cetatea cultural a...cuprins masacrul de la antafna alba.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ....

CETATEA CULTURAL�A

Revist�a de literatur�a, critic�a literar�a, istorie �si art�a

Seria a VI � a, an XVII, NR. 44 (142), iunie 2016, Cluj-Napoca

COLEGIUL DE REDAC�TIE:

Dan BRUDA�SCU (redactor �sef)Miron SCOROBETE (redactor-�sef adjunct)

Ion CRISTOFOR (secretar general de redac�tie)Designer: Andrei ALECU

Redac�tie: Cluj-Napoca, Str. Vasile P�arvan nr.2

e-mail: [email protected]

http://cetateaculturala.wordpress.com

Editare:SC Sedan Cas�a de Editur�a Cluj-Napoca

Sunt luate ��n considerare numai materialele

expediate ��n format electronic.cu diacritice

Corectura nu se face la redac�tie

IMPORTANT:

Potrivit art. 206 C.P., responsabilitatea juridic�a pentru

con�tinutul articolului apar�tine autorului. De asemenea,

��n cazul unor agen�tii de pres�a, pagini de internet �si

personalit�a�ti citate, responsabilitatea juridic�a le apar�tine.

Editat ��n Rom�ania. Nici o parte din aceast�a lucrare nu poate

� reprodus�a sub nici o form�a, prin nici un mijloc mecanic sau electronic,

sau stocat�a ��ntr-o baz�a de date, f�ar�a acordul prealabil, ��n scris, al autorului.

Cuprins

MASACRUL DE LA FANTANA ALBA. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4

DESPRE ORIGINEA FAMILIEI HOHENZOLLERN . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5

CIVILIZA�TIILE DROPA �SI HAM NEVOITE S�A R�AM�AN�A PE TERRA ACUM 12000 ANI !? . . . . . . . . 7

Oana DATCU - CE ERA LA DEVESELU �INAINTE DE VENIREA AMERICANILOR? BAZA MILITAR�A

DE LA DEVESELU A FOST CONSTRUIT�A LA JUM�ATATEA SECOLULUI TRECUT . . . . . . . 10

PAUL EVERAC & T,IGANII . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10

SCRISOARE DESCHIS�A A P�ARINT,ILOR SF�INTULUI MUNTE C�ATRE PATRIARHIA ECUMENIC�A,

C�ATRE CELELALTE BISERICI ORTODOXE AUTOCEFALE, C�ATRE SF�INTA CHINOTIT�A A

SF�INTULUI MUNTE, C�ATRE TOT,I CREDINCIOS

,II BISERICII CEI PURT�ATORI AI NUMELUI

LUI HRISTOS . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11

DESPRE SOBORNICITATEA (CATHOLICITATEA) BISERICII LUI HRISTOS DUP�A �INV�A�T�ATURA

SF�ANTULUI MAXIM M�ARTURISITORUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18

Preot Matei VULC�ANESCU - SF�ANTA MITROPOLIE A PIREULUI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21

Boris MEHR - ANTI-BURUIENI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23

R�azvan DUCAN - POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23

Liviu Ioan STOICIU - POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24

Adrian MUNTEANU - POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24

Adrian BOTEZ - POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24

Vasile MOIS,- NEOREVIZIONISMUL UNGURESC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27

MERIDIANE LIRICE - OSIP MANDEL�STAM (RUSIA) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29

GRAFICA LUI ARY MURNU LA POVES,TILE LUI ION CREANG�A. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30

Anca SPIRIDON - NOAPTEA MUZEELOR LA PLOIE�STI - UN MARATON CULTURAL. IPOSTAZE CUL-

TURALE PLOIE�STENE PLINE DE FARMEC, DAR �SI DE �INGRIJORARE PENTRU SITUA�TIA

MUZEELOR DIN ROM�ANIA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31

Lee HAI-SOON - CUV�ANT �INAINTE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32

3

4

MASACRUL DE LA FANTANA ALBA.

Un Katyn rom�anesc aproape uitat . . . 1

Supravie�tuitoriiau �tinut sub t�acereoroarea care s-apetrecut acolo,��n Duminica dePa�ste, din 1 aprilie1941, c�and trupelesovietice au ucissute, poate mii, derefugia�ti rom�ani� b�arba�ti, femei

�si copii � care ��ncercau s�a treac�a (grani�ta spreRom�ania, nota mea) prin p�adure.

Pr�abu�sirea Imperiului sovietic a scos ��ns�a acelc�alu�s, din cauza c�aruia atrocit�a�tile comise laF�ant�ana Alb�a au r�amas un secret nem�arturisit alcelui de-al Doilea R�azboi Mondial. Oamenii au��nceput s�a vorbeasc�a.

�Vrem s�a ��ncepem s�a facem s�ap�aturi, s�a descope-rim cadavrele, dar nu am ob�tinut ��nc�a permisiuneadin partea autorit�a�tilor�, spune Petru Grior, un li-der al comunit�a�tii rom�ane locale.

Ecaterina Suceveanu, ��n v�arst�a de 67 de ani,st�a ��n ograda casei ei �si ��si aminte�ste de v�arul ei,Constantin, �si de sute de al�ti rom�ani care au fost��mpu�sca�ti f�ar�a mil�a ��n locul acela.

Solda�tii au deschis focul ��n oamenii care mergeau��n procesiune spre Rom�ania, �tin�and sus, deasupracapetelor, crucile mari, pe care le luaser�a din bise-ricile satelor lor.

�Nu am s�a uit niciodat�a Duminica aceea de Pa�ste.�Si acum o mai v�ad noaptea, ��n vis�, a declarat pen-tru Reuters Ecaterina Suceveanu, o �t�aranc�a dinpartea locului. M�arturia ei a fost con�rmat�a deal�ti s�ateni intervieva�ti de Reuters.

O supravie�tuitoare, care a cerut ca numele s�a nu��i �e men�tionat, a declarat c�a a v�azut, mai t�arziu,cum se mi�sca stratul sub�tire de p�am�ant aruncatpeste groapa comun�a din p�adure, deoarece unii din-tre cei care fuseser�a ��ngropa�ti acolo mai erau ��nc�avii.

F�ant�ana Alb�a, cum e denumit locul ��n limbarom�an�a, se a��a ��n Bucovina de Nord, o parte dinRom�ania care a fost anexat�a cu for�ta de dictato-

1Material preluat de pe internet

rul sovietic Iosif Stalin ��n 1940, ��mpreun�a cu alteprovincii rom�ane�sti.Anexarea a f�acut parte dintr-un tratat secret (al

lui Stalin � nota mea) cu Germania nazist�a, cu careRom�ania fusese aliat�a ��n r�azboi.Acum, lini�stea pare s�a domneasc�a peste acest

�tinut unde tr�aiesc �t�arani prosperi �si z�ambitori, cugospod�arii dichisite �si case vopsite ��n culori vii,ghemuite pe dealuri molcome, pres�arate cu p�aduri��nalte de brazi, fagi �si mesteceni. Amintirile des-pre violen�tele din trecut mocnesc ��ns�a aproape desuprafa�t�a.Petru Grior, ��n v�arst�a de 42 de ani, pre�sedintele

Societ�a�tii Golgota, un grup de presiune al etnicilorrom�ani, spune c�a masacrul, deport�arile ��n mas�a �sicolonizarea cu ru�si �si alte grupuri etnice au reduspopula�tia rom�an�a autohton�a de la o majoritate de80 la sut�a, ��n 1940, la o minoritate de 20 la sut�a.Comunitatea rom�an�a din nordul Bucovinei este

estimat�a ��n prezent ��ntre 180.000 �si 200.000 de oa-meni, un sfert din popula�tia dinainte de 1941.Num�arul exact al victimelor masacrului de la

F�ant�ana Alb�a nu este cunoscut. Rom�anii din par-tea locului spun c�a ar putea � chiar �si 5.000.Unii oameni de acolo au ajuns ��n Rom�ania, unde

sovieticii au instalat la putere un regim comunistdup�a cel de-al Doilea R�azboi Mondial.Al�tii au fost aduna�ti �si deporta�ti la mare

dep�artare. Unii dintre ei s-ar putea s�a mai �e �siacum ��n exil. Pu�tinii care au supravie�tuit pus-tiet�a�tilor s�albatice din Siberia sau Kazahstan s-au��ntors, ��n cele din urm�a � �si au ��nceput s�a vorbeasc�aacum.Familia Ilenei V�at�acean, acum ��n v�arst�a de 68

de ani, a supravie�tuit masacrului, dar au fost to�tideporta�ti ��n Asia Central�a. �Am stat �sapte ani ��nKazahstan, din 1941 p�an�a ��n 1948, ��mpreun�a cualte 40 de familii de rom�ani�, spune ea.Societatea Golgota, cu sediul ��n capitala Buco-

vinei de Nord, Cern�au�ti, str�ange m�arturii de lasuprave�tuitori �si de la cei deporta�ti.Petru Grior cerceteaz�a arhivele de stat sovietice,

��n c�autarea dovezilor despre chinurile la care au fostsupu�si rom�anii sub regimul stalinist.Ecaterina Suceveanu ��si r�ascole�ste memoria ca

s�a-�si aminteasc�a detaliile acelei zile.�Era Duminica de Pa�ste �si oamenii s-au str�ans la

biserica din sat�, spune ea. �Au scos crucile mari �siprapurii �si au pornit ��n procesiune (spre Rom�ania,nota mea). Dar nu au ajuns niciodat�a acolo.�

www.cetateaculturala.wordpress.com

5

Femeia ��si aminte�ste c�a trupele armatei sovie-tice au ��ncercat de mai multe ori s�a opreasc�a pro-cesiunea, ��nainte de a ajunge la noua grani�t�a cuRom�ania.�Oamenii din satele noastre au refuzat s�a se

opreasc�a. �Si-au ridicat crucile deasupra capetelor�si au mers spre moarte pl�ang�and.�Solda�tii ��i a�steptau ��n p�adure, ��n cuiburi de mi-

traliere, gata s�a trag�a la ordin. �V�arul meu a fostprintre primii care au fost secera�ti. A fost ��mpu�scat��n cap, c�and ��ncerca s�a acopere cu trupul lui unb�aiat din sat�, poveste�ste Ecaterina Suceveanu.B�aiatul a fost unul dintre pu�tinii supravie�tuitori

care s-au ��ntors ��n sat ��n noaptea aceea. �Ne-a adusc�aciula lui Constantin. Am g�asit ��n�auntru o bucat�ade os din craniul lui, plin�a de s�ange, �si am pus-o��ntr-un borcan. O �tinem �si acum, sunt moa�stelefamiliei noastre.�Elena Iliu�tan are 35 de ani �si spune c�a s-a

al�aturat �si ea pelerinajului comemorativ la F�ant�anaAlb�a din Duminica de Pa�ste, anul trecut, c�and sutede rom�ani din satele ��nvecinate au ref�acut �drumulcrucii� spre p�adurea unde rudele �si prietenii lor sunt��ngropa�ti ��n gropi comune, anonime.

Societatea Golgota a ridicat dou�a cruci de piatr�ape locul unde se crede c�a se a��a gropile comune. �Inapropiere, o cruce simpl�a de lemn a fost ��n�pt�a ��np�am�ant, la un an dup�a masacru. ��In trecut era in-terzis s�a vorbim despre F�ant�ana Alb�a�, spune ElenaIliu�tan. �Dar acum suntem liberi s�a vorbim �si tre-buie s�a o facem, pentru c�a nu se �stie niciodat�a c�attimp va dura aceast�a libertate.�

Edgar DEGAS - Interior

DESPRE ORIGINEA FAMILIEIHOHENZOLLERN2

Lojile Marelui Orient - Loja lui HIRAM s,i/sau

a acelor 3000 de lucr�atori -constructori important,i

s,i neevrei/egipteni de la templu lui SOLOMON�au avut un rol important ��n abolirea monarhiei ��nFrant

,a ��nrudit�a !!! cu cea din Anglia.

"Cu toate protestele asistent,ei s

,i �ind des in-

trerupt de academicieni, N. Iorga a ��nceput prina aminti c�a "In Evul Mediu existau in Germaniatrei oras

,e libere: Hamburg, L�ubeck s

,i Brema. In

L�ubeck, printre diferitele familii de evrei conlocu-itoare se g�aseau unele care se numeau "Zollern",adic�a familiile din deal, s

,i spre a nu se confunda

cu cele din vale ��s,i ziceau "Hohenzollern".

Aces,ti Hohenzollerni, prin cam�ata s

,i tot felul

de mijloace speci�c evreies,ti , devenind extrem de

bogat,i , au ajuns mai t�arziu st�ap�ani ai castelului

s,i domeniilor de la Sigmaringen, �ind mai tar-ziu ��nnobilat

,i de Margraful Bavariei . Din aces

,ti

Hohenzollerni se trage actuala noastr�a dinastie,"

Ce s�a mai comentez peste Iorga?

Evreii din Capitala si in special membrii Lojeides�intate a Marelui Orient, comenteaza in toateimprejurarile, cu tendinta de a se difuza in cercuricat mai largi, urmatoarele: Consilierul Regal N.Iorga ar � adus grave ofense Suveranului intr-o se-dinta a Academiei, cand presedintele acestei inalteinstitutii propusese ca toti academicienii sa se in-scrie in bloc in "Frontul Renasterii National...e".�In acel moment, N. Iorga s-a ridicat, spun�and c�a��l surprinde c�a tocmai pres

,edintele s�a fac�a o atare

propunere adun�arii, ca s,i cum aceasta ar � o breasl�a

de b�arbieri, tinichigii sau o asociat,ie de funct

,ionari

comerciali."Nu, domnule presedinte - a spus in continuare -

noi nu suntem o turma de mameluci, �ecare din-tre noi are puterea de discernamant necesara, siprin nimic nu am putea � constransi ori macarademeniti sa comitem un asemenea act. Eu celputin, declar de la inceput, ca nu m-as putea in-scrie niciodata in asemenea conditiuni".La strig�atele de "destul", "stai jos!" ale acade-

micienilor, N. Iorga s-a ridicat din nou s,i a mai spus

c�a nu vorbes,te numai ��n calitate de academician, ci

2Material preluat de pe internet .


6

s,i de istoric, s

,i c�a dac�a este vorba s�a fac�a istorie,

apoi s�a mai as,tepte put

,in, domnii colegi, c�a vor a�a

lucruri interesante. Cu toate protestele asistent,ei

s,i �ind des intrerupt de academicieni, N. Iorga a��nceput prin a aminti c�a "In Evul Mediu existauin Germania trei orase libere: Hamburg, L�ubecks,i Brema. In L�ubeck, printre diferitele familii deevrei conlocuitoare se g�aseau unele care se numeau"Zollern", adic�a familiile din deal, s

,i spre a nu

se confunda cu cele din vale ��s,i ziceau "Hohenzo-

llern". Acesti Hohenzollerni, prin cam�ata s,i tot

felul de mijloace speci�c evreies,ti , devenind ex-

trem de bogat,i , au ajuns mai t�arziu st�ap�ani ai

castelului s,i domeniilor de la Sigmaringen, �ind

mai t�arziu ��nnobilat,i de Margraful Bavariei . Din

aces,ti Hohenzollerni se trage actuala noastr�a di-

nastie, care dup�a cum este s,i �resc, poart�a nu nu-

mai stigmatele rasei evreies,ti , dar mai sufer�a s

,i

de anumite tare ce se transmit pe calea ereditar�as,i periodic din patru ��n patru generat

,ii".

Des,i des intrerupt de asistent

,�a, N. Iorga a con-

tinuat totus,i, ar�at�and cum ��n calitatea sa de isto-

ric, a putut stabili c�a "printre alte boli ale acesteifamilii se a��a s

,i nebunia transmis�a invariabil din

patru ��n patru generat,ii s

,i c�a p�acatele au cazut

tocmai pe M.S. Regele ca s�a �e din generatia ce-lor nebuni. Regele Ferdinand a fost deplin s�an�atosla minte, dup�a cum a fost s�an�atos s

,i Regele Carol

I, ca s,i fratele s�au, tat�al Regelui Ferdinand. Des

,i

p�arintele Regelui Carol s,i bunicul Regelui Ferdi-

nand au fost s�an�atos,i, bunicul Regelui Carol I a fost

totus,i nebun, nebunie transmis�a ast�azi dup�a a pa-

tra generat,ie, Regelui Carol II. Mai mult ��nc�a: tot

,i

aces,ti regi ori printi nebuni, atunci cand au simt

,it

c�a puterea de vitalitatea a s�angelui evreesc din vi-nele lor scade, din cauza rezultatelor incrucis

,�arii cu

print,ese de s�ange arian, au c�autat s�a-s

,i reconfor-

teze virusul iudaic, prin c�as�atorii cu evreice. As,a a

f �acut s,i str�abunicul lui Carol II, care l-a precedat

cu patru generat,ii s

,i as

,a a f �acut s

,i actualul Rege

al Rom�aniei, c�as�atorit � dup�a cum se s,tie, a mai

ad�augat N. Iorga � cu d-na Lupescu".Suveranul, informat de propunerea ce urma a �

f�acut�a de pres,edintele Academiei, pentru ��nscrierea

��n bloc a academicienilor ��n ½Frontul Renas,terii

Nat,ionale�, asculta la microfon [!] dezbaterile din

sala de s,edinte a Academiei. Auzind cele spuse

de N. Iorga, a trimis la Academie pe colonelulUrd�areanu, ca s�a-l ��mpiedice de a vorbi mai de-parte. Intr�and ��n sala de s

,edint

,e, dl. Urd�areanu s-a

dus direct la Iorga pe care l-a amenint,at, spun�andu-

i c�a toate cele declarate acolo fuseser�a auzite deSuveran. Acesta a spus d-lui colonel Urd�areanuurm�atoarele: ½Du-te s

,i spune st�ap�anului t�au, c�a

profesorul Iorga nu se teme de nimeni, chiar dac�aRegele ar porunci s�a �e ucis s

,i c�a toate cele

spuse acum la Academie se vor ��nv�at,a ��n viitor

��n c�art,ile de s

,coal�a. Chiar dac�a voiu � supri-

mat, cele spuse se vor cunoas,te totus

,i ��n lumea

��ntreag�a, deoarece am avut grij �a s�a le trimit mai��nainte la Londra, Roma, Paris s

,i Berlin�.

Toate aceste insinu�ari fac obiectul de discut,ie

prin toate lojile masonice, loji ��n care s-ar � hot�ar�atdetronarea Suveranului Rom�aniei. Tot masonii maipretind c�a, pentru ca opinia public�a s�a nu deacrezare celor ce s-ar comenta, [Regele] a ��mbunatpe N. Iorga, iar la serbarea s

,i recept

,ia membri-

lor Ordinului ½Ferdinand�, Suveranul s-a fotogra�atintret

,in�andu-se cordial cu acesta.

Lojile ��n care se exerciteaz�a cu deosebire aceast�acampanie ��mpotriva Suveranului sunt lojile MareluiOrient.Arh. SRI, fond D, dosar 11382, vol. II, f. 181-

184.

Edgar DEGAS - The Ballet Class


7

CIVILIZA�TIILE DROPA �SI HAM NE-VOITE S�A R�AM�AN�A PE TERRA ACUM12000 ANI !?3

O alt�a enigm�a deo-camdat�a, dar �si ceamai ciudat�a, o repre-zint�a triburile Dropa �siHam din Tibet. Eitr�aiesc ��n Mun�tii Ba-ian Kara Ula. Au fostdescoperi�ti ��n 1935,dar abia ��n 1950 prima

expedi�tie arheologic�a �si antropologic�a din China aajuns la fa�ta locului �si a ��nceput s�a-i studieze.Aceasta, din cauza nenum�aratelor con�icte care

b�antuiau Tibetul. Rezultatele cercet�arilor sunt tul-bur�atoare. Membrii triburilor Dropa �si Ham for-meaz�a o comunitate de circa 3.000 de persoane,a c�aror statur�a nu dep�a�se�ste 1,20 m. Sunt �in�teslabe, fragile, cu oasele delicate �si sub�tiri, cu or-bitele foarte mari �si cu capacitatea cutiei cranienesuperioar�a cu 100 cmc mediei rasei Homo Sapiens.Analiza sanguin�a a relevat c�a grupa lor de s�angeeste unic�a ��n lume, iar ��n cursul examenelor me-dicale s-a putut constata c�a au un puls situat sublimita normal�a.

