele ei, de seria vaselor de mai sus, constituind, pe de

, 1V/////

tOi $100iii I, /

Fig. II z

altà parte, o foarte bunà träsatura de unire Eta de ceramica lucrata curoata, ce vom vedeh; aceasta din urma adopta doar formele anterioareale lucrului cu mama, pentru ca sa le dea, desigur, acea varietate deforme legata de intrebuintarea roatei; dar, in chip fatal, si acea trasa-tura de uniformizare sablonara, care face ca ceramica sà inceteze de amai fi oglinda mediului in care se &este. Atentia arheologului i isto-ricului trebuie sä caute alte date. Inainte i dui:a era cresting, ceramicase coboara in randul industriilor comune, ca sa rgmae ash pang' in vre-mea noastra. Exceptiile sunt putine. Pentru un scurt timp, Evul-Mediubarbar se intoarce la starile anterioare i ceramica ajunge iaras un ele-ment de conducere etnografica i etnologica; intr'o masurà insa multinferioara i fara nimic din distinctiunea epocei neo- i eneolitice, ca sia aceleia de bronz. Am crezut utila intercalarea acestor consideratiuni,trase in bung parte din proprie experienta, pentru priceperea mai usoaraa faptelor ce vor urma si a incheierilor ce se vor trage. i aceasta cu atatmai mult, cu cat subgrupa de vase la care am ajuns se deosebeste aproapetotal de cea anterioara. In chip continuu, cineva are impresia unuimediu cu totul altul, in orice caz cu mult mai nou si mai inaintat. Orna-mentarea de stilul vechiu dispare cu desavarsire. In schimb vasele au

4 A. R. Memontle Seqiunii Istorice, Seria III, Tom III. Mem. z.

ti

f,

Fig. 113

.

V///rj4

www.dacoromanica.ro

Page 51: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

50 I OAN ANDR1E$ESCU 50

toate o patina neagra, pe una sau amandoug fetele bor. Numai de totrar unele dintre ele amintesc formele vechi si Inca si atunci cu o sumade trasäturi distinct deosebitoare. Proeminentele de oHce fel lipsesc.Suntem dar la o raspantie in ce priveste aspectul arheologic al mate-rialului nostru. Suntem oare tot la o asemenea raspantie si din punctde vedere etnic-istoric ? Ramane de vazut mai tarziu.Cu toate elemen-tele de legltura logica in desvoltarea formelor acestei subgrupe, carine vor conduce la grupa urmatoare, vom ajunge astfel incerul cu in-cetul la cele mai desavarsite lucruri de acest fel. Impreunä cu altele

Fig. 114 Fig. I's

din materialul descoperit, vom avea astfel orientarea finalä, care ne vapermite privirea de ansamblu datorità si incheierile posibile ce comporta.

Am zis ca forme ca cele anterioare aproape nu mai intalnim. Amvazut ca in ce priveste profilurile, vasele din subgrupa de inceput, ante-rioara, au mai ales peretii drepti. Gatul vaselor de obste scund, adeseae ceva mai inalt si buza mai involtä. Am mentionat caracterul mai nou,corespunzator tehnicei si a lipsei de ornament a unora dintre ele 1).

Vasele din subgrupa la care am ajuns sunt,comparativ, de un tip cutotul deosebit. Buza e rasfranta din ce in ce mai tare. Gatul se deose-beste in chipul cel mai clar. Pantecele vaselor nu mai e rotund saucomun drept, ci se inclina oblic tare catre fund. Forma cea mai deasae aceea de castron modern, cu partea superioara 0 buza de o desinvol-tura necunoscuta mai inainte. Deocamdatä, lucrate numai cu mana,peretii sunt relativ tot destul de grosi; arderea nu i-a patruns indestul,In schimb patina neagra constitue o adevarata pojghita si le impodo-beste, cateodata numai in interior, alteori si pe fata.

Un vas care are ceva din aspectul ceramicei anterioare, fail. patina0 de un contur care deschide, am zice, seria formelor nouà e un fel

1) V. de pildá fig. 71, 72 a, b, c 9i 74.

www.dacoromanica.ro

Page 52: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

51 PISCUL CRASANI 51

de castron fara torti, cu gura larga i buza destul de involtà (Fig. 116).Asemenea cu acesta, dar cu o modificare a liniei buzei e altul (Fig. 117).

Odata porniti in urmarirea acestei forme, altele noui se constatä dinschimbarea proportiilor diferitelor elemente componente: inaltimealinia buzei, a gatului, oblicitatea liniei corpului vasului insus, grosimeaperetilor. Avem astfel un intreg sir de exemplare Can, asemenea intotul, se deosebesc in amanunte Si variatia e de efect, cautat desigursi izbutit. Uniformitatea e oricum evitatä cu succes. 0 bunä ideedespre aceasta ni-1 da un sir de fragmente marginale destul de conclu-dente (Fig. 118-128). Lucruleste cateodata de o surprinza-toare regularitate, desi o priviremai atenta descopere imediatimperfectiunile de conturpasta. Nu odata ai impresia caanumite exemplare, desi lucratecu mama, sunt facute sub influ-

_enta &recta a lucrului cu roata.asa va fi fost. Nimic mai fi-

resc, deci, cand intre vasele lu-crate numai cu roata vom intalni cele mai multe asemanatoare ca forma.Vor fi fost dar lucrate In aceleasi vremuri, constituind adevarate imitatiuni,curn vom aveh ocaziunea sa intalnim Inca, mai departe. Face impresia,ca." pornind dela ceramica lucrata dupa vechea datina, dar cu o formaesential alta (Fig. x6), sub influenta unor forme total noul, aduse inmassä de aiurea (un alt popor ?) incep treptat imitatiile, 'Ana ce noulfel de lucru, mult mai lesnicios, se generalizeaza. Numai un numarcu totul restrans de exemplare se mai executa in vechile forme si cuvechea tehnica (exemplare rituale, funerare; urne). Ash s'a intamplattotdeauna, and o cat de simplä masina a inlocuit lucrul cu mana ;asa se va fi intamplat si la vremea la care ne aflam.

Un vas care pastreaza ceva din infatisarea formelor mai vechi i esi ca lucru o trasatura de unire, cu gatul inalt i drept, nepatinat, eforma de canä-ulcior, Cu dimensiunile de o regularitate neglijata (Fig. 127).

Vase cu picior exista Inca din epoca neohtica 1). Destul de des si in

Fig. 116

1) Julie Schlemm, Worterbuch zur Vorgeschichte, Berlin, 1908, art. Becher mit Fuss,

1) 157.

4*

i

-*

si

;

si; /2;

o

www.dacoromanica.ro

Page 53: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

52 IOAN ANDRIE5ESCU 52

Sud-Est, unde, dealtfel, ca si in Europa centrala, dar cu sensibile dife-rentieri, iau infatisarea de #Trommelm, foarte curioase 1 cu o intre-buintare Inca necunoscuta 1). In epoca post-neolitica, de bronz si ince-put al fierului (a VI-a perioada a epocei de bronz, dupa Montelius),nu numai ca reintalnim vase propriuzis cu picior. In provincia Pos-nania, fosta a Prusiei si revenita astazi Poloniei, provincie al carei mate-rial arheologic a fost pus in chip repetat in legatura cu Europa sud-estica2),arheologul german Erich Blume deosebeste o intreagl serie de vase cupicior, prernergatoare, zice el, acelora ash numite <pocale posnanienecu piciorul inalt i gol pe dinlauntruo 3). Pocalele posnaniene sunt pe

Fig. 117

\Fig. 118

de altà parte de mai inainte cunoscute ca un fel de cupe caracteristicepentru Germania sud-estica (Posnania, Neumark, Lusacia de jos, Si-lesia) si apartinand epocei Hallstatt. Din de deriva stilistic un fel decupe mai intinse, cu un contur mult mai complicat, deci in mice cazmai noui, fie si in cuprinsul aceleias epoci 4), dar si mai tarziu. Iata

1) I. Andrie§escu, 0. c., p. 60-63, cu notele §i indeosebi nota 119. Caracteristicecomparativ, necitate de mine atunci deck in parte, e unul din Moravia (J. Palliardi,Mitteilungen der prdhistorischen Kommission der K. Akademie der Wtssenschaften, I,p. 237 i urm., fig. 39, Cf. Hoernes, Jahrbuch der K. K. Zentral-Kommission ftir Er-forschung und Erhaltung der Kunst- und Historischen Denkmale, III, col. 8o, fig. 209);un altul e dela Troppau din fosta Silezie austriaca (Hoernes, Mitteilungen, I. p, 40x

tabelele VIIXI, cf. Hoernes, Jahrbuch, col. 89, fig. 221); un al treileae dela Glasinac, Wissensch. Mitteilungen aus Bosnien und Herzegowina, I, 1893, p. 107fig. 235. Pkerea lui Wosinsky cä ar fi un fel de (ITodtenleuchtes sau (40pfergefeisso eo supozitie interesantä. V. §i Julie Schlemm, 0. c., art. Pilzformiges Gerdt, p.422 424 i Kelchfdrmige Tongeriite, p. 274-275.

2) Citez acum numai articolul studiu al lui Erich Blume: Die thrakische Keramikin der Provinz Posen din Mannus, Zeitschrift far Vorgeschichte, herausg. v. Prof. Dr.G. Kossina, IV, 1912, p. 75-88 cu 7 plan§e.

3) 0. c., fig. 34 i 15, Tafel VIII, fig. 17.4) Schlemm, 0. c., art. Posener Becher, P. 439, mai ales fig. c., cu literatura.

www.dacoromanica.ro

Page 54: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

53 PISCUL CRASANI 53

unde mi se pare ca se angreneaza in chipul cel mai convingator o ase-menea cupa intinsa sau vaza dela Piscul Crásani, lucratä in chip vizi-bil farl meta (Fig. 128); asemanarea cu ultima figura posnaniana (fig. c.)e desavârsita.

In timp ce insa cupele posnaniene evoluiaza stilistic intr'un fel, ce-Iputem numi fata de noi, apusean (picior lung si subtire ; marginelebuzei sustinute sau usor rasfrânte inlauntru) 1), nu totus fära de semnifi-cative sugestii in legatura cu regiunile noastre sudestice 2), ale noa-stre dela Piscul Cräsani, ii urmeaza evolutia in sensul celorlalte formedeaici. i anume : pe de o parte, printr'o exceptional de mare rasfrân-gere a buzelor (Fig. 129). Vasul are piciorul rupt ; linia variatä e minu-nat sustinuta fatä de lucrul cu mana ; patinat. Pe de alta parte, printr'o

Fig. 120

revenire la forme si amanunte anterioare: intre acestea, mai ales feres-trele taiate in piciorul de sustinere, maniera rasp Andit sud-estica, neo- sieneolitica 3), acum ate mai multe i dispuse mai complicat orna-mental.

Un vas cu picior dela Piscul Crasani (Fig. 130) reproduce chiaraidoma o frecventa forma neolitica, când in locul tortilor se puneau

1) 1VIannus, articolul studiu citat, fig. x i r8, Tafel IX, Fig. 19.2) Foarte sernnificative sunt astfel acele base a tuba sau coppe ad alto piede, numite

a§A, gAsite §i descrise de arheologii italieni Marchesetti, Soranzo i altii in Italia§i de notat, anurne in Este §i in Istria, la Santa Lucia, regiuni preistorice§te §i istori-ce§te recunoscut iliriene. Una dintre aceste cupe are chiar peretii piciorului sträbl-tuti de douA gAuri-ferestre fata in fatd. Epoca, perioada II-a i a III-a a epocei de fier(Montelius). Literatura la Schlemm, 0. c., art. Schalen auf Trompetenfuss, P. 495497 §i fig. g. Literatura intreagfi la Déchelette, Manuel d'archéologie celtique et gallo-romaine, Paris, II, 2, 1913, p. 592 i nota 3. Asupra vaselor neo- §i eneolitice âfenêtres,rnai departe.

3) Andrie§escu, 1. c. nota 119. De adAugat acelea din judetul Trei-Scaune, Dolgo-zatok-Travaux, II, 1911, p. 207, fig. 39, p. 212, fig. 45; p. 215, fig. 49 O. 217

fig. 52.

Y

-

..

-1

1

1

1

Fig. 121Fig. mg

www.dacoromanica.ro

Page 55: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

54 IOAN ANDR1E$ESCU 54

proeminente 1) ; bineinteles cu diferenta de pasta, lustru si pa-tina.

De o pasta mult inferioara e fragmentul unui alt vas similar, cu feres-trele brut taiate in massa pe and era cruda a vasului (Fig. 131). Intere-sant de alaturat tot aici douà fragmente dela vase de aceeas forma (Fig.132 si 133), dintre cari unul patinat si altul lucrat evident cu roata, docu-menteaza incaodata corespondenta dintre formele subgrupei acesteia siacelea ale vaselor lucrate cu roata, ce vom vedea. Ultimul fragmentne mai arata cum va fi fost marginea de jos a acestor vase si tot asa.alte &ma (Fig. 134-135), dintre cari, mai ales cel dintai, cu urmevizibile de diformare printr'o ardere accidentalà, Ora' la calcinare,cum am mai vazut.

Fig. 122 Fig. 124

Dupa cele de mai sus, &lug lucruri mi se pare cl reiese cu destulaclaritate. Intaiu, ca exemplarele noastre cu toate elementele de traditiestilistica reinviate sau poate continuu pastrate, nu stim nu pot ficleat posthallstattiene. Al doilea, ca evolutia lor, cea noua, nu se poateexplica cleat prin anumite imprejurari locale sud-estice, Cali au facut-ocu putinta, dându-i träsaturi de evidenta superioritate, chiar in limiteletehnicei manuale. 0 aka' serie de fapte intareste surprinzator acesteincheieri cari, desi partiale, impreuna cu altele sunt menite sa ne orien-teze in materialul nostru. Vase similare iz fenétres si. de notat, datateca hallstattiene, s'au gäsit si in Polonia de Apus, deci tocmai in regiuneade unde am inceput privirea comparativa in legatura cu formele noastredela Piscul Crasani. Ele sunt mult inferioare sub toate raporturile sinu reprezinta nici un progres vizibil fata de trecut 2). Cum se explica

2) Fr. Fiala, Butmir,II, pl. VI, fig. xo; Valea Oltului, din jud. Trei Scaune, Dolgo-zatok-Travaux, II, p. 204, fig. 34.

2) Dr. Josef Kostrzewski, Wielkopolska w czasach przedhistorycznych, Poznan, 1923p. 98, fig. 333 §i 334.

www.dacoromanica.ro

Page 56: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

55 PISCUL CRASANI 55

aceasta ? Eu cred in sensul, cl la Piscul CrIsani ne aflarn nu numaiin timpuri mai noui, dar si intr'un mediu de influente cari, in afaralocurilor noastre nu s'au manifestat. Cari si de unde au fost acestea,vom clutà sä stabilim dupä alte date.

** *

Relufind trecerea in revistà a formelor, ne apropiem de sfArsitulacestei subgrupe, ca sa trecem apoi la aceea a ceramicei lucrate cu roata.

0 canl cu gâtul inalt, lucratá tot cu mâna, cu greseli de linie si gro-sime a pastei, are o toartg care, desi ii bouton, cum se infalnwe dinepoca neoliticA, seam5nä bine cu acelea ale amforelor sigur sudice, /a

Fig. 125

1

Z-s

- 4Fig. 126

care vom ajunge si sub a ca'ror influentà de forme si lucru farl indoealla stat (Fig. 136). Imitatiuni locale a unor forme strline, fie, ca aici,in legaturà cu Sudul si 111sAritul, fie cu Apusul si Nord-Vestul, volnmai intAlni.

Dar si unele am'anunte de vechi forme nu inceteazg a fi reluate.Mai multe fragmente de strachini late sau tipsii au marginea lobatá

de veche manierä sud-esticä 1), aici evident altfel aplicatà (Fig. 137-141).Ultimul fragment dovedeste, ca atatea altele, diformarea prin in-cendiu.

0 puternicä toartä räsucità pare a fi a unui chiup mare cu buza fas-frântä, lucrat cu mana, dar de o formä bine sustinuta; aspectul general,negricios, al vaselor de aceastà categorie (Fig. 142).

Vase cu torti de efect ornamental, obtinut mai simplu, prin crestaremai apoi prin raisucire, s'au gAsit la Piscul Crásani mai multe. Serialor reprezina" o intreagä evolutie, care concordl, in mic, cu felul in carea propgsit si celelalte elemente ale vietii materiale la Piscul Cräsani(Fig. 143-152). Toarta rasucitl o infalnim in mediul nostru Inca din

1) Andriqescu, 0. c., aceia9 notl 119.

www.dacoromanica.ro

Page 57: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

56 1OAN ANDR1E$ESCU 56

epoca eneolitica si de bronz 1). Dintre cele dela Piscul Crasani, tocmaicele mai complicate si anume, rasucite si cu proeminente pe parteasuperioara a tortii (Fig. 146-148), sunt, prin amanuntul din urma,cele rnai obisnuite in Sud-Estul nostru, la Nordul ca i la Sudul Duna-rii 2). Cele dintai cinci corespund deplin subgrupelor ceramice mai sus

Fig. 127 Fig. 129

tratate. Toarta fig. 149, dela un vas cu o splendida patina, are adanci-turile ca niste caneluri, numai pe verticale. Ultima (Fig. 152),a apartinut, de sigur, unui vas lucrat foarte ingrijit, cu roata.

1) Caracteristice: Posnania, Mannus, Zeitschrift fiir Vorgeschichte, IV, Pl. VII,fig. 6; Donja Dolina, Wissensch. Mitteilungen aus Bosnien und Herzegowina, IX,pl. XXV, fig. 7, pl. XVII, fig. 2.

