cetatea cultural a · pdf fileion cristofor (secretar general detie)redac designer: andrei...

CETATEA CULTURAL�A

Revist�a de literatur�a, critic�a literar�a, istorie �si art�a

Seria a VI � a, an XVIII, NR. 9 (154), decembrie 2017, Cluj-Napoca

COLEGIUL DE REDAC�TIE:

Dan BRUDA�SCU (redactor �sef)Miron SCOROBETE (redactor-�sef adjunct)

Ion CRISTOFOR (secretar general de redac�tie)Designer: Andrei ALECU

Redac�tie: Cluj-Napoca, Str. Vasile P�arvan nr.2

e-mail: [email protected]

http://cetateaculturala.wordpress.com

Editare:SC Sedan Cas�a de Editur�a Cluj-Napoca

Sunt luate ��n considerare numai materialele

expediate ��n format electronic.cu diacritice

Corectura nu se face la redac�tie

IMPORTANT:

Potrivit art. 206 C.P., responsabilitatea juridic�a pentru

con�tinutul articolului apar�tine autorului. De asemenea,

��n cazul unor agen�tii de pres�a, pagini de internet �si

personalit�a�ti citate, responsabilitatea juridic�a le apar�tine.

Editat ��n Rom�ania. Nici o parte din aceast�a lucrare nu poate

� reprodus�a sub nici o form�a, prin nici un mijloc mecanic sau electronic,

sau stocat�a ��ntr-o baz�a de date, f�ar�a acordul prealabil, ��n scris, al autorului.

Contents

Dr. Vasile LECHINT, AN - CE FEL DE STAT STRU�TO-C�AMIL�A VREAU S�A FAC�A DRAGNEA �SI

T�ARICEANU �IN/CU ROM�ANIA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4

Viorel DOLHA - TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6

Isabela VASILIU-SCRABA - PARINTELE ARSENIE BOCA, POETA ZORICA LAT, CU S, I POETUL NICHI-

FOR CRAINIC �IN CULISELE FILOCALIEI ROM�ANES,TI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14

Isabela VASILIU-SCRABA - EMIL CIORAN DESPRE MIRCEA VULCANESCU �INTR-UN TEXT CENZU-

RAT �IN POST-COMUNISM . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23

Ana CICIO - ATUNCI C�AND PIETRELE VORBESC... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25

NEMT, II AU CONSTRUIT AUTOMOBILUL CARE FUNT, IONEAZ�A CU AP�A S�ARAT�A ....!!!!! . . . . . . . 28

Dana CRISTE - POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29

Pavel R�ATUDEANU-FERGHETE - POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30

Adrian BOTEZ - POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31

Teresia BOLCHIS, T�ATARU - DARUL URSITOARELOR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44

Ioan ANDREICA - GR�ADINA DOMNULUI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45

Ioan ANIT, AS, - HORIA B�ADESCU �SI VASILE MIC �SI-AU LANSAT, LA SATU MARE, CELE MAI RE-

CENTE APARI�TII EDITORIALE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46

MERIDIANE LIRICE: Rita PETRO (Albania) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47

3

4

Dr. Vasile LECHINT,AN

CE FEL DE STAT STRU�TO-C�AMIL�AVREAU S�A FAC�A DRAGNEA �SIT�ARICEANU �IN/CU ROM�ANIA

Se �stie c�a, �si Fran�ta, �si Germania - ca s�a d�amdoar dou�a state foarte puternice europene -, aufost monarhii, dar nu se aga�t�a acum de urma�siai fo�stilor regi ai lor pentru a-i pune drept atele ��nrela�tiile lor cu monarhiile europene1. Sunt pestecap de puternice �si cu personalitate serioas�a �simatur�a pentru a nu apela la astfel de propteliale demnit�a�tii lor de republici�republici, �si nustru�to-c�amile de tip republic�a -½cas�a (scuza�ticacofonia) regal�a�, cum se propune la noi.Nici nu-�si permit s�a disloce sume enorme pentru��ntre�tinerea ½casei regale�, bani extrem de necesarispitalelor de copii, ��n primul r�and. Binomul Drag-nea �T�ariceanu s�deaz�a ��nc�a o dat�a pe rom�ani, im-pun�and Parlamentului votarea de urgen�t�a a aces-tui proiect de lege de creare ��n Rom�ania a statuluistru�to-c�amil�a, ��n timp ce legi serioase, extrem denecesare bunului mers al statului, sunt am�anate ani