Continu�and s�ap�aturile,a fost descoperit un nr.de 716 discuri de granit,splendid executate �si �-nisate, cu grosimea de 2cm. Surpriza surprizeloracum vine. Fiind duse laBeijing, analiza chimic�a �si

spectrometric�a a ar�atat c�a discurile, sub aparen�ta

3Material preluat de pe internet.

granitic�a, ascund un bogat con�tinut de metale,��ntre care 40

Discurile sunt relativsub�tiri �si, similar omolo-agelor muzicale ale zilelornoastre, au o perfora�tiecentral�a. De la aceast�agaur�a porne�ste spre mar-gine o zg�arietur�a dubl�a, ��nform�a de spiral�a. Analizamaterialului prelevat de

pe suprafa�ta ciudatelor obiecte a indicat existen�ta��n compozi�tie a unei importante cantit�a�ti decobalt. Pl�acile au fost supuse apoi unei test�arimai complexe. Drept urmare, pe ecranul unuiosciloscop s-au ��nregistrat vibra�tii cu un ritmparticular, ca �si cum discurile ar � fost ��nc�arcatecu o anumit�a sarcin�a electric�a. Cu toate eforturilecercet�atorilor, transpunerea ��n imagini sau sunetea ciudatelor oscila�tii a e�suat.

�In afar�a de aceasta,pe suprafa�ta discurilor eragravat �si un mare num�arde semne, ��n mod evident oscriere. Conform unei pre-zumtive traduceri: ½Oame-nii dropa au cobor�at dincer cu navele lor aeriene.

De zece ori p�an�a la r�as�aritul soarelui, b�arba�tii, fe-meile �si copiii s-au ad�apostit ��n pe�steri. �Intr-unt�arziu, ei au ��n�teles prin semne c�a vizitatorii veni�tidin cer aveau inten�tii pa�snice �si oamenii dropa auputut s�a se apropie�. �In timpul ateriz�arii, vehicu-lele aeriene au fost avariate, iar nou-veni�tii, nemai-put�andu-le repara, s-au v�azut nevoi�ti s�a r�am�an�ade�nitiv pe P�am�ant. Evenimentul a provocat mareagita�tie printre autohtoni, iar vizitatorii au trebuits�a fac�a eforturi substan�tiale pentru a calma spiri-tele �si a se adapta noilor condi�tii de via�t�a.

Anii au trecut.Sub impactul tri-burilor barbare,rasa lor s-a stinstreptat, iar amin-tirea ��nt�ampl�ariia trecut ��n legen-dele locuitorilordin zon�a. Conformcifrelor avansate de

cercet�atori, evenimentul s-a petrecut ��n urm�a


8

cu 12.000 de ani. Tot ceea ce a r�amas suntdiscurile, desenele trasate pe st�anca pe�sterilor dela Baian-Kara-Ula, ce reprezint�a Soarele, Luna �sia�stri necunoscu�ti, legate toate prin linii punctate�si o serie de morminte, aliniate ��n apropiereagrotelor. Scheletele umane, ��nalte de circa 1,30m, au o conforma�tie total diferit�a de a oric�aruitip cunoscut. ½Oamenii mici de statur�a cu pielegalben�a, sosi�ti din nori�, aveau capete enorme,trupuri pl�ap�ande �si erau foarte len�ti ��n mi�sc�ari,dup�a cum precizeaz�a legendele. �In tradi�tia vecheasiatic�a, alte legende de acest gen amintesc c�apoporul chinez a cobor�at pe Terra venind dinLun�a, ��n timp ce o parte din mongoli au fost du�si��n spa�tiul cosmic, unde au edi�cat constela�tia UrsaMare.

Dup�a o munc�a ��nd�arjit�ade peste 20 de ani,��mpreun�a cu 4 lingvi�sti �sio echip�a de �zicieni, profe-sorul chinez Tsum-Um-Nuia reu�sit performan�ta de atraduce textele de pe toatecele 716 discuri. Ace�stia

au mai descoperit c�a �ecare disc are o frecven�t�aproprie de vibra�tie, ceea ce i-a determinat s�aconclud�a c�a ele au fost supuse unor tensiunifoarte ��nalte. C�and au citit traducerea integral�a,profesorului Tsum-Um-Nui �si echipei sale nu levenea s�a-�si cread�a ochilor. �Inc�a 3 ani au muncitla reveri�carea traducerii. Academia de Preistoriedin Beijing a interzis publicarea traducerii, ��ns�aprofesorul a trecut peste aceast�a interdic�tie �si apublicat lucrarea �Inscrip�tii spiraloidale�, relat�andsosirea de nave spa�tiale care, dup�a textul gravatpe discuri, ar � avut loc acum 12.000 de ani.�In ��ncheierea lucr�arii, se subliniaz�a c�a str�amo�siiactualelor triburi Dropa �si Ham erau reprezentan�tiiunei civiliza�tii extraterestre, care au fost nevoi�ti s�ar�am�an�a pe Terra, dec�az�and de-a lungul timpurilor,nu numai ca nivel de civiliza�tie, dar �si �ziologic.

Despre aceste incredi-bile descoperiri s-a vorbitpu�tin. Ceva informa�tii aufost publicate ��n revistele�Science et vie�,�Nature� �si�Science Digest�. Publiculdin Rom�ania poate a�a de-

talii din cartea �Deocamdat�a enigme�, scris�a de DanApostol. Dar iat�a c�ateva fragmente din textele res-

pective. O parte din ele se refer�a la popula�tia Ham,care, ��n momentul ateriz�arii ��n Mun�tii Tibet, �si-auaccidentat grav navele �si nu au mai putut s�a le re-pare sau s�a construiasc�a altele: �Pe St�anca Ro�siedin De�leul �Serpilor, navele noastre nu au pututateriza �si s-au lovit de st�ancile din jur, distrug�andu-�si rebordurile�. Despre tribul Dropa scrie: �Dropaau cobor�at din nori ��n navele lor aeriene. �Si de 10ori, p�an�a la r�as�aritul Soarelui, b�arba�tii, femeile �sicopiii localnici s-au ascuns ��n pe�steri. P�an�a c�and,��n sf�ar�sit, au ��n�teles semnalele care spuneau c�a, dedata aceasta, Dropa veniser�a cu inten�tii pa�snice �sichemau s�a-i ajute, c�aci navele lor se stricaser�a�.

X X X

Membrii triburilor Dropa �si Ham formeaz�a o comu-nitate de circa 3.000 de persoane,� (. . . ); se spunec�a la origine nu sunt nici chinezi nici tibetani; auo statur�a mic�a - ce nu dep�a�se�ste 1,20 metri. Sunt�in�te slabe, fragile, cu oasele delicate �si sub�tiri, cuochii mari �si irisul de un albastru pal, iar capa-citatea cutiei craniene este superioar�a cu 100 cm.mediei rasei Homo Sapiens. Analiza sanguin�a a re-levat c�a grupa lor de s�ange este unic�a ��n lume, iar��n cursul examenelor medicale s-a putut constata c�aau un puls situat sub limita normal�a�.Dar un alt fapt i-a intrigat pe membrii expedi�tiei

chineze: au descoperit mai multe dovezi caresus�tineau originea extraterestr�a a acestei minusculepopula�tii. O echipa de cercet�atori chinezi a ��nceputde cur�and sa studieze o misterioas�a piramid�a desco-perit�a��n��ndep�artata provincie Qinghai, despre carelegendele locale a�rm�a c�a ar � o str�aveche baz�a delansare a navelor, p�ar�asit�a de extratere�stri. Pira-mida este str�ab�atut�a de numeroase canale. Con-form istorisirilor dezv�aluite de o agen�tie chinez�a depres�a, misterioasa piramid�a se a��a ��n mun�tii Bai-gong, ��ntr-o zon�a extrem de di�cila �si, desigur, nelo-cuit�a. To�ti cei care au avut ocazia s�a o vad�a au spusc�a ea are trei deschiz�aturi de form�a triunghiular�ape partea din fa�t�a. Structura ei este alc�atuit�a dincanale de comunica�tii de culoare ro�sie care str�abatmuntele p�an�a la lacul cu ap�a s�arat�a, din apropi-ere. �In zona pot � ��nt�alnite buc�a�ti de �er ruginite,canale �si st�anci de forme ciudate. Ca �si ��n cele-lalte �t�ari, cercet�arile sunt secrete. Guvernul chineza permis investigarea �stiin�ti�c�a a zonei s�a se fac�a��n cel mai mare secret, pentru a stabili dac�a, ��ntr-adev�ar, posibile OZN-uri �si �in�te extraterestre �si-ar� f�acut acolo o baz�a de lansare a navelor lor spre


9

constela�tii ��ndep�artate. Zvonurile despre eventua-lele ��nt�alniri clandestine ��ntre personalul militar �sivizitatorii de pe alte planete au fost negate o�cialde toate �t�arile lumii. Relativ recent, pre�sedinteleBush a extins statutul de top secret al controver-satei zone 51 din Nevada, unde, zvonurile spun, ar� fost adus�a o nav�a extraterestr�a care s-a pr�abu�sit,a fost reasamblat�a �si chiar s-au f�acut teste de zbor.Arheologul a descoperit mormintele unor �in�te ciu-date. Vechea cortin�a ro�sie a Chinei a servit anide zile pentru a p�astra ��n ��ntuneric pentru ��ntreagalume cultura �si civiliza�tia acestei na�tiuni.Acum, iat�a c�a apar unele pove�sti surprinz�atoare,

care permit ��nl�aturarea umbrei care se a�sternusepeste istoria posibilelor ��nt�alniri ��n zon�a, cuciviliza�tiile extraterestre. Iat�a, spre exemplu, po-vestea unui arheolog, pe nume Chin Pu, care ��n1937 a descoperit un straniu aliniament al mormin-telor ��n mun�tii Baian Kara, ��n apropiere de grani�tacu Tibetul. �In morminte se a�au scheletele �raveale unor �in�te care aveau cranii neobi�snuit de mari.�In apropiere a mai fost descoperit�a �si o pe�ster�a��n interiorul c�areia erau desenate �in�te ciudate, cepurtau coifuri.

Descoperirea discurilor depiatr�a a marcat un nou ��nceputal cercet�arilor. �In 1963, cer-cet�atorii au g�asit primul dintrecele 716 discuri de piatr�a mar-cate foarte �n cu ceva ce p�area a� o scriere. Pietrele erau foartegrele, confec�tionate din granitcu o mare concentra�tie de co-balt �si alte metale. Inscrip�tiile

erau at�at de �ne ��nc�at au necesitat utilizarea uneilupe puternice pentru a � examinate. Discurileaveau aproximativ 18 centimetri ��n diametru �si6-8 centimetri grosime. �In centru erau g�aurite, iarpe fe�te aveau gravate �sant

,uri �ne ��n spiral�a, de la

centru spre margine, precum discurile de pick-up.

Popula�tia Dropa � str�avechii extratere�stristabili�ti pe P�am�ant.

Aceste discuri au stat depozitate mai bine de 20de ani ��n Universitatea din Beijing, p�an�a ce pro-fesorul Tsum Nui s-a apucat s�a le cerceteze, ��nsperan�ta c�a va putea descifra scrisul. El a fostuluit s�a a�e c�a discurile ascundeau povestea unuipopor extraterestru, numit Dropa, care a venit pe

planeta noastr�a acum mai bine de 12.000 de ani.Nava lor s-a pr�abu�sit �si ei nu au mai putut pleca peplaneta lor. Povestea spune c�a Dropa se a�steptaus�a se ��mprieteneasc�a cu localnicii, dar, probabil dincauza faptului c�a ar�atau ciudat, ace�stia i-au v�anat�si mul�ti au fost uci�si.Triburi de pigmei cu pielea galben�a �si capete

mari tr�aiesc azi ��n China. Este clar c�a unii Dropaau supravie�tuit �si c�a descenden�tii lor ��nc�a mai pot� ��nt�alni�ti ��n zon�a ��n zilele noastre. Exist�a dou�atriburi de oameni care-�si spun Dropa �si Ham. Sespune c�a ace�stia nu s�ant la origine nici chinezi, nicitibetani. Popula�tia din ambele triburi este de sta-tur�a mic�a, adul�tii m�asur�and ��ntre 1,10 metri �si 1,40metri ��n�al�time, au pielea galben�a, corpul usc�a�tiv �sicapete dispropor�tionat de mari, cu ochi mari �si iri-sul de un albastru pal.Urmele trecerii extratere�strilor apar ��n mituri �si

��n pictograme. Handorf M. a cercetat evenimenteleOZN din China �si a studiat pove�stile referitoare lapopula�tia Dropa, piramida alb�a de la Xian �si nu-meroase alte construc�tii vechi din China. El �si-aextins apoi cercet�arile �si ��n Tibet, Mongolia �si chiar��n Japonia. �In concluziile sale, publicate ��ntr-ocarte: ½�Int�alniri OZN ��n estul ��ndep�artat, din anti-chitate p�an�a ��n prezent�, se a�rm�a c�a acolo s-ar a�aurme clare ale trecerii extratere�strilor, ��n special��n mituri �si ��n pictogramele care zugr�avesc ma�sinizbur�atoare. Pove�stile, ��n special cele referitoare lapopula�tia Dropa, au fost exacte �si astfel exist�a odovad�a evident�a at�at a apari�tiei extratere�strilor peplaneta noastr�a ��nc�a din vremuri ��ndep�artate, c�at�si a faptului c�a ei ��nc�a tr�aiesc printre noi. E posibilca popula�tia Dropa s�a � venit mai t�arziu.Se pare c�a trebuie s�a ne c�aut�am originile ��n

spa�tiu. El sugereaz�a ��ns�a c�a forma humanoid�aeste comun�a ��n existen�ta tridimensional�a, iar fap-tul c�a oamenii apar ��n at�atea variet�a�ti de culoare,��nf�a�ti�sare, at�atea rase diferite cu modele �zice clarde�nite, sugereaz�a ideea c�a mul�ti dintre noi, dac�anu chiar to�ti, provin din vechii extratere�stri carene-au vizitat planeta.


10

Oana DATCU

CE ERA LA DEVESELU �INAINTE DEVENIREA AMERICANILOR? BAZA MI-LITAR�A DE LA DEVESELU A FOSTCONSTRUIT�A LA JUM�ATATEA SECO-LULUI TRECUT

Baza de la Deve-selu��nainte de venireaamericanilorBaza de la De-

veselu, unde a fostinaugurat, recent,scutul antirachet�a,a fost construit�a lajum�atatea secoluluitrecut cu sprijinsovietic. �In prezent,aceasta este cea

mai modern�a baz�a militar�a a�ata ��n subordineaMinisterului Ap�ar�arii Nat

,ionale.

�In martie 1952, la Deveselu aterizau primeleMIG 15, dup�a cum scrie G�andul. acestea au fost��nlocuite c�at

,iva ani mai t�arziu cu alte aparate de

tipul MIG 19. Important,a acestei baze militare

pentru Rom�ania a f�acut ca la doar zece ani de lainugurare, ��n 1962, pe p�am�ant oltenesc s�a aterizezeprima escadril�a de MIG-21F-13.O alt�a premier�a pentru baza militar�a din judet

,ul

Olt a fost cea ��nregistrat�a, ��n anii '60, c�and unMIG 19 a reus

,it primul zbor cu vitez�a super-

sonic�a.�In anii '80 ai veacului trecut, pe baza de la De-

veselu erau ��ncartiruit,i aproximativ 100 de pilot

,i,

care efectuau at�at zboruri pe timp de zi c�at s,i pe

timp de noapte, aces,tia �ind ��mp�art

,it,i ��n patru es-

cadrile. Aproape de anii '90 baza a cunoscut unpronunt

,at declin, la Deveselu r�am�an�and doar o

singur�a unitate, care se ocupa cu ap�ararea antia-erian�a pe timp de noapte, pentru ca, ��n anul 2002,baza militar�a s�a �e ��nchis�a.

PAUL EVERAC4 & T,IGANII

�Il blestem pe Antonescu pentru c�a nu i-a lichidatp�an�a la ultimul, de�si putea s�a o fac�a �si nu l-ar �

��ntrebat nimeni...�Il blestem pe Dej �si pe Ceau�sescu pentru c�a nu i-a

sterilizat, de�si puteau s�a o fac�a �si nu i-ar ��ntrebat nimeni...

Integrarearromilor1. Sunt la con-

sulatul nostru dinMilano, stau devorb�a lini�stit cuconsulul pe pro-blemele popula�tieirom�ane�sti din Ita-lia. La o u�s�a se

produce ni�tic�a foial�a. Doi romi pretind viza pepa�saport, iar ajutorul de consul ��ncearc�a s�a le de-monstreze c�a nu au dreptul. Romii se sup�ar�a. Audevenit cinci, li s-au al�aturat dou�a femei ��nd�arjitecu fuste largi �si un b�arbat �tepos. Consulatul st�aruie��n refuz, explic�a ��nc�a o dat�a �si ��nc�a o dat�a c�a cere-rea n-are temei legal. Romii s-au f�acut �sai�spe, auumplut holul. Decibelii au crescut sim�titor. Con-sulul se duce��n persoan�a s�a discute. E huiduit. V�ar�si eu privirea s�a v�ad ce se ��nt�ampl�a; sunt huiduit.Nimeni nu mai iese din consulat! Afar�a ��n curtea�steapt�a al�ti dou�azeci. Sunt, cum s-ar zice, prizo-nier! Cu so�tie cu tot! Consulul e livid, c�aci unul din½delega�ti� ��l amenin�t�a c�a se atinge de �icele lui��ntr-odiminea�t�a c�and merg la �scoal�a, sau c�and vin. N-o s�a�e bine. Domnul consul se perpele�ste, vorbe�ste pre-cipitat cu Centrala, la Bucure�sti, explic�a situa�tia.Fr�am�antarea cre�ste. A sosit ora pr�anzului, dar nicivorb�a s�a putem pleca la mas�a. Depindem acumde ministerul nostru de Externe. Consulul explic�a,gesticuleaz�a, roag�a. �In �ne, sose�ste �si solu�tia: s�a lise dea vize! S�a �e integra�ti. Vorba aceea, integra-rea romilor, ��n t�an�ara noastr�a democra�tie.2. M�a duc, dup�a un lung interval, la Timi�soara �si

��mi caut un vechi prieten. Nu-l g�asesc ��n vila de laadresa �stiut�a. Cunoa�ste cineva unde s-a dus? Nu,nu cunoa�ste nimeni. Amicul e cadru universitar,��l pot dib�aci prin Decanat, prin Rectorat. �Incepinvestiga�tiile �si dau ��n �nal de el. Slav�a Domnului,

4Paul Everac (1924 - 2011), dramaturg evreu


11

m�a temeam c�a a murit. N-a murit, a fost un pic...presat. Cine l-a presat, ministerul? Nu, o ceat�adestul de compact�a de romi. Aceia i-au ochit vila.Le-a pl�acut. Au dorit s�a o cumpere neap�arat. Eln-a catadicsit s�a stea de vorb�a. Dar ei au venit maiaproape, s-au grupat ��n jurul lui, ��n casele din ve-cini, l-au mai ag�a�tat o dat�a, de dou�a ori, i-au maif�acut c�ate o boac�an�a ��n curte, la garaj, un mic ne-caz ��nt�ampl�ator, l-au... s-o spunem pe cea dreapt�a,½integrat�! �In c�ateva s�apt�am�ani, traiul devenind ne-trai, a fost silit s�a le v�and�a vila, s�a se mute ��n alt�aparte. S�a numim fapta: integrarea romilor.3. Altfel b�aie�ti buni, unii, cu dare de m�an�a ba-

ban�a. Probabil cu studii la Paris. Probabil exper�ti��n opera�tiuni cu devize, aur, valut�a. M�anuitoride salbe. Lansatori de fete frumoase. Sprijinitoride b�aie�ti schilozi. La noi, oricum, pie�tari. Dinaceia harnici, care se scoal�a dis-de-diminea�t�a �si ��l��nt�ampin�a vioi pe �t�aran la barier�a, ��i dau bine�te �si��i iau marfa, s�a o aduc�a pe pia�t�a. Volens nolens. �Siapoi mi-o dau mie, cu pre�t dublu dec�at mi-ar da-o�t�aranul produc�ator. O ��ntregesc, ca s�a zicem a�sa, ointegreaz�a: integrarea romilor.4. M�a uit cu pl�acere la romi, mai ales la cei

muncitori, cu dare de m�an�a. Aveau c�ate un p�al�at,el

ornat cu turnule�te. Au acum c�ate un cartiercompact. Ba am v�azut �si o comun�a, sau dou�a,��mpodobite toate cu palate. Rom�anii nu �si-au de-�nit ��nc�a un stil speci�c ��n construc�tie; �tiganii,da! Ei merg ��nainte, spre integralism. Merg �sicei s�araci, ie�si�ti din bordeie �si corturi. De c�ate orim�a apropii de Coste�sti sau de Cet�a�teni de Arge�sv�ad a�sez�arile romilor ��ntinz�andu-se, cucerind teren,umpl�and p�am�antul dup�a ��ndemnul biblic. Al cuie p�am�antul? Cine mai �stie? Probabil, al statuluirom�an. Ca �si romii. Mai ales cei care au st�arnitmil�a prin Fran�ta �si Italia. Au zis ei acolo ½s�aru-mana boierule, mancat

,i-a�s aia �si aia� dar aici, cu

francii lua�ti, au pus m�ana pe p�am�ant, pe vile, �sidin sf�antul cer�sit o s�a apar�a noi �si noi turnule�te aleintegr�arii romilor.5. La o sta�tie se suie ��n autobuz o familie nu-

meroas�a de romi. Ocup�a c�ateva locuri, se mai fo-iesc, ��si arunc�a vorbe unul altuia, vorbe foarte so-nore, f�ar�a nicio pav�az�a. Lumea tace, n-are ��ncotro.Cur�and urc�a �si un controlor de bilete, ba doi, s�aprind�a infractorii din dou�a p�ar�ti. Suntem lua�ti la��ntreb�ari, ne prezent�am �ecare documentele. Peromi nu-i ��ntreab�a nimeni, sunt ocoli�ti. Nu sunt½integra�ti�. E mai bine, dac�a e�sti controlor, s�a nu

��ti faci de lucru cu ei. Las�a-i s�a mearg�a gratuit,s�aracii, cum o s�a ��i pui s�a pl�ateasc�a? Cum o s�a-�tipl�ateasc�a lumin�a, c�aldur�a? S�a-i sile�sti? Ce, nu �ti-ebine? R�am�an dezintegra�ti. Doar e �tara lor, a luiPe�ste! A lui Papur�a �Imp�arat!