2) Wosinsky, Das priihistorische Schanzwerk v. Lengyel, I, pl. XVIII, fig. 42; IIpl. XXXVIII, fig. 300. Debelo brdo langa Sarajevo, Wissensch. Mitteilungen aus Bos-nien und Herzegowina, IV, p. 41, fig. 14. Ripac langfi Bihac, id., V, pl. XXXI, fig. 246.Sanskimost, id., VI, p. 79, fig. 6o §i 63; p. 90, fig. co2. Dupa. datarea lui Fiala, age-urea, ca i cimitirul dela Sanskimost s'ar datora unui popor, care a trait acolo delajumatatea veacului al VI-lea pang la inceputul veacului al IV-lea inainte de Hr. Jude-cand dupa ceramica, subgrupa noastrA dela Piscul CrAsani aparcine unui mediu multsuperior O. sigur mai nou, chiar ffirA sprijinul alter date. Donja Dolina, ibzd., IX, pl.XXV, fig. 5-9; pl. XXVII, fig. 4 (fig. 2, prin räsucire dar ffira caracter de ansa cor-nuta) i 7 ; pl. LIX, fig. 6. Deosebit de interesant e mai ales ultimul vas, care are nunumai o ansa cornuta, dar e un vas de traditie precisa a epocei de bronz sud-estice (pree-minence), aici, deci, pastrata; la Piscul CrAsani, in ceramica de care e vorba, nu. Amimpresia ferma ca pe valea Dunarii a intervenit ceva care a schimbat esential aspectulcultural §i, prin el, deduc, pe acela etnic al locurilor. Pe de alta parte, vasul ultim citat

FM'S si

www.dacoromanica.ro

Page 58: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

57 PISCUL CRASANI 57

B. Ceramica lucratci cu roata

Cu mult mai lesne de cuprins intr'o privire, dupa criteriile conduca-toare obipuite (tehnica, formele, ornamentarea), este la Piscul Cra-sani ceramica lucrata cu roata. Dealtfel ca 0 aiurea, in conditiunisimilare. Roata, cu toate posibilitatile de variare a vaselor lucrate cu in-trebuintarea ei, introduce dela inceput o uniformizare, care pune cap&

Fig. z 30

celor mai multe dintre formele neo- 0 eneolitice. Ornamentarea ince-teaza aproape.cu totul, ca sä reapara mai tarziu in formele strict liniareale epocei La Ilene, helenistico-romane 0 barbar-medievale. Numai

Fig. 132

Sudul mediteranian, de puternica 0 continua traditie clasica, 0 per-manenta putere de iradiatie, constitue o exceptie. Incolo, pretutindeni0 intotdeauna, ma0na 0 industriile, in mai mic sau mai mare, au taiat

s'a gAsit precis inteun mormant, intre altele, cu o fibulA din epoca La Tene tfirzie(kc. ultim citat, p. io6). Tortile noastre dela Piscul CrAsani (Fig. 546-548) nu potfi in nici un caz mai vechi, ba chiar, fiind cu mult mai simple §i de caracter §ters,fata de bel§ugul exceptionat al acestor ansae lunatae sau cornutae balcanic-apusene, amawe. Inca un caz de influentA culturalA vest-esticfi la noi, exercitatA insA asupra unuimediu cultural-etnic altul decAt acela corespunzator ceramicei mai vechi. Asupra evo-lutiei preistorice a acestei forme de toartA (Mondhenkel, ansa lunata, ansa cornuta) v.art. Mondhenkel, din Schlemm, 0. c., p. 357, cu totul necomplet insä in ce prive§tetocmai formele sud-dunArene, vest-balcanice.

_ tsi

Fig. op

,

Fig. 533

www.dacoromanica.ro

Page 59: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

58 1OAN ANDRIE$ESCU 58

mult din aripile fantaziei creatoare, silind-o sa-si caute alt taram demanifestare.

An vlzut mai sus ca subgrupa ceramicI ultiml deschide o serie deforme cari, total necunoscute mai inainte, se continua in lucrul cu roata,evident, cu o precizie de linii i proportii neatinse mai inainte.

Fig. 134 Fig. 135

De o pasta incomparabil superioara, o ardere egala i ingrijita, pastausoara si de oarecare rezonanta forma cea mai frecventa dela PisculCrasani e aceea de vazä sau castron, cu sau farl picior, cu buzele tot-deauna rasfrante accentuat, in linii si de dimensiuni variate. Ornamentul

Fig. 137

lipseste cu desavarsire ; deasemenea patina, care e exceptionala, ash elvasele au o infatisare cenusie-deschis aproape uniforma. Vasele maimari sunt cu totul rari.

Un asemenea vas, cu picior, e vasul fig. 153. Cu piciorul mult maiinalt e un vas, altfel de o forma asemanItoare (Fig. 154).Piciorul cu multelinii ornamentale paralele il are un al treilea (Fig. 155).

Cat si cum variaza linia gurii la astfel de vase lucrate foarte precis,de o infatisare noul, dar si cu unele elemente de profil mai vechi,

Fig. 556

www.dacoromanica.ro

Page 60: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

59 PISCUL CRASANI 59

anterioare, ne ilustreaza o intreagA serie de fragmente rnarginale(Fig. 156-166). SI se noteze, in plus, variatia marimii bor. Peretiisunt Inca relativ, grosi, dar lucrati cu totul regulat.

Afiliindu-se ca linie a profilului la primele dintre formele de mai susfail a se putea deduce dacà a avut sau nu picior, e un alt vas cu patrutorti, toate rupte (Fig. 167).

dr

411,4

\\\\

Fig. 138

0

"I

iiial1illar1111111iliamitavallmollulle,

riffle/liK,Ilir /4,..

Fig. 139

De tot curioasä e prezenta acestor variate forme la Piscul Crasani,din nefericire in conditiuni de aflare amestecata i nesprijinite prin alte

ggC1111111117117(17137111 I /II

,10,4itiviu111111 10"111111

A

Fig. 140

et"

ulli t

Fig. 141

date d. p. fibule, a caror lipsa, in contrast cu alte locuri, aproximativsimilare, de jur imprejurul nostru, pre- si post-romane, e cu totulciudata aici. i taus nici aici paralèlele nu lipsesc, chiar daca la o aproapeegall variatie de forme nu gasim decat rani asemandri. 0 evolutie si-milar% de caracter local ne ofera astfel cimitirul dela Apahida, jud.Cojocna, cercetat de d-1 Dr. I. Kovacs i datat ca din La 'nue II. 0a doua, desi mult mai tarzie, infatisaza, in ce priveste ceramica, o egala

. r4:".."

\

s,11

,4,7-'1..iis /0 , ',4v via7

t-,///,, V,

\--.:21i,

www.dacoromanica.ro

Page 61: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

6o IOAN ANDR1E$ESCU 6o

evolutie locall, chiar dacà asemanärile cu Piscul CrIsani nu sunt niciaici mai naulte; e cimitirul dela Santana-de-Mures, a carui minutioasacercetare si expunere e datoritä aceluias arheolog citat 1).

6. \Fig. 142 Fig. 143

Intr'o deplina continuitate de tehnica si forme, dar cu o remarcabilldeosebire in ce priveste profilarea de linii orizontale jurimprejurul va-selor, o calitate mai buna a pastei, care cla pereti mai subtiri si mai re-zonanti, urmeaza, am, zice, o a doua subgrupà a ceramicei lucrate cu

1) Apahida in Dolgozatok-Travaux, II, 1911, p. 1-70. Santana-de-Mures inDolgozatok-Travaux, III, 1912, p. 250-367. In ce prixeste majoritatea ceramicei delaSiintana-de-Mures, al cArei cimitir e datat ca fiind dm al II-lea pAnA in al IV-lea veacal erei crestine d-1 Kovics zice: eTout nous prouve que la matiere céramique a conservebeaucoup d'éléments La 'nue* (p. 364). Ca similitudine de forme, v. d. p. Piscul CrA-sani, fig. 170 cu Apahida, p. 24, fig. 23, 1; sau Piscul CrIsani, fig. 171 cu Santana-de-Mures, p. 283, fig. 41, 4. Diversitatea regionalA nu trebuie sa ne fie un element de preamare rezervä. Déchelette, care dispunea de un considerabil material comparativ sidin Europa centralA si sud-estick zice vorbind de ceramka epocei La Terre: oTandisque les produits des grandes fabriques helléniques se répandent au loin ches les peuplesméditerranéens et meme en pays barbares, les vases celtiques ne sont encore l'objetd'aucun commerce d'exportation. Chaque groupe conserve son caractere local ...A La Terre III, ces diversités régionales s'attenuent sensiblemento, Manuel, III, 3,p. 1459. Si dacA in ce priveste Apahida, un material mai variat (morminte) indrepth-teste pe d-I Kovács sA conchicIA o influentà sud-vesticA, mai rnult inck una nord-vestic6si nordick pe valea DunArei, a Elbei si a Vistulei (O. c., p. 68), Piscul Crasani, desi nu-mai in ce priveste cerarnica, oferà chiar cateva corespondente, cari numai intamplä-toare nu pot fi. Socot printre acestea mai cu deosebire tipul de vaza cu sau lard picior,citat mai sus (fig. 153, 154, 155, 159 si 16o) si formele derivate din ele, ce urmeazA(fig. 168-172), cari toate nu se pot exphca formal fArA o legAturg cu Dunkea de sus

www.dacoromanica.ro

Page 62: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

451 PIScUL CRASANI 61

roata dela Piscul Crasani. Multe vase de dimensiuni mici sunt iarasde notat. Alte deosebiri nu sunt. In limitele culturii dela Piscul Crasanie un maximum, care nu e intrecut cleat de aparitia amforelor cu ma-nusile stampilate sau ml, ce s'au gasit aici, ca si a ash ziselor vase,«megariene*, ce vom vedea.

Fig. 144 Fig. 145

De pilda vasele i fragmentele marginale (Fig. 168-172). Sunt deo distinctiune, care apartine, de sigur, unei vremi mult mai apropiate denoi cleat toate subgrupele anterioare, sau iaras, se poate zice, modelulsigur al unora din formele kr.

Fig. 146 Fig. 147

Variatia de profil, cu sau fàrà reminiscente dela formele anterioarese vede la alte exemplare (Fig. 173-178). Se face un uz de posibilita-tile de variatie prin rahnuirea roatei ca niciodata mai inainte i niciodata dupà.

anume cu Bavaria epocei La Tene II (V. P. Reinecke, Grabfunde der dritten La Tette-stufe aus dem bayerischen Donautal, Altertiimer, V, IX, pl. 51, No. 934, 936 §i 933,apud Déchelette, 0. c., p. 1479, fig. 675, 1, 2 si 3. Vasul Piscul CrAsani fig. 172 nu estedecat partea superioarà a aceluia dela Manching (fig. 675, 3). Dealtfel, cu tot caracterullocal, acelas lucru se poate spune despre Piscul CrAsani, fig. 170 Apahida I. c., fig.23, 1, al cAror profil se explic6 foarte bine in legAturg, mai indepArtatl, cu nord-estulBavariei La Tene I (Reinecke, Grabfunde der ersten La Tenestufe aus Nordostbayern,Altertiimer, V, IX, p. 282, fig. x ap. Déchelette, 0. c., P- 1475, fig. 670, af. Formamoastrà e cea mai noua si se repetA cu firesti varialii (v. mai departe).

si

www.dacoromanica.ro

Page 63: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

62 IOAN ANDRIESESCU 6z

Cum va fi fost fundul unora dintre aceste vase ne arata alte douà frag-mente (Fig. 179 i 18o). Piscul Crasani intrece la acest nivel tot ce for-mele ceramice au in La Tene mai complicat si mai distins din apropierealocurilor noastre.

Fig. 148 Fig. 149

Bine inteles cà nutoate formele au aceeas distinctie. Multe sunt deun aspect comun i numai aflarea impreuna, aceeas tehnica sit stil ge-neral, daca ne indeamnä a le gruph tot aici (Fig. 181-184).

Fig. 150 Fig. 151 Fig. 152

Tortile sunt in genere de o sveltetä necunoscuta mai inainte.Tot in aceastä subgrupà, dar avand ceva si din trasaturile aceleia

anterioare socot cä trebuesc asezate mai multe fragmente de stre-curatoare, ash de obisnuite in mediul neolitic, aici numai la acest ni-vel (Fig. 185 si 186).

www.dacoromanica.ro

Page 64: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

63 PISCUL CRASANI 63

Am vazut mai sus, and ne-am ocupat cu ornamentarea primei grupeceramice, ce am stabilit la Piscul Cräsani, cä un ornament intrebuintate i acela al liniei curbe semispiralice, mai frecventa cleat ornamentulzigzag, obisnuit, neoliticpe care foarte probabil Iiinlocueste (Fig. 51-55). Amremarcat, tot atunci, pre-zenta la doua dintre acelefragmente (Fig. 52 si 54) aate unei proeminente de ca-racter thrziu post-neolitic.

La in legatura cu ce fapte

Fig. 154

Lucrate si arse foarte bine,unele 'Ana la caramiziu, al-tele insa cenusiu-negriu, toatesunt de o pasta foarte buna,curata i rezonanta. Cateva,dela vase maH, si cu peretiigrosi, restul dela vase maimici. Ca si la precedentele,de tehnica inferioara si ornament

Fig. 153

mi se pare cä se potrivestesä aducem in discutie pre-

' zenta ash zisului ornamenttin \rah (Wellenornament, ban-

? des ondulées) la un sir defragmente ceramice i un vasaproape intreg din ultima

_ _ __t subgrupa ceramica la caream ajuns la Piscul Crasani.

Fig. 155

mai simplu interesant sàputem porni i aici chiar dela un ornament unghiular in zigzag (Fig187). i iaras insemnat de notat cä vasul ca mai mediocru lucrat are

ornamentul cel mai simplu (Fig. 188). Incolo, ornamentul variazadupa norme repetat cunoscute de aiurea (Fig. 189-196), cu deosebireainsemnata cà ultimele trei fragmente i un vas aproape intreg au unaspect cenusiu-negriu cu totul altfel cleat celelalte, de caH trebuescdespartite (Fig. 197-199).

i en,

r- -

VtIP \\\\\\\\ I

4\\ 141t\ \

www.dacoromanica.ro

Page 65: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

64 IOAN ANDR1E$ESCU 64

E un ornament mult discutat acest ornament in val, dela simpla linie-usor invalurata si pang la ornamentul in val propriu zis, executat cuun fel de pieptene, ai carui dinti variaza ca numar. <Linii in val ca or-nament ceramic, zice Robert Forrer 1), apar Inca pe vasele din mormin-tele neolitice egiptene dela Naqada i Ballas. Ele apar adesea ca o rotun-jire a liniei in zigzag*, ceeace tocmai am observat si la Piscul Crasani.

-4Fig. 156

kt .r'vd14,10''

Fig. 157

-

.0Ca ornament tipic, continua Forrer, linia in val ajunge abia in timpuritarzii istorice, cand o intalnim pe vase din epoca La Tène tarzie (inCetatuia dela Stradonitz d. p.) apoi in ceramica rustica romana i, for-mat in chip deosebit, in ceramica slavica timpurie (friihslavisch)*. Este

216- 4

Fig. r 58 Fig. 159

ceeace Germanii numesc 412ingwallkeramilo , din fortificatiile precres-tine si incepätor crestine ale Germaniei de rasärit 2), asupra caroraexista o intreaga cercetare monografica, veche dar Inca de mare valoaresi cu bune indicaiuni pentru ceeace ne trebueste nouà 3). Vorbind, d.p., despre ceramica pre-slava, Behla aratä existenla vaselor cu guralarga 4), ceeace se potriveste bine cu subgrupa respectivä dela Piscul

1) Dr. R. Forrer, Reallexikon der prdlustorischen, klasszschen und friihchristlichenAltertUmer, Berlin u. Stuttgart, 1907, p. 900.

2) Id., art. Ringunille, p. 656; Schlemm, art. Burgwalle §i Scherben vom Burgwall-typus, 0. c., 11 74-79.

Dr. Robert Behla, Die vorgeschichtlichen Rundwdlle im östlichen Deutschland,Eine vergleichende archdologische Studie, Berlin, 1888.

4) «Die Randstucke weisen auf weite Mundungen hinb, p. 14. Tot aici thlasig auf-getriebene Scherben, von poroser, bimsteinahnlicher Beschaffenheit ... Die Ent-stehung derselben ist ohne Zweifel durch aberrnaliges Brennen im Feuer zu erklarent,.observatie ce am fAcut ci cu privire la ale noastre mai sus prezentate.

,:/," ANIMInpullioNINU/ININVON/

1

3)

_

4

www.dacoromanica.ro

Page 66: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

65 PISCUL CRASANI 65

Crisani, dar aceasta este Inca o intärire a locului ce i-am fixat noi. Post-lusacian sau pre-slavic, slavic i tarziu-slavic fiind notiuni clar deo-sebite Inca de Behla in ceramica ostgermanica 1), intrebarea e : care e

032-

Fig. 16o Fig. 161

vechimea acestui ornament la noi si in specie, care e vechimea aceluiadela Piscul Crasani din exemplarele citate ?

Fig. r6z Fig. 363 Fig. 164

Slavic nu poate fi. Nici tehnica, nici formele nu concorda 2). S'arputei sa fie imperial roman 3). In mediu greco-roman si roman, orna-mentul s'a gasit in chip repetat, atat la Nordul, cat si la Sudul

1) Ibid., p. 17.2) «Die Keramik, die in BurgwAllen gefunden ist, weist sowohl in ihrer Beschaffen-

heit, in ihrer Form als auch in ihrer Verzierungsweise besondere Eigenschaften aufDer Ton, aus dem die Burgwallkeramik besteht, ist vorwiegend grob und mit Stein-gruss gemengt, auf dem Bruch schwrirzlich und bei einzelnen Stiicken vollig roteSchlemm, p. 76-77, ((Die slawischen Scherben haben einen ganz abweichenden Cha-raker (fatä de cele pre-slavice i lusaciene). Der Hauptunterschied besteht darin, dass.sie henkellos sind; noch nirgends hat man bis jetzt am slawischen Topfgerdt einenHenkel entdeckt. Dieselben sind grob, plump geformt, von grauer Farbe, hart ge-brannt ; selten ist die Farbe rötliche etc. Behla, p. i.

3) ((Les stries ondulées, disposees en bandes ou recouvrant toute la surface du vase,apparaissent également au mont Beuvray, tandis que dans les pays des Alpes orientales cedecor ne se rencontre que sur les vases de Pepoque impériale romaine. D'ailleurs le decorstrie est representé au mont Beuvray par d'autres variétese. J. L. Pic, Le hradischtde Stradonita en Boheme, traduit par J. Déchelette, Leipzig, 1906, col. 99.