1Regret�am, sincer, faptul c�a acest articol este publicat lascurt�a vreme dup�a trecerea la cele ve s, nice a fostului regeMihai I de Hohenzollern-Siegmarigen. Nu dorim ca acesttext s�a �e interpretat ca un atac la adresa fostului monarh.Regret�am ac t, iunea celor doi lideri politici ai Rom�aniei ac-tuale care, ��n po�da at�ator altor priorit�a t, i ce ar � trebuits�a-i preocupe cu adev�arat, au uitat de nevoile actuale alet, �arii s, i au preferat s�a acorde o important�a sum�a de baniunei false probleme. Se vedee c�a cei doi indivizi, aminti t, ide autorul acestui articol, dovedesc o extrem de slab�a cunoas, tere a istoriei acestui popor: �Inc�a din primii ani de domniea regelui Carol I, acesta a c�alcat ��n picioare efectiv senti-mentele nutrite de prin t, ul mo s, tenitor Ferdinand, c�aruiai-a interzis categoric s�a se c�as�atoreasc�a cu cineva de neamrom�anesc. De aceea, Ferdinand, cu tot regretul nutrit, a fostnevoit s�a- s, i aleag�a ca so t, ie pe principesa englez�a Maria.Fostul rege Mihai I nu a nutrit similare sentimente fa t, �ade proprii lui copii. El a permis alegerea de c�atre �ica luiMargareta a unui actor mediocru ca so t, . Probabil c�a Mi-hai I nu a g�andit niciodat�a revenirea lui sau a membrilorfamiliei sale pe tronul Rom�aniei. �In plus, tot fostul monarha dovedit o g�andire u s, or primitiv�a, contrar�a oric�arei con-stitu t, ii: anularea Legii salice, din anul 1923, care interziceaaccesul la func t, ia de regin�a a oric�arui membru al familieiregale. Nic�aieri ��n lume, dup�a s, tiin t, a noasatr�a, nici unmonarh nu procedeaz�a astfel. Absolut peste tot ��n lume, oride c�ate ori un monarh nu este de acord cu prevederile unuiact normativ, respectivul monarh cere Parlamentului t, �ariisale s�a ��l modi�ce sa, dup�a caz, chiar s�a-l anuleze. Nu faceacest lucru regele, nici ��n situa t, ia ��n care, ca ��n cazul luiMihai I, acesta nu se mai a��a , de circa 70 de ani, la putere.

�si ani. Iliescu a vrut s�a disloce drumul spre normal-itate al Rom�aniei cre�and sintagma de ½democra�tieoriginal�a�. De acest blestem la adresa na�tiuniirom�ane se vede c�a nu putem sc�apa. ½Democra�tiaoriginal�a� continu�a s�a ne abat�a de la normalitate.Ce se scrie ��n expunerea de motive a aces-

tui proiect de lege: ½Casa Regal�a a Rom�anieieste p�astr�atoarea valorilor �si tradi�tiilor stataleale Coroanei Rom�ane ...� Care ½Cas�a Regal�a aRom�aniei�, c�a ��n Constitu�tia Rom�aniei de ast�azinu se vorbe�ste de a�sa ceva. Care ½Coroan�aRom�an�a�, vorbindu-se aici la prezent? Nu maiavem Constitu�tie? Se poate experimenta orice peaceast�a �tar�a?. Se arat�a c�a aceast�a ½Cas�a Regal�a�,��n prezent ½are o activitate sus�tinut�a...�! Iat�a c�a unfrumos limbaj de lemn comunist sus�tine un proiectde lege pentru statul stru�to-c�amil�a. A��am c�a ½Unrol esen�tial al Coroanei este recunoa�sterea valo-rilor reale ale societ�a�tii rom�ane�sti, �e ele persoane,idei, proiecte, evenimente sau grup�ari organizate ��nscopuri meritorii�.Dar, domnilor parlamentari care a�ti creat aceste

formul�ari de clasa a patra, Academia Rom�an�a nuare acest rol de recunoa�stere �si inclusiv de atestarea ½valorilor reale ale societ�a�tii rom�ane�sti�? Darstatul, conform Constitu�tiei republicane, nu areacest rol? Se degreveaz�a de el statul, de acum��nainte? Se anuleaz�a toate distinc�tiile �si ordinelerepublicane, arunc�andu-se peste bord �si vor � val-abile doar distinc�tiile ½princiare�? Dar ceea ce-i mai uluitor este faptul c�a expunerea de motivepl�ange amarnic pentru c�a activit�a�tile publice ale½Casei Regale� sunt nevoite s�a se sus�tin�a ½din fon-duri proprii �si ��n secundar din atragerea de fon-duri private, precum �si cu ajutorul ��n natur�a alunor institu�tii de stat�. (O dat�a c�a trebuie an-chetat de Justi�tie acest ajutor ��n natur�a al unorinstitu�tii