SCRISOARE DESCHIS�A A P�ARINT,ILOR

SF�INTULUI MUNTE C�ATRE PATRI-ARHIA ECUMENIC�A, C�ATRE CELE-LALTE BISERICI ORTODOXE AUTO-CEFALE, C�ATRE SF�INTA CHINO-TIT�A A SF�INTULUI MUNTE, C�ATRETOT

,I CREDINCIOS

,II BISERICII CEI

PURT�ATORI AI NUMELUI LUI HRIS-TOS5

¾Sup�ar�arile dau n�aval�a... de la prieteniinecredincios

,i;

ale Bisericii umbl�a f�ar�a p�astor.Cele bune pier, cele rele se dau pe fat

,�a.

Plutim ��n noapte, f�aclie nic�aieri.Hristos cade spre somn; ce avem a p�atimi?...¿

(Sf��ntul Grigorie Teologul, din Epistola 80)

Cunoas,tem foarte bine din istoria biseri-

ceasc�a faptul c�a ��ntrunirea unui Sinod are��n vedere ��nt��i de toate legiuirea s

,i ��nt�arirea

Dogmelor Bisericii s,i delimitarea acesteia de

erezie. Adic�a, Biserica socotes,te ca o datorie

a ei sine qua non combaterea oric�arei ereziis,i dreapta-��nv�at

,are a cuv��ntului Adev�arului.

Marele dasc�al s,i P�arinte al Bisericii, Sf��ntul Nico-

dim Aghioritul, puncteaz�a limpede c�a trebuie ¾catoate Dogmele s

,i Canoanele formulate de Si-

noade s�a �e ortodoxe, bine-cinstitoare s,i ��n

congl�asuire cu dumnezeies,tile Scripturi s

,i

cu Sinoadele Ecumenice de mai ��nainte¿, s,i

c�a ¾acestea s��nt hotarele ves,nice pe care le-au pus

P�arint,ii nos

,tri s

,i legile care exist�a ��n veac... pe care

prin Sf��ntul Duh le-au legiuit Sinoade Ecumenice s,i

Locale¿ (Pidalionul , ed. Rigopoulos, Tessa-lonic, 1991, p. 16). Contribuind, as

,adar, s

,i noi,

ca monahi athonit,i s

,i ca m�adulare vii ale Bisericii,

la lucrarea de trezire duhovniceasc�a s,i de ��nt�arire

a felului ortodox de a cugeta al poporului credin-cios, dorim s�a ��nf�at

,is,�am ��naintea tuturor m�arturia

noastr�a.5Material preluat de pe internet


12

As,a-zisul ¾Sf��nt s

,i Mare Sinod¿, care, dup�a cum

se s,tie, urmeaz�a s�a se t

,in�a ��n iunie ce vine ��n Creta

(6/19 iunie 2016), constituie o etap�a a programu-lui ecumenismului inter-cres

,tin s

,i inter-religios sau

al mondializ�arii religioase a Noii Ordini Mondiale,care, dup�a cum este cunoscut, urm�ares

,te s�a su-

pun�a ��ntreaga omenire prin trei proiecte preg�atitesistematic: a) printr-un guvern mondial, b)printr-o economie mondial�a s

,i c) printr-o re-

ligie mondial�a. Procesul realiz�arii unei religiimondiale a fost inaugurat ��nt��i ��n lumea protes-tant�a prin as

,a-numita ¾Mis

,care ecumenic�a¿, iar

��n lumea ortodox�a prin cuv��ntul de ��ntronizare alPatriarhului Meletie Metaxakis al Constantinopolei(1923) s

,i intens promovat de Patriarhul Atenagoras

Spyros al Constantinopolei (1948-1972). �In loc s�acondamne sectele existente care act

,ioneaz�a

zi de zi pentru ��ns,elarea credincios

,ilor, as

,a-

zisul ¾Sf��nt s,i Mare Sinod¿ urm�ares

,te ��nt��i

de toate s�a recunoasc�a panerezia ecumenis-mului sincretist inter-cres

,tin s

,i inter-religios

� cum ��l numes,te Sf��ntul Iustin Popovici � dup�a

cum au f�acut catolicii la Conciliul II Vatican (1962-1965). Faptul c�a as

,a-zisul ¾Sf��nt s

,i Mare Si-

nod¿ urm�ares,te s�a recunoasc�a ecumenismul sincre-

tist inter-cres,tin s

,i inter-religios este dovedit prin

urm�atoarele:1) Textul presinodal al Sinaxei �Int��ist�at�atorilor

trimis spre a � adoptat de Bisericile OrtodoxeAutocefale la as


,i Mare Sinod¿, prin

aceea c�a spune, ��n articolul intitulat ¾Relat,iile Bi-

sericii Ortodoxe cu restul lumii cres,tine¿, c�a ¾Bise-

rica Ortodox�a recunoas,te existent

,a istoric�a a altor

½biserici� s,i confesiuni cres

,tine care nu se a��a ��n

comuniune cu ea¿, nu-i mai recunoas,te pe ca-

tolici s,i pe protestant

,i ca �ind eretici, ci ��i

��ncadreaz�a ��n Biserica cea Una, Sf��nt�a, So-borniceasc�a s

,i Apostoleasc�a a Simbolului de

credint,�a Niceo-Constantinopolitan, pun��nd

accentul pe istoricitatea acestor biserici s,i

trec��nd cu vederea ��n chip scandalos erezia��n care ele se a��a s

,i net

,in��nd seam�a de

��nv�at,�atura dogmatic�a a Bisericii recunoscut�a

chiar de reprezentant,ii Papei Apusului la cel de-

al VIII-lea Sinod Ecumenic, de sub Sf��ntul Patri-arh Fotie cel Mare (879-880), c��nd au votat lao-lalt�a cu R�as�aritenii condamnarea adaosului eretic�lioque (purcederea Sf��ntului Duh s

,i de la Fiul).

Este atacat�a ��n felul acesta ��nv�at,�atura ecle-

siologic�a a Bisericii s,i se d�a nas

,tere unei

erezii eclesiologice, av��nd ��n vedere c�a Dog-mele credint

,ei s��nt hotarele, iar Biserica

se identi�c�a cu credincios,ii ei adev�arat

,i,

care alc�atuiesc Bisericii Trupul lui Hristos,av��nd Cap pe �Insus

,i M��ntuitorul, prin Cre-

dint,a Ortodox�a t

,inut�a cu scump�atate s

,i prin

viat,a duhovniceasc�a dreapt�a s

,i nefalsi�cat�a,

s,i prin p�art�as

,ia ��ntru poc�aint

,�a cu Tainele

S�ntei noastre Biserici.2) Acelas

,i text presinodal recunoas

,te Con-

siliul Mondial al Bisericilor (al sectelor, maiprecis), care a fost ��n�int

,at ��n 1948 de Noua

Ordine Mondial�a spre a servi scopurilormondializ�arii religioase, adic�a a instaur�ariireligiei universale a Antihristului. C. M. B. aavut init

,ial ca scop promovarea ecumenismului sin-

cretist inter-cres,tin, iar ��n continuare, ��n ultimele

decenii, s,i-a l�argit t

,intele promov��nd s

,i ecumenis-

mul sincretist inter-religios. Recunoas,te diferitele

texte emise de C. M. B. ca �ind obligatorii pentru¾Marele Sinod¿ s

,i pentru Biserica Ortodox�a. Tex-

tele acestea ¾nu se sprijin�a pe nimic. Se ��ngrijeaude alc�atuirea lor nis

,te reprezentant

,i care ��s

,i spu-

neau opiniile s,i semnau, �res

,te, textele ��n numele

Bisericilor Locale; doar c�a ierarhii acestor Bisericinici habar nu aveau ce decizii luau reprezentant

,ii

lor¿ (prof. Dimitrios Tselenghidis de la Faculta-tea de Teologie din Tesalonic). Aceasta ��nseamn�ac�a textul presinodal ��n discut

,ie atac�a s

,i Dogma so-

teriologic�a a Bisericii, potrivit c�areia credinciosuladev�arat, prin mila Sf��ntului s

,i Dumnezeiescului

Har s,i prin lucr�arile nezidite ale Dumnezeului Trei-

mic, ajunge la m��ntuire s,i, mai concret, dob��ndes

,te

vederea Fet,ei Theantropice a lui Hristos s

,i fericirea

s,i cunoas

,terea f�ar�a de sf��rs

,it a lui Dumnezeu care

vine din aceast�a vedere doar ��n�auntrul adev�arateiBiserici Ortodoxe, ��n ��nt

,elesul ei ��nf�at

,is,at mai sus.

C�aci, recunosc��nd C.M.B.-ul, acelas,i text

presinodal accept�a prin aceasta teoria c�atoate ¾bisericile¿, sau, mai precis, secteles,i toate felurile de religii (potrivit recen-tei extinderi a acestei teorii), ¾m��ntuiesc¿sau, dup�a cum g��ndesc ei, conduc, nebulos s

,i

so�stic, la aceeas,i Realitate Transcendent�a

(Ultimate Reality), care cuprinde ��n ea tot,i

pseudo-dumnezeii s,i pseudo-��nchin�arile cre-

ate de ei prin n�ascocire omeneasc�a indus�a desatana.3) Recunoas

,terea de c�atre textul presi-

nodal ��n discut,ie a papista�silor (romano-


13

catolicilor) ca �ind, chipurile, ¾biseric�a¿duce inevitabil la urm�atorul stadiu al pro-iectului luciferic al ecumenismului sincretistinter-cres

,tin s

,i inter-religios, care este ¾uni-

rea¿ sincretist�a a Bisericilor Ortodoxe Auto-cefale cu papista�sii (romano-catolicii) prin¾potirul comun¿ care va urma s

,i prin supu-

nerea acestora sub primatul st�ap��nitor s,i sub

infailibilitatea c�apeteniei eretice care estePapa, adic�a la transformarea Bisericilor Or-todoxe Autocefale��n Biserici unite cu Roma.Aceasta ��nseamn�a supunerea din punct devedere dogmatic s

,i administrativ a Biserici-

lor Ortodoxe Autocefale fat,�a de Papa dup�a

modelul Bisericilor Uniate (greco-catolice),pe baza planurilor Vaticanului s

,i a Codicelui cano-

nic al Bisericilor Catolice Orientale (Uniate) carea fost emis de Papa Ioan-Paul al II-lea ��n 1990.Dup�a cum este cunoscut, Codicele acesta prevedeurm�atoarele patru feluri de Biserici Uniate de dreptspecial (sui generis), ��n care vor � ��ncadrate Biseri-cile Ortodoxe: 1) Biserici Patriarhale de drept spe-cial (��n care se vor ��ncadra Bisericile Ortodoxe cares��nt Patriarhii), 2) Biserici Arhiepiscopale de dreptspecial (��n care se vor ��ncadra Bisericile Autocefalecare nu s��nt Patriarhii), 3) Biserici Mitropolitanede drept special s

,i 4) alte Biserici de drept special

(canoanele 55, 511 s,i 155 ale aceluias

,i Codice).

4) Patriarhia Constantinopolei, care a prezidatSinaxa �Int��ist�at�atorilor, a respins samavolnic s

,i nu

a ��naintat spre discutare ��n as,a-zisul ¾Sf��nt s

,i Mare

Sinod¿ propunerea Bisericii Ortodoxe S��rbe, dinanul 2015, de recunoas

,tere r�aspicat�a a Sinodului

de sub Sf��ntul Patriarh Fotie cel Mare ca al VIII-lea Ecumenic � Sinod care a condamnat �lioque s

,i

primatul papal de st�ap��nire � s,i a Sinodului din

1351, din vremea Sf��ntului Grigorie Palama � Sinodcare a condamnat ��nv�at

,�atura eretic�a latino-catolic�a

care spune c�a Dumnezeiescul Har este zidit � caal IX-lea Ecumenic. Teologia Sf��ntului atho-nit Grigorie Palama are o ��nsemn�atate capi-tal�a pentru teologia ortodox�a s

,i de aceea pa-

pista�sii (romano-catolicii) o ur�asc de moarte.Aceast�a respingere samavolnic�a este indiciulclar al orient�arii as

,a-zisului ¾Sf��nt s

,i Mare

Sinod¿ nu spre ortodoxie, ci spre panereziaecumenismului care destructureaz�a teologiaortodox�a prin legalizarea tuturor ereziilor.5) Pe c��nd ��n tradit

,ia Bisericii S�ntele s

,i Marile

Sinoade, sau Sinoadele Ecumenice, erau alc�atuite

din reprezentant,e ale Bisericilor Autocefale s

,i ��n ca-

drul lor votau tot,i arhiereii participant

,i la Sinod ��n

virtutea egalit�at,ii hirotoniei lor ��n treapta episco-

pal�a, la as,a-zisul ¾Sf��nt s

,i Mare Sinod¿, potrivit

regulamentului acestuia adoptat de Sinax�aprin �Int��ist�at�atorii care au luat parte la ea,nu voteaz�a tot

,i arhiereii din Sinod, ci doar

Bisericile Autocefale prin �Int��ist�at�atorii lor.Adic�a, ��n vreme ce membri ai Sinoadelor s��nt tot

,i

arhiereii eparhiot,i, la as


,i Mare Si-

nod¿ s��nt membri doar Bisericile Autocefale, faptcare se ��mpotrives

,te ��ntru totul eclesiologiei orto-

doxe s,i Dreptului canonic ortodox.

6) Des,i, potrivit eclesiologiei ortodoxe s

,i Drep-

tului canonic ortodox, hot�ar��rile S�ntelor s,i Ma-

rilor Sinoade, sau ale Sinoadelor Ecumenice, careprivesc chestiuni de credint

,�a trebuie supuse ju-

dec�at,ii s

,i trebuie aprobate ori respinse at��t de

arhiereii eparhiot,i, c��t s

,i de clerul, monahii s

,i

poporul ortodox, o reglementare a as,a-zisului

¾Sf��nt s,i Mare Sinod¿, contrar eclesiologiei orto-

doxe, face obligatorii s,i impune hot�ar��rile Sinodu-

lui ��n discut,ie tuturor membrilor Bisericii Orto-

doxe. Mai mult, avertizeaz�a c�a va pedepsitoate grupurile de credincios

,i cres

,tini care

nu vor primi hot�ar��rile lui. �In felul acestael des�int

,eaz�a cu totul sinodicitatea Bise-

ricii Ortodoxe s,i ��ndep�arteaz�a de la ea ha-

risma Duhului Sf��nt a ¾deosebirii duhuri-lor¿, care se d�aruies

,te oric�arui credincios

adev�arat care a trecut prin treptele cur�at,irii

de patimi, a ilumin�arii s,i s-a ��nvrednicit s�a

primeasc�a ��ndumnezeirea cea dup�a har, ha-rism�a care s�a d�a tuturor m�adularelor Bise-ricii s

,i nu doar episcopilor. Pentru aceasta Si-

nodul Panortodox era dator s�a cheme ca membriparticipant

,i s

,i persoane ��nvrednicite ��ntru Duhul

Sf��nt din r��ndul preot,ilor, al monahilor s

,i dintre

membrii credincios,i laici ai Bisericii, as

,a cum se

proceda totdeauna la toate Sinoadele. �Ins�a ade-verirea Ortodoxiei unui Sinod depinde ��nt��ide toate de corectitudinea s

,i de ortodoxia

Dogmelor lui: ¾canonul cel bine-cinstitor al Bi-sericii pe acelea le vedea ca Sinoade S�nte s

,i bune

de primit, cele c�arora le-a adeverit corectitudineaDogmelor.¿ (Sf��ntul Maxim M�arturisitorul, PG 90,148A). �In cele din urm�a, pentru ca un SinodEcumenic s�a �e considerat cu adev�arat orto-dox, trebuie ca hot�ar��rile lui s�a �e primite nunumai de ierarhi, ci s

,i de tot

,i credincios

,ii or-


14

todocs,i, dup�a cum foarte nimerit a legiuit��n istorie

��ns�as,i Patriarhia Ecumenic�a zic��nd: ¾...ap�ar�ator al

credint,ei este ��nsus

,i trupul Bisericii, adic�a poporul

��nsus,i, care vrea ca credint

,a lui s�a �e ves

,nic ne-

schimbat�a s,i aceeas

,i cu a P�arint

,ilor lui¿ (Enciclica

din 6 Mai 1848).7) Una din temele Sinodului ar trebui s�a

�e problema calendarului care a dezbinatp��n�a ast�azi Biserica Ortodox�a ��n privint

,a

s�arb�atorilor s,i constituie cea dint��i lovitur�a

dat�a de ecumenism Ortodoxiei.�In urma celor de mai sus este de datoria noastr�a

s�a aducem la cunos,tint

,a Patriarhiei Constanti-

nopolei, a celorlalte Biserici Autocefale, a S�n-tei Chinotite a Sf��ntului Munte, precum s

,i tu-

turor credincios,ilor Bisericii Ortodoxe c�a noi,

p�arint,ii athonit

,i, lupt��ndu-ne s�a p�astr�am,

prin t,inerea cu acrivie a credint

,ei orto-

doxe, leg�atura organic�a cu Capul Bisericii,Dumnezeu-Omul Domnul nostru Iisus Hris-tos, s

,i urm�atori f�ac��ndu-ne S�nt

,ilor P�arint

,i,

nu vom accepta s,i vom respinge as

,a-zisul

¾Sf��nt s,i Mare Sinod¿ dup�a ��ncheierea lui dac�a:

1) Sinodul acesta nu respinge deplin textul presi-nodal intitulat ¾Relat

,iile Bisericii Ortodoxe cu res-

tul lumii cres,tine¿.

2) Nu condamn�a panerezia, potrivit Sf��ntuluiIustin Popovici, lucifericului ecumenism sincretistinter-cres

,tin s

,i inter-religios.

3) Nu recunoas,te Sinoadele de sub Sf��ntul

Patriarh Fotie cel Mare s,i din vremea

Sf��ntului Grigorie Palama ca al VIII-lea s,i,

respectiv, al IX-lea Ecumenic, Sinoade dejarecunoscute ca atare ��n cons

,tiint

,a credincios

,ilor

cres,tini.