5 A. R. Memoriile Secttunti Istorice, Seria III. Tom. III. Mem. r.

34

www.dacoromanica.ro

Page 67: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

66 IOAN ANDR1E$ESCU 66

Dunärii 1). La Piscul Cräsani nu s'a gasit insä pana acum nimic specificroman si imperial-roman si cred a nu acest ornament singur, mai alesin conditiunile de filiatie si prezenta aratate, poate da o atare infatisare 0determinare cronologica culturii deaici. De veche traditie fireascl inlocurile noastre, caracterizate tocmai printr'o exuberanta intrebuintarea ornamentului meandro-spiralic, neo-, eneolitic si de bronz, explicareami se pare cu atat mai verosimila cu cat nu are nimic silit ; aproape

Nk

N.

Fig. 565

i

Fig. 567

total paräsit, dealtfel ca si intreaga traditie artistica mai veche, in im-prejurArile turburi dela sfarsitul mileniului al 1I-lea si inceputul celui

1) Ulmetum, V. Parvan, Cetatea Ulmetum, Descoperirile primei campanii, AnaleleAcadetniei Romdne, XXXIV, Mem. Sectiunii Istorice, 1912, pl. XXIII, fig. 2; id., Des-coperirile campaniei a doua 9i a treia, XXXVI, pl. XXVIII, fig. 1, i, 6 9i 8. Castruldela Poiana, V. Parvan, Castrul dela Poiana ;i drumul roman prin Moldova-de-Jos, Ana-lele A. R., XXXVI, 1913, pl. III, fig. 2. Biscepolje lânga Mostar, Hercegovina,W. Radirnsky, Das Bigeepolje bei Mostar in Wissensch. Mitteilungen aus Bosnien und,Herzegowina, II, 1894, P. iz, rig. 9. Dolnje Vrtoce, Petrovac, Bosnia, W. RadimskyArchdologische Tagebuchbldtter in Wissensch. Mitteilungen aus Bosnien und Herzego-wina, IV, 1896, p. 196, fig. 23. Domavia, Gradina, Bosnia, W. Radimsky, Die Aus-grabungen von Domavia in Gradina in Wissensch. Mittedungen aus Bosnien und Herze-gowina, IV, p. 206, fig. so. Ca qi in Castrul dela Poiana, unde s'a gäsit o amforg dinThasos cu stampilà (Parvan, 0. c., pl. IV, fig. 2 91 3), la Domavia, in aceea9 construe-tie in care s'a gAsit citatul fragment de vas cu ornament in val s'a mai gasit margineaunui altuia mare cu o stampila greack (p. 217, fig. 30). Radimsky crede class in Do-mavia auch griechische Industrielle gewohnt haben, und dass ein solcher seiner inDomavia erzeugten Tonware einen griechischen Stempel aufgedriickt hat. DieseVermuthung wird durch das Vorkommen eines griechischen Inschriftgrabsteines indem nahen Biljaca unterstntzt* (p. 218). Ripac lângfi Bihac, Radimsky, Der prdhisto-rische Pfahlbau von Ripae bei Bthac in Wissensch. Mitteilungen aus Bosnien und Her-zegowina, V , 5897, p. 62, fig. 26; Tafel XXIX, fig. 596; XXXVII, fig. 303-305 91Radimsky citeaz1 toate locurile din Bosnia 9i Hercegovina unde s'au gAsit cioburicu un asemenea ornament tin romischen Ruinen oder in Gesellschaft von typischrömischen Fundent, (p. 62). Tot aici, notate de el asemenea locuri din Salzburg, Austria

-

Fig. 166

www.dacoromanica.ro

Page 68: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

67 PISCUL CRASANI 67

I-iu in. de Hristos. S'a petrecut ceva aid o invaziune subjuggtoare,o migratiune istovitoare, asà ceva, färd de care nu ne putem explicharheologiceste aproape totala intoarcere inapoi din intreg mileniul I-iu

4 'm

Fig. 168

VI"11Cffr'),I 111 11,1 t

..11 1111111,111 1

11:-Y.

Fig. 169

in. de Hr., asà de contrastanth cu trecutul, iar acum, contrastanth deasemenea in fata culturii rhshritean-scitice i apusean-hallstattiene, sud-estic grecesti i helenistice, ca i vestic i nord-vestic, La Tene-celtice.Situatia se intrevede in ings simplitatea vietii dela Piscul Crasani,in mijlocul lumii din jur, cu totul superioare.-- Ornamentul in valapare astfel in forme caracterizate la sfarsitul epocei La Tene, simpluin 115.sarit, ca o noutate, fared a fi stilistic nici una; complex si

de Jos i Stiria. Deosebit de interesantà este insfi concluzia cronologica a lui Radimskycu privire la Ripac: tEs sind somit unter den Ripacer Funden von der jiingeren Stein-zeit an alle prahistorischen Perioden vertreten, und wir sind daher zu dent Schlusseberechtigt, dass der Pfahlbau von Ripac in der neolitischen Periode entstanden undbis in die La Tène-Periode hinem besiedelt war. Im Laufe dieser letzteren Periodeeliirfte er sein Ende gefunden haben, denn zur Zeit der rdmischen Herrschaft müssenauf der inzwischen entstandenen Insel von Ripac schon festgemauerte romische Ge-bäude gestanden haben, wie che Ruinen der Kula und ganz besonders die zahlreichvorgefundenen Dachfalzziegel beweisen* (P. 74). Nimic in felul acesta ultim nu s'agbit la Piscul Cfasani, in schimb nu putine analogii cu ceramica preromana' dela Ripac(v. mai sus). Lucrul are, de sigur, o semnificare, peste care nu se poate trece. Or-nament in val s'a mai gisit langä Sarajevo la Ilidze, Kellner, Römische Baureste inIlidze bei .Sarajevo, Wissensch. Mittedungen aus Bosmen und Herzegounna, V, p. 159,fig. 113 si 114, unde s'au g5sit si 46 de monezi romane (1 din veacul I, 17 din veaculal doilea, 18 din veacul al III-lea i io din veacul al IV-lea d. Hristos (p. x62); ca ci laGradina Kosovaca, Ifingas satul Kuscnje, Zvornik, Rachmsky, Archaologische Tage-buchblatter in Wissenschaft. Mitt. a. B. u. H., V, p. 267, fig. 4, cu o revenue a luiR. asupra locurilor unde se intillneste acelas ornament. Caracteristic e mai cu deo-sebire unul: Gradina dela Mali Mosunj langà Travnik unde s'a Osit: iein römischesFalzziegelfragment, dessen obere FlSche breit eingefurchte Wellenlinien zeigt* (figurain Wissensch. Mitt. a. B. u. F.E. II, 1894, IL 68, fig. 14)

5*

-0\ 661..At iiiJ1i

,mi

" Y "

_ _

www.dacoromanica.ro

Page 69: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

68 1 OAN AND RIE$ES C U 68

amplu in Apusul care 1), ferit de ceeace a sguduit Rasaritul, apastrat i perpetuat, simplificand i amplificand, dupa locuri i po-poare, cea mai mare parte din vechile traditii, pe cari s'au acrosat, lentsi organic, elementele superioare ale lumii mediteraniene. Ash ajun-gem cu ornamentul in val, in epoca imperiala romana, cu un rol insem-nat, dar nu de vreo deosebita distinctie i apoi, prin adoptare, intr'unmediu total inferior, in lumea slava.

Fig. 171

Intorcandu-ne de unde am plecat, la Piscul Crasani, mai ales in in-fatisarea de pe cana (Fig. 199), cu conturul de aspect mai vechiu sudic,

Fig. 172

AVVIIII!!'.1.111!!!!.'ailll,

od'

- - - -Fig. 173

- - 4-

cu toarta sveltl, usor tripartità, pasta si coloarea asemenea cu a multoraltora din regiunile apusene, deosebità in mice caz de pasta i mai alesde arderea greco-romana ornamentul e sigur pre-roman.

* *

Cu mult mai simplu §i mai limpede apar in mediul arheologic delaPiscul Crasani ultimele trei specii de vase ce s'au gasit aici i anume:

1) Beuvray d. p. J. Déchelette, Fouilles de Beuvray, pl. XVII trei fragmente cuornament in val. Cf. Déchelette, Manuel, II, 3, P. 1485, fig. 679 si passim, intreagainfAtisare a La Tene-ului apusean. S'ar puteh urmIrl arheologiceste chiar linia panija care se resimte in Europa centralä urm5rile marilor prefaceri din Räsärit dela in-ceputul mileniului I in. de Hr. 0 chestiune aparte.

1

iit

Fig. 17o

www.dacoromanica.ro

Page 70: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

69 PISCUL CRASANI 69

a) Un sir intreg de amfore mai mult sau mai putin fragmentare;doua manusi dela asemenea amfore au ate o stampila epigraficl;

b) Cateva, din nefericire foarte mici, fragmente de vase grecesti, decaracter specific post-clasic sau helenistic; in sfarsit

c) Un sir intreg de fragmente de vase cu ornamente in relief, zise

........

1:1firtriTrirtTi-lifi

Fig. 174

Illililil IIIU 011011011111111ln

ttttt 01.111111111MM I.11111LIMIlillii

III)I 111111

Fig. 175

4megarienec Toate foarte pretioase, pentru a ne da ultimele precizaride caracter cultural si cronologic ale asezarii deaici.

7- .

41451,5-,_ _,*"

4.2; *1.?,,C.-:-.. . . ,

..

Fig. 176

Fig. 177

Fig. 178

Seria o incheie un sir de ulcioare i funduri de vase mai mici si maimari sau dolia, obisnuite in inventarul locuintelor aceleiasi vremi.

S'au gasit in totul ca. 30 amfore, determinabile prin partea lor supe-rioara cu doua mdnusi,sau fundul lor tipic (Fig. 200-203). De un pa-mânt bine framântat si ars, o coloare rosie-cararnizie, comunä, ele nudifera de acelea ce obisnuit fac parte din inventarul de import al ase-zarilor dela hotarele lumii greco-romane, in timp, din La Tene 1), si

Intr'un bogat mormant inthis dela Jezerine, in imprejurimile Bihacului (Bosnia),in jurul unei urne funerare de forma unei amfore rmit spitzem Bodens i omit ihrer

ti

til

1Wif"-44Ptlw.165C("4-2?-4t rjrtio:f-j% VIM, a

av irar"

ill.111111.11111111111111111111111111111

')

www.dacoromanica.ro

Page 71: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

70 JOAN ANDRIESESCU 70

pana la marile navaliri, ce au taiat si au pus cal:1ft relatiilor comercialesi in genere penetratiei Sudului in Nord; geograficeste, din Sudul Ru-siei i Ora in Provence 1). Bine inteles, dupl regiuni, tipurile diferadupa locurile de provenientd, la noi din Thasos, Rhodos si Cnidos 2).LnscripiiIe stampilelor de pe mai-14 sunt evident grecesti; aiurea, maiin Apus, si mai tarziu, latine 3); in Provence, pentru La 'Mlle, tot gre-cesti 4).

,44.-- ^9 - 4

Fig. 179 Fig. 18o Fig. i8r

Manusi de amfora cu stampila s'au gasit la Piscul Crasani doua:tPe una (v. fig. 204), foarte eau pastrata se mai pot ceti totus destule

litere ca sl ne facem o idee de ce tip epigrafic reprezinta: in r. x clarapoi la urma un ,u; in r. 2 ae...; in r. 3 sigur 6 la inceput

probabil apoi un a. Avem deci, ca de obiceiu la Rhodos (cf. Dumont,Inscr. céramiques de Gréce, Miss. Scient.,VI 1871, p. 77 si urm.), numeleeponymului in primele douà randuri i numele lunii in al treilea: gni

Spitze in die Erde eingesenkti s'au gásit mai multe fibule, nunzai dela inceputul simijlocul La Tène-ului. V. Radimsky, Die Nekropole von Yezerine, in Wissensch. Mitteil.aus B. u. H., III, 1895, p. 852-153, fig. 453.

1) Pentru Sudul Rusiei, Kondakof, Tolstoi et Reinach, Anquitites de la Russie meri-dionale, Paris 1891; E. H. Minns, Scythians and Greeks, Cambridge, 1913; Rostovtseff,The Iraniens and the Grecks in South Russia, Oxford 1922 i M Ebert, Sizdruss-land im Altetum, Bonn u. Leipzig, 1922. Pentru locurile noastre, V. PArvan,La penetration hellenique et hellénistique dans la valee du Danube, in Bull. de la Sectionhistorique de l Academie roumaine, 1923. Pentru limes-ul austriac si german, mai alesperiodicele Der ramische Limes in Oesterreich, dela 1900 si Mainzer Zettschrift desRamisch-Germanischen Centralmuseums und des Vereins zur Erforschung der RheinischenGeschichte und Alteraimer, dela 1906. Pentru Franta de Sud, literatura la Déchelette,Manuel, II, 3, p. 996rori.

2) Pfirvan, Castrul dela Poiana, p. 8 i urm.; Penetration, p. 13 i 14.3) Narona, Dalmatia, Carl Patsch, Archdol.-epigr. Untersuchungen zur Geschichte

der ram. Provznz Dalmatien VI, in Wissens-ch. Mztteil. aus B.u. H., IX, 1904, p. 286-87.4) Déchelette, 1. c., p. ioor.

-I

1

.-I,

1

1

-4

bri, sl

www.dacoromanica.ro

Page 72: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

PISCUL CRASANI

[....] z a [....] 4 Ratov]. i in aceasta inscriptie si in cea urma-toare a are forma mai tirzie, de A, cu bara orizontala in unghiu, deciin orice caz nu ne putem gandi ca datare decAt cel mai de vreme lasec. II, ev. chiar foarte aproape de a. ioo I. Chr.

Fig. 183

4Cealaltä stampila (v. fig. 209) e perfect clara si se poate ceti inintregime, lipsindu-i numai jumatate din prima litera, 3: [A]alloe

Fig. 184 Fig. 185

Aplicata pe o manusI bipartità, ea a avut loc fiind mica pe unasingura din cele douà ramuri cilindrice subtiri, lipite impreuna spre aalcatui o manusä Unica si din care una s'a desfacut si s'a pierdut. Desimai rani, datarile rhodiene exclusiv cu numele lunii sunt bine cunoscute(cf. la Dumont, o. c., p. 118, doug stampile similare, intâmplator amân-doua tot din hula' ci2cog). i aceasta stampila pare dupa litere aapartine Inca' sec. II a. Chr.* Citat din V. Parvan, Piscul Crdsanilor,cap . IV.

,'7! 7=

Fig. 18z

t

4

www.dacoromanica.ro

Page 73: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

72 IOAN ANDR1E$ESCU 7 2

Dintre mai multele fragmente de ceramica greaca helenistica, unulsingur e ceva mai mare si anume fundul unui vas a carui forma nu sepoate cunoaste, de factura insa si coloratia exterioara si interioarl avaselor acestei vremi (Fig. 206). Numarul redus al acestor vase indica.

Fig. 187

caracterul lor accidental si de import rar. Pe de altä parte, fata de rani-tatea concordanta a amforelor cu manusile stampilate, e clar ca avem.de a face la Piscul Crasani numai cu o influenta a sud-estului si sudului

Fig. 189

si nu cumva cu o revarsare a lui, cum s'a intamplat realmente intreDunare si Marea Neagra. Distinctiune de insenmatate.

Alte indicatiuni in acest sens, dar si in alte privinte, ne dau, in sfArsit,un sir de fragmente de vase cu ornamentele in relief, zise #megariene*(Fig. 207-215) si doua tipare (Fig. 216 si 217), pretioase mai mult decktoate. Ele dau principalului nivel cultural deaici o determinare cronolo-gica care subliniaza in chip fericit toate celelalte consideratiuni fatal decaracter exclusiv stilistic.

Aflate in sapaturile executate pe toate cele trei coline ce au ramasastazi din fosta asezare dela Piscul CrAsani, fragmentele cu ornamente

I

I I

- _-------I

Fig. 186

-900--

Fig. 188

www.dacoromanica.ro

Page 74: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

73 PISCUL CRASANI 73

in relief deaici fac parte dintr'o specie ceramicà cu ornamente in reliefdin epoca helenistia, bine cunoscutà i caracterizatà 1).

E anume aceea a cupelor asà zise a vernis mat, spre deosebire de unad glacure i alta cu subiecte literare 2), fjecare dintre ele cu anume centre

a11

Fig i90 Fig. 193

de fabricatie cu o arie de raspandire, in cuprinsul cdreia se inscrieacum, in ce priveste cea dintaiu specie si Piscul Crlsani.Unul dintreaceste centre era pentru cupele a vernis mat si insula Delos si deaiciau ajuns pana la noi acelea, ale clror fragmente s'au gäsit la Piscul Crä-sani. Totul concord-a in chipul cel mai deplin: forma, care va fi fost

Fig. 192 Fig. 193

lath indoeall una dintre cele douà tipice stabilite 3) i fragmentulnostru marginal fig. 255 este inca o pies5. documental% ; tehnica, cuaspectul de argilä cruclà, de pe urma cäderii patinei negre, sub actiuneachimia a pamantului si a umiditatii 4); in sfirsit ornamentarea : cu sau

Pentru toate cele ce urmeaze, splendida monografie a d-lui F. Courby, profesorla Facultatea de litere din Lyon, Les vases grecs a reliefs, Paris, Boccard, 1922, caredispenseaze de a mai cluth aiurea.

3) 0. c., cap. XVIII. Denumirea de cape megarienee e o veche greseall a lui Benn-dorf (Griech. u. Sicil. Vasenbild. III, p. 118), dupe care centrul de impastiere al acesteigrupe ar fi fost Megara. Courby, p. 277.

3) Courby, 0. c., p. 279, fig. I si 2.4) C'est sans doute A la suite d'une action chimique du terrain ou de l'humidite,

que le vernis rouge s'est transforme parfois en une pellicule blanc-jaunAtre tres fragileet que le vernis noir a repris un ton d'agile crues, Courby, p. 370. Singur fragmentulnostru fig. 214 are aspectul ro§iu-carAmiziu.

41'

si

www.dacoromanica.ro

Page 75: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

74 IOAN ANDRIESESCU 74

fat% rozeta de pe fund (cu: Fig. 207 0 210 roasa); (fail: Fig. 208 0209) 1); cu sau fara impartirea in registre, despartite prin listele in

Fig. 194

0

Fig. 195

relief. Nici unul dintre amanuntele de ornamentare de pe fragmentelenoastre nu este strain acelora de pe vasele deliene, sau in alt spirit :

0

yellt406018vkI

' 5. 7"nurrn,-.TTN.. TN

Fig. 196

frunze i butona0, spirale legate intre ele (enroulements) 2) sau nu,foliole stilizate suprapuse in parte, amlnuntul cel mai ob4nuit; seriide puncte patrate, dreptunghiulare, etc.

1) V. Courby, pl. XV si pag. 391-392: ole fond porte parfois une rosace ; nousen donons un choix dans la pl. XV. Beaucoup de fonds sont entièrement nuso. Rozetade pe fundul fragmentului nostru (fig. 211), desl alcatuitä din foliole stilizate supra-puse in parte (folzoles imbriquees) i intrebuintate ca ornament pe corpul vaselor (Courby,p. 387, fig. 8o, 8), constitue un motiv nou pentru fundurile de cupe, care trebuie decizldiugat pe lânga acelea culese de Courby, p. 353, fig. 74, hr.

2) Courby, p. 340, fig. 68, 3.

- - -

www.dacoromanica.ro

Page 76: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

75 PISCUL CRASANI 75

Cupele a vernis mat erau confecIionate cu ajutorul unor tipare, afarade margine, care era aplicata separat inainte sau dupa prima opera-Pune 1). Intamplarea fericità a facut sa se gaseasca la Piscul Crasani

-c-

kij t'11101111"11,1 +it`46 10

rY7117711, mint

mew,

"1111/11'

Fig. 197

si cloud asemenea tipare, de o deosebità valoare documentarl si mono-grafica (Fig. 216 si 217).

1,

- - - 16 -

Fig. 199 Fig. 200

Daca avem i tipare, cari dealtfel nu sunt acelea cu care s'au fabricatnici una dintre cupele ale caror fragroente s'au gasit la Piscul Crasani,este intrebarea : sunt aceste cupe fragmentare aduse din Delos, sau aufost lucrate aici,cu tipare cari s'au pierdut ? Raspunsul ii dà profesorul

1) Id., p. 370.

jrirt

''"gollilimil/ (r)..41111,7,

15 4 ;;:ji/

fa

www.dacoromanica.ro

Page 77: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

76 IOAN ANDRIE*TSCU 76

Courby, pe baza unui mare material comparativ si a unei intinse expe-riente de muzee. Se admite, zice el, in rezumat, el in ce priveste

ceramica

Fig. zo z

Cu ornamente in relief,

ail'

nu

Fig. zoz

vasele insele calatoriau cinumai sculele cu cari secrau si in deosebi tiparele.Acest lucru, raspunde el, nu

lu-

e adevarat cleat exceptional.Caci cum se face ca maimult cleat similitudinea demotive, avem o aceeas pastasi patina, ceva imposibil &Cae vorba de diferite centre ?Dacä e ash, conchide el,putem admite <tca toate cu-pele, fàrà exceptie, cari ras-pund la caracterele serieideliene sunt lucrari ale in-dustriei deliene» 1).

Transportul tiparelor e oexceptie. Piscul Crasani con-

stitue Inca una 2). Ce se va fi facut cu tiparul nostru nu stim ; farl indoealainsa, ca nu va fi fost adus din intamplare sau in zadar. In orice caz, pentrupunctul de vedere istoric, lucrul e concludent i foarte de searna ; relatia

o z65

Fig. 203

1) Ibid., P. 395-6.2) lYordinaire les potiers ont exporté des ouvrages acheves et non points des

moulest, p. 366.

- -4.-

,

.- - .4

7

4 W-.- -

www.dacoromanica.ro

Page 78: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

77 PISCUL CRASANI 77

cu Sudul e nu numai sigura, dar cu un caracter de documentare superiorde pilda aceluia referitor la aflarea mai recentg a unor asemenea cupein Sudul Rusiei 1). Explicabil: acolo au fost morminte, iar aiciavem de a face cu o asezare, centru de vieatg i legaturi de totfelul.

0-1f`ir:TPrlf?,,,:,;/!110

, I

Fig. 204

Dacg la acestea se mai adauga cl perioadacatie a cupelor deliene se plaseaza in alII-lea secol, cu inceputuri cari se ridiclla o data anterioarg anului 200 in. deHr. si tine aproximativ Ong la era cres-ting 2), epoca asezgrii principale delaPiscul Crgsani este precizata dupg toatedatele posibile Ong acum.

(t ' tVIC/0

Fig. 205

cea mai activg de fabri-

- -- -Fig. 206

Doug fragmente de vase ash zise ctitelés sau gerippt (Fig. 218 si 219)singurele ce s'au glsit de acest fel la Piscul Crgsani, nu schimbg nimiccronologia admisg. Daca ceramica de acest fel incepe in adevär delajumgtatea veacului al IV-lea in de Hr. 3), nu e mai putin adevgrat caasemenea vase se intalnesc pang in epoca romana ca un produs combinatgreco-italic 4).

1) Max Ebert, Ausgrabungen auf dem Gute Maritzyn, Gouv. Cherson, Siid-Russland,II Teil: Kurgane des VI. bis I. Yahrhunderts v. Chr. Geb. in Preihistorische Zeitschrift,V, 1913, p. I §i

2) Courby, p. 397. 411 est probable que, si cette fabrication durait encore en 88avant J.-C., elle dut etre singulièrement ralentie par les massacres que Mithridateordonna et par les pillages de ses troupes dans l'ile; néanmoins, elle ne semble pasavoir cesse completement de ce fait*, p. 398.

3) Courby, 0. c., cap. XV §i pag. 218.4) Id., p. 219. Un asemenea fragment in mediu roman s'a gasit la Osanic lâng

Stolac, Hercegovina, Hörmann u. Radimsky, Die Altertiimer von Osanic bei Stolac

I

A 4 A t?T

r,11 7 ,,Ar , 'f3

r "'AY:am

urm.

www.dacoromanica.ro

Page 79: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

78 IOAN ANDRIE*ESCU 78

Un numar de funduri de vase, printre cari mai multe funduri dedolia, caracteristice locuintelor, i un mare ulcior intreg completeazainventarul ceramic dela Piscul Crasani (Fig. 220-228).

Fig. 207 Fig. 208

C. Obiecte de silex, lut ars, piatrd, corn, os ci sticld

Obiecte de silex s'au gasit la Piscul Crasani intr'un numar infim(Fig. 229-235), cu totul altfel decat in oricare dintre statiunileneo-, eneolitice i chiar din epoca bronzului, dela noi ideaiurea. Lucrulnu este Cara insemnatate. De buna seama, ca chiar in cele mai vechitimpuri ale aezarii dela Piscul Crasani silexul incetase de a mai fi

in Wissensch. Mitteilung. aus B. u. H., II, 1894, P. 41 gi fig. 7. In mediu cu mult maivechiu s'a gasit un asemenea vas intreg in necropola dela Jezerine, Bosnia. Radinasky,Die Nekropole von Yezerine in Wissensch. Mitteil. aus B. u. H., III, re. 149 gi fig. 432,

i firesc. Indoeala lui Radirnsky (eriimischer oder griechischer Becher)) nu esteintemeiata.Tot agh,cred &A nu e de prisos a adaugh aici,ca in ce privegte origina ceramiceicôtelés sau gerippt, helenistice, numai in parte ea se explica prin imitatiunea vaselorde metal. (Courby, 1. c.). Origina propriu zisa a acestei ceramici trebuie cautatain existenta multiplA a unei ceramici similare in Europa sud-estica, ceramicA post giextrapolichromA a epocei de bronz i timpurilor urmatoarc, din Posnania (Mannus,Zeitschrift fiir Vorgeschichte, IV, 1912, p. 79, fig. 12; Dr. Josef Kostrzewski, Wielko-polska w czasach przedhistorycznych, 1923, p. 93, fig. 304; ewiederkehrende Gruppenhangender Rillene),panA la SAlcuta, Dolj (inedit); deasemenea la Sudul Dunarii, RipacIfinga Bihac, Wissensch. Mitteil. aus B. u. H., V, 1897, p. 57 gi pl. XXXIV, fig. 269;XXXV, fig. 277: ebraunschwarzer Scherben mit Rilleno; i Inca, Sanskimost (Bosnia),d., VI, 1899, p. 79-80, fig. 6o, 63 gi 69 (douà cu ansa lunata). Despre aceasta nimicla Courby. Chestiunea meritte o urmarire aparte.

www.dacoromanica.ro

Page 80: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

79 PISCUL CRASANI 79

intrebuintat ca material de lucru, inlocuit fiind cu metalele, intr'o masurace se va vedea. Ca si in alte locuri similare, unele dintre silexurile gasitevor fi fost simple cremeni de scaparat.

Fig. 209

Fig. zto

Fig. 2i

Acelas lucru se poate spune despre asa numitele greutati de tesutsau de plasà, iaras in numar mic si de o factura superioara acelora obis-nuit neolitice (Fig. 236-237) 1).

, 1,,

,.,...,,, 1 ,

o,

0,0,

0 a e,, !

r- z , ... , _ - _ - ____.,(5-9 .

cf-- ,

,4._

Fig. 212

Un interesant obiect de lut ars are forma unui fier de calcat. E binelucrat si ars destul de ingrijit (Fig. 238). Va fi slujit la fetuitul sau pati-natul vaselor, a caror patina neagra o pastreaza pe partea cu care se

1) Foarte numeroase, cele mai multe ornamentate, sunt in Nord-vestul PeninsuleiBalcanice: Ripac, Wtssensch. Mitteil. aus B. u. H., V, pl. XXX, fig. 205-211 §1 220 ;Gradina, Prozor, id., VIII, p. 57 si fig. 37; pe larg, despre de, in legaturi cu aceleadela Donja Dolina, ibid., IX, 5904 P. 35 si urrn.; pl. XXII; XI, 5909, pl. VI.

I ,flilii 1 I i, II

--. _ _____ . TT I I

Fig. 213

www.dacoromanica.ro

Page 81: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

8o JOAN ANDR1E$ESCU 8o

Ikea aceastä operatie. Banueala se confirma prin alte lucruri asemenea,gasite la Sudul Dunarii 1).

Numeroase sunt din contra acele aà zise fusaiole sau crasnele»,de utilaj sau de joc (Fig. 239-252), un element inventaric ob4nuit

- - - 0.04- - -Fig. 214 Fig. 215

in toate asezarile preistorice, din epoca neolitica 0 pang in epoca nava-lirilor 2). Una singurg e crestata ornamental (Fig. 239) modg veche

neoliticg 3), curenta insg pe alocurea 0 mai tarziu, bine inteles cu formeornamentale variate 4); celelalte, de o factura mult mai bung, n'au nici

1) Ripac, Wissensch. Mitteil. au.s B. u. H., V, 1897, pl. XXIX, fig. 203: oschwarz-braunes Gerdthe, wahrscheinlich eine Glattplattee. Donja Dolina, id., IX, 7904, pl.XVIII, fig. x2: 6Modelliergerät*; pl, XX, fig. 21; pl. XXII, fig. 12 §1 x3; pl. XXVII,fig. 6.

2) R. Forrer, Reallexikon der prdhist. etc. Altertiimer, p. 754; J. Schlemrn, Wdr-terbuch zur Vorgeschichte, p. 558.

2) Mai ales Troia, cu o mare variatie a ornamentului, Schliemann-Sammlung,Berlin, Konigl. Museen zu Berlin, Fiihrer durch die vorgeschichtliche Abteilung, 7913,p. 106 i urm., Wandschrank 33.

4) Mai ales Donja Dolina (din 967, gisite intre 1900-1903, 369 ornamentate),Wissenschaft. Mitteil. aus B. u. H., IX, p. 40. Una, cu crestaturi, ca la Piscul Cat-sani, dar de o facturä mai milk la Rusanovici, langl Glasinac, id., IV, p. 12, fig. 25.

095

*--

ei2

rho g

Fig. 216

u

www.dacoromanica.ro

Page 82: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

8 i PISCUL CRASANI 81

un ornament 1). Ce vor fi fost ca intrebuintare practicA, nu e ash cumau crezut si cred multi: prasnele de tors, ci afundItori de plasa, intre-buintate plug in ziva de astazi in Bosnia2).

T

-Fig. 217

puninal (Fig. 26o) 3); deasemeneabill, poate un flueras. (Fig. 261).

Fig. zx 8

1

1

441

00

1

1

1

un

Douà discuri de lutars glurite (Fig. 253254) vor fi avut aceeasintrebuintare; un altul,neglurit, (Fig. 255) vafi rlmas neterminat.

De piatel s'a glsitun singur obiect, o cute(Fig. 256).

De os, trei impunga-toare mici si fine (Fig.257-259), si unul maimare, de forma unui

tub, fled intrebuintare precisa-

Fig. 219

Un corn de animal e retezat foarte exact (Fig. 262) 4).

1) Variate ca formA, unele chiar ca ale noastre dela Piscul CrAsani s'au gAsit §i laDebelo brdo, linga Sarajevo, Wissensch. Mitteil. a. B. u. H., IV, p. 51, fig. 90urm.: din 382 numai 9 ornamentate. Nici o mirare, dacA §i in mormintele dela SAntana-de-Mure s'au gAsit destule, unele iarA§ asemenea cu ale noastre, Dolgozatok- Travaux.

III, 1932, p. 268, fig. 19, 2; p. 276, fig. 32, 2; 298, fig. 62, 1; P. 321, fig. xoo, 3,2) Truhelka, Der vorgeschichtliche Pfahlbau im Savabette bei D. Dolina, Wissen-

schaftliche Mined. aus B. u. H., IX, 1904, p. 38 qi urrn.3) Tipice sunt acelea dela Sobunar, langA Sarajevo, Wissen.sch. Mitteil. aus B. u.

H., I, 1893, P. 47, fig. 24 sau Nagy-Sancz, Dolgozatok-Travaux, II, 19x i, p. it,fig. ix.

4) Unul intocmai, dela Debelo brdo, Wissensch. Mitteil. aus B. u. H., V, 1897,p. x28, fig. 19.

§i

6 A. 12. Memomile Sectiunii Istorice, Seria III. Tom. III. Mem I.

www.dacoromanica.ro

Page 83: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

82 IOAN ANDRIESESCU 827-De sticld, s'au gäsit numai douà fragmente de vase mici (Fig. 263 si

264). In schimb, mai multe perle de colier (Fig. 265-268); una delut ars (Fig. 269). In orice caz, si in aceasta privinta, simplitatea vieiideaici fata de regiunile sud-dunarene, nord-vest balcanice, e math-

Fig. 220 Fig. 221 Fig. 222

festa 1). Aceasta se vede insa mai cu deosebire in putingtatea, care nupoate ii deloc intamplatoare, a obiectelor de metal.

%iiiitill11111111\\,

Fig. 223 Fig. 224

\\.-

Fig. 225

D. Obiecte de metal: aur, bronz ci fierDe aur, s'a gasit o singura bobità sau perla, rupta in douà (Fig. 270).

Lucrata dintr'o foaie subtire, cu multà finet,a, ea are o gaura de petrecutprintr'un fir, a fost deci sigur o boabl de colier. Tehnica de lucru ecea mai simpla posibila si in orice caz nu are nici o legatura cu tehnicacomplicata a podoabelor de aur i argint din La Tene 2).

1) V. d. p. multimea i varietatea perlelor dela Jezerine, Wissensch. Mitteil. ausB. u. H., III, 1895, p. 8o 0 tab. III 0 IV; dela Sanskimost, id., VI, 7899, pl. IV;dela Gorica, id., VIII, 1902, p. 46 0 fig. 122; VA a§a dela Donja Dolina, ibd., IX,1904, pl. XIIIXVI. Datarea e fixate Inca de Tisch ler: «blaue in Weiss emaillirteGlasperlen gehOren der La Tene-Periode und der remischen Kaiserzeit an*. Cf. Ra-dimsky in Wissensch. Mitteil. a. B. u. H., III, 1895, p. 202. Mai precis, aceea§datare la Déchelette, Manuel, II, 3, p. 7374 i urm. La plus commune (perle) enGaule, a l'époque de La Tene I est en verre bleu orne d'yeux blancs et bleus,parfois jaunes et bleus). a La 'Pelle II, le decor ocule (ca a noastre dela Piscul Cra-sani, Fig. 269) devient rare sur les perles des trouvailles celtiques., pp. 1316 0 1319.

2) Déchelette, 0. C. p. 7332 §i urm.

. s(S,`"

www.dacoromanica.ro

Page 84: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

8 3 P I SC UL CRASANI 83

tigii.s;r4.-Putine sunt i lucrurile de bronz, in majoritate aparcinand celei

mai vechi culturi dela Piscul Cräsani, fàrà insä nici o distinctie

/1.111.1=11111111\.- -

Fig. 226

Fig. 227 Fig. 228

deosebita, mai mult ni§te slabe reminescente fata de cadrul epoceide bronz 0 Hallstatt, in legatura cu care avem sä ne le inchipuim.

Fig. 229 Fig. 230

0 bratarä (Fig. 271) 1), un inel (Fig. 272), o spirall-cercel (Fig. 273)2);in sfarsit, doul bucati de fibule: una aproape intreaga, mai putin acul

o parte din spirala capului (Fig. 274); din cea de-a doua, mai mare,

1) Simplà; in Transilvania de aur, sfar§itul epocei de bronz (P. Reinecke), J.Schlemm, 0. c., p. 570 art. Stabformige Armringe.

2) Asemenea, pang la un punct cu acelea transilvane, de aur, ce au provocat o in-ting discutie pe tema asenignArii lor intre Troia, Micene i Caucaz, v. H. SchmidtTroja, Mykene-Ungarn in Zeitschrzft fiir Ethnologie, 1904, p. 6i i urm., Dr. Wilke,Vorgeschichtliche Beziehungen zwischen Kaukasus und dem unteren Donaugebiete; einBeitrag zum Arierproblem din Mitteilungen d. anthropologischen Gesellschaft in Wien,Separat, 1908, p. 156-158; C. Schuchhardt, A/teuropa, p. 210-211.

60

Fig. 231

-1

www.dacoromanica.ro

Page 85: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

84 IOAN ANDRIE$ESCU 84

s'a gasit numai acul cu o parte din spirala capului, ceeace face reconsti-iUirea destul de probabila (Fig. 275) 1).