4) Nu voteaz�a hot�ar��rile as,a-zisului ¾Sf��nt s

,i

Mare Sinod¿ tot,i arhiereii participant

,i la el, dup�a

cum prevede eclesiologia ortodox�a s,i Dreptul orto-

dox, s,i nu doar Bisericile Ortodoxe Autocefale prin

�Int��ist�at�atorii lor, dup�a cum prevede regulamentulSinodului.5) Nu retrag prevederea despre obligativitatea

accept�arii ulterioare a hot�ar��rilor luate de c�atretoate treptele de credincios

,i cres

,tini, prevedere care

aduce atingere dreptului de ne��nl�aturat al tutu-ror m�adularelor Bisericii de a judeca din punctde vedere dogmatic s

,i eclesiologic chestiunile puse

��nainte.6) Nu retrag temele privitoare la post s

,i la a doua

nunt�a a clericilor, teme care, prin simplul fapt c�a au

fost puse ��n dezbatere, constituie ��nc�a o dovad�ac�a Sinodul acesta are ca scop des�int

,area

treptat�a a postului, imit��ndu-i ��n aceasta pecatolici. Fiindc�a o Biseric�a ��n care nu exist�anevoint

,�a s

,i viat

,�a r�astignit�a nu duce nicio-

dat�a la �Inviere, ci la moarte duhovniceasc�a,gonind pe Sf��ntul Duh s

,i duc��nd la deplina

secularizare.�In urma tuturor acestora, care constituie pentru

noi chestiuni ce t,in de m��ntuire, v�a rug�am foarte

pe voi, s�nt,it,i arhierei, ca la acest Sinod Pa-

nortodox s�a ��nv�at,at

,i ¾cuv��ntul adev�arului¿

s,i s�a nu ��ng�aduit

,i s�a trecem iar�as

,i printr-un

sinod de tipul Ferrara-Florent,a. Dac�a vet

,i face

as,a, s�nt

,it,i arhierei, atunci cerul s

,i p�am��ntul se vor

veseli, ��ngerii s,i oamenii vor pr�aznui duhovnices

,te,

numele voastre se vor scrie ��n cartea viet,ii s

,i vet

,i

� cu adev�arat atunci ¾s,i p�artas

,i obiceiurilor s

,i

urm�atori scaunelor¿ S�nt,ilor Apostoli s

,i S�nt

,ilor

P�arint,i. V�a rug�am s�a r�am��net

,i neclintit

,i, s�a �t

,i

demni continuatori ai istoriei Bisericii s,i ai arhieriei

voastre cu care Biserica v-a cinstit. Dac�a, dimpo-triv�a, nu vet

,i ��nv�at

,a ½cuv��ntul adev�arului�, atunci

s�a s,tit

,i c�a:

a) At,i sf��s

,iat c�amas

,a net

,esut�a a Domnu-

lui, at,i necinstit Mireasa cea f�ar�a pat�a s

,i

neprih�anit�a a lui Hristos � Biserica Orto-dox�a. Dac�a lucrurile vor evolua ��ntr-adev�ar��n aceast�a direct

,ie, atunci voi vet

,i � cei

care vet,i crea schism�a ��n Biseric�a s

,i vet

,i

lua asupra voastr�a ��ntreaga r�aspundere is-toric�a pentru urm�arile s

,i roadele ei. S�a

s,tit

,i atunci c�a, pe temeiul eclesiologiei or-

todoxe s,i a Dreptului canonic ortodox , ��n

cons,tiint

,a credincios

,ilor ortodocs

,i v-at

,i ca-

terisit s,i afurisit pe voi ��ns

,iv�a s

,i at

,i c�azut

din treapta arhiereasc�a ¾pun��ndu-v�a ��n faptpe voi ��ns

,iv�a ��n afara Bisericii¿ (M�arturisire

de credint,�a ��mpotriva ecumenismului, Sinax�a a cle-

ricilor s,i monahilor, 2009). Dup�a cum bine s

,tit

,i,

Domnul ne porunces,te s�a nu-i urm�am pe

p�astorii str�aini: ¾Adev�arat, adev�arat zic vou�a:Cel ce nu intr�a pe u�s�a ��n staulul oilor, ci sare peaiurea, acela este fur �si t��lhar. Iar cel ce intr�a pe u�s�aeste p�astorul oilor. Acestuia portarul ��i deschide �sioile ascult�a de glasul lui, �si oile sale le cheam�a penume �si le m��n�a afar�a, merge ��naintea lor, �si oilemerg dup�a el, c�aci cunosc glasul lui. Iar dup�a unstr�ain ele nu vor merge, ci vor fugi de el, pentru c�anu cunosc glasul str�ainilor¿ (Ioan 10, 1-5).


15

b) Rezult�a din acestea c�a s,i noi s��ntem

obligat,i s�a aplic�am S�ntele canoane ale Bise-

ricii noastre, cunoscutul Canon 15 al Sinodu-lui Quinisext (Cinci - �Sase) Ecumenic, potri-vit c�aruia avem datoria de a opri pomenireatuturor ereticilor ecumenis

,ti de cugetare pa-

pista�s�a (romano-catolic�a) s,i �lo-uniat

,i. Prin

urmare vom � nevoit,i s�a oprim pomenirea

la Sf��ntul Disc al Proscomidiei, care simbo-lizeaz�a Biserica Ortodox�a, a numelui tutu-ror acelor episcopi, preot

,i s

,i laici care vor

semna hot�ar��rile acestui sinod eretic, pre-cum s

,i a tuturor celor care s��nt de acord cu

ei s,i vor urma cons

,tient erezia aceasta. Cu

tot,i aces

,tia, care pentru Biseric�a vor � pe

mai departe eretici, nu putem avea comu-niune bisericeasc�a p��n�a ce nu se vor poc�aipublic s

,i vor renega erezia ecumenismului

dup�a cum va r��ndui Biserica Ortodox�a prinSinod.S�ntele Canoane ale Bisericii au pentru

toat�a lumea t�arie s,i valabilitate istoric�a s

,i

ves,nic�a s

,i niciun Sinod, Patriarh sau Episcop

nu le poate anula. Potrivit lor:¾Dac�a cineva s-ar ruga, chiar �si ��n cas�a,

��mpreun�a cu cel afurisit (scos din p�art�as,ie), acela

s�a se afuriseasc�a¿ (Canonul 10 al S�nt,ilor

Apostoli). De asemenea,¾Episcopul sau presviterul (preotul) sau diaco-

nul, dac�a numai s-a rugat ��mpreun�a cu ereticii,s�a se afuriseasc�a; iar dac�a le-a ��ng�aduit aces-tora s�a s�av��r�seasc�a ceva ca clerici (s�a s�av��r�seasc�acele s�nte), s�a se cateriseasc�a¿ (Canonul 45 alS�nt

,ilor Apostoli).

Doar din aceste dou�a canoane pe care leconsemn�am s�a socoteasc�a �ecare episcop,preot, monah sau cres

,tin ortodox cu c��t�a

scump�atate s��ntem cu tot,ii datori s�a aplic�am

S�ntele Canoane. S�ntele Canoane s��nt ¾supa-pele de sigurant

,�a¿ ale Bisericii s

,i, datorit�a caracte-

rului lor permanent, nu trebuie ca, ori de c��te oris��nt ��nc�alcate, s�a se fac�a un nou Sinod pentru a �ele aplicate de c�atre credincios

,i.

Oprirea pomeniriiCinstit�a Sf��nt�a Chinotit�a s

,i s�nt

,it,i egumeni,

Cei o sut�a de ani de iconomie dus�a laculme s

,i de ��ng�aduint

,�a fat

,�a de episcopii

ecumenis,ti, de cugetare papista�s�a (romano-

catolic�a) s,i �lo-uniat

,i s��nt prea de ajuns.

Paguba s,i schimbarea pe care aceast�a im-

propriu numit�a ¾iconomie¿ a adus-o felu-lui ortodox de a judeca al clerului s

,i popo-

rului a luat deja dimensiuni urias,e. Avem,

��ns�a, la Sf��ntul Munte � ca mos,tenire sf��nt�a de la

cuvios,ii p�arint

,i s

,i staret

,i athonit

,i, mos

,tenire din

care ��nv�at,�am � tradit

,ia istoric�a s

,i de Duhul

Sf��nt insu�at�a ca, ori de c��te ori apare oerezie ��n Biseric�a, s�a purcedem de nevoie laoprirea pomenirii tuturor acelora care pro-pov�aduiesc erezia sau a acelora care dinfric�a s

,i las

,itate urmeaz�a episcopilor eretici

s,i nu opresc pomenirea acestora la S�nteleTaine.Amintim c�a Sf��ntul Munte a oprit, din

1924 p��n�a ��n 1974, pomenirea Patriarhului,��nt��i pentru introducerea inovat

,iei schimb�arii

calendarului s,i, ��n al doilea r��nd, din pricina

ridic�arii anatemelor sub Patriarhul Atenago-ras.Voi s��ntet

,i, s�nt

,it,i egumeni, cei care, venind, ma-

joritatea, ��mpreun�a cu obs,tile voastre din lumea

din afar�a pentru a locui S�ntele M��n�astiri Athonitece r�am�aseser�a f�ar�a monahi, at

,i readus pomeni-

rea Patriarhului, des,i nici fostul Patriarh Di-

mitrios, nici actualul Patriarh Bartolomeu,n-au schimbat ceva ��nspre mai bine. C��ndPatriarhul Dimitrios a urcat pe tron, vechiiathonit

,i au avut la ��nceput buna n�adejde c�a

credint,a adev�arat�a va � ¾drept ��nv�at

,at�a¿

iar�as,i. �Ins�a c��nd a declarat o�cial c�a va

urma neschimbat linia marelui s�au ��naintas,

Atenagoras, au repetat atunci aproape tot,i

c�a vor continua oprirea pomenirii . Res-pect��nd acest fel ortodox s

,i athonit de cugetare,

Sf��nta Chinotit�a, ��ntr-o Sinax�a Dubl�a Extraordi-nar�a, a hot�ar��t privitor la aceast�a chestiune:¾Pomenirea numelui Patriarhului Ecumenic t

,ine

de cons,tiint

,a �ec�arei M��n�astiri¿ (S

,edint

,a nr. 52

a Sinaxei Duble Extraordinare din 13 Noiembrie1971).As

,adar, ��n afar�a de S�ntele Canoane, dreptul de

a opri pomenirea ni-l d�a ��ns�as,i Sf��nta Chinotit�a,

urm��nd tradit,ia sf��nt�a a Sf��ntului nostru Munte.

Este, ��ns�a, vreodat�a cu putint,�a s�a existe

Sf��nt�a M��n�astire sau monah care s�a nu aib�asensibilitate s

,i cons

,tiint

,�a ortodox�a? Opri-

rea pomenirii se face ��n semn de protest, cuscopul ultim al os��ndirii ereziei s

,i al caterisi-

rii episcopilor eretici, ��n cazul ��n care nu sepoc�aiesc.


16

�Intr-un r�aspuns c�atre Sf��nta Chinotit�a, Sf��ntaM��n�astire Karakalu scria urm�atoarele: ¾Sf��ntanoastr�a M��n�astire, la punctul 14 al Sinaxei deast�azi, 21.9.1972, a examinat iar�as

,i chestiunea dis-

putat�a a pomenirii s,i, cu tot respectul s

,i ��n ciuda

cuvintelor frumoase ale s�nt,itului ei cap din enci-

clica pus�a ��nainte, cuvinte pe care le-am cercetatcu luare aminte... a ajuns la hot�ar��rea de a face cu-noscut ��n scris preas�nt

,iei voastre cele de mai jos

��n leg�atur�a cu aceast�a grav�a chestiune bisericeasc�a:Dorim s�a repet�am cu deplin�a ��ncredere hot�ar��rea

noastr�a nestr�amutat�a privitoare la continuareaopririi pomenirii Patriarhului ��n semn de protestpentru c�a noul Patriarh ecumenic Dimitrios I vacontinua pe linia trasat�a de Atenagoras s

,i p�astrat�a

de Sf��ntul Sinod¿ (vezi Presa Ortodox�a, nr. 213,1-7-1974).M��n�astirea Sf��ntul Pavel, sub egumenia staret

,ului

Andrei, a r�aspuns ��n acelas,i fel:

¾...hot�ar��rea noastr�a este aceea c�a nu putemporni la discut

,ie dec��t numai dac�a �Intru-tot-s�nt

,ia

sa va declara prin pres�a c�a nu va urma calea��naintas

,ului lui.¿

Acelas,i p�arinte egumen Andrei r�aspundea S�ntei

Chinotite:¾Pricini de cons

,tiint

,�a bisericeasc�a nu-mi

��ng�aduie s�a reiau pomenirea, �indc�a Patriarhulecumenic este modernist, calc�a pe urmele ecume-nistului Atenagoras, ale c�arui opinii s

,i cuget�ari

eretice nu le-a os��ndit¿ (vezi Presa Ortodox�a, nr.213, 1-7-1974).Acesta era, s�nt

,it,i egumeni, vechiul Sf��nt

Munte pe care unii dintre voi l-at,i apucat s

,i

voi ��ns,iv�a at

,i liturghisit de multe ori f�ar�a

s�a pomenit,i numele Patriarhului, precum

f�aceau aproape tot,i p�arint

,ii M��n�astirilor

Athonite s,i cei de la chilii , dintre care pe

mult,i ��i cinstim ast�azi ca duhovnici, staret

,i

s,i s�nt

,i deosebit de virtuos

,i. De ce oare

nu-i imit�am s,i ��n aceast�a chestiune a opri-

rii pomenirii episcopilor ecumenis,ti, cum

a f�acut s,i sf��ntul staret

,Paisie? Credet

,i

cumva c�a Tainele nu s��nt valide atunci c��ndnu pomenim numele Patriarhului? At��t

,ia

ani s,i at��tea mii de Dumnezeies

,ti Liturghii

ce s-au s�av��rs,it au fost oare f�ar�a validitate?

Doamne feres,te de as

,a hul�a!

Cinstit�a Sf��nt�a Sinax�a s,i s�nt

,it,i egumeni,

dup�a toate acestea dorim s�a v�a inform�ams,i s�a v�a facem r�aspunz�atori de faptul c�a,

dac�a Sinodul Panortodox ce se preg�ates,te

nu os��ndes,te panerezia ecumenismului sin-

cretist inter-cres,tin s

,i inter-religios, noi v�a

aducem la cunos,tint

,�a c�a vom urma tradit

,ia

Sf��ntului Munte s,i a cuvios

,ilor P�arint

,i

Athonit,i din vechime, care, din epoca Patri-

arhului uniat de cugetare papista�s�a (romano-catolic�a) Ioan Veccos (1272) s

,i, din nou, ��ntre

1924 s,i 1974, au oprit pomenirea.

Ca p�arint,i athonit

,i s

,i ca m�adulare ale Bise-

ricii, noi declar�am c�a nu avem nicio leg�atur�acu vreo grupare zelotist�a, sau cu extremis-mul, sau cu fanatismul, ci, urm��nd S�nt

,ilor

P�arint,i s

,i aliniindu-ne tradit

,iei athonite de

veacuri, celei pecetluite cu s��ngele at��torS�nt

,i Cuvios

,i Mucenici, dorim, cu tot respec-

tul ce v�a dator�am, s�a v�a preg�atim s,i s�a v�a atra-

gem atent,ia ��n leg�atur�a cu aceast�a chestiune. Soco-

tim aceasta drept ��ndeplinirea ��ndatoririi ce-o avemfat

,�a de S�nt

,ii Cuvios

,i Mucenici s

,i fat

,�a de Sf��nta

Tradit,ie. Vom ��nceta, deci, s

,i noi o�cial po-

menirea Patriarhului ecumenic.Nu dorim s�a urm�am vreodat�a o ¾biseric�a¿

secularizat�a. Fiindc�a un astfel de ¾Sinod Pa-nortodox¿, care va acorda caracter de Bi-seric�a sectant

,ilor s

,i va face ereziile legale,

des�int,eaz�a Simbolul de Credint

,�a s

,i d�ar��m�a

��ntreaga eclesiologie ortodox�a s,i introduce ��n

locul lor o ¾biseric�a¿ secularizat�a. �Ins�a, pre-cum s

,tim, o ¾biseric�a¿ secularizat�a nu poate

d�arui m��ntuire celor ce-o vor urma. Nu s��ntoare ¾biserici¿ secularizate Vaticanul s

,i papalita-

tea, s,i toate celelalte soiuri de protestant

,i?

Biserica lui Hristos nici nu se rupe, nicinu se ��mparte, dup�a cum crede Patriarhul cuteoria lui eretic�a despre ¾Biserica divizat�a¿,s,i nici nu are Biserica nevoie de ecumenis

,ti

ca s-o uneasc�a. Biserica nu se desparte nici-odat�a �indc�a ��nsus

,i Hristos este Cap al ei,

Cap care este totdeauna unit cu Trupul Lui.Ereticii se taie ei ��ns

,is

,i de la Biserica-vit

,�a.

¾Dac�a cineva nu r�am��ne ��n Mine se arunc�aafar�a ca ml�adi�ta �si se usuc�a; �si le adun�a �si learunc�a ��n foc �si ard¿ (Ioan 15, 6).Astfel f�ac��nd, un Sinod ca acesta care va

recunoas,te pe eretici ca ¾biserici¿ ��nceteaz�a

a mai � Sinod s,i ajunge sinod t��lh�aresc, ere-

tic s,i fals-sinod. Cei ce vor semna s

,i cei

ce vor primi hot�ar��rile lui se vor os��ndi caeretici ai vremurilor de pe urm�a, mai r�ai


17

dec��t tot,i cei dinainte. �In acea zi grozav�a

a Judec�at,ii c�aderea lor va � mai grozav�a s

,i

dec��t c�aderea lui Iuda, a lui Arie s,i a Pa-

pei, �indc�a aces,tia nu cunos

,teau bine pe

Cine t�ag�aduiesc, ¾dac�a ar � cunoscut, n-ar �r�astignit pe Domnul slavei¿ (I Corinteni 2,8). Ecumenis

,tii de ast�azi, s

,i �Int��ist�at�atorii

lor ��ndeosebi, cunosc foarte bine pe Ciner�astignesc prin panerezia ecumenismului, peDomnul Slavei Cel �Inviat.Cum este cu putint

,�a, s�nt

,it,i p�arint

,i, ca, pe de

o parte, s�a s�arb�atorim cu priveghere str�alucit�a ��nsf��nta biseric�a Protaton pomenirea Sf��ntului CuviosMucenic Cosma Protosul, care a fost sp��nzurat, cas,i a celorlalt

,i Cuvios

,i Mucenici care au fost ucis

,i

mucenices,te de latino-cuget�atorii acelor vremuri,

s,i, pe de alta, s�a primim cu onoruri s

,i sla-

voslovii, ��n aceeas,i sf��nt�a biseric�a Protaton,

at��t,ia s

,i at��t

,ia arhierei ecumenis

,ti, �lo-uniat

,i

de cugetare catolic�a din zilele noastre? Nest�a mintea ��n loc; cons

,tiint

,a noastr�a nu mai

suport�a. Marele prooroc Ilie, de-foc-purt�atorul s,i

r��vnitorul Domnului, i-a spus regelui Ahav s,i po-

porului lui Israil care se ab�atuser�a: ¾P��n�a c��nds,chiop�atat

,i de am��ndou�a picioarele? Dac�a Domn

este Dumnezeu, merget,i dup�a El; iar dac�a este

Baal, merget,i dup�a el.¿ Dac�a Papa este Bise-

ric�a, o, s�armani ecumenis,ti, merget

,i deci

dup�a el; merget,i la Papa s�a v�a fac�a car-

dinali, cum s-a ��nt��mplat cu acel nenorocitVisarion, fost episcop al Nicomidiei [�si ��nRom�ania Atanasie Anghel, fost mitropolitortodox, trecut la unia�ti (greco-catolici)], s

,i

l�asat,i-ne ��n pace s�a slujim Ortodoxiei noas-

tre celei ��njosite s,i ��nros

,ite de s��ngele Mu-

cenicilor. P��n�a c��nd, s�nt,i t

,i p�arint

,i, vom

suporta aceast�a schizofrenie duhovniceasc�as,i bisericeasc�a a ecumenis

,tilor?

Doamne, nu ��ng�adui niciodat�a s�a ses�av��rs

,easc�a aceast�a tr�adare a Ortodoxiei.