7" t-

7 i \ ."I I

0 r

Fig. 233Fig. 23 2 Fig. 234

S'au gasit insä i doua obiecte caH, sigur mai noul i fárà nici o

I. '

Fig. 235 Fig. 236

legkura de lucni §i stil cu timpurile anterioare, dau prin pre-

Fig.

-23 8 Fig. 239

zenIa lor bune lamuriri in ce privwe schimbarea conditiilor de vieaäsub raportul intrebuincirii lucrurilor de metal dintre cultura mai' veche

Pentru terminologia pIrtilor fibulei, v. J. Schlemm, 0. c., p. 145, art. Fibeln;pentru evolutia ei, R. Forrer, 0. c., p. 226 §i urm.

_

. \I

fr? I

2.211E,..

Fig. 237

r

Z._ 4

f--

9

www.dacoromanica.ro

Page 86: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

85 PISCUL CRASANI 85

dela Piscul Crasani i epoca mai nouà dela sfarsitul mileniului I inde Hr., la care am ajuns.

0 7

Fig. 240 Fig. 241

1114)

Unul dintre aceste obiecte este o figurina plata de bronz massiv, repre-zentand un cal strabatut de o bara, bara care, mai groasa in partea

a

Fig. 242 Fig. 243

inferioara, se ingusteaza in sus, dar e rupta de ambele parti (Fig. 276).Al doilea object este o frun-wasa lampa de bronz cu trei ramuri

Fig. 245

ei de sustinere, piesd de o valoare de osebità atat documentar cat i muzeo-grafic, chiar fata de bogatia lucrurilor de metal din regiunile vecine

_

cu noi, fie dela Nordul Marii Negre, fie din Nord-Vestul PeninsulciBalcanice (Fig. 277 a, b, c, d i e).

,(

-*-

ci lanful

Fig. 044

11111P

Fig. 246 Fig. 247

www.dacoromanica.ro

Page 87: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

86 IOAN ANDRIE$ESCU 86

Apartinând amândouà in chip sigur La Tène-ului, cea dintAi prinsimilitudinea ei cu o sumA de alte figurine gasite aiurea 1); cea de a doua,in special prin conditiile ei de aflare i anume lânga fundul unei am-fore grecesti si a unui vas local2) ele dovedesc mi se pare cu destula.

Fig. 248

,'

1. 910.0 t

Fig. 249 Fig. 250

claritate, cä nivelul respectiv al culturii dela Piscul CrAsani se dato-reste in tot ce are mai deosebit unui aport din afara., pe de o parte sigur

1) oGegossene Metallfiguren in Tier und Menschengestalt gibt es unz ahlige*,J. Schlemm, 0. c., P- 433, ell literatura. 0 opferdefOrmiges Bronzeanhangsel* s'a ga-sit si la Rusanovici, Glasinac, Wissensch. Mitteilungen aus B. u. H., IV, 1896, P. 14,fig. 14. Pentru cronologie v. si Déchelette, 0. c., II, 3, p. I3oo: ola série des amu-lettes apparaissent pour la premiere fois au second age du fer comprend des figuri-nes d'hommes øü d'animaux et aussi des representations partielles de ces formes vi-vantes. Ces petites ouvrages plastiques sont d'ailleurs rares a l'époque de La TeneI et II et l'on ne saurait affirmer qu'ils soient tous de travail celtique*. *On nesaurait douter que les prototypes de ces figurines soient venus de pays du sud: despendeloques sirnilaires apparaissent dans les stations du premier age du fer en Italieen meme temps qu'au Caucase, oü les modeles industriells des pays classiques inspi-taient aussi les ateliers indigenes*

2) Ca forma i angrenaj, lampa dela Piscul Crasani ia un caracteristic loc interme-diar in seria, dealtfel nu prea mare de asemenca lampi, unele mai tärzii si excep-tional de frumoase, i anume: una din lämpile marelui lampadarium de bronz delaPompei (Forrer, 0. c. pl. 112); o alta dela Saint-Paul-Trois-Chateaux (Noviomagus,Augusta Tricastinorum) din Fran a, pe valea Ronului, v. Le lampadaire de S.-P.-T.-Ch. de Salomon Reinach in Revue archéologique, XXI, 1913, p. 77 si pl. I siII; o a treia din imprejurimile Neapolei, dar aflatoare acum la Muzeul din Madrid(ibid., p. 78, fig. i); in sfarsit, o lampa oromana* cu dotil ramuri i fat% lant, ga-sita la Kawwast, Marien Dorpat, lucrare italica din primul veac d. Hr. (Max Ebert,Die baltischen Provinzen Kurland, Livland, Estland, 19/3, in Prdhistorische Zeitschrift,V, 1913, p. 529, fig. 27), singurele analogii ce pot aduce deocamdata. Dealtfel,cercetarea stilistica i cronologica a tuturor exemplarelor gasite (mai multe deckcele citate) e o chestiune aparte, care nu-si poate avea locul aici. Dar si fara deaceasta, simplitatea aleasa a lampii noastre, mai ales fata de lampadariul dela Saint-Paul-Trois-Chateaux, *le prince des lampadaires romainesi cum il numesteS. Reinach, 1. c. p. 77, trezeste sugestii noui cu privire la nivelul cultural si gustulartistic ce aveau si la Piscul Crásani oalnenti timpului.

1.

' 4 %,

www.dacoromanica.ro

Page 88: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

87 PISCUL CRASANI 87

helenistic, pe de alta in legatura cu lumea de frecventa i caracteristickintrebuintare a metalului, celto-sciticä. E tot ce se poate spune acumin aceastä privinta.

Fig. 25x Fig. 252 Fir. 253

In timp ce lampa e turnata, lantul i veriga de sustinere sunt lucrate in-grijit cu mâna.

tvII

,

tot,- 4-

Fig. 254 Fig. 255

Seria obiectelor de bronz o incheie o catararna (Fig. 278), careA

4 -

Fig. 257-259 Fig. 260 Fig. 261

poate sä fie si mai noua 1) si doua verigute de podoabl (Fig.279).

Dolgozatok-Travaux, III, 1912, p. 258, fig. 6 a §i b; p. 270, fig. 23, 2 a i b;p. 282, fig. 40, i i 2; p. 286, fig. 45, 5 a ci b ; p. 313, fig. 86, 4 a ci 4 b; p.315, fig. 88,3 a ci b (de argint); p. 326. fig. 107, 2 §I 3 ; VI, 1915, p. 283, fig. 40 8 ci 12.

tp-Ve

11.4N

uJ

1)

C)Ji N.\

r

Fig. 226

www.dacoromanica.ro

Page 89: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

88 IOAN ANDR1E$ESCU 88

De fier obiectele sunt i putine i rau pastrate. Altfel, mici fragmentede obiecte de fier, nedeterminabile, s'au gasit destule.

045- -

Fig. 262 Fig. 263 Fig. 264

Bucatile a douà varfuri de lance (Fig. 280 si 281). Bucatile unui in-strument, ce va fi fost un fel de trident (Fig. 282) 1). Un cutit de forma

Fig. 265 Fig. 266 Fig. 267

obisnuitä, acum ca si in timpurile urmatoare (Fig. 283) 2). Deasemeneadouà bucati de fibule (Fig. 284-285).

Fig. 268018- --

Fig. 270

E. Obiecte gdsite n afard de sdpdturi

Itazlet, s'au gasit tot la Piscul Crasani in diferite randuri de catreoameni i s'au pastrat: 1. Capul unei figurine de bronz, pilit tare de ceice 1-au gasit, pana aproape a nu i se mai recunoaste trasaturile (Fig.286). S'ar puteà poate remarch ceva din expresivitatea privirii, ceva

Pentru tridente tipice La Tène, v. Déchelette, O. c., p. 1385-6.2) La Sudul ca i la Nordul Dunärii. Vrlazije, Glasinac, Wissensch. Mitteil. a. B.

u. H., IV, 1896, p. 8, fig. x5; Ripac, id., V, 1897, pl. XVIII, fig. 4. Sântana deMum% Dolgozatok-Travaux, III, 1912, p. 295, fig. 59, ; p. 323, fig. 103, etc. etc..

Fig. 269

'1

\

CD1

CID71ffi

l)

www.dacoromanica.ro

Page 90: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

89 PISCUL CRASANI 89

caracteristic lucrarilor helenistice. 2. 0 moneda de argint concava,dacica sau celtica (Fig. 287), destul de stearsa ca sa i se poata precizaamanuntele 1) in sfArsit 3. 0 lampa de lut de culoare inchisa cu partea

Fig. 271

Fig. 272

Fig. 273

fitilului in forma de trompa; toarta lipsa; gaura de turnat uleiul, potri-vita (Fig. z88). Ce e mai curios si concordant insa, ornamentul ei e con-stituit din eke un sir de 12 voints d'exclamations», unul din motivele

1411

Fig. 274 Fig. 275

de ornamentare a cupelor deliene, expres desemnate ca atare 2), cupebine reprezentate la Piscul Crasani, precum am vazut mai sus.

Nimic deci derutant, nici ca orientare, nici aproximativ ca timp.

** *

De caracter cultural neolitic, simplu si traditionalist ; ca timp,mult dupàsfarsitul epocei caracterizate in Sud-Estul nostru si Dacia veche princeramica spiralo-meandrica si, tot ash, dupl sfarsitul epocei de inflorire

1) De remarcat pe partea concavi un E care ar milità, prin analogie, pentru celtis-mul ei, v. Déchelette, 0. c., II, 3, p. 1526 i /569.

2) Courby, 0. c., p. 379, fig. 76, rr.

I

s,..0 1 -- -- o o8.5 4-

www.dacoromanica.ro

Page 91: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

90 MAN ANDR1E$ESCU 90

a culturii caracterizate in Sud-Vestul acelorasi locuri intre altele maiales prin ceramica cu proeminente a epocei de bronz, din Oltenia sipana la Vistula, vie* dela Piscul Crasani ne apare, in lumina lucru-rilor 0:site, ca vieata cu mult mai modestä si cu pronuntate trasaturi

Fig. 277 a, b_ 4

c, d .,i e

regionale a unei populatiuni, altfel sigur de acelas neam cu bastinasiidin vechi, neolitici, ai locurilor noastre 'Ana la un moment insa,and, datorità unui aport cultural covârsitor, dinspre Apus, ceeace isto-riceste nu se poate traduce cleat printr' o invazie, vie* deaici ia o infati-sare esential alta in aspectul ei arheologic si foarte probabil, prin de-ductie, in acela etnic. Aceasta insemnata prefacere se petrece in a douajumatate a mileniului I in. de Hr., nu brusc ci pe incetul, mai precis,in ultimele trei veacuri inainte de era crestina, vremea relatiilor

www.dacoromanica.ro

Page 92: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

91 PI SCUL CRASANI 91

frecvente cu Sudul i Sud-Estul, perioadä in orice caz cu mult mai scurtàdeal indelunga vietuire aici a inaintasilor bástinasi. Ale acestora suntlocuintele i mormintele. In ce priveste mormintele, bogate aiurea inpodoabe, ale mai nouilor veniti, sau vor fi fiind pe unde va prin apro-piere, dacl nu se vor fi risipit odatä cu largirea albiei ialomitene, rupte

6

Fig. 279 Fig. 28o

aici i spdlate de sivoaie in fiecare primávará, sau acestia, chiar prefa-and esential aspectul vietii ce au gAsit, vor fi adoptat practicele eirituale mai simple, in ce priveste inmormântarea. Vieafa mai intensäca in aceste trei veacuri n'au cunoscut aceste locuri, nici inainte nicidupa.

Fig. 281 Fig. 282 Fig. 283

Acestea sunt concluziile de identificare cronologia si in parte et-nicd la care ne-a condus materialul arheologic descris mai sus. Pentruunele chestiuni de caracter stilistic i, prin deductie, cultural-etnic ,atinse numai putin aici, vom reveni cu date noui, cu atat mai con-cludente, cu cat pornesc din doua medii culturale deosebite:unul,neolitic, dela Sultana, jud. Ilfov i altul tot din La Tem, dela Zim-nicea, jud. Teleorman de pe urma sapaturilor facute anul acesta,

Fig. 278

-1k-.41

-thirezIAP

www.dacoromanica.ro

Page 93: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

92 IOAN ANDRIE$ESCIJ 92

mediu,vom putea dovedi atunci i mai cu mult temei, helenistico-getic.

Fig. 284

"

Fig. 285 Fig. 286

In ce privqte concluzille cultural-istorice, deductibile dupg mate-rialul arheologic dela Piscul Crasani, ele se aflà in cuprinsul intinsei

Fig. 287

1,001Firi

o o85 - -4

iiiV0PoW61`"'pil oitutplimovrnau,\ \

Fig. 288

expuneri istorice datorite d-lui prof. V. Farvan, cu ocaziunea reluàriiin intregime a vastei probleme privitoare la asezàrile geto-grecedaco-romane din câmpia munteand.

'

1/43

IIII

0if

'

;

\

si

www.dacoromanica.ro

Page 94: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

RESUME«Piscoul Crassani», saillant d'un plateau qui borde au Sud la Ialomitza,

affluent du Danube, n'est pas un nom tout a fait inconnu a ceux qui ontprocede aux premieres recherches archeologiques en Roumanie. Cette stationarcheologique, comme celle de Coucouteni, en Moldavie, avant les fouillesde 1909-191o, faites par le savant allemand Hubert Schmidt, avait ete l'ob-jet d'investigations repetees mais denuées d'ampleur et de methode.

«Il y a deux ans environ, disait Alexandre Odobesco dans sa conferencedu 17 Novembre 1872 a l'Athenee, a Bucarest, que, sur les instances de M.Bo Iliac, le jeune M. D. Butculesco a fait quelques fouilles sur un point dela rive droite de la Ialomitza appele «Piscoul Crassanis, domaine de M. Le-hliou. Il en avait rapporte plusieurs vases en terre glaise, dont les formeset l'ornamentation ne paraissaient plus Etre celles de la poterie prehistoriqueRoumaine, mais celles des vases de provenance Celtique, de Bretagne et d'Ir-lande. La plupart des vases de «Piscou Crassanio sont réduits a l'état d'eclats.Malgre cela on y reconnait des levres tres evasées, des saillants sur les parois,des cones, des poignees minces et fortement recourbees, des trous pareilsa ceux des tamis, des ornements lineaires en zig-zag, enfin tous les caracteresd'un art eloigné de toute banalite et n'imitant en rien les formes accoutumeeschez les peuples dont l'expression plastique nous est familiere. La poterie deCrassani merite done une attention speciale, parrni les poteries de notre payset il serait bon que de nouvelles fouilles dotassent notre musee national d'unnombre de ces éclats curieux, au moins egal a celui que possede cleja M.Bo Iliac».

Cela ne devait se realiser qu'au bout de 50 ans. Il est intéressant de rap-peler que parmi les investigateurs mentionnes, D. Butculesco avait acquisses connaissances archeologiques a Paris, au contact des specialistes anthro-pologues et préhistoriens; neanmoins les circonstances ne lui avaient paspermis de pousser plus avant ses recherches; il a accompli a Crassani le memetravail qu'apres Bo Iliac et concurremment avec lui, il avait fait dans d'autreslocalites de la Valachie.

Quelques annees plus tard, Gr. G. Tocilesco dans sa «Dacie avant la con-quete Romaine» de 188o, a aborde en passant le probleme de la Ceramique deCrassani, sans y avoir rien precise de nouveau.

Dans ces conditions, et apres les recherches fructueuses et de longue duree,entreprises en Dobrodja par M. V. Parvan, directeur du musée nationald'antiquites de Bucarest, on s'explique que la Valachie se soit imposée aupremier plan des travaux de notre musée national. Le point de depart de

www.dacoromanica.ro

Page 95: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

94 IOAN ANDRIESESCU 94-

nos recherches fut qu'en 1922, Pun des étudiants attaches au musee y apportades objets decouverts dans la region meme dont il etait par hasard originaire.Des excursions de reconnaissance furent entreprises dans toute la region etl'on decida de pousser des recherches plus minutieuses d'abord a Crassani,puis a Sultana (departement d'Ilfov); des donnees stires laissaient entrevoirque les deux stations, la premiere protohistorique, la seconde, de beaucoupplus ancienne, neolithique, fourniraient une ample moisson. Les soupcons fur-ent entierement confirmes.

Charge par M. Parvan de la direction technique des fouilles, nous pre-sentons ici le resultat de nos travaux a «Piscou Crassani». Les fouilles deSultana feront l'objet d'un compte rendu ulterieur.

** *Le premier dessin reproduit la situation de la station par rapport a Bu-

carest. (Fig. i). Sur le bord du plateau de la Ialornitza, «Piscoul Crassani*apparait comme un de ses nombreux saillants, mais exceptionnellementavance et il constitue par ses flancs a pic une veritable forteresse naturelle,formidable autrefois; aujourd'hui, le saillant legerement incurve vers la plainedu plateau (cette depression nous apparait comme la trace d'un fosse dedefense) s'est transforme en trois plateaux a cause des torrents qui au printempsminent continuellement le terrain (Planche I, fig. I et 2 et fig. 2 dans le texte).

Au Sud-Est, a 300 metres du saillant, a l'endroit nomme de ravin de Cotenisil y a d'autres vestiges prehistoriques. Plus loin, dans la meme direction, onretrouve les memes traces. Au Nord comme au Sud, il est tres probable queparmi les saillants de la terrasse de la Ialomitza, il y en a eu beaucoup quiont eté autant de stations prehistoriques; ainsi les habitants d'autrefois avaient,par le choix du terrain, evité les inondations auxquelles sont exposes les vil-lages d'aujourd'hui.

La configuration irreguliere du saillant a impose aux fouilles un trace con-forme au terrain de chacun des 3 plateaux dont il est forme.

La premiere tranchee a eu pour but de sonder le terrain et de determinerla couche de culture a l'Est et au Sud-Ouest, au Sud et au Nord-Est.

La seconde, d'une ampleur plus grande, pousse un embranchement vers l'Est.La troisieme, a l'extrême pointe droite de la pente Est du plateau 3, a eu

le meme but que la premiere; ainsi nos fouilles ont embrasse le plateau enentier, tel qu'il existait autrefois.

Pour completer ces recherches on a creuse quatre tranchees : la premieresur le versant Sud-Est du plateau 2 (section A), la seconde, vis-a-vis, sur leversant Sud-Ouest du plateau 3 (section B), la troisieme pres de l'extremiteNord-Est du plateau 2, et une quatrieme au Nord du talus du remblai quientourait la forteresse du côte de la pl2ine.