Ast�azi, ��ns�a, situat,ia bisericeasc�a este mai

critic�a dec��t oric��nd. Orice este posibil s,i tre-

buie s�a �m cu tot,ii gata pentru orice. Poate c�a

vom trece ��nc�a o dat�a printr-un sinod dup�achipul celui de la Ferrara-Florent

,a, cu toate

nenorocirile duhovnices,ti s

,i nat

,ionale ce vor

urma din pricina tr�ad�arii credint,ei. Dorim ca

noi tot,i s�a ne t

,inem tari ��n aceste ��mprejur�ari s

,i, cu

Harul lui Hristos s,i al Preas�ntei Sale Maici, s�a ne

m�arturisim credint,a Ortodox�a p��n�a la s��nge de va

trebui.Ne rug�am ca Harul lui Dumnezeu Celui��n Treime

Sf��nt, pentru solirile Ap�ar�atoarei Sf��ntului Munte,ale Preas�ntei St�ap��nei noastre de-Dumnezeu-N�asc�atoarea, s�a lumineze pe s�nt

,it,ii arhierei s

,i s�a

ne p�azeasc�a pe noi s,i pe credincios

,ii cres

,tini de

��ns,elarea cea din vremurile de pe urm�a a lui satana,

��ns,elare care este panerezia ecumenismului luciferic

inter-cres,tin s

,i inter-religios, Amin.

P�arint,ii athonit

,i din Comisia de redactare:

Gheron Gavriil , Chilia Sf��ntului Hristodul, Sf.M-re Cutlumus

,

Gheron Sava Lavriotul , Sf. M-re a Marii La-vreGheron Ilarion , Chilia Sf��ntului Maxim

M�arturisitorul, Sf. M-re Cutlumus,

Gheron Dositei, Chilia Sf��ntului MaximM�arturisitorul, Sf. M-re Cutlumus

,

Gheron Chiril , Sih�astria Buneivestiri aN�asc�atoarei de Dumnezeu, Sf. M-re a Marii La-vreGheron Hariton ieromonahul , Chilia

�In�alt,�arii Domnului, Sf. M-re Vatoped

Gheron Heruvim , Chilia S�nt,ilor Arhangheli,

Sf. M-re a Marii LavreUrmeaz�a semn�aturi ale p�arint

,ilor athonit

,i iar

str��ngerea acestora continu�a.

(T�alm�acire din neogreac�a ��ngrijit�a de p�arint,ii

Schitului rom�anesc Prodromude la Sf��ntul Munte Athos)

Edgar DEGAS - The false start


18

DESPRE SOBORNICITATEA (CATHOLI-CITATEA) BISERICII LUI HRISTOS

DUP�A �INV�A�T�ATURA SF�ANTULUI MA-XIM M�ARTURISITORUL6

(Jean-Claude Larchet)

A trece sub t�acere cuv�antul (Adev�arului)este totuna cu a te lep�ada de Hristos7, �-indc�a Duhul Sf�ant gr�aie�ste prin gura prorocului:½nu sunt graiuri, nici cuvinte, ale c�aror glasuri s�anu se aud�a.� (Ps.18 :3)

Hristos a numit Soborniceasc�a (Catholiceasc�a)Biserica Sa deoarece ea p�astreaz�a Adev�arul �siM�arturisirea de Credin�t�a. (Καϑoλικ�η Εκκ-

λησ�ια /katholiki ekklisia8 = Biserica Sobor-niceasc�a)

Biserica Soborniceasc�a (Catholic�a) este cea carem�arturise�ste Credin�ta Ortodox�a �si unitatea sa�tine de m�arturisirea Unicei �si adev�aratei Credin�te.(pag.172)

Sf�antul Maxim a�rm�a c�a Duhlul Sf�ant este ab-sent din acea biseric�a care nu mai m�arturise�steCredin�ta Ortodox�a, ceea ce face zadarnic�a orice co-muniune cu ea. Comuniunea cu o biseric�a presu-pune unitatea credin�tei, m�arturisirea unei credin�teneortodoxe de c�atre aceast�a biseric�a exclude oricecomuniune cu ea. (pag.181)

Autoritatea bisericeasc�a se ��ntemeiaz�a peM�arturisirea Credin�tei Ortodoxe . . . Pe de alt�aparte, orice pomenire ��n diptice a unui patriarheretic ��nseamn�a autoexcluderea din Biserica So-borniceasc�a (Catholic�a) �si din comuniunea cu ea.(pag.183-184)

Biserica Universal�a (Catholiceasc�a) estem�arturisirea dreapt�a �si m�antuitoare a credin�tei ��nEl, Dumnezeul a toate. Dac�a Roma m�arturise�stecu toate celelalte biserici o credin�t�a eterodox�a(eretic�a), atunci ��nseamn�a c�a nici o biseric�a dinPentarhie (cele cinci Patriarhii) nu poate pretindes�a apar�tin�a Bisericii Sobornice�sti �si Apostole�sti �sis�a se identi�ce cu ea, s�a �e cu adev�arat Biseric�a.Biserica p�am�anteasc�a nu mai este prezent�a prinurmare dec�at ��n con�stiin�ta credincio�silor carem�arturisesc ��nc�a Dreapta Credin�t�a. (pag.188)

6Material preluat de pe internet.7Din procesul Sf�antului Maxim M�arturisitorul8Μ�ια Αγ�ια Καϑoλικ�η και Απoστoλικ�η Εκκλησ�ια

Bisericile care M�arturisesc Credin�ta Ortodox�aapar�tin, sau mai precis sunt Biserica Soborniceasc�a(Catholiceasc�a), iar cele care nu o m�arturisesc sunt��n afara acesteia. Biserica Soborniceasc�a (Catho-liceasc�a) se g�ase�ste acolo unde este m�arturisit�aCredin�ta Ortodox�a �si �ecare Patriarh sau Episcopcare este ��n fruntea unei biserici trebuie s�a �e ga-rantul acestei credin�te. (pag.196)Ceea ce determin�a unirea �si comuniunea

cu Biserica Soborniceasc�a (Catholiceasc�a) esteM�arturisirea Credin�tei Ortodoxe, iar ceea ce ca-uzeaz�a �si men�tine ruptura de aceast�a comuniuneeste m�arturisirea unei credin�te eterodoxe (eretice).(pag. 198)Dac�a Hristos nu este m�arturisit corect, atunci

comuniunea cu El �si cu cei care �Il m�arturisesc ��nmod ortodox devine imposibil�a, c�aci cel care nu�Il m�arturise�ste pe Hristos ��n mod corect, adic�a ��nconformitate cu Tradi�tia, se plaseaz�a ��n afara Lui.Acela care nu prime�ste pe Apostoli, pe Prooroci�si pe �Inv�a�t�atori, ci nesocote�ste expresiile �si glasu-rile lor, acela dispre�tuie�ste pe Hristos �Insu�si. (pag.200)Dreapta Credin�t�a ca �si criteriu al apartenen�tei

la Biseric�a nu este de�nit�a de o biseric�a oarecare,de clerul s�au, de Patriarhul �si de credincio�sii ei, cide ��ntreaga Tradi�tie a Bisericii Universale. Crite-riul Credin�tei Ortodoxe este acordul cu Tradi�tia,a�sa cum este ea exprimat�a de ��nv�a�t�aturile S�nteiScripturi, ale Apostolilor, Sinoadelor �si ale S�n�tilorP�arin�ti. Dar, chiar �si Sinoadele trebuiesc primite �siaprobate ��n rela�tie cu Credin�ta Ortodox�a, a�sa cumeste ea de�nit�a ��n Tradi�tie ��n toate componenteleei. (pag. 201)M�arturisirea adev�aratei credin�te condi�tioneaz�a

apartenen�ta la Biseric�a, ��mp�art�a�sirea, primireaSf�antului Duh, unirea cu Hristos �si apartenen�ta laTrupul S�au. Ea ne prive�ste, deci, pe to�ti ��n modvital. Iar m�antuirea noastr�a depinde de aceasta.De aceea, ap�ararea Dreptei Credin�te nu reprezint�apentru Sf��ntul Maxim doar o discu�tie de dogma-tic�a abstract�a, ci o problem�a de via�t�a �si de moarte.(pag. 203)Biserica Soborniceasc�a (Catholiceasc�a) este Bi-

serica zidit�a de Dumnezeu. Biserica Soborni-ceasc�a (Catholiceasc�a) este M�arturisirea dreapt�a �sim�antuitoare a credin�tei ��n El. (pag. 204) Cei carem�arturisesc doctrine eretice se opun Bisericii So-bornice�sti �si lucreaz�a pentru nimicirea ei. (pag.206)


19

Termenul de Biseric�a Soborniceasc�a (katholikiekklisia) nu este folosit ��n sens cantitativ, pen-tru a desemna expansiunea geogra�c�a a Bisericii,ci mai cur�and intergitatea Credin�tei sau a dog-mei, �delitatea Bisericii fa�t�a de ��ntreaga Tradi�tieprimar�a. Katholikos (καϑoλικ�oς) nu ��nseamn�auniversal (Oικoυμενικ�oς/ Oikoumenik�os), catholic��nsemn�and mai degrab�a ½orotodox� dec�at ½univer-sal�. Catholicitatea este de fapt distinct�a de uni-versalitate, care este totu�si inclus�a, ��ntr-un oarecaresens.Dac�a Biserica Soborniceasc�a (Catholiceasc�a) este

Universal�a, universalitatea ei nu este o universali-tate geogra�c�a, nici jurisdic�tional�a sau de autori-tate, ci o universalitate care ��nglobeaz�a, ��n timp�si spa�tiu, ansamblul adev�arurilor care totdeauna �sipretutindeni constituie Credin�ta Ortodox�a. . . , �si,de asemenea, pe to�ti cei care oriunde �si oric�andcontinu�a s�a m�arturiseasc�a aceast�a Credin�t�a. Nu-mai prin aceast�a M�arturisire comun�a a aceleia�siCredin�te ��n aceea�si Treime �si acela�si Hristos, Bise-ricile Locale �si credincio�sii lor sunt uni�ti ��n aceea�siBiseric�a Soborniceasc�a (Catholiceasc�a). Doar prinaceast�a M�arturisire care une�ste cre�stinii de pestetot din lumea ��ntreag�a �si de peste timp, BisericaSoborniceasc�a adun�a ½tot p�am�antul de sub cer...� �sia ar�atat c�a unul este su�etul �si una limba tuturorde la o margine a p�am�antului la alta prin DuhulSf�ant, ��n unitatea de cuget �si de grai a Credin�tei.(pag 207-209)La un moment istoric dat, c�and erezia s-a

r�asp�andit ��n toate bisericile, Biserica Soborniceasc�as-a redus la un mic num�ar de credincio�si, chiar pu-tem spune, la unul singur... Fiecare parte, chiar�si cea mai mic�a a Bisericii, �e �si un singur credi-cios, poate � numit Biseric�a Soborniceasc�a. Ce-lor care voiau s�a-l sileasc�a pe Sf�antul Maxim s�a se��mp�art�a�seasc�a cu monoteli�tii, le r�aspunde: �chiardac�a ��ntregul univers (Oikoumeni) s-ar ��mp�art�a�sicu voi, eu unul nu m�a voi ��mp�art�a�si�. El opunecatholicitatea sa unei ecumenicit�a�ti eretice. (pag.209)M�arturisind �si ap�ar�and Credin�ta Ortodox�a,

Sf��ntul Maxim are con�stiin�ta faptului c�a ap�ar�a�si m�arturise�ste �Dogma comun�a Bisericii Sobor-nice�sti (Catholice�sti)�, adic�a credin�ta pe care Apos-tolii, P�arin�tii, Sinoadele, Clerul �si credincio�siiau m�arturisit-o mereu �si pretutindeni. Cel carem�arturise�ste Credin�ta Ortodox�a se integreaz�a sause reintegreaz�a ��n Biserica Soborniceasc�a (Catho-

liceasc�a) �si ��n comuniunea sa. Cel care pro-pov�aduie�ste o doctrin�a care nu este conform�a cuDreapta Credin�t�a se exclude singur din BisericaSoborniceasc�a �si chiar trebuie exclus din aceasta.(pag. 209-210)Acest principiu este valabil pentru persoane dar

�si pentru biserici. Ele apar�tin Bisericii Sobornice�stisau, mai cur�and se identi�c�a cu aceasta ��n m�asura��n care m�arturisesc Dreapta Credin�t�a �si sunt ex-cluse din ea (din Biseric�a) � chiar dac�a ele continu�adin punct de vedere institu�tional s�a �e biserici �sis�a poarte numele de biseric�a � dac�a m�arturisescdogme str�aine Credin�tei Ortodoxe, a�sa cum a fostea de�nit�a de Apostoli, P�arin�ti �si Sinoade. (pag.210)Dac�a ½por�tile iadului nu vor putea birui Biserica�

��ntemeiat�a de Hristos, aceasta nu ��nseamn�a c�a oanumit�a Biseric�a Local�a nu ar putea c�adea nicio-dat�a ��n erezie, din pricina unei harisme, unei puterisau unui privilegiu, pentru c�a nici o biseric�a par-ticular�a nu se identi�c�a ½a priori� �si de�nitiv cuBiserica. (pag. 211)Toate bisericile au c�azut ��ntr-un moment sau al-

tul ��n erezie �si deci s-au a�at ��n afara BisericiiSobornice�sti (Catholice�sti). �In anumite momentechiar toate bisericile au c�azut ��n erezie, �si BisericaSoborniceasc�a n-a mai existat dec�at prin c�a�tiva cre-dincio�si care nu ��ncetau a m�arturisi Credin�ta Orto-dox�a. (pag. 211)(Sursa: Larchet, Jean-Claude - Sf�antul Maxim

Marturisitorul. Mediator ��ntre R�as�arit �siApus Ed. DOXOLOGIA, Ia�si 2010)

***M�arturisirea Dreptei Credin�te condi�tioneaz�a

apartenen�ta sau neapartenen�ta la Biseric�a, exclu-derea din Biseric�a sau reprimirea ��n Biseric�a, �si,deci, comuniunea sau lipsa de comuniune cu ea.Acest principiu este valabil pentru persoane ��n ra-portul lor cu Biserica, dar �si pentru Bisericile Lo-cale ��n raport cu Biserica Soborniceasc�a (Catholi-ceasc�a). (pag. 262)Comuniunea care se realizeaz�a��n��mp�art�a�sirea cu

Trupul �si S�angele lui Hristos presupune ��nc�a �si maimult adev�arata credin�t�a. Dac�a nu se m�arturise�steDreapta Credin�t�a, se r�astoarn�a �si se des�in�teaz�amarea, luminoasa, prealuminata �si sl�avita Tain�a aOrtodoxiei cre�stinilor. Invocarea Sf�antului Duh ��nepicleza S�ntei Liturghii r�am�ane f�ar�a de r�aspuns �si,prin urmare, Darurile ce se pun��nainte nu mai sunt


20

s�n�tite. A�sadar, nu se mai realizeaz�a o comuniuneadev�arat�a. (pag. 263)

(Sursa: Larchet, Jean-Claude - Sf�antul MaximMarturisitorul. O introducere, Ed. DOXO-LOGIA, Ia�si 2013)***½M�a jur ��naintea S�ntei �si Deo�in�t�a �si �Inchinatei

Treimi, f�ar�a nici un vicle�sug, s�a nu cuget �sis�a nu primesc nimic ��n afar�a de ceea ce ��nva�t�aSf�anta Biseric�a Soborniceasc�a �si s�a nu m�a��mp�art�a�sesc cu cel ce crede altfel, adic�a carenu m�arturise�ste Dreapta Credin�t�a.� (pag. 63)(Sursa: Sf��ntul Ioan Damaschin � ½Cuv�ant

despre Dreapta Credin�t�a� Ed. Doxologia ,Ia�si 2015)***Omul se s�n�te�ste prin m�arturisirea corect�a a

Credin�tei. Cel care are Credin�ta nefalsi�cat�a ��nHristos, acela are ��n el ��n ��ntregime toate harismeledumnezeie�sti. F�ar�a Credin�ta nefalsi�cat�a nu poatenimeni s�a m�arturiseasc�a Credin�ta �si s�a sufere mar-tiriu, nu are harisme �si nu se poate m�antui. (Mi-tropolitul Hierotheos Vlachos)Unitatea Bisericii st�a ��n p�azirea ��ntreag�a �si

nev�at�amat�a a ��nv�a�t�aturilor Dreptei Credin�te Or-todoxe l�asate nou�a de S�n�tii Apostoli �si S�n�tiiP�arin�ti. . . �si, deci, dezbina�ti de Biseric�a, schismaticisunt to�ti cei care cuget�a osebit de S�n�tii Bisericii.Unde nu exist�a ½Adev�arul �si mo�stenirea

M�arturisirii de Credin�t�a�, nu exist�a nici unfel de Biseric�a Soborniceasc�a (Catholiceasc�a) ��si, implicit, nici Preo�tie, nici Botez, nici Taine.(Sf�antul Maxim M�arturisitorul)

SF�ANTUL MAXIM M�ARTURISITORUL(+662)

(fragmente din proces)

Atunci c�and to�ti Patriarhii, din convingere saude frica ��mp�aratului, au devenit monoteli�ti (ereticicare m�arturisesc c�a este numai o voin�t�a ��n Hristos),Sf�antul Maxim M�arturisitorul, care era simplu mo-nah, nu a primit s�a se ��mp�art�a�seasc�a cu ei.C�and trimi�sii Patriarhului au venit la el ��n

temni�t�a, au ��ncercat s�a-l fac�a s�a cread�a c�a este ��nafara Bisericii, c�aci toate bisericile locale erau o�-cial monotelite (eretice):� De care Biseric�a apar�tii? L-au��ntrebat trimi�sii.

De cea de Constantinopol, de Roma, de Antiohia,

de Alexandria sau de Ierusalim? Fiindc�a toateaceste Biserici, cu p�ar�tile cele ce se a��a sub ele,sunt unite (��n comuniune). Deci, de e�sti �u al Bi-sericii Sobornice�sti, intr�a ne�ant�arziat ��n comuniunecu noi, ca s�a nu te treze�sti pe cine �stie ce drumstr�ain sau nou, care te va face s�a cazi acolo undenu te a�step�ti! Iar Sf�antul a gr�ait:� Domnul Iisus Hristos a numit Soborni-

ceasc�a Biseric�a pe aceea care p�aze�ste adev�arata�si m�antuitoarea m�arturisire de credin�t�a. Pentruaceast�a m�arturisire El l-a numit pe Petru feri-cit �si a spus c�a va zidi Biserica Sa pe aceast�am�arturisire (Matei 16,18). Totu�si, eu vreau s�a cu-nosc m�arturisirea voastr�a, pe care se ��ntemeiaz�a,zice�ti voi, unitatea ��ntregii Biserici. Dac�a ea nu se��mpotrive�ste Adev�arului, nu voi mai rupe comuniu-nea cu voi. Apoi, v�az�and c�a aceast�a m�arturisire alor se ��ndep�arta de Adev�ar, Sf�antul Maxim nu aprimit s�a semneze. Apoi a continuat:- Dac�a de dragul iconomei credint

,a m�antuiroare

(ortodox�a) se amestec�a cu credint,a mincinoas�a

(erezia), acest soi de as,a zis�a iconomie este total�a

desp�art,ire de Dumnezeu, nu unire.

- Prin cuvintele pe care le spui , bagi dihonie ��nBiseric�a. Iar Sf. Maxim a spus:- Dac�a cel ce m�arturises

,te ��nv�at

,�aturile S�ntelor

Scripturi s,i ale S�nt

,ilor P�arint

,i provoac�a schism�a

��n Biseric�a, atunci cel care s,terge ��nv�at

,�aturile

P�arint,ilor ce va provoca ��n Biseric�a? F�ar�a aces-

tea nu poate exista nici numele Bisericii...C�aci dac�as,tergem cuvintele care ne ��nvat

,�a despre Dumnezeu,

nu ne va mai r�am�ane nimic la care s�a ne ��nchin�am.Eu nu am o ��nv�at

,�atur�a a mea, ci ��nv�at

,�atura de

obs,te a Bisericii Sobornices

,ti. N-am formulat nici

o p�arere a mea, ca s�a se poat�a spune c�a am scornitvreo dogm�a.Mai apoi, c�and Patriarhul Romei care era ��nc�a

ortodox, a condamnat monotelismul PatriarhilorR�as�ariteni, Sf�antul Maxim a m�arturisit c�a, �indlipsi�ti de Credin�ta Ortodox�a, Patriarhii acestora�sez�ari �si-au pierdut continuitatea Apostolic�a, deci�si ½puterea de a lega �si a dezlega�. Ei (care sust

,in

erezia) ce singuri de la sine sunt blestemat,i s

,i

lep�adat,i, s

,i de Preot

,ie sunt ��nstr�ainat

,i, aceia ce fel

de Taine s�av��rs,esc? Apoi ce duh vin asupra acelora

care se hirotonesc de unii ca aces,tia? Vr�ajma�sii

lui au ��ncercat s�a-l fac�a s�a spun�a vorbe de prisos,��ntreb�andu-l astfel:

� Atunci, doar tu te vei m�antui, ��n timp ce to�ticeilal�ti se vor pierde? Iar�a Sf�antul Maxim, cu mare


21

��n�telepciune de la Duhul Sf�ant care se odihnea��ntruel, r�aspunse:

� ½Dumnezeu m�a opre�ste s�a os�andesc pe cinevasau s�a pretind c�a doar eu m�a m�antuiesc! Acestea�ind zise, voi alege mai degrab�a s�a mor dec�at s�aapostaziez ��n vreun fel de la credin�ta cea adev�arat�a�si s�a suf�ar apoi chinurile con�stiin�tei.� Zis-au lui:

� Dar ce vei face, de vreme ce cei din Roma suntuni�ti cu cei din Constantinopol? C�aci asear�a ausosit de la Roma dou�a delega�tii �si m�aine diminea�t�a,��n ziua duminicii, se vor��mp�art�a�si cu Patriarhul dinPreacuratele Taine. Cuviosul r�aspunse:

� Chiar dac�a tot Universul va � ��n comuniune cuPatriarhul, eu nu voi � ��n comuniune cu el. Precum�stiu c�a Sf�antul Duh prin Apostolul Pavel spune c�a��ngerii��n�si�si vor � anatema dac�a ar propov�adui��ntr-alt chip, aduc�and ceva nou ��n credin�t�a (Galateni1,8).

Cu alt prilej, Eparhul Constantinopolului l-a��ntrebat pe Sf�antul Maxim: � Vei intra ��n comu-niune cu Biserica noastr�a sau nu?

� Nu voi intra, a r�aspuns Sf�antul.

� De ce? a ��ntrebat Eparhul.

� Deoarece a��nc�alcat Hot�ar�arile Sinoadelor Orto-doxe, a spus Sf�antul Maxim. Eparhul a continuat:

� Dac�a este a�sa, cum se face c�a P�arin�tii acelorSinoade r�am�an ��n dipticele Bisericii noastre?

� Ce c�a�stiga�ti pomenindu-i, dac�a v�a lep�ada�ti de��nv�a�t�aturile lor? l-a contrazis Sf�antul. Nimic nuc�a�stiga�ti! Apoi trimis

,ii Patriarhului i-au spus:

-�Intr-un singur lucru ��i superi pe tot,i, c�a ��i faci pe

mult,i s�a rup�a leg�atura cu Biserica de aici. Atunci

Sf. Maxim a spus:

-Este vreunul care spune c�a l-am ��ndemnat s�arup�a leg�aturile cu Biserica Bizant

,ului? Apoi ei au

r�aspuns:

-Faptul c�a tu ai rupt leg�aturile este cel mai mare��ndemn pentru tot

,i. Sf. Maxim a zis:

-Nimic nu este mai puternic dec�at cons,tiint

,a care

te mustr�a s,i nimic nu este mai ��ncurajator dec�at

cons,tiint

,a ��mp�acat�a. ( Sursa:M�aret

,ia Ortodexiei-

Ed. Egumenit,a 2009)

... ½A t�ainui cuv��ntul adev�arului ��nseamn�a ate lep�ada de el. Bine este s�a tr�aim ��n pace cuto�ti, dar numai cu aceia care cuget�a acelea�si des-pre buna credin�t�a ortodox�a. �Si este mai bine s�a ner�azboim, atunci c��nd pacea lucreaz�a congl�asuireac�atre r�au"(erezie). (Vie�tile S�n�tilor din greac�a, 21ianuarie).

. . .Orice om se s�nt,es

,te prin m�arturisirea co-

rect�a a credint,ei. Cel care are credint

,�a nefalsi-

�cat�a ��n Hristos, acela are ��n el toate harismeleDumnezeies

,ti.

Nu exist�a compromis s,i iconomie ��n chestiunile

de credint,�a, de care depinde m�antuirea ves

,nic�a a

su�etelor oamenilor.(Sf. Maxim M�arturisitorul)Unitatea Bisericii st�a ��n p�azirea ��ntreag�a s

,i

nev�at�amat�a a ��nv�at,�aturilor Dreptei Credint

,ei Or-

todoxe l�asate nou�a de S�nt,ii Apostoli s

,i S�nt

,ii

P�arint,i. . . s

,i deci dezbinat

,i de Biseric�a (schisma-

tici) sunt tot,i cei ce cuget�a osebit de S�nt

,ii Bise-

ricii. . . Hristos a numit Soborniceasc�a Biserica Sadeoarece ea p�astreaz�a Adev�arul s

,i M�arturisirea de

credint,�a.

�In Biserica Soborniceasc�a noi trebuie s�a d�amatent

,ie ��ndeosebi la a p�astra ceea ce a fost crezut

pretutindeni, ��n toate timpurile s,i de c�atre tot

,i. (Sf.

Vichentie de Lerini)

Preot Matei VULC�ANESCU

SF�ANTA MITROPOLIE A PIREULUI

Unii a�rm�a sus �si tare c�aa opri pomenirea Ierarhului laSf�anta Liturghie pe motiv deerezie (c�a predic�a erezia ��n pu-blic sau e ��n comuniune cuerezia) ar � schism�a. Daraces

,ti oameni se pare c�a nu

au not,iunea de ce ��nsemn�a

schisma, pe care dup�a cumspune Sf�antul Vasile cel Mare

"nici s�angele muceniciei nu ��l poate sp�ala".Schisma ��nseamn�a dep�artare de Hristos �si de Bi-serica Lui, ��nseamn�a lipsa Harului �si a M�antuirii.Cine e ��n schism�a nu mai are nici Har, nici Taine,nici M�antuire. Dar oare a opri pomenirea episco-pului ��n caz c�a ��nva�t�a erezia e schism�a? Canonul 15de la Sinodul I-II Constantinopol din Pidalion nespune c�a cei (Preotul) care opresc pomenirea pen-tru c�a episcopul e ��n erezie, atunci acei Preo�ti nunumai c�a nu se fac vinova�ti de schism�a, ci �si demare cinste sunt ��nvrednici�ti, ca unii care au feritBiserica de schism�a, tocmai prin oprirea pomenirii�si ��ngr�adirea de episcopul ce ��nva�t�a erezia.Iat�a c�a prin oprirea pomenirii, Preotul �si

credincios,ii se ��ngr�adesc de erezia propagat�a prin


22

episcopul respectiv, la fel �si Episcopul se ��ngr�ade�stede mitropolit, Mitropolitul de sinod, Sinodul de pa-triarh, Biserica Autocefal�a de alt�a biseric�a autoce-fal�a, etc. Dac�a cei care au ��ntrerupt pomenirea epi-scopului pe motiv de erezie �si numai pe acest motivar � schismatici (rup�ti de Biseric�a) ar ��nsemna c�aSf�antul Maxim M�arturisitorul a murit schismatic,Sf�antul Teodor Studitul a murit schismatic, Sf�antulMarcu al Efesului a murit schismatic, etc. S�a nu�e! Pleiada de S�nt

,i ai Bisericii s-au ��ngr�adit pe

ei ��n�si�si de erezie prin ��ntreruperea pomenirii cano-nice a episcopului locului. To�ti S�n�tii dup�a ce au��ntrerupt pomenirea episcopului (numit de canoanepseudo-episcop, sau mincino-episcop - din momentce nu ��n�ereaz�a erezia) au continuat s�a slujeasc�aSf�anta �si Dumnezeiasca Liturghie �si toate TaineleBisericii, r�am�an�and ��n deplin�a comuniune cu Bise-rica Ortodox�a, dar ��ngr�adindu-se de numitul epi-scop de care apart

,inea. �In momentul ��n care un

Episcop se leap�ad�a public de erezie �si m�arturises,te

ortodox, se reia �si pomenirea lui de c�atre Preot,i.

Din momentul ��ncet�arii pomenirii nicio caterisirenu ��i atinge pe cei ce au ��ntrerupt pomenirea, pen-tru c�a episcopul care se a��a ��n erezie nu are pute-rea de a caterisi pe nimeni. Sf�antul Ignatie Teofo-rul spune c�a nu poate exista Biseric�a f�ar�a Episcop�si f�ar�a Preo�ti, iar Episcopul este ca o chitar�a, iarPreo�tii sunt corzile chitarei. Dar tot Sf�antul Ig-natie Teoforul spune c�a, ��n cazul ��n care episcopuleste ��n erezie, trebuie s�a te despart

,i de el, ca de

un lup ��n blan�a de oaie, iar Sf�antul Ioan Hrisostomspune c�a trebuie s�a fugim de ei �si s�a ne delimit�amde ei. Iat�a c�a sintagma: "Biseric�a f�ar�a Episcop nuexist�a" e valabil�a numai ��n vreme de pace pentruBiseric�a, dar dac�a un sinod devine t�alh�aresc, atuncise schimba situat

,ia, nu mai suntem datori a asculta

de episcopul ce are p�art�a�sie cu sinodul t�alh�aresc, iarPreotul ��n deplin�atatea Preot

,iei harice ce o are de

la Hristos, nu de la Episcop, care este doar organulprin care se d�a Harul Preot

,iei, slujes

,te ��n continu-

are p�an�a ce se adun�a un Sinod al Ortodoc�silor careva anatematiza pe acei episcopi eretici �si sinoadelelor.Ascultarea este p�an�a la erezie, iar ruperea comu-

niunii nu este fa�t�a de Biseric�a, ci, fa�t�a de episcopul,preotul sau patriarhul care ��nva�t�a erezia, conformS�n�tilor P�arin�ti �si Canonului 15 al Sinodului I-IIde la Constantinopol (861) (vezi Pidalion).Unii au impresia gre�sit�a c�a dac�a nu mai pome-

nesc episcopul ecumenist, s-au rupt de Biseric�a.

Biserica este Hristo-centric�a, nu Episcopo-centric�a.Dac�a Episcopul ��nva�t�a ortodox, atunci el p�astreaz�aIerarhia �si Succesiunea Apostolic�a, dac�a ��ns�a nu��nva�t�a ortodox, nu mai are niciun rol, numit �indminciuno-episcop (Canonul 15 al Sinodului I-II dela Constantinopol - anul 861). Sf. Ierarh MarcuEvghenicul a murit ��n afara comuniunii cu Patriar-hia Constantinopolului, rup�andu-se de ea, �si a cerutca la ��nmorm�antarea lui s�a nu vin�a vreun episcopsau vreun cleric care semnase unirea cu papista�sii.Mul�ti S�n�ti mari (Sf. Teodor Studitul, Sf. Ma-

xim M�arturisitorul, Sf. Ioan Damaschin, etc.) au��ntrerupt comuniunea cu episcopii eretici, iar dup�amintea unor ½teologi� ar ��nsemna c�a ace�sti S�n�ti nusunt S�n�ti, ci ½schismatici� �si ½rup�ti de Biseric�a�.Nu este vorba de ½revolt�a� sau de ½repulsie� fa�t�a deun om sau patriarh, ci e vorba de ��ngr�adire fa�t�a deerezia promovat�a de acel om sau patriarh.Am expus pe scurt ��nv�a�t�atura ortodox�a despre

��ngr�adirea de erezie. A�sa a procedat �si Sf�antulMunte Athos pe timpul patriarhului de trist�a amin-tire Athenagoras, dar �si Mitropolit

,i din Biserica

Greac�a ce au oprit pomenirea Patriarhului Athe-nagoras ��n istoria recent�a.�In situat

,ia dat�a, legat de ��ntreruperea pomenirii

Patriarhului Chiril, consider c�a pomenirea lui tre-buia ��ntrerupt�a nu de acum, ci trebuia ��ntrerupt�a�si pomenirea Patriarhului Alexei a toat�a Rusia,Rom�anii trebuiau s�a ��ntrerup�a pomenirea Patri-arhului Iustinian Marina �si Grecii pomenirea Pa-triarhului Athenagoras, pentru c�a aces

,ti Patriarhi

au b�agat Biserica Ortodoxa ��n WCC (ConsiliulMondial al Bisericilor). Iat�a c�a e pu�tin cam tardiv�aoprirea pomenirii, dar, ��n �ne, mai bine mai t�arziudec�at niciodat�a. De M�an�astirile din Sf�antul Muntece s�a mai vorbesc... sunt mul�ti Ieromonahi care numai pomenesc demult la Chilii si M�an�astiri athonitepe Patriarhul Bartolomeu al Constantinopolului.Ucenicul Cuviosului Efrem Katunakiotul ne-a con-�rmat c�a la el la chilie niciodat�a nu a fost pomenitnumele Patriarhului Bartolomeu. Nici MitropolitulAugustin de Florina ��n ultimii 30-40 de ani nu apomenit pe niciunul dintre Patriarhii ecumeni�sti aiConstantinopolului. Slav�a lui Dumnezeu! Cres

,tinii

se cern. Numai cei r�auvoitori �si ignorant,i ��i vor

numi schismatici pe cei care se ��ngr�adesc de eretici�si erezie...�Intreruperea pomenirii este pedagogic�a, este o

delimitare fa�t�a de ideile eretice s,i mustrare fat

,�a de

persoan�a (grup de persoane). �Intreruperea pomeni-


23

rii nu este acelas,i lucru cu anatema, ci este un mod

de a atrage atent,ia unui frate ortodox ce a alunecat

pe c�ai gres,ite (��ns

,el�ari s

,i erezii) s

,i de delimitare fat

,�a

de ce nu este ortodox ��n ideile sale sau faptele sale.

Boris MEHR

ANTI-BURUIENI

Antiaeriana este buruiana,Gr�adina plivit�a de ��ngeri p�azit�a,Seam�an�a cu Bosch, caltabosch,Ce voiam s�a spun? Sunt bine s

,i

bun.M�a opun. P�arloaga e numele primarelui Doaga.Caut�a-n post-scriptum, postum f�ar�a cript�a.Juc�am o fript�a? Nu batet

,i caii, c�ainii, pisicile,

L�amurit,i fricile, dat

,i ��n voi, nu este bai,

Omul nu este un pai, ci o trestie cu o chestie.Pasul ��n diagonal�a dovedes

,te s�al�a,

Polclodel s,i doi verleni bag�a spaima-n buruieni.

Masacrul aricilor -bucuria furnicilor,Descifrarea s

,arpelui, ��naltul Carpatelui,

La apa Villonului s,ezum s

,i am pl�ans.

S�a-t,i �e versul tot mai str�ans. Bach.

R�azvan DUCAN

SOLDAT,II DE TINICHEA

(Cine a omor�at regina mam�a)

S,i eu

am omor�at-o pe mamamama avea dou�a pricinide viat

,�a

de moartese ia un �u �oriui se bag�a pe g�at unui tat�adoi sau al treilea�Si i se ��ndeas�a �ul mameip�an�a la fratep�an�a la suroriprima oar�a ei au as

,teptat ��n tat�a

p�an�a la transferul afar�a��n lume se ��nc�alzeau ��n burta lui tata 2primului i se spune buns,i celui 2 c�a ar � vitreg

noroc cu 2 c�a nu am su�at ��n punga de aurolac�ala care se pune ��n vopseas,i cum ies

,eam noi afar�a ��n lume

nu ne trecea deloc cum s�a ne omor�am mamade obicei nu ne sp�alam pe dint

,i

s,i mama s�araca spuneavoi m�a omor�a�tide c�ate ori sa v�a repetmus

,cam din ea cu dint

,ii nos

,tri cei mici

�si ne iertaeraestemama�si uite as

,a acum nu mai avem mam�a

s�a o omor�amne omor�amfemeileb�arbat

,ii

tat,ii

amantelesot

,iile

surorilefra�tiiP�an�a la omor�area invers�anu mai e multpoate ��nvieMama�si atunci o s�a �m fericit

,i

o s�a ne omor�ammama dinpartea noastr�a de mam�amamap�an�a c�and se va lua de la noidorul de mam�a

Cuprinsul meu la tine, Doamne, tinde

Cuprinsul meu la tine, Doamne, tinde,Fiindc�a necuprinsul t�au m�a cuprinde,

Mai mult mi-ai dat dec�at luat,De aceea sunt copilul preferat.

�Intr-o materie, nimbat�a de timpTragi acum speran�t�a s�a m�a schimb.

�Si s�a-mi urmez, ce este de urmat,Imacul�andu-mi drumul ce mi-e dat.

C�a bun�atatea ta are acum- un chip,


24

Grija plajei de bobul de nisip,

Aten�tia oceanului, cu apa de-a dura,De-a nu strivi ��n furtuni, pic�atura.

Puterea ta const�a ��n a ierta,Ne��n�telegerea mea de c�atre ��n�telegerea ta.

�Si tind mereu, dar tot ca-nv�a�t�acel,C�a de cuprins nu pot, nici �rmituri din el.

13 octombrie 2012

Liviu Ioan STOICIU

CE A AJUNS

Urc�a pe Dealul Mitropoliei, la�Inviere. T�ar�aieun c�art

,oi dup�a el, trec�atorii ��i

fac loc, se oprescplini de mil�a sau��n b�ataie de joc,��l

privesc lung, ½acesta e modul lui de manifestare�,spune o doamn�a care��mpr�as

,tie un parfum at�at de pl�acut. . . Ce

am ajuns, nimic.Nimic nu mai e cum a fost, nici luminadinl�auntrul meu, ��ncet-��ncets-a ascuns ��n subcons

,tient s

,i cuv�antul Domnului n-

amai avut nici un sens. . . St�ateam��ntins pe o mas�a rece, de piatr�a, la morg�a,gol, era curent, c�and amauzit din us

,�a: ��l vezi ce cuminte pare c�a e? Nici

n-ai b�anui c�a e plecatpe lumea cealalt�a s�a vad�a cum e. Dup�a care amperceput nis

,te

pl�ansete s,i am simt

,it o mare p�arere de r�au, ca un

sfredel ��n stomac � s,i am deschis

ochii. Acum simt c�am-am n�ascut a doua oar�a. C�art

,oiul �asta mi-a fost

martor acolo, adic�adincolo � unde sarea p�am�antului setopes

,te pentru �ecare

s,i anunt

,�a vizita unui str�abun. C�a e un circuit

��n natur�a.

Adrian MUNTEANU

UNDE SUNT?

Pe un ecran, ��n minte se perind�aCr�ampeie de sim�tire �si-ntrebare.Trec de�l�and cu falduri tem�atoareSau se aga�t�a furtunos de grind�a.

O scen�a e cu patosul ce doare,�Intr-alta viciul vrea s�a m�a cuprind�a.Apare �si dorin�ta s�a ��ntind�aUrzeli, porniri �si spaime trec�atoare.Gre�toasa ur�a prinde s�a ��ndemne,Iar n�azuin�ta are din�ti de �er.Sunt toate c�and smerite, c�and solemne.Distrug, compun, fr�am�ant�a, dau �si cer.Ce colc�aial�a de tr�airi �si semne!Dar unde sunt, ��n toate c�ate pier?

Adrian BOTEZ

E CAM PU�TIN PENTRU UNPSALM

��n mine s�al�a�sluie�ste oistorie ��ntreag�a � �si totodat�a unsingur om � cu o singur�a fotogra�elipit�a de

chip � cu un singur zv�acnet al�in�tei � mereuacela�si � mereur�azvr�atit

*din Creator nu s-au mai p�astrat dec�atr�am�a�si�te �total imorale: ritmulvalurilor � aproximativ�aarmonia stelelor � uneorisimetria frunzelor � frazelor de peramuri

��n rest � tot ce va � fost � vast �si entuziastodinioar�a � acumsunt �t�and�ari (��nc�a arz�and � ��nvirtutea iner�tiei) � care plutesc pe unocean invizibil decuvinte � execut�and


25

alternativ � mi�sc�aribrowniene �si de�ux-re�ux

e cam pu�tin pentru unpsalm de sl�avire...

teribil m-a�s bucura s�agre�sesc � dar � deocamdat�adecorul �si - indecentr�agu�site - joag�arele c�antecelor dinp�adure � jalnic �si f�ar�a gre�s � m�acon�rm�a

*nu vreau s�a �u ��nafara voastr�a � cimereu ��ntru voi � puternic Zeu alT�acerii: simplu �siincon�stient ��n glorie � precumbradul � singur �sisigur de ceruri � precumst�anca muntelui � darmai ales � fermec�ator � in�nitdiferen�tiind � dezv�aluind C�anteculFrumuse�tii � precumvalurile m�arii

oasele m�a dor de toate durerilestelelor � ochii mi se deschid de toatetainele izvoarelor: abia acum �sia�sa � psalmodiezde nerostitNumele

PLUGARUL C�AR�TII

de-o s�a mai plou�a mult prin anticareuita-vom iar�a�si Sloi de Peruzea:c�ar�tile toate-au dat ��n urticareslovele-njur�a f�ar�a de perdea!

se pleac�a � g�arbov � Zeul Anticars�a schimbe stelele din zarea dreapt�a:multe-�si pierdur�a luci de-argint � pierd var�si-n loc de vis � prind mucegai de fapt�a...

s�arman gigantic Dumnezeu din semnen-ai ajutor vreun om la as�n�tit:n-ai haturi �si nici roade s�a te-ndemne

n-ai l�audaci � pentru c�at ai trudit......cu trupu- �Ti peste Carte r�astignit�sopte�sti mereu: ½plugarii n-au sf�ar�sit...�

FRUMOAS�A-I LUMEA � CULMEA DEZG�ARCIT�A!

v�azduhu-l curm�a h�ar�ait de joag�ar:icne�ste-a vom�a c�antecul din p�as�ari...da � dispera�ti ce suntem fericiriiam face-o � to�ti deodat�a � pe fachirii!

frumoas�a-i lumea � culmea de zg�arcit�a!s�a-i smulgi o raz�a � tre' s-o pui pe plit�a...doar ��ti arat�a c�ate minuni are:te-apropii � �si le v�ar�a-n buzunare!