Le resultat general des fouilles fut le suivant: la couche qui contient destraces de civilisation a la meme profondeur partout et le niveau de la surfacepresente les memes lignes qu'autrefois ; les trouvailles ont eté presque partoutidentiques. Le talus qui entourait la forteresse date de l'epoque méme de sonétablissement principal, que nous aurons l'occasion de fixer par la suite.

www.dacoromanica.ro

Page 96: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

95 RESUMÉ 95

Avant de decrire les objets retrouves, il nous reste a suivre, tour a tour,avec quelques details, le cours des differentes fouilles qui ont éte faites surles trois plateaux cites plus haut.

Foul lle 1. Des l'instant oU la couche de culture nous est apparue, nousavons ete frappé par la fréquence et par la caractere varie des objets de cé-ramique retrouves. En effet, tandis que, des le debut, la ceramique anciennenous sembla caracterisee par des proéminences (ce que les archeologues al-lernands appellent <<Buckelkeramiko), la ceramique plus recente presents, enmoins grand nombre il est vrai, des tessons dits «megariens», des anses d'am-phores, dont l'une estampillée, exceptionellement des silex, un anneau enbronze, des fragments d'objets en fer fort rouille, etc.

A 70 C. de profondeur, par endroits, apparaissent des traces de cendreset de charbon, puis des fragments de crepi portant l'empreinte de pals, debranches effeuillees et de paille. De 1 rn. 15 a I m. 35 de profondeur noussommes évidemment en presence du niveau des habitations entierement de-truites par le feu et ecrasees. Les murs etaient revetus d'un mince crepi qu'onne rencontre pas dans les habitations neolithiques, ou la surface de la glaisemouillee d'eau etait aplanie simplement avec la main. Ici encore on recrouvele rneme melange des caracteres de la ceramique que nous remarquions plushaut, des poids de filets de peche, des os d'anirnaux domestiques. L'ansed'amphore estampillee a ete troll/Lee a I m. 20, dans la direction GH, a lahauteur du zero du chiffre metrique 7.50 (Fig. 3). A une plus grande pro-fondeur les restes de la ceramique travaillee a la main sont plus nombreux,par rapport a ceux travailles au tour, qui diminuent. On trouve aussi desfragments de moulins a mainq et des tessons de grands vases destines auxprovisions. A environ 2 m. apparait l'argile sans traces de civilisations.

Nous avons donc en EF, GH, C et H (Fig. 3 a 8) quelques habitations,dont le nombre et la forme ne peuvent etre fixes a cause de l'oeuvre destruc-tive du feu, construites, cependant, avec plus de soin que les habitations néo-lithiques, et plus spacieuses aussi. Pour le moment il n'y a aucune trace depals et l'incendie a cuit la glaise des parois jusqu'au rouge. L'agglomerationdes materiaux provenant de l'ecroulement de chaque maison est facilementperceptible en EF et en GH (Fig. 4 et 5). La profondeur de la couche habi-tee, penetrée de frequents debris est une preuve, par elle mane, de la duréeet de l'in tensite de la vie a cet endroit ; il y a ailleurs des restes plus concluants,en grande-quantite (page 24, note I), mais le sol de la vallée de la Ialomitza,constitue par une terre vegetale grasse et epaisse, ne permet guere ici deconclure d'une facon aussi tranchante.

Creusees dans la terre, mais s'elevant assez haut audessus du sol a l'aidede pals et de lattis, ces maisons sont comparables en general a celles d'A-riuchd et de Targou-Mourech, en Transylvanie, mises au jour par les Dr. Lasloet Kovacs, et a d'autres retrouvees ailleurs (cf. p. 24, note 4; p. 25, note 1).A en juger par les debris, et par analogic, les maisons avaient sans doute unvestibule, une salle et des attenances reliées ou non au corps du logis. Nousreprésentons quelques specimens de ce que les archeologues allemands

www.dacoromanica.ro

Page 97: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

96 IOAN ANDRIESESCU 96

nomment Wandbewurfstficke (Pl. II, fig. t). A l'occasion de ses fouilles a Ripac,station lacustre pres de Bihac, en Bosnie, W. Radimskv a constate que, tan-dis que les parois retrouvees a Butrnir, station neolithique, sont formees debranches entrelacees, celles de Ripac sont bâties en bois ouvre. C'est preci-sement le cas des parois retrouvees a Piscou Crassani, dont la techniqueest superieure, surtout si l'on tient compte de l'enduit exterieur dont nousavons pule plus haut.

Foul lle 2 (Fig. 9 et fo). La deuxieme tranchee, de 7 metres de largeur,coupe le plateau 2 et offre des resultats encore plus concluants. Ce qu'il fautrelever avant tout, c'est l'apparition d'une espece nouvelle de ceramiquequi, travaillée exclusivement au tour, se distingue a la fois de celle dont latechnique est rudimentaire et de celle qui revele une technique superieurecomme les amphores, les vases dites *mégariens# etc. Nous lui reservons ul-terieurement des recherches et une place a part. L'inventaire des objets trou-yes est le meme, mais ce qu'il y a de plus important, c'est l'apparition plusnette des habitations qui ont ete numerotees et mesurees (cf. p. 27). Dans cer-taines habitations, la frequence des petits vases sans caractere d'utilité, re-trouves a proximite d'urnes primitives dont le caractere religieux ou funeraireest confirme, laisse l'impresion que nous sommes en presence de vases entou-rant les urnes dans les tombeaux d'incineration depouilles de tout abri exterieur.

Fouille 3 (Fig. i i a 14). La quantité des objets découverts sur le 3-émeplateau revele une population plus dense; leur variete et leur qualite seraientle signe d'un centre d'activite dans la region du Piscou Crassani ; on y remar-que en effet certains objets de parure, extremement rares sur les deux pre-miers plateaux, et une technique superieure dans la fawn de construire.L'incendie, par endroits, a éte si puissant que certaines substances ont en-tierement fondu. Les silex présentent de meme un caractere exceptionnel.

Dans la tranchee Y, dans la direction de la lettre V, a o m. 6o de profon-deur, on decouvre un veritable depôt de tessons d'amphores, restes, tres pro-bablement, d'un cellier. Les fragments de ceramique inferieure, avec ou sansprotuberances, sont en petit nombre. En differents endroits et a une profon-deur qui varie, quelques perles en verre et en terre cuite. Dans la tranchéeV et dans le voisinage immediat ou peut-étre a l'interieur de l'habitation 2.a o m. 8o une urne présentent 4 protuberances, beaucoup de cendres, desos, des fragments de poterie de toute sorte; a l'extremite sud quelques mor-ceaux d'un grand vase destine aux provisions. A proximité ou peut-etre al'intérieur de l'habitation 3, une autre urne remplie de terre et de cendres;partout ailleurs jusqu'a i m. zo des restes de ceramique inferieure, en majorité.

L'aspect general de la tranchee Y est le meme. A l'interieur et a proximitede l'habitation 6 on trouve en grande abondance des fragments de céra-mique, de toute sorte, mais surtout de ceramique superieure. Pres de l'extre-mite nord de la tranchee, audessus de l'habitation 6, un tesson de vase ditemegariem; non loin de la meme habitation quelques eclats d'un grand vasea provisions; au meme endroit une fusaiole et un poids de petite dimension;un peu plus loin une monnaie de cuivere percée d'un trou et tout a fait alteree.

www.dacoromanica.ro

Page 98: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

RESUME 97

Pres des habitations 8 et 9, a environ o m. 90 de profondeur, on a retrouveun couteau en fer, plus bas une autre fusaiole. Au Nord de l'habitation 7,au meme niveau, une figurine aplatie en bronze representant un cheval. Lacéramique inferieure depasse en nombre la ceramique superieure. A 1 m. 20,le nombre des objets diminue surtout dans la direction du Sud; a l'extre-mite nord est apparu un fragment de vase dit «megariero. Entre les habita-tions 6 et 7, un vase ressemblant a une amphore, avec une seule anse, remplide charbons, de cendres, d'os ; a côte une coupe basse, primitive, avec unegrande anse.

Dans la tranchee de liaison V et Z, a I m. 90 et a 4 metres a l'Ouest de sonintersection avec V, a ete mise au jour une amphore a peu pres entiere, pleinede cendres, de charbons et d'os pulverises ; tout autour, des tessons superieursou primitifs. L'incineration etait le rite funeraire predominant dans cette re-gion: on en a l'impression tres nette.

A une plus grande profondeur, partout, on est frappe du meme melanged'objets et surtout de ceramique (mais il y a aussi des fusaioles, des perles,des rnorceaux ou traces de fer, des pierres a briquet et des passoires) et celajusqu'à la couche argileuse, qu'on decouvre a des profondeurs qui varientselon que l'on a creuse on non le sol pour y batir. Neanmoins, malgre la di-minution generale et progressive des fragments de ceramique, ce sont tou-jours les vases de technique et de forme primitives, de qualite inferieure,que l'on a decouverts en grand nombre.

Ces fouilles, grace a la surface plus &endue qu'elles ont creusee, sur leplateau 3, ont reussi a determiner beaucoup plus nettement l'emplacement etle nombre des chambres ou des habitations et des dependances ; le sol est creuse,plus ou moins profondement pour les unes, et ne l'est pas pour les autres.Nous avons numerote de x a 20 ces modestes habitations entierement supe-rieures aux habitations neolithiques, au fur et a mesure qu'elles se sont de-voilees a nos yeux par leurs elements constitutifs a savoir, des fragmentsterreux de parois, parfois revetues de leur enduit, de foyers, entasses surdifferents points et par endroits nettement visibles comme en Y. C'est sur-tout l'habitation 2 qui nous est apparue comme formant nettement un tout.Les habitations 6 et 7 ont presente une couche de cendres de pres d'un metrede profondeur, ne pouvant provenir que d'un amenagement special des boisde construction. L'habitation 1 1 apparait comme une dependance de l'habi-tation x o et rattachee a 12.

Une suite d'habitations rapprochees, constituant tres probablement un en-semble, ont éte mises au jour en TZ. Notre attention avait ete attiree par laprofondeur de la couche habitée de la tranchee VZ; nos efforts ont ete large-ment recompenses.

Jusqu'à 1 m. de profondeur, audessous de la couche d'humus, rien de nou-veau a signaler. Des restes de céramique inferieure et de céramique grise,bien travaillée. Un silex informe, une fusalole, des taches de cendres et d'in-cendie, surtout en 13 et 14, qui presentent peu a peu l'aspect de veritableshabitations. De 1 m. a 1 m. 20 en p, la trace tres nette d'un pal arron di, peu

7 A. R. Memorsile See/tuna Istorsee. Seria III. Tam. III Mem. r.

.

www.dacoromanica.ro

Page 99: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

98 IOAN ANDRIESESCU

de tessons ; a l'extremite Sud-est apparait un foyer (v), appartenant trés pro-bablement a une habitation dont on distingue tres bien deux autres palsverticaux (p r, p 2). On a continue a creuser le sol jusqu'à i m. 80. A l'en-droit des habitations 13 et 14, qui etaient remplies de tessons, on a poursuiviles fouilles jusqu'à la couche argileuse qui les entoure ; l'un des tessons pro-vient d'une urne primitive presentant des protuberances et un bourrelet.Petit a petit -les points 16 et 17 apparaissent comme des habitations, avecdes fragments de parois portant des empreintes de paille ; un troncon defibule en fer.

Ce qu'il est important de noter c'est que les murs ne sont pas crépis, a ceniveau, jusqu'à 2 m. 50 de profondeur, et qu'au contraire la ceramique supe-rieure est representee par beaucoup de tessons caracteristiques. En 17, parexemple, un eclat d'ecuelle noire, lisse, a bords redresses, horizontaux. Destraces nombreuses de charbons prouvent que tout a eté détruit par l'incendie.La terre a ete cuite jusqu'au rouge. A 3 m., au point 18. des fragments cera-miques de qualite inferieure, des cendres, des traces de charbon ; des eclatsd'urnes a protuberances, des vases plus petits de qualite inferieure ; des osd'animaux ; un vase ayant l'aspect d'une coupe basse, portant une grandeanse, dont la partie inferieure s'embranche sur le fond. On trouve toutefoisdes restes de vases de bonne qualite. Ici encore l'aspect de l'ensemble estcelui de tombeaux, presentant des urnes destinees a abriter les cendres desossements et des vases funeraires accessoires. Autour et a l'interieur de l'en-ceinte 17, que nous avons creusee en forme de cercle, sans rien prejugerdu caractere circulaire de l'ancienne habitation, a cause de l'etat de ruineoil elle etait reduite, on a retrouve des anses d'amphores, mais aussi beau-coup de fragments ceramiques d'ordre inferieur avec ou sans proeminences.Autant les objets retrouves etaient en petit nombre audessus de ce niveau,autant ils sont nombreux ici, evidemrnent pas dans la couche argileuse jaune,mais a proximite des habitations et specialement au point 17. C'est la quenous avons découvert 3 des pieces les plus interessantes de nos fouilles dePiscou Crassani, non seulement a cause des caracteres qu'elles presentent,mais parce qu'elles etaient groupees au méme endroit. Nous les avons pho-tographiees in situ: une lampe de bronze a 3 branches et une triple chainede suspension rattachee a un anneau ovale ; le fond d'une amphore. et un vased'ordre inferieur, caracteristique par excellence de la ceramique de Crassani ;profondeur, 3 m. zo (Pl. II, fig. 2). Le cone formant le fond d'une amphore,la pointe en haut, reposait sur des cendres et des charbons dont on discernaitles traces, qu'on trouvait aussi sous le vase d'ordre inferieur. Au méme en-droit figuraient d'autres anses d'amphores, des fragments ceramiques a pro-tuberances, des ecailles de poisson. L'impression generale est que nous étionsen presence de tombeaux et de chambres attenantes a une habitation centrale,dont la construction etait d'ordre superieur (crepi) et qui etait situee au point 4.

Enfin, pour terminer la description des fouilles, les tranchees A (Fig. I)et B (fig. 16) ont confirme que nous avions sous les yeux les produits de lameme civilisation, et nous ont fourni en plus quelques objets d'un ordre

www.dacoromanica.ro

Page 100: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

RESUMR 99

nouveau. Par exemple: a 2 m. 50 est apparu un crane humain, moins le ma-xillaire inférieur, la face contre terre, le sommet pointant vers l'Ouest. Aupoint B, a z m. de profondeur et a i m. de la pente du ravin, on a mis aujour deux moities d'une petite perle de collier en or.

La surface totale des fouilles a ete de 199 m. C. sur les 3 plateaux.*

* *

A Crassani, comme dans toutes les fouilles similaires, c'est la ceramiquequi figure au premier rang des objets decouverts ; nous sommes en presenceavant tout d'une poterie d'usage habituel et plus rarement d'une poterie rituelle.

On peut distinguer deux groupes importants de vases : les uns sont nette-ment primitifs, d'ordre inferieur, les autres entierement distincts des pre-miers. Les premiers sont moules a la main, les seconds faits au tour. Lapoteric primitive ne se rencontre pas seulement a Pepoque la plus reculeede cette station, mais s'y retrouve partout, ditoyant la ceramique d'ordresupérieur, plus recente. D'autre part, le second groupe céramique n'est passans presenter des elements qui se rapprochent du premier ; nous aurons soind'y insister plus bas. Enfin, quelques exemplaires de ce groupe ne consti-tuent pas seulement des modeles de perfection technique, en ce qui concernetoute la ceramique de Crassani, mais encore des points de repere precieuxau point de vue chronologique: ce sont quelques fragments de vases grecstypes, quelques fragments de vases dits #megariens», des amphores en nombrebeaucoup plus grand, dont deux seulement estampillees.

Il faut y joindre quelques objets en os, en terre cuite, en verre. en bronzeet en fer ; l'or n'est representé que par la perle, que nous avons signalee plus haut.

Tous ces objets seront decrits, tour tour.a Pour la premiere fois en Rou-manie, dans les limites du royaume d'avant guerre, le plateau de Crassaniapparait comme une station prehistorique, sur laquelle les rayons de l'his-toire jettent un commencement de lumiere, nous verrons bientôt a quel pointde vue et dans quelle mesure.

** *

La céramique travaillée a la main. La ceramique du Piscou Crassani res-semble entierement au point de vue du materiel employe et de la main d'oeuvre,a la céramique neolithique de la Dacie et de l'Europe du Sud-Est, c'est adire a la ceramique fondamentale d'une époque dont on ignore le point dedepart, mais dont on peut suivre les caracteres constants jusqu'à l'époquegreco-romaine y comprise, ce qu'on ne saurait affirmer en ce qui concernela ceramique de l'Europe occidentale.

Travaillee a la main, la pate des vases est peu soignee, et impure. Les pa-rois sont epaisses; la cuisson est faible et inegale; les formes sont limitees;leur profil est rarement heureux; en bloc, si on la compare h la céramiquedu Sud-Est de l'Europe, c'est a dire d'une part h celle des regions situeesau Nord et au Nord-Est (ceramique peinte), d'autre part h celle des regionssituees h l'Ouest et au Sud-Ouest (ceramique h ornementation incisee), laceramique de Crassani est beaucoup plus simple et sans doute beaucoup

71

www.dacoromanica.ro

Page 101: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

too IOAN ANDRIESESCU

plus recente. Nous pouvons maintenant passer en revue les differentes for-mes de vases.

** *

Un vase, presqu'intact et caracteristique de la ceramique de Piscou Cras-sani est plus allonge dans sa partie superieure que dans sa partie inferieure;le col et les levres sont legerement recourbes en dehors, mais sans régularite;de chaque eche on voit deux protuberances surajoutees (nous examineronsbientôt de pres cette façon d'appliquer des protuberances sur les parois desvases, qui, a notre avis, est post-néolithique, tout au moins dans nos regions(Fig. 17). Une forme beaucoup plus frequente est celle de l'urne, avec ousans bourrelets dont le trace varie (Fig. 18 a 21). Cette ornamentation enforme de bourrelet, tres employee dans tout le Sud-Est, represente la moyennede l'habilite technique et artistique a cette époque de culture, a cet endroit.On a retrouve d'autres fragments de vases, avec ou sans bourrelets, maistous presentaient des proeminences (Fig. 22 a z6). On ne trouve qu'un seulexemple de bourrelet constituant un ornement a part (Fig. 27). En repous-sant quelquefois avec le doigt la surface des proeminences (Fig. 23), l'ouvriervise a l'ornementation; la preuve en est que, de temps en temps, il y creuseune entaille horizontale et une autre verticale (Fig. 28). On peut signaleraussi chez l'ouvrier un desir de varier le trace des bourrelets (Fig. 29 a 31).Tres souvent, l'entaille remplace le bourrelet, ornant les contours du vase,d'une proeminence a l'autre (Fig. 32 a 34).

On observe la méme simplicite de moyens ornementaux sur des vasesdont la forme change legerement. Les levres se fendent tout autour du col,dont la ligne hesitante est parsemee de petits boutons d'ou partent des en-tailles plus ou moins regulieres (Fig. 35). Ces boutons sont quelquefoisalignes sous la ligne du col de fawn a Etre le point de depart d'une autreserie verticale de petits boutons qui remplacent les entailles (Fig. 36). Enfinsur un fragment de vase, de meme forme que les precedents, on rencontre,assembles, les elements decoratifs sus-cites (Fig. 37). On constate done uneevolution logique des moyens d'ornementation, qui ne doit rien au hasard.

Il y a un seul fragment d'un grand vase, aux parois epaisses, de factureplus recente, dont la surface est ornee d'excavations alveolaires, rapprocheesles unes des autres, ornement rare (Fig. 38). De même, puisqu'il a été ques-tion plus haut de la ceramique incisee, il y a deux fragments isoles de vases,l'un a ornements lineaires en forme d'angles, que l'on retrouve souvent dansnotre milieu archeologique neolithique et eneolithique (Fig. 39), l'autre, aornements qui ne peuvent etre consideres que comme le debut d'une de-coration ondulee, provenant de l'ornement en zig-zag par inflexion des an-gles (Fig. 40). La rareté du I-er genre d'ornement, et aussi la presence duz-eme a Piscou Crassani, sur des fragments de qualite primitive par lesformes, la pate, la technique, les proeminences, attirent fortement notre at-tention sur le probleme important de l'origine et de l'évolution de cette de-coration que nous retrouverons ici dans des conditions toutes differentesde formes et de technique. Nous y reviendrons donc.

www.dacoromanica.ro

Page 102: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

RESUME MI

Assez rarement le vase a 4 protuberances reliées ou non entre elks parbourrelet ; quant a la surface, elle est entierement ornee de groupes d'inci-sions obliques, executees a l'aide de petits peignes spéciaux (fig. 41). C'estle motif decoratif le plus complique de cette espece et il differe en tout casde l'ornement-peigne du neolithique. D'ailleurs les protuberances elles memesont le caractere d'un milieu plus avance (fig. 42 et 43). D'autres fois, le mememotif est cintre (fig. 44), mais sans rapport, a notre avis, avec l'ornementen spirale incisee ou peinte, dont on ne trouve qu'un seul exemple a Cras-sani (fig. 45), et qui se rattache, non a la ceramique peinte du Nord et duNord-Est, mais a la ceramique incisée et en relief de l'Ouest et du Sud-Ouest.

** *

Une autre forme, qui se retrotive souvent,e st celle d'une marmite plusbeante et bien moins haute qu'auparavant. La pate est mieux petrie et lesvases ont une couleur rougeatre qui differe de la couleur des vases antérieurs ;des traces de brillure prouvent qu'ils ont servi. L'ornementation presenteles mêmes motifs, mais parfois elle varie (fig. 46-51). Cependant, le traitessentiel en est la ligne incisee, et quelquefois, plus rarement, ce qui est anoter, formant des angles qui bordent les proéminences (fig. 52). D'autresfois,les formes angulaires cedent la place a des zig-zag arrondis (fig. 53 et 54)dont la forme se rapproche de la courbure d'une demi-spirale (fig. 55 et 56).Il faut ajouter que la proéminence du fragment 55 ne presente aucun descaracteres neolithiques proprement dits. Nous sommes ici, evidemment, enpresence d'une autre époque de beaucoup posterieure. Un grand vase, dememe forme que les precedents, dont la pate et le travail sont tout a fait pri-mitifs, mais neanmoins bien cuit, presente sur la surface des impressionsqui ne different pas de celles du bourrelet qui entoure le col (fig. 57). Les vasesdes fig. 58 a 61 se distinguent des precedents, soit par la hauteur, soit parla largeur du col, soit par le repli des levres. Il y a cependant une forme bienplus caracteristique de la poterie de cette époque, qu'on retrouve dans unesérie de vases intacts ou faciles a reconstruire; c'est celle d'une tasse mo-derne. Ils sont munis d'une anse puissante et disproportionnee par rapporta leur hauteur. On peut en distinguer deux types : 1. fig. 62 a 64 et 67; 2. fig.65-66. Il faut remarquer que tous presentent des traces de brillure a l'in-térieur : il est tres probable qu'on y brillait quelque chose; peut-être était-cedes lampes ou des encensoirs. Dans la note r, page 44, nous avons note quel-ques precedents similaires de ces formes, qu'on a retrouves dans les regionsvoisines de la Dacie, ou dans la Dacie meme et qui datent tous du premiermillénium avant Jesus Christ.

Une serie de poignees, provenant des vases precedemment cites, ou d'autres,complete cet inventaire. Un detail qu'il est intéressant de noter c'est la facondont la poignee se rattachait au vase: lorsque la pate etait encore molle, ony creusait les trous oii devaient penétrer les branches de la poignee et inverse-ment ces branches avaient des prolongements qui s'adaptaient aux trous.La cuisson incomplete des vases permet aujourd'hui encore de reconnaitre

www.dacoromanica.ro

Page 103: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

102 IOAN ANDIIIESESCU

ce procede. On procedait de la merne maniere, nous l'avons vu plus haut,pour appliquer les protuberances sur la surface des vases. Ce detail n'a pasencore ete signale, a notre connaissance. C'est un procede, qui stirementest post-neolithique, une imitation tres probablement de la technique desvases metalliques (fig. 68 et 69).

Enfin, dans le meme cadre, au point de vue du style ceramique de Crassani,il faut remarquer une forme curieuse de cuillere (fig. 70 a, b, c) et d'autresformes, dont quelques unes presentent le caractere d'un milieu avancé, sansetre plus recentes (fig. 71-74).

Il y a moMs de vases a anses horizontales (fig. 75-77); l'anse de la fig.77 est legerement tortueuse ; on en trouve des exemplaires plus caracteristi-ques encore, comme nous le verrons. Notons aussi un petit couvercle de vaseposterieur de beaucoup a ceux que l'on rencontre d'habitude pendant re-poque neotithique (fig. 78). De même, une serie de profils (fig. 79 a 92), fa-miliers a la region du Sud-Est.

** *

La céramique a protubérances. Nous avons accentue des le commencementla frequence du caractere a la fois utile et ornemental des protuberancesdes vases decrits jusqu'ici. Si nous ajoutons qu'à Crassani, le nombre de cesfragments a protuberances est de plus de 500, il devient evident que noussommes en presence ici du caractere le plus saillant de la ceramique analyseeprecedemment.

Sur le postulat de l'archeologue allemand Hubert Schmidt nous avonspublie en 1912 la premiere liste des localites ou s'est repandue la ceramiquea protuberances (Contribution a l'étude de la Dacie avant la conquete Ro-maine, Jassy, 1912, p. 69-73, note 148 et suiv.). D'autres musées, collec-tions et differentes fouilles, nous ont permis de rassembler des donnees,qui ne pourraient etre que l'objet d'une etude speciale. Ce probleme archeo-logique pourrait alors etre eclairci non seulement au point de vue du style,mais aussi au point de vue ethinque. Des maintenant et par anticipation,nous pouvons affirmer que les hypotheses formulees par Mr. HubertSchmidt sont a méme d'être confirmees par un inventaire dont la richesseest du plus haut interet. Pour le moment, en ce qui concerne Piscoul Crassaniet pour mettre en lumiere cette ornementation qui a notre avis, appartientexclusivement a la population locale, nous donnons une serie d'exemples:fig. 93 a 115. Pour quiconque est tant soit peu familiarise avec le neolithiquede la Dacie et du Sud-Est de l'Europe en general, il faut signaler que cesprotuberances ont presque sfirement un caractere post-neolithique (la ma-niere de les appliquer, leur decoration etc.).

** *

Prenons maintenant d'autres modeles de ceramique. Une série de vasesdont le travail est plus fin et la cuisson plus soignee, bien que parfois incom-plete et partielle, se distingue du tout au tout des vases dont les formes nous

www.dacoromanica.ro

Page 104: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

RESUME 101

sont connues; elle forme cependant un trait d'union avec la ceramique tra-vaillée au tour, que nous passerons bientôt en revue. Celle-ci adopte lesformes des vases travailles a la main, pour leur donner la variete que permetl'emploi du tour, rnais aussi l'uniformite, qui empechera dorenavant la cera-mique d'être l'image du milieu artistique oil elle se trouve.

Nous avons des lors l'impression d'un milieu ethnique tout a fait nouveauplus recent et plus avance. L'ancien style decoratif disparait entierement;les vases ont en echange une patine noire sur leurs 2 faces ou sur l'une d'elles.Les protuberances de toute espece manquent.

Pour plus de precision, les vases du groupe auquel nous touchons ont deslevres de plus en plus evasees ; leur col est tres nettement indique, leur profilest fortement retreci vers le fond; leur forme la plus frequente rappelle celled'une casserole, dont la partie superieure et les levres prennent un developpe-ment inconnu jusqu'alors. Travaillees d'abord avec la main, les parois con-tinuent a etre relativement epaisses; le feu ne les a pas suffisamment cuites;en revanche, la patine noire les revet comme d'une mince ecorce (fig. 116a 126). La main d'oeuvre est parfois d'une surprenante regularite, bien que,A y regarder de plus pres, on percoive immediatement les imperfections ducontour et de la pate. Souvent on a l'impression que, certains modeles, quiautrement seraient inexplicables, sont dus a l'influence directe des vasesfaits au tour. II n'y a pas la seulement une influence artistique, mais celled'un milien different (un autre peuple ?), qui tcnd et qui reussit a rem-placer les formes anciennes par des formes nouvelles.

Un vase qui rappelle l'aspect et le travail des vases anciens a la formed'un broc, au col long et droit sans patine, et des dimensions, dont la re-gularite est negligee (fig. 127).

La figure 128 represente un vase a pied. On trouve déjà des vases a pieda l'epoque neolithique et assez souvent dans le Sud-Est de l'Europe, on ilsprennent l'aspect des oTrommelm ou «Handpauken# (denomination allemande),dont l'emploi precis est encore ignore (pour leur expansion dans le Sud-Estcf. I. Andriqescu, Contribution, pag. 6o-63 et les notes, specialement lanote 119, et le present ouvrage, plus haut, p. 52, note 1-4; en ce qui con-cerne leurs rapports avec l'Europe centrale cf. specialement G. KossinnaDeutsche Vorgeschichte, ed. III, Leipzig, 1921, pag. 29 et 241). Plus tard,A l'epoque post-neolithique, non seulement on retrouve des vases a pied,mais en Posnanie, par exemple, on en a distingue toute une serie, qui a pre-cede ce que l'on appelle les ebocaux Posnaniensu, au pied eleve et evide (cf.Dr. Erich Blume, Die thrakische Keramik in der Provinz Posen dans Mannus,Zeitschrift fiir Vorgeschichte, IV, 1912, p. 75-88, fig. 14 et 15, tab. VIII,fig. 17). Ceux-ci evoluent, d'autre part, et, constituant des coupes caracté-ristiques de l'Allemagne du Sud-Est, appartiennent a l'epoque Hallstatt;leur style a influence un genre de coupes plus evasees, avec des contoursbeaucoup plus compliques, genre certainement plus recent (J. Schlemm.Wörterbuch zur Vorgeschichte, Berlin, 1908, art. Posener Becher, p. 439, fig. c).Tel est a notre avis le cadre stylistique on nous pouvons placer notre fig. 128.

www.dacoromanica.ro

Page 105: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

104 WAN ANDRIESESCU

Sa ressemblance avec la derniere coupe Posnanienne citee (fig. c) ne laisseaucun doute. Mais tandis que les coupes Posnaniennes évoluent d'une ma-niere que nous pourrions appeler, par rapport a nous, occidentale (leur piedest long et mince, les bords des levres sont droits ou legerement replies endedans), nos vases de Piscoul Crassani sont le resultat d'une evolution sousrinfluence des autres formes de la meme region. Leurs levres sont repliéesen dehors (fig. 129), ils sont patines; enfin, des fenetres s'ouvrent dans lepied de support, procede repandu dans le Sud-Est neolithique (cf. notreContribution, note 119), mais plus nombreuses maintenant et plus cora-pliquees.

Si nous y joignons les vases nommes «base a tuba* ou 4coppe ad alto piedeo,notamment de l'Este et de l'Istrie, a Santa Lucia (Montelius, 2-erne et 3-erneperiode du fer cf. Schlemm, o. c., p. 495-497; Déchelette, Manuel d'ar-cheologie cellique et gallo-romaine, Paris, II, 1913, p. 592 et nota 3), décou-verts dans des regions dont la population au temps du I-er millenium estbien determinée, nous constatons que nous sommes evidemment, encoreune fois, en presence d'une concordance de faits, qui n'a rien d'artificiel oude fortuit. Detail curieux: les parois du pied de l'une des coupes citees del'Italie (Schlemm, 497, fig. g) sont percées de deux trous-fenetres, sy-métriques.

Un vase a pied de Piscou Crassani (fig. 130) est la reproduction memed'une forme neolithique frequente, oil les proeminences rcmplacaient lesanses, la pate et la patine étant, bien entendu, differentes.

Les figures 131 a 135 representent des fragments de vases similaires, por-tant des fenetres percees sans soin dans la pate encore molle des parois.

Pour achever la description des vases travailles a la main, il faut noterun broc, dont le col est &eve, dont l'anse a bouton, comme des repoque neo-lithique, ressemble cependant a celles des amphores du Sud, qui certainementont servi de modeles (fig. 136). Plusieurs fragments d'ecuelles presententdes bords en forme de lobes, qui rappellent la maniere reculée du Sud-Est(fig. 137-141). Le dernier de ces fragments est deforme par un incendie.Les figures 142 a 152 mettent en evidence des anses plus ou moins tortueuses,.dont revolution, en un sens restreint, est en harmonie avec celle des autresmanifestations de la vie materielle des habitants de Crassani. Parmi les ansesde cette region, les plus compliquees, tortueuses et terminees en proemi-nences a leur partie superieure (fig. 146-148), sont les plus frequentes auNord comme au Sud du Danube. A nous en tenir aux conclusions de Fiala(Wissenschaftliche Mitteilungen aus Bosnien u. Herzegowina, VI, p. 79), quidatent la station et le cimetiere de Sanskimost du VI-e au IV-e siecle ay.J.-Christ, la ceramique de Crassani qui nous occupe actuellement appartient

un milieu superieur et certainement plus recent. Ii y a, d'autre part, unvase de Donja Dolina (ibid., IX, pl. LIX, fig. 6) qui non seulement possedeune ansa cornuta, mais qui, par ses proeminences, represente la traditionanterieure, celle de repoque des vases a proeminences, dont nous avons parlé.Cette tradition s'est donc maintenue a Donja Dolina, mais pas a Crassani.

www.dacoromanica.ro

Page 106: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

RE sumE 10 5

Nous avons l'impression tres nette que, dans la vallee du Danube, quelque&Tenement est intervenu, qui a essentiellement change l'aspect de la civili-sation et par consequent, a notre avis, ne serait-ce qu'en partie, l'aspect eth-nique des lieux. Le vase cite de Donja Dolina provient d'un tombeau oiil'on a retrouve egalement une fibule de l'epoque La Tene recente (/. c.,p. 1 o6). Nos anses de Crassani ne sauraient remonter a une époque plus an-cienne. Le grand nombre de ces «ansae cornutae* ou dunatae* dans lesregions Balkaniques occidentales témoigneraient de l'influence exercee parl'Ouest sur l'Est, dans un milieu ethnique autre que celui qui donna nais-sance ici a la ceramique plus ancienne. D'ailleurs, le caractere inférieur desanses de Crassani constitue la meilleure preuve de cette influence.

** *

La cdramique travaillie au tour. Nous avons vu plus haut que ce groupecéramique renferme une serie de formes, qui continuent la serie precedente,mais, qui, modelees au tour, sont evidemment superieures par la precisiondes lignes et l'harmonie des proportions. La pate, cuite uniformement etavec soin, est legere et offre une certaine résonnance.

La plupart des vases ressemblent a des cuvettes, avec ou sans pied; lesbords sont évases ; les levres repliees ; seules les lignes et les dimensions dif-ferent. L'ornement fait defaut et la patine aussi; la couleur des vases est d'ungris clair cendre (fig. 153-167).

La forme, la technique et la qualite de la pate des parois minces et reson-nantes determinent enfin un nouveaegroupement céramique, celui des vasesdes fig. 168 a 172. Ils ne sont surpasses que par les amphores et par les vasesdits megariens4, dont nous aurons bientôt a nous occuper. La variéte duprofil de ces vases, avec ou sans reminiscences des formes anterieures estfacilement perceptible (fig. 173-178). Jamais plus, avant ou apres cetteépoque, ou ne s'est servi et on ne se servira plus habilement du tour. C'estce que nous avons de plus caracteristique touchant la ceramique de notreLa-Tene dans les limites de l'ancien royaume Roumain. Ces formes rappe-llent et expliquent autant les vases d'Apahida que de Santanna-de-Murechen Transylvanie. D'apres le tres regrette Dechelette, le caractere localn'empéche pas d'y reconnaitre les caracteres communs aux vases de ['époqueLa Tene. Nous ajoutons que ces caracteres sont assez nombreux (p. 6o, note f).

Deux fragments (fig. 179 et 18o) nous révelent la forme de la base de cesvases de Crassani, qui surpassent, a cet egard, ce que l'on peut rencontrerde plus complique et de plus acheve dans nos parages.

D'autres presentent des caracteres plus communs, mais la technique etle style sont les mémes (fig. 181-184). Les anses sont en general d'une svel-tesse inconnue jusqu'alors.

La méme categoric comprend des fragments de passoires (fig. 185 et 186),que l'on rencontre si souvent dans les milieux néolithiques, et qui n'appa-raissent ici qu'à ce niveau de culture.