...bie�ti cer�setori � am obosit de-ntinso m�an�a ce-i uscat�a-a dor cumplit:c�and crezi norocul �rav c�a �ti-ai prins

paznici din cer reteaz�a-te-n cu�tit......m�a dor de-iubire inima �si buza:m-aleg � mereu - cu arz�atoare spuza...

NU-NCURCA�TI TREIMEA �IN UNICI-TATE

c�and r�astignitorii s-au pornit s�a r�ad�adumnezeu �si-arat�a fa�ta cea mai h�ad�a:adic�a-i satana � vrednic cocalarcare-ndoaie lumea pe-al s�au inelar

s�a p�azim Hristosul � unica-ne steasingura lumin�a ��ntr-o bezn�a rea!...nu-ncurca�ti treimea ��n unicitatec�aci doar ��nvierea este s�an�atate!

constela�tii arse � ast�azi � rug�aciuneac�and ��n fal�a cre�ste � cr�aiesc - spurc�aciuneadin Cuv�ant spre Carte a r�amas doar scrum

fariseu vicleanul vrea s�a �stie cum......��n loc de credin�t�a � ��n loc de uimirepe bot pupa�ti crima � obscen�a-izb�avire!


26

M�ARTURIE DE CREDIN�T�A

½��n limba sf�ant�a ap�as�arilor � ��n limba sf�ant�a a��ngerilor � t�anjim s�agr�aim�:da � numai astfel � voi � Poe�tilorcrai tuturorz�arilor � ve�ti � adeveri�ti Cavaleri deVi�aim - m�antui�ti ��namin

SUGESTII PENTRU VREUN NOUDANTE

cuvintele � de-acum � se fac bulbuci � nu zei:suntem ��ntr-o hazna � �si ��nc�a respir�amdar credem c�a-i Olimp! - ...ooo � ce ne sup�ar�amc�and Dumnezeu � oft�and � ne spune ½derbedei �...

cap'd'opere-n sabatul de reptileo - noi ½tere�strii �! - ½vip�-uri din argilevom contesta decizia divin�ala tribunalul care va s�a vin�a!

...bulbucii �a�sti r�ascoal�a excremente�si se-um��a mun�ti � rezidu�uri demente:e-o simfonie-a sc�arnei � universul -deci transcenden�ta �si-a-ntrerupt demersul...

...suntem nu oameni � ci e�sapamentecuvintele-s b�a�sici de-avertizare:au fost potopuri regulamentare

dar s-au ��mpotmolit radicalmente......��n ciorba din hazna zb�atu�ti de zorhalucin�am Poemul Vidanjor!

DUP�A POTOP

½-cum arat�a lumea � dup�apotop? � � ½- ceva maisp�alat�a: dac�a nu detot � m�acar a�sa � unstrop�

...�re�ste � asta dac�a nucumva � ��ntre timp � se va �m�anjit � iar�a�si � cuduhninde-excremente �si

mite zeie�sti � dinOlimp...!

PIROMANII

i-am c�autat � azi diminea�t�a � pe to�tipiromanii � care au dat � ast�a-noapte � foccerului: voiam s�a-i g�asesc �si s�a-irog - ca � la noapte - s�a se tempereze � altfeleram ferm hot�ar�at s�a-i deferjusti�tiei

nici a�sa: una-dou�a � dai foc lumiifolosind - iresponsabil �sidement - toatev�ap�aile � din toategalaxiile: la un moment dat � n-o s�a mai existe ��nbordeiul �asta cosmic � niciosc�anteie � nici c�at s�a-�ti aprinzi�tigara de la ea...

...i-am c�autat prin �soproane � i-am c�autat prinp�aduri � am revenit ��nora�s �si � din tu��s ��ntu��s � din gard viu ��n gard viu � dinbloc ��n bloc � dincamer�a ��n camer�a � ��mpietrit�a ��nlustru - am sperat s�a-i a�u �sis�a-i mustru

...e sear�a - peste tot sesimte t�arziul - bolborosind m�anios ��ntre pere�tiiformelor lucrurilor - �sin-am g�asit pe niciunul dintre zeiiturba�ti � dinceata p�ang�aritorilor scriitori cu��ac�ari � pe paginile acoperi�surilorlumii

...��mi luam cina � ostenit � c�anddeodat�a � cineva a strigat: ½oameni buni �sioameni de h�artie � nu mai ie�si�ti dincase � sau � dac�a ie�si�ti � feri�ti-v�a s�a v�auita�ti ��nsus � c�a v�aaprinde�ti ochii �si � apoi - v�a ve�ti arde �sitopi bur�tile � chiar �sichipurile � de presupus!...hei - oameni buni�sioameni de h�artie � to�ti piromanii s-au


27

dezl�an�tuit � din nou � cu �si mai marefurie � asupra c�ar�tii cerului � scriindpe albastrele st�anci � pe irizatuldamasc - cu�si mai mult�a m�anie � slove s�nte decununie � slove de zurliechiroman�tie...! � � (...apoi - vocease pierdeaundeva...)

�si a�sa �si era...

...m-am t�ar�at p�an�a acas�a ��npat � �si - tol�anit - am privit � peperete � imensul joc de umbre al��ac�arilor: din cer peperete � parc�a nu mai p�area tot at�at despectaculos � tot at�at depericulos

era suportabil � aproapeagreabil � jocul disperat alincendiului � privit dintrea�sternuturile � c�aldu�te �simoi � dintre a�sternuturileumbroase aleprea pu�tinei p�as�ari

...am ��nceput � din acea noapte � chiar s�aam - inutile �si vag��ncenu�sate - mustr�ari decon�stiin�t�a... - ...dar asta e o alt�a � cu totul alt�apoveste � �si s�a-mi �e ru�sine c�aera c�at pe ce s�a v-ospun...

SONETUL ISTORIEI

g�alg�aind�a � clocotind�a din str�abunipeste noi istoria toarn�a doar t�aciuni�si degeaba uguie prin s�alcii porumbei:te-op�are�sti ��n hora nebuniei � vrei nu vrei

alduit�a � izmenit�a sub coroanete cadorise�ste � zilnic � doar cu toamneiar c�and � candid � intri-n sacrele-i bulboaneburdu�sescu-te � buluc � cosa�se doamne!

��mbuibate crime � vag soprane��ti s�arut�a crinul vie�tii vane:

cr�ancen o�lit de vremuri p�an' la os

te predai lui Procust cel scabros...cin' s�a-�ti dea vreun rest la-a�sa bancnot�a?calpuzanii te-mbr�ancesc din not�a-n not�a!

Vasile MOIS,

NEOREVIZIONISMUL UNGURESC *)9

�F�ar�a maghiarizarea croa�tilor,a rom�anilor �si asa�silor, noi, maghiarii, suntem pierdu�ti.�Lajos Kossuth�In prima parte a perioadei comuniste, guvernul

de la Budapesta s-a abt,inut, as

,a cum am ar�atat, de

la act,iuni revizioniste explicite ��mpotriva Rom�aniei

�In anul 1986, a ap�arut la Editura Academiei dinBudapesta masiva Istorie a Transilvaniei (Erd�elyt�ort�enete), ��n trei volume, lucrare ce constituiemomentul de relansare a neorevizionismului ungaro�cial, ��mpletit cu cel din diaspora. Din acestmoment, conducerea de la Budapesta ini�tiaz�a ocolaborare f�ar�a rezerve cu emigra�tia �si, prin in-termediul organiza�tiei guvernamentale ½UniuneaMondial�a a Ungurilor �, pune bazele unei co-labor�ari pan ungare pe trei direc�tii: ob�tinereaunui climat interna�tional favorabil cauzei ungare,½amorsarea� opiniei publice din Ungaria �si expor-tul politicii neorevizioniste spre regiunile limitrofe,��ndeosebi spre Transilvania, ��n vederea promov�ariiunei solu�tii neorevizioniste.

Sigla Partidului Jo-bbik

Promotorul mi�sc�arii �siautor al doctrinei pan un-gare este M�aty�as Sz�ur�os,fostul pre�sedinte provi-zoriu al Republicii Un-gare. El declara, ��nmai 1989, revistei revizi-oniste Erd�elyi Tud�osit�asok(Informa�tii despre Transil-vania) c�a ideea potrivit

c�areia to�ti ungurii de peste hotare sunt membriimarii na�tiuni ungare �si Ungaria este r�aspunz�atoarede soarta lor, i-a venit ��n urma vizitelor f�acute

9�In data de luni, 23 mai 2016, cu ��ncepere de la orele17.00, ��n prezent

,a autorului, la Sala Societ�at

,ii culturale

Carpathica din Cluj-Napoca, cu participare a unui extremde numeros public local a avut loc lansarea acestei c�art

,i.


28

��n Transilvania �si a discu�tiilor avute acolo cuAndr�as S�ut�o, S�andor K�any�adi, G�eza Domokos,J�anos Faz�ekas �si Attila T. Szab�o. Sz�ur�os recu-noa�ste c�a aceast�a politic�a poate duce la re��nviereaMicii Antante, dar schimb�arile survenite ��n 1985��n Uniunea Sovietic�a i-au dat un impuls decisiv ��na enun�ta �si a sus�tine aceste teze. �Intrebat dac�a�si alte cercuri guvernamentale ��mp�art�a�sesc vede-rile sale, Sz�ur�os l-a asigurat pe ziarist c�a at�at ��nconducerea partidului c�at �si la ministerul de ex-terne se a�rm�a o gard�a t�an�ar�a, care �si-a ��nsu�sitaceast�a doctrin�a just�a. Al�ti membri ai guvernuluisocialist: Imre Szokai �si Csaba Tabajdi, ministruadjunct r�aspunz�ator de problema minorit�a�tilor dinUngaria �si a maghiarilor de peste grani�te, au elabo-rat metodele de punere ��n aplicare a doctrinei panungare.Politica neorevizionist�a a fost consolidat�a de

guvernan�tii sociali�sti ��n perioada de dup�a 1988 �sip�an�a la instalarea primului parlament liber ales, iarprin venirea la putere a Forumului Democratic Un-gar (FDU) aceast�a politic�a a luat forme mai agre-sive. Din statul major al partidului care a c�a�stigatalegerile din aprilie 1990 au f�acut parte persona-lit�a�ti politice �si culturale binecunoscute pentru an-tirom�anismul lor, ca scriitorul Istv�an Csurka, re-putat pentru violentele sale ie�siri �sovine �si antise-mite, Ern�o Ra�ay, istoric specializat ��n problemerom�ano-ungare sau Lajos F�ur �si G�eza Jeszenszky,revizionis

,ti militan�ti. Ra�ay, mentor ideologic al

FDU, declara ��n aprilie 1990, la Televiziunea Un-gar�a, cu ocazia prezent�arii platformei partidului,c�a ��n Rom�ania este necesar�a o reorganizare a sta-tului pe provincii federale, printre care regiuneaautonom�a maghiar�a s�a aib�a un statut special. Ra-�ay este de altfel autorul unor lucr�ari de isto-rie foarte tenden�tioase, chiar du�sm�anoase fa�t�a de�tara noastr�a din care am men�tiona doar trei ti-tluri elocvente: De la voievodate p�an�a la imperiu� Budapesta 1989, Secretele Trianonului � Buda-pesta 1990 �si Transilvania 1918 � 1919, ultima o��ncercare impertinent�a de a cali�ca Rom�ania drept�tar�a imperialist�a.

Dup�a decembrie 1989, ��n condi�tiile liberaliz�ariiregimului de frontier�a, mii �si mii de cet�a�teni dinUngaria sosesc sub pretextul ajutor�arii confra�tilordin Transilvania, zeci de camioane ��nc�arcate cualimente, haine sau c�ar�ti vin �si creeaz�a aparen�taunui contrast de civiliza�tie inexistent ��n reali-

tate. Instiga�ti de ½turi�stii� din Ungaria, secuii�si maghiarii se dedau la manifest�ari separatiste �sidu�sm�anoase �si, ��n scurt timp, apar tensiunile do-rite de Budapesta, care culmineaz�a cu evenimenteledramatice de la Satu Mare s

,i T�argu Mures

,. Reac�tia

hot�ar�at�a a popula�tiei rom�ane�sti precum �si m�asurilede �ltrare a materialelor revizioniste ce inundaser�a��n primele luni ale anului 1990 Transilvania, servescapoi ca un binevenit pretext cercurilor revizionistede a se pl�ange pe toate c�aile contra maltrat�arii mi-norit�a�tii maghiare �si a izol�arii ei culturale.

Mutilarea s�albatic�a arom�anului Mih�ail�a Cofar,de extremis

,tii maghiari,

T�argu Mures,, 20 martie

1990.

Aceast�a politic�ade diversiune, carea reu�sit ��n ultimiiani s�a atenuezetensiunile soci-ale din Ungaria,va � probabilcontinuat�a �si deguvernele carese vor perindala putere, daradev�arata criz�asocial-economic�a,declan�sat�a acoloo dat�a cu trecerea

la economia de pia�t�a, cu in�a�tia �si �somajul derigoare, au ab�atut ��ntr-o oarecare m�asur�a aten�tiade la ½problema� minorit�a�tilor maghiare din �t�arilevecine.

Ungaria dup�a Tria-non

C�autarea disperat�a desolu�tii utopice se dato-reaz�a, ��n parte, atitudi-nii defetiste care domin�asocietatea ungar�a. Un-garia, nu s-a mai ref�acutmoralmente, dup�a ½he-moragia� de la Trianon�si alearg�a dup�a gloria-ipierdut�a. Aceast�a idee�x�a face ca politica eco-

nomic�a ungar�a s�a plece de la falsa ipotez�a c�a�tara nu se va putea redresa ��n cadrul actualelorgrani�te. Statu-quo-ul european ��ns�a, nepermi�t�and��n prezent revizuirea hotarelor, ei preg�atesc tere-nul ��n speran�ta unei conjuncturi favorabile. Mane-vrele neorevizioniste ��ntreprinse azi la nivel guver-namental, ��n mediul politic-cultural, ��n Ungaria, ��nTransilvania �si ��n emigra�tie, seam�an�a din ce ��n ce


29

mai mult cu marea ofensiv�a revizionist�a dintre celedou�a r�azboaie mondiale.�In Ungaria tr�aiesc urma�sii celor peste 350.000 de

refugia�ti sau repatria�ti din perioada 1918 � 1935,ai celor peste 200.000 care au p�ar�asit Rom�aniadup�a 1944, precum �si transfugii din ultimii 10-20de ani. Ace�stia constituie o uria�s�a p�arghie, carein�uen�teaz�a conducerea �t�arii vecine spre o politic�arevizionist�a. Lobby-ul ungurilor transfugi sau aurma�silor acestora este prezent ��n ��ntreg spectrulpolitic la Ungariei, �ind preponderent ��n partidelede dreapta, na�tionaliste prin voca�tie.Ca urmare aprezen�tei zgomotoase a refugia�tilor transilv�aneni,��n societatea ungar�a se ��nregistreaz�a, ��n prezent,condamnarea de c�atre elita cultural�a ungar�a, a po-liticii din cei 45 de ani de comunism, datorit�a c�areiaistoria Ungariei ar � fost ½golit�a� de con�tinutul eina�tional, iar minorit�a�tile maghiare din �t�arile ve-cine au fost date uit�arii. Potrivit acestor acuza�tii,politica interna�tionalismului socialist practicat�a defostul regim marxist din Ungaria ar � contribuit��n mai mare m�asur�a la dezna�tionalizarea unguri-lor minoritari dec�at ��ns�a�si politica de ½asimilare� a�t�arilor respective.Propaganda este ��ns�a dus�a �si ½de la om la om� �si

acoper�a astfel acele segmente ale opiniei publice dinUngaria care reac�tioneaz�a la stimuli mai primitivi.Pentru avantaje materiale modice, ungurii pleca�tidin Ardeal au intoxicat cu minciunile �si calomniilelor opinia public�a din Ungaria.Neorevizionismul ungar actual s-a reorientat �si

ac�tioneaz�a pe dou�a direc�tii principale: pe de-oparte s-a adaptat la condi�tiile Uniunii Europene,care impune modera�tie, iar pe de alt�a parte se reiaumetodele practicate��ntre cele dou�a r�azboaie mondi-ale, ��n func�tie de cele trei medii ��n care act

,ioneaz�a:

��n Ungaria, ��n emigra�tia ungar�a �si ��n teritoriile vi-zate pentru recuperare.

*) Vasile Mois,: Autonomia ½T

,inutului Secu-

iesc� ��ntre himer�a s,i tr�adarea Rom�aniei, cap.3

MERIDIANE LI-RICE - OSIPMANDEL�STAM(RUSIA)

Concert la gar�a

Nu po�ti respira, t�ariilecolc�aie de viermi,�Si nicio stea nu vorbe�stedin bezna sferelor,Dar, vede Domnul, exist�amuzic�a ��n ��nalt,

Tremur�a gara de c�antarea Aonidelor.�Si de iznoav�a cu �suier de trenuri sf�a�siatV�azduhul viorii se re��ntrupeaz�a ��n vremi.

Un parc uria�s. �Si a g�arii sfer�a de sticl�a.Lumea de metal este din nou ad�anc vr�ajit�a.La sonorul osp�a�t din elizeul ��n p�acl�aSolemn se-ndreapt�a, lunec�and, vagonul ��nchis.�Tip�at de p�aun �si-n ropot caden�tat � pianul.Am ��nt�arziat. �Si mi-e fric�a. Nu-i dec�at vis.

Intru ��n p�adurea g�arii de sticl�a � ostatic,Partituri de vioar�a-n lacrimi, fr�am�ant ��n toate.Al corului nocturn vibrant preludiu s�albatic,Miros de roze din sere cu putregai-p�am�ant �Unde sub cerul de sticl�a a mas, a ��nnoptatUmbra cea scump�a mie, prin gloate nomade...

�Si mi se pare: deplin�a ��n muzic�a �si c�ant,Lumea de �er vibreaz�a at�at de s�ar�ac�acios.M�a sprijin de murii tindei de sticl�a-opalin�a.Aburi �erbin�ti orbesc pupile de-arcu�s, m�arite.Plec la osp�a�tul mortuar al umbrei iubitePentru ultima oar�a muzica mai r�asun�a!

1921

Leningrad

Revenii ��n ora�sul meu, p�an-la lacrimi cunoscut, ��ntoate,P�an�a la nervuri, p�an�a la ale copilului "maimu�te"um�ate.Te-ai ��ntors aici, a�sadar ��nghite c�at mai mult �si re-pedeUntura de pe�ste din �uviale felinare leningr�adene.A��a urgent ziulica de decembrie, ��n care din nou


30

Gre�tos strop de dohot e mestecat ��n g�albenu�s deou.Petersburg! Eu ��nc�a nu vreau, nu vreau s�a mor;Tu ai toate numerele mele de telefon nelini�stitor.Petersburg! Eu mai am ��nc�a multe, multe adreseLa care voi g�asi ale mor�tilor glasuri stinse, funeste.Eu tr�aiesc pe o scar�a neagr�a, �si ��n t�ampl�a, de ori omie,M�a love�ste, rupt cu tot cu carne, zb�arn�aitul de so-neie,�Si noaptea-ntreg�a a�stept oaspe�ti scumpi s�a vin�a pec�ar�aru�s�a,Noapte-ntreag�a mi�sc�and din c�atu�sele l�an�ti�soruluide la u�s�a.

Minciuna

�In m�an�a cu lum�anare fumeg�and a venin,Intru ��n izba minciunii cu �sase degete:Ia s�a privesc �si eu la tine, pe ��ndelete,C�aci va trebui s�a stau ��n co�sciugul de pin.Iar ea, de sub lavi�t�a, unde-mi scoate, cuminte,Ciuperci s�arate, marinate,Iar ea din burice de prunci, r�asucite,�Imi pune �ertur�a dinainte.De-oi vrea, zice, a�s putea s�a-�ti mai dau. De-oi... -Ei, dar eu nici c�a su�u, nu-s bucuros.Zbughi! spre prag, dar, vai, dureros,Ea mi se-nclea�st�a ��n um�ar, tr�ag�andu-m�a-napoi.P�aduchi �si pustiu e la ea, �soareci �si nici un - pis! -Semidormitor, semicazarm�a, semi��nchisoare...Nu te uita, e gustoas�a, gustoas�a exotica m�ancare...C�aci, cumetre, �si eu sunt la fel, gustoas�a. Nimic dezis...

* * *�Si noaptea asta, ajut�a-mi, Doamne, s�a r�am�an viu,C�aci m�a tem pentru via�t�a, pentru roaba ta anume...De tr�aie�sti ��n Petersburg - parc�a-ai dormi-ntr-unsicriu.

* * *Genele-nghimp�a. �In piept - lacrim�a-n clocot.Presimt f�ar�a fric�a, va � furtun�a, vuiet �si ropot.Cineva str�ain m�a tot gr�abe�ste orice a uita,E sufocant - dar, totu�si, p�an' la moarte s�a tr�aiesca�s vrea.De pe sc�anduri ridicat la-nt�aiul sunet ce-a r�asunat,S�albatic �si somnoros mai privind ��n jur, am�anat,Uite c�a puf�aicu�ta c�ant�a un zgrunzuros refren

La ceasul, c�and peste-nchisoare se-nzore�ste tern.

Traducere de Leo Butnaru

GRAFICA LUI ARY MURNU LAPOVES

,TILE LUI ION CREANG�A.

Expozit,ie eveniment

P�an�a pe data de30 iunie 2016, la Mu-zeul ½Vasile Pogor� sepoate vizita expozit

,ia

de gra�c�a ½Ary Murnu� Poves

,ti�.

Proiectul marcheaz�a��mplinirea a 135 de ani de la nas

,terea s

,i 45 de ani

de la moartea lui Aristomene Gheorghiades Murnu,cunoscut mai ales sub numele de Ary Murnu. Deorigine arom�an�a, Ary Murnu s-a remarcat ca unfoarte bun pictor, ilustrator de reviste s

,i volume,

machetator de bancnote etc., ��nclinat,ia pentru art�a

s,i frumos �ind o tr�as�atur�a caracteristic�a familiei.A fost tat�al sculptorului Ion Lucian Murnu s

,i fra-

tele mai mic al lui George Murnu, scriitor, istoric,membru al Academiei Rom�ane, traduc�ator al epo-peilor Iliada s

,i Odiseea. Ary Murnu a f�acut studiile

gimnaziale s,i liceale la Budapesta, dup�a care a stu-

diat la Kunstakademie din M�unchen, ��n Germania.�In anii 1902-1904, Ary Murnu a studiat artele fru-moase la Ias

,i s

,i la Bucures

,ti.

Lucr�arile din cadrul expozit,iei de la Muzeul ½Va-

sile Pogor� sunt 83 de ilustrat,ii de mare valoare

artistic�a la creat,ia literar�a a lui Ion Creang�a, gru-

pate astfel: Cinci p��ni � 3 lucr�ari, Fata babei s,i fata

mos,neagului � 12 lucr�ari, Harap-Alb � 22 lucr�ari,

D�anil�a Prepeleac � 16 lucr�ari, Soacra cu trei nu-rori � 8 lucr�ari, Povestea unui om lenes

,� 5 lucr�ari,

Pungut,a cu doi bani � 11 lucr�ari s

,i Prostia ome-

neasc�a - 6 lucr�ari.Ilustrat,iile au intrat ��n patrimo-

niul Muzeului Nat,ional al Literaturii Rom�ane Ias

,i

��n anul 1970.Expozit

,ia, curatoriat�a de Andreea Tacu,

urm�ares,te promovarea interculturalit�at

,ii s

,i acti-

vit�at,ii talentatului gra�cian, machetator, ilustrator

de origine arom�an�a Ary Murnu s,i faciliteaz�a fa-

miliarizarea publicului vizitator cu una dintre


31

personalit�at,ile arom�ane a c�arei activitate s-a

derulat ��n spat,iul rom�anesc s

,i s

,i-a pus amprenta

asupra artei, literaturii s,i culturii rom�ane. De

asemenea, publicul vizitator are posibilitatea dea a�a mai multe informat

,ii asupra ��ntregii familii

Murnu, membrii acesteia av�and str�anse leg�aturi cudomeniul artelor s

,i nu numai.

Anca SPIRIDON

NOAPTEA MUZEELOR LAPLOIE�STI - UN MARATONCULTURAL. IPOSTAZE CUL-TURALE PLOIE�STENE PLINE

DE FARMEC, DAR �SI DE �INGRIJORAREPENTRU SITUA�TIA MUZEELOR DINROM�ANIA

"De Noaptea muzeelor... despre Beznamuzeelor!" . Anunt

,uri

�Intr-una dintre cele mai frumoase cl�adiri decult de pe Bulevardul Castanilor (BulevardulIndependen�tei, nr. 1), sediu al MuzeuluiJude�tean de Art�a Prahova din anul 1969,fream�atul vizitatorilor s-a f�acut sim�tit ��nc�a de laora deschiderii.

�In semn de solida-ritate cu institu�tiileprofund afectate deaceste schimb�ari,Re�teaua Na�tional�aa Muzeelor a ini�tiatun manifest, la careau aderat mem-brii s�ai. MuzeulJude�tean de Art�aPrahova "IonIonescu-Quintus"

a acoperit un tablou pre�tios, amplasat pepianul S�alii Centrale. Imaginea fotogra�c�a care��nlocuie�ste un original de Nicolae Tonitza trebuieinterpretat�a prin urm�atorul mesaj: "pl�acerea de aadmira acest obiect minunat, ��n forma sa �zic�a,real�a �si nu virtual�a, ne va � interzis�a. �In scurttimp, risc�am s�a �m nevoi�ti a ne rezuma la vizitevirtuale!" Este un mesaj tulbur�ator, iar dup�a cefaci un tur al galeriilor, ��ti apare imposibil deacceptat o asemenea perspectiv�a.

"Medalion aniversar - dirijorul MarinConstantin"

(90 de ani de la na�stere)

Creatorul Corului Na�tional de Camer�a "Madri-gal", dirijorul Marin Constantin (1925-2011), a fostcomemorat la Muzeul Memorial "Paul Con-stantinescu". Maestrul este o prezen�t�a vie ��namintirile celor care l-au cunoscut �si cu care a co-laborat. Invitat la eveniment, dirijorul EmanuelPecingin�a, un discipol al muzicianului, a subliniatc�a proiectul maestrului este continuat cu sprijinul�ului acestuia, Ion Marin, un reputat dirijor. Pro-gramul serii moderate de prof. dr. Al.I. B�adulescua continuat cu versuri din crea�tia poetic�a a lui Ma-rin Constantin, cu acordurile pianului la care a��nc�antat solista Diana Ionescu, laureat�a a Concur-sului Interna�tional "George Enescu" ��n 2001, �si cualte audi�tii muzicale.

"C�al�atoriile poetului ��n Europa" �si "Eroiilui Caragiale"

�Si pentru c�a tot a venit vorba de versuri,am poposit �si la Muzeul Memorial "NichitaSt�anescu". �In premier�a, aici a fost expus�a ocolec�tie de 20 de c�ar�ti po�stale care au marcat, cug�anduri scrise de poet pentru familie, c�al�atoriilesale prin Europa. Acestea se constituie ��ntr-odona�tie pentru muzeu a surorii poetului, Mari-ana. L-am l�asat ��n vraja poetic�a a luminilor delum�anare �si m-am gr�abit spre Muzeul "Ion LucaCaragiale" unde m�a a�stepta o expozi�tie mai pu�tinobi�snuit�a. Personajele din operele dramaturguluicunoscute copiilor au fost reprezentate cu mult�acandoare de ace�stia, ��ntr-un concurs interjude�tean,��n picturi �si desene reunite sub titlul "Eroii lui Ca-ragiale".

"Lumen est omen"

La Muzeul Jude�tean de Istorie �si Arheo-logie am a�steptat minute bune o re��nt�alnire cuMuzica Timpului la Muzeul Ceasului "Nico-lae Simache". Am punctat �si expozi�tia tempo-rar�a Lumen est omen - un periplu informa�tional �siexpozi�tional care te poart�a prin istoria iluminatu-lui arti�cial de la primele ��ncerc�ari de utilizare afocului p�an�a la apari�tia electricit�a�tii.


32

Lee HAI-SOON

CUV�ANT �INAINTE10

�In istoria literaturii coreene, putem��mp�ar�ti feme-ile scriitoare ��n dou�a grupuri: un grup care-�si scrieoperele ��n coreean�a; �si cel�alalt care-�si scriu poeziile��n chinez�a, limba comun�a a scrisului din Asia deEst. Aceast�a carte11 e scris�a spre a dezv�alui uni-versul poetic a treisprezece scriitoare din cel de-aldoilea grup care au jucat roluri comparativ active��npromovarea literaturii. �Intr-o epoc�a ��n care chinezaliterar�a era monopolizat�a de intelectualii b�arba�ti, eremarcabil sub aspectul stabilirii faptului c�a istoriafemeilor intelectuale merge dincolo de calitatea �sivaloarea literaturii pe care aceste femei, sistematicrespinse din sistemul educa�tiei publice, au ��nv�a�tatsingure literatura chinez�a �si s-au implicat ��n scrie-rea poeziei, rivaliz�and cu omologii lor b�arba�ti dinliteratur�a.De�si scriitoarele care �si-au scris operele literare

prin intermediul limbii chineze au ap�arut periodic��ncep�and din epoca str�avechiului Joseon p�an�a ��nultimii ani ai Imperiului Coreean acoperind toatep�aturile sociale, de la regine p�an�a la servitoare, ��ngeneral din sec. al XVI-lea scriitoarele au scris unnum�ar semni�cativ de lucr�ari de literatur�a sau autr�ait ��n mod con�stient via�ta de scriitor. Chiar �si ��naceast�a perioad�a, totu�si, au fost doar c�ateva care auf�acut eforturi s�a-�si lase ��ntreaga oper�a posterit�a�tii.Aceasta arat�a c�a scriitoarele nu au putut dep�a�siideologia social�a a epocii care nu considera scrisulca �ind sarcina principal�a a unei femei. Probabil c�aaceasta s-a datorat �si fricii c�a g�andurile lor intimeexprimate��n poezie ar putea � cunoscute publiculuilarg.�In acest sens, putem presupune c�a ��n afara

lucr�arilor literare existente, or mai � fost ne-num�arate poezii scrise de femei, necunoscute lumii,�si c�a aceste lucr�ari, spre regretul nostru, au fost dis-truse din cauza aversiunii acestor femei ca lucr�arilelor s�a �e f�acute publice. Totu�si, faptul c�a poeteexcep�tionale au produs continuu lucr�ari ��n acesteepoci succesive ��nseamn�a c�a ��ns�a�si scrierea poezieia ac�tionat emo�tional ca un sprijin pentru vie�tile lor.Din faptul c�a ele nu au considerat lucr�arile lor po-

10Fragment dintr-o lucrare tradus�a de mine s,i preg�atit�a

spre publicare11Titlul exact al lucr�arii traduse , recent, de mine este

Universul poetic al scriitoarelor coreene clasice

etice ceva de ��mp�art�a�sit publicului, putem, totu�si,presupune c�a poeziile lor con�tineau sentimentele lorinterioare, poate chiar secrete, �si m�arturisiri privindpropriile lor vie�ti.C�and studiem istoria poetelor care �si-au scris po-

eziile ��n chinez�a, descoperim c�a scriitoarele au pro-dus doar c�ateva lucr�ari literare pentru posteritatep�an�a ��n prima jum�atate a sec. al XVI-lea; astfelc�a e greu s�a discut�am sensul dat de ele identit�a�tiiauctoriale sau universului poeziei lor datorit�a fap-tului c�a majoritatea lor au scris pu�tine poezii, cuexcep�tia poetei Hwang Jini, care a l�asat opt poeziichineze�sti. Dup�a cum se �stie bine, Hwang Jini e��ndr�agit�a pentru al ei ��nc�ant�ator sijo sau odele co-reene de trei versuri; poeziile ei chineze�sti ��mpreun�acu calitatea liric�a a lui sijo prezint�a un univers poe-tic diferit, fuzionat cu tr�as�aturi intelectuale pe carele-a schimbat cu Seo Hwadam �si So Seyang, dou�adin cele mai celebre scriitoare �si erudite contem-porane de ale ei. Putem vedea aceste aspecte ��nlucr�ari poetice incluse��n acest volum cum ar � Cas-cada Bakyeon, Amintirile din Manwoldae �si Lun�aNou�a, care toate dezv�aluie ra�nament, intelect �sicon�stiin�t�a unice ale esteticii poeziei chineze�sti, caredifer�a de sijo coreean. Aceasta ner arat�a c�a unuver-sul literar al lui Hwang Jini a fost amplu �si divers.�In a doua jum�atate a sec. al XVI-lea scriitoa-

rele au ap�arut pe scar�a mai larg�a cu nume ca SongDukbong, Yi Maechang, Heo Nanseolheon �si LeeOkbong. Fiecare apar�tinea unei clase sociale di-ferite din societate: Yi Maechang a fost o ginyeosau animatoare; Heo Nanseolheon �si Song Deok-bong erau din familii nobile; iar Lee Okbong, oconcubin�a. Totu�si, aceast�a tradi�tie bine echilibrat�a��n care scriitoarele ocupau aceste trei p�aturi socialediferite (ginyeo, concubin�a, precum �si nobilime) dindinastia Joseon timpurie a continuat �si mai t�arziu.Desigur, diferen�ta privind statutul lor social un e cunecesitate revelat ��n lucr�arile lor, dar indic�a faptulc�a exist�a o anumit�a caracteristic�a ��n clasi�carea lorpotrivit contextului lor social. Acesta e �si un cadru��n care contemporanii ca cititori din familia nobileau recunoscut poezia femeilor �si au considerat-o ca�ind unic�a.�In general, pentru doamnele din familia nobile,

tema central�a a poeziei lor au fost problemelede familia, ��n timp ce ginyeos �si-au demonstratepur �si simplu sentimente poetice ca regretul, ne-lini�stea, dorul, nemul�tumirile, emo�tiile, sau uneoritriste�tera sau furia profund�a . Se poate presupune


33

c�a Heo Nanseolheon a primit critici dure din par-tea b�arba�tilor din familii nobile deoarece ea, ase-menea ginyeos, ��n poeziile sale �si-a dezv�aluit dorulpersonal �si nemul�tumirile, ceea ce era o digresiunefa�t�a de a�stept�arile cititorilor b�arba�ti. �Indeosebi, eremarcabil c�a majoritatea concubinelor, care eraudin familii nobile sau erau animatoare, ��mp�art�a�sesccalit�a�tile duble de a � scriitoare din familii nobile�si poete ginyeo. Pe de alt�a parte, erau sub pre-siune emo�tional�a rezult�and din statutul lor; totu�si,pe de alt�a parte, se pare c-a fost o ocazie s�a-�si cul-tive talentele ��nso�tindu-�si so�tii ��n locurile unde fu-seser�a numi�ti ��n slujbe �si datorit�a libert�a�tii care lepermitea s�a se autoexpun�a la o ampl�a varietate deexperien�te.Un aspect aparte revelat ��n mod obi�snuit de scri-

itoare este puternica lor con�stiin�t�a de sine. Acestaspect comun e ��ntotdeauna evident indi�erent declasa lor social�a. Ruinat�a de boal�a �si descriind sta-rea ei de izolare de parc-ar � ��nchis�a ��ntr-o colivie,Yi Maechang, o ginyeo, s-a comparat pe sine cu uncocor. Lee Okbong, o concubin�a care era o �ic�a ne-legitim�a dintr-o familie regal�a, era m�andr�a de origi-nea ei; ��ntre timp, Heo Nanseolheon, care era dintr-o familie nobil�a, s-a comparat cu o orhidee careve�steje�ste �si moare din cauza geruilui toamnei saucu un copac imperial transformat��n l�aut�a coreean�a.Kim Uncho, o concubin�a care era un copil nelegi-tim, a scris c�a frumuse�tea estetic�a natural�a a "CelorPatru Splendori" ar trebui numit�a a "Celor CinciSplendori" ca s-o cuprind�a �si pe ea ca o frumuse�tene��ntrecut�a c ear trebui grupat�a ��n aceea�si catego-rie a frumuse�tilor naturii ca muntele, v�antul, apa�si luna. �In general, societatea a creat o cultur�a a��naltei elite ce a ridicat onoarea �si m�andria social�aa scrritorilor nobili numindu-i pe cei ce au atinsexcelen�ta ��n poezie, caligra�e �si pictur�a "Cele TreiSplendori�. Kim Uncho a numit asta "Cele CinciSplendori" juxtapun�and natura neprofan�a al�aturide frumuse�tea ei. A fost o declara�tie c�a frumuse�teaunei femei un exista ��n mod singular pentru lume�si �an special un doar pentru pl�acerea b�arba�tilor.Femeile poete au inclus nu doar temele iubi-

rii �si ale problemelor de familie ��n poeziile lor, ci�si o diversitate de preocup�ari privind istoria tre-cutului, al�aturi de realitatea social�a a perioadei,a naturii �si a obiceiurilor. Heo Nanseolheon ne-a ar�atat percep�tia ei profund�a asupra Taoismului��n a sa Yuseonsi, sau ��n poezia despre nemuritori;Lee Okbong, ��n drum spre Youngwol, �si-a dezv�aluit

��n�telegerea de c�atre ea a istoriei, g�andindu-se la re-gele Danjong care murise aici. Un poem de KimUncho, scris c�and trecea prin Manwoldae, a criti-cat disputa dac�a regele Wu era �ul regelui Gong-min sau al lui Sin Don dezv�aluind c�a femeile nuerau necunosc�atoare sau nepreocupate de istorie �sipolitic�a. De asemenea e uimitor c�a poemul scrisde Nam Jeongilheon, ��n timp ce sc�apa de o inva-zie str�ain�a, a�rm�a: "Nu v�a ��ngrijora�ti cu privire lafaptele rele ale �otei vestice," iar ��n altul ea arat�arecunoa�sterea valorii educa�tiei copilului c�and vedeo g�ain�a adun�and viermi pentru puii ei de cur�andie�si�ti din ou.Lee Geonchang, un mare c�arturar din ultimii

ani ai dinastiei Joseon, a ajuns la concluzia c�adeclara�tiile unor �guri literare din trecut care aupretins c�a femeile erau incapabile s�a compun�a o po-ezie erau gre�site, ad�ag�and c�a aceasta nu se datorainabilit�a�tii lor ci lipsei de timp pentru distrac�tii. Ci-tind poeziile lui Jeongilheon �si observ�and c�a erauexcelente, el a ��ntrebat cum pot spune oamenii c�afemeile nu erau capabile s�a scrie poezii. Lucr�arilea treisprezece poete cuprinse ��n aceast�a carte suntcele ce au explorat un teritoriu poetic unic bazatpe emo�tii diferite �si con�stiin�t�a al autorilor b�arba�ti.De�si ocup�andu-m�a de un num�ar redus de poezii ale�ec�arui poet, m�a a�steptam ca, prin �ecare, s�a neapropiem de ele �si s�a le apreciem vie�tile �si visurile,nesf�ar�sitele lor dorin�te intelectuale, ca �si re�ec�tiilegrave privind identitatea lor.�In rom�anes

,te de dr. Dan BRUDAS

,CU

Edgar DEGAS - The cotton exchange New Orleans


cetatea cultural a...cuprins masacrul de la antafna alba.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ....

Documents