** *

www.dacoromanica.ro

Page 107: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

io6 IOAN ANDRIE5ESCU

Nous avons vu plus haut que la courbe en spirale constitue aussi un orne-ment employe dans le premier groupe ceramique, que nous avons deter-mine a Crassani. On le rencontre plus souvent que l'ornement en zig-zag,si frequent a Pepoque neolithique, et dont, tres probablement, il n'est quele developpement (fig. 52 a 55). Nous avons remarque, en méme temps, quedeux fragments (fig. 52 et 53) presentaient chacun une proeminence de Ca-ractere post-neolithique. C'est a propos de ces faits, qu'il convient de poserle probleme des ornements en «bandes ondulies* (Wellenornament), que l'ontrouve sur une serie de fragments ceramiques et sur un vase reconstitue,appartenant au dernier groupe ceramique qui a fixe notre attention a Crassani.Comme pour les fragments precedents, dont la technique etait inferieureet l'ornementation plus simple, ici encore il est interessant de pouvoir prendrepour point de depart l'ornement en zig-zag (fig. 187); tout en signalant quec'est le vase dont le travail laisse le plus a desirer, qui presente l'ornemen-tation la plus simple (fig. 188). Du reste, l'ornement vatic ici selon desprocedes deja connus (fig. 189-196). Les deux derniers fragments(fig. 197-199) et le vase que l'on a reconstitue ont un aspect gris fonce, en-tierement different de l'aspect rouge-brique des autres, cites plus haut.

Cet ornement, forme de <(bandes ondulees», depuis la legere courbure dela ligne, jusqu'à l'ornement ondule proprement dit, a ete l'objet d'amplesdebats. D'apres Forrer (Reallexikon der praehistorischen, klassischen und fruh-christlichen Altertiimer, Berlin u. Stuttgart, 1907, p. 900), les lignes onduleesfont leur apparition sur des vases provenant des tombeaux egyptiens neoli-thiques de Nagada et Ballas. El les apparaissent souvent comme une flexionde la ligne en zig-zag, ce qui est le cas a Crassani aussi. «On ne rencontre,continue Forrer, la ligne ondulee en tant qu'ornement-type, que tard dansl'histoire, d'abord sur des vases de l'epoque La Tene recente (Stradonitz),puis dans la ceramique provinciale Romaine, enfin, presentant un caracteredifferent, dans la ceramique slave commençante (friihslavisch)a. C'est ce queles savants allemands appelent la «Ringwallkeramilo des fortifications pre-chretiennes et chertiennes-commençantes de l'Allemagne de l'Est, dont leDr. Robert Behla s'occupe minutieusement dans une monographie dejaancienne, mais encore tres utile. Touchant la céramique preslave, Behlamentionne, par exemple, les vases a goulot evase, caractere qui concordeavec celui de la céramique de Crassani, sur lequel nous avons insiste plushaut. On pcut donc se poser cette question : a quelle époque remonte cetornement chez nous et specialement de quelle époque date l'ornement em-ploye sur le vase et les fragments suscites, a Crassani ? Il ne saurait appar-tenir a Pepoque slave; la forme et la technique nous empechent de la croire..0n pourrait supposer, qu'il revele Pepoque imperiale Romaine. En effet,on le rencontre souvent dans les milieux greco-romain et romain, au Nordcomme au Sud du Danube. Cependant jusqu'à present a Crassani nous n'a-vons rien decouvert qui cot un caractére Romain ou imperial Romain, etnous croyons que cet ornement, a lui tout seul, ne saurait indiquer cetteorigine. Il est beaucoup plus probable que, confirmant ici une tradition deja.

www.dacoromanica.ro

Page 108: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

RRSUME 107

ancienne, dont les debuts remontent au temps de la ceramique a meandreset a spirales, notre ornement simplifie est apparu de nouveau a la fin de l'é-poque La Tene, dans l'Est Européen, comme une nouveaute; au contraire,dans l'Europe occidentale, qui demeura a l'abri des perturbations orientales,il a continue son evolution, amplifiee ou simplifiee, selon les regions et lespeuples, jusqu'à repoque imperiale Romaine, et il a ete adopte, enfin, parun milieu culturel totalement inferieur, c'est-a-dire par le monde slave.

Sur le vase en forme de broc (fig. 199), dont le profil rappelle la céramiquedu Sud, dont l'anse est svelte et divisee en trois par deux sillons longitudi-naux, dont la pate ressemble a celle des vases de provenance occidentale,mais differe de celle greco-romaine, l'ornement qui nous occupe est certaine-ment pre-romain.

** *

Il est beaucoup plus aise de decrire les trois dernieres especes de vasestrouvees a Piscoul Crassani: a) une serie d'amphores a retat de fragments;deux anses portant une estampille epigraphique; b) quelques fragments devases grecs, malheureusement tres reduits, dont toutefois l'on peut recon-naitre le caractere hellenistique, enfin c) une serie de fragments de vasesa ornements en relief dits onegariens». Tous ces restes sont d'un grand prixpour determiner le niveau de culture et repoque de la station de Crassani.Il faut y ajouter quelques dolia, qui figurent habituellement dans l'inven-taires des habitations.

On a retrouve en tout 30 amphores dont 4 sont reproduites ici (fig. zooa 203). Elles ne different pas de celles qui d'habitude etaient importeesdans toutes les localites, situees a la peripherie du monde greco-romain,depuis repoque de La Tene jusqu'aux grandes invasions, qui ont mis fina la penetration de la culture du Sud au Nord, et cela du Sud de la Russiejusqu'en Provence et en Espagne (cf. Dechelette, o. c., II, 3, p. 996-1on).En general, les amphores de chez nous proviennent de Thasos, de Rhodeset de Cnide (cf. V. Parvan, Castrul dela Poiana, p. 8 et suiv.; Pénétrationhellenique et hellenistique dans la vallée du Danube, p. 13 et 14).

L'une des deux anses estampillees (fig. 204), d'apres l'opinion de M. P ar-van, date du II-e siecle, tres peu avant l'an Ioo a. J.-Chr.; l'autre (fig. 205)appartient egalement au II-e siecle. Toutes deux sont de Rhodes et selonl'habitude Rhodienne, les deux premieres lignes de l'inscription devraientporter le nom de l'eponyme et la troisieme ligne le nom du mois, ici Ll cUtog.

Parmi les fragments de ceramique hellenistique, il n'y en a qu'un qui soitun peu plus grand (fig. 206). Leur nombre reduit revele leur caractere acci-dentel et la rarete de leur importation. Il est clair qua Crassani nous sommesen presence d'une influence du Sud-Est et non d'un debordement de culturesudique, tel qu'on le constate entre le Danube et la Mer Noire. D'autre part,les vases a ornements en relief (fig. 207 a 215), ainsi que deux moules (fig.216 et 217) et une lampe (fig. 288) fournissent des indications dont la porteeest la méme. Les fragments de ces vases mis au jour a Crassani, sur les troisplateaux de la station, appartiennent a une ceramique de repoque hellenisti-

www.dacoromanica.ro

Page 109: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

i o8 IOAN ANDRIE$ESCU

que, dont les caracteres ont ete largement analyses par Mr. F. Courby, pro-fesseur a la faculte des lettres de Lyon, dans son livre «Les vases grecs el re-liefs», Paris, Boccard, 1922; nous nous sommes dispenses de recourir a d'autressouces d'information.

Les fragments de Crassani sont des restes de bols a vernis mat, qui se distin-guent de ceux a glacure et de ceux a sujets litteraires, determines par Mr.Courby. Leur centre d'expansion etait Delos. Leur denomination de «coupesmegariennes» est due a une erreur déjà ancienne de Benndorf, qui croyaitqu'elles provenaient de Megare. Au triple point de vue, de la forme, de latechnique et de l'ornementation, nos fragments de Crassani concordent par-faitement avec certains modeles presentes par Mr. Courby. Bien plus, l'heu-reuse trouvaille de deux moules permet de compter Crassani parmi les lo-calites qui, par exception, importaient non seulement des ouvrages acheves,mais aussi des moules (cf. Courby, p. 366). Il faut mentionner ici encorela petite lampe, en terre cuite, de couleur foncee; la partie reservee a l'étoupeest en maniere de trompe, l'anse manque, le trou d'acces de l'huile est de gran-deur moyenne. En harmonie avec l'ornementation des vases precedents, cettelampe porte a sa surface deux chaines semi-concentriques de (points d'ex-clamation»; c'est la un motif ornemental, qui est propre aux bols De liens(cf. Courby, p. 379, fig. 76, i t).

L'epoque a laquelle appartiennent les fragments, les moules ainsi que lalampe est celle des coupes Deliennes, determinee par Mr. Courby; d'autrepart, etant donne les precisions de Mr. Parvan, qui concernent les ansesestampillees, le deuxieme siecle ay. J.-Chr. nous parait s'imposer commedevant fixer la date de tous ces objets.

Deux fragments de vases dits c6telés ou gerippt (fig. 218 et 219), lesseuls que l'on ait découverts a Crassani, ne changent en rien nos conclusionschronologiques. Il faudrait peut-etre ajouter ici que l'origine des vases c6-teles hellenistiques ne s'explique qu'en partie par l'imitation des vasesmetalliques (cf. Courby). A notre avis, c'est dans l'existence multipled'une ceramique similaire dans l'Europe du Sud-Est, depuis la Posnaniejusqu'en Oltenie (Salcutza, fouilles inédites) et aussi au Sud du Danube,qu'il faut chercher l'origine de la ceramique côtelee.

Quelques fonds de dolia et un grand broc (fig. 220 a 228) completent l'in-ventaire céramique de Piscoul Crassani.

** *

Les objets en silex (fig. 229 a 235) sont rares a Crassani, ce qui n'est pasle cas dans les stations de l'epoque neolithique et rnéme du bronze. La viea Crassani a dil commencer longtemps apres ces époques.

La même conclusion s'impose si l'on tient compte du petit nombre depoids de metiers a tisser ou de filets de peche, dont la facture est supe-rieure a celle de ces mémes objets a l'époque neolithique (fig. 236 et 237).

Un objet interessant en terre cuite a la forme d'un fer a repasser (fig. 238);il a pu servir A polir la surface des vases, dont il conserve les traces noires,

www.dacoromanica.ro

Page 110: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

RESUME 109

luisantes, a sa partie aplatie. D'autres objets similaires retrouves au Suddu Danube confirment cette hypothese.

Les fusaloles, au contraire, sont nombreuses (fig. 239 a 252); il y en a uneseule (fig. 239), qui est ornee par incisions, a la maniere néolithique. QuantA leur usage, elles ne servaient pas aux quenouiles, mais aux filets de peche,dont elles facilitaient le plongeon; on les emploie encore en Bosnie, ainsique l'a constate Truhelka (Wissensch. Mitteil. aus B. u. H., IX, 1904, p. 38et suiv.).

Deux disques en terre cuite, pPrces dP trous (fig. 253 et 254), ont sansdoute eu le meme emploi. Un autre, sans trou (fig. 255) n'a probablementpas eté acheve.

Un seul objet en pierre (fig. 256), un aiguisoir.Trois aiguilles en os, petites et fines (fig. 257 a 259); une aiguille plus

grande, en maniere de poignard (fig. 260). De méme, un tube en os (fig. 261),dont on ne saurait preciser l'emploi, peut-etre une flute. Une come paraitcoupée avec precision (fig. 262).

Deux seuls fragments de petits vases en verre (fig. 263 et 264); en echange,plusieurs perles de collier (fig. 265 a 268), dont l'une en terre cuite (fig. 269).Eu egard au grand nombre et a la variete des perles retrouvées au Sud duDanube et specialement au Nord-Ouest de la péninsule Balkanique, nousconstatons qu'à Crassani la vie etait beaucoup plus modeste et plus simple;cela ressort aussi de la rarete des objets metalliques, qu'on ne saurait attri-buer au hasard.

** *

Les objets mitalliques: or, bronze, fer. Une seule perle d'or (fig. 270), dontle travail est aussi simple que possible.

Un bracelet (fig. 271), une bague (fig. 272), une spirale, boucle d'oreille(fig. 273), sont en bronze: celle-ci ressemble en quelque fawn avec les bouclesen or plus anciennes de Transylvanie, dont les ressemblances a Troie, a My-cenes et dans le Caucase ont provoque une ample discussion (cf. Schmidt,Dr. Wilke, C. Schuchhardt). Enfin, deux fragments de fibules en bronze(fig. 274 et 275) n'apportent rien de nouveau.

On a cependant retouve deux objets, dont la date est certaine-ment plus recente, et qui, sans rapport avec les époques précedentesau point de vue du style et de la main d'oeuvre, nous renseignent sur l'étatde la culture a Crassani a la fin du premier millenium ay. J.-Chr. L'un de cesobjets, une figurine aplatie en bronze massif, represente un cheval transperced'une barre verticale, brisee au deux bouts (lig. 276). L'autre est une lampede bronze a trois branches, avec une chaine de suspension; c'est une piecede musee, d'une rare valeur documentaire pour nos regions (fig. 277 a, b,c, d et e; aussi Pl. III fig. i). Par sa forme et par l'engrenage des chainons,la lampe occupeune place caracteristique intermediaire, dans la serie des lampessimilaires, d'ailleurs réduite, depuis l'époque hellenistique jusqu'à PepoqueRomaine. Les deux objets datent sUrement de repoque La Tene: la figurineA cause de sa ressemblance avec un grand nombre d'autres, retrouvées ailleurs;

www.dacoromanica.ro

Page 111: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

no IOAN ANDRIESESCU

la lampe, a cause aussi de son voisinage immediat avec le fond d'une amphoreet d'un vase local. II semble que les objets prouvent clairement que le niveaude culture de Crassani ne doive ses caracteres distinctifs qu'à un apport venudu dehors, apport d'un dote hellenistique, de l'autre celto-scythique, d'unemploi si frequent du metal. Tandis que la lampe est coulee, la chaine et lecrampon de soutien sont forges ; seule la lampe a dil 'etre importee.

Une boucle (fig. 278) et deux annelets (fig. 279) terminent la serie des ob-jets en bronze.

Les objets en fer sont en petit nombre et mal conserves. Deux tronconsde pointes de lances (fig. 280 et 281); des morceaux d'un instrument, sansdoute d'un trident (fig. 282), un couteau de forme habituelle (fig. 283); enfin,deux fragments de fibules (fig. 284 et 285).

** *

Objets trouvés en dehors des fouilles. A differentes reprises, on a trouve eton a conserve de Crassani : i . la tete d'une figurine en bronze (fig. 286), forte-ment limee par ceux qui l'avaient par hasard decouverte; l'expression du re-gard rappelle, en tout cas, la maniere hellenisthique dans les travaux du mêmegenre; 2. une monnaie d'argent concave d'origine Dacique ou Celtique (fig.287), dont la surface est trop effacee pour qu'on puisse en reconnaitre lesdetails ; la surface concave pone neanmoins un 2', qui, par analogie, militeen faveur de l'origine Celtique de la piece (cf. Dechelette, II, 3, p. 1526 et1569).

** *

Pour conclure, la vie a Crassani, a la lumiere de nos decouvertes, nousapparait comme la vie modeste, au caractere regional tres prononce, d'unepopulation de méme culture et de méme race que les habitants plus anciensde nos regions. A un moment donne, sous l'influence d'un courant cultureloccidental (qui historiquement ne peut etre que le résultat d'une invasion),la vie d'ici prend un aspect essentiellement different au point de vue archeo-logique et, par deduction, tres probablement, au point de vue ethnique.Cette transformation est l'oeuvre des trois siecles qui ont precede l'ere chre-tienne. D'autre part, des rapports frequents unissaient nos regions a cellesdu Sud-Est, tandis qu'à la méme époque, l'influence du Nord et du Nord-Est est bien moins sensible.

Certaines questions de style et d'application ethnique, selon la methodede la uSiedlungsarchaeologie* du savant allemand, Mr. G. Kossinna, auxquellesnous avons touché ici, trouveront un developpement plus complet et plusconcluant, lorsque nous decrirons les fouilles faites dans deux localites diffe-rentes au point de vue chronologique : l'une neolithique, Sultana, departe-ment d'Ilfov, l'autre de l'époque La Tene, Zimnicea, departement de Te-leorman ; ces dernieres fouilles ont ete executees par nous, sous la directionde Mr. Parvan, pendant l'ete de 1924.

www.dacoromanica.ro

Page 112: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

RESUME III

Les conclusions historiques que permet le materiel archeologique de Cras-sani font l'objet d'une minutieuse et vaste etude de Mr. Parvan, qui a repris

dans son ouvrage Getica a cette occasion, dans toute son etendue,le grand probl eine des etablissements Geto-Grecs et Daco-Romains dansla region Carpatho-danubienne.

I. A.(La version française de ce travail est due a l'obligeante collaboration de

mon collegue Mr. Mircea Perietzeano, professeur au Seminaire Pedagogiqueuniversitaire, a Bucarest).

www.dacoromanica.ro

Page 113: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

I. Andrzeiescu Mania I

Cl. I AFig 1. Piscul Crasani, vdzut din fatd, de pe malul suing al Ialomitei

Vue du Piscou Crassani, prise de face, de nye gauche de la lalomitza

Cl. I. A.

Fig. 2. Satul Copuzul, dela poalele Piscului Crasani; in shinga,in fund lalomita

Le village de Copousou, au pied de la crete du plateau; It gauche, au fond, le rubande la Ialomitza

- --r--14:

r

4 _

'

4

t

.011

411.-t-73

,P

A

www.dacoromanica.ro

Page 114: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

I. Andnefescu PIanya II

Fig i. Cdteva bucati din clurpiciul locuinfelorQuelques fragments des patois des habitations

GI I A.Fig. 2, Lampa, fundul de amford fi vasul local fotografiate IN SITU

La lampe, le fond d'amphore et le vase local, photographies in San

31Ip

'

7..

-97

.1Wa..1, AO\

,

11411

44me

F

---

t-3

www.dacoromanica.ro

Page 115: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

I Andrielescu Mama III

Fig i. Lampa cu trei ramuri dela Ptscul CrasaniLa lampe h 3 branches de Piscou Crassani

www.dacoromanica.ro

Page 116: Andriesescu 1924 - Piscul Crăsani Descoperirile Arheologice Din Vara Anului 1923

www.dacoromanica.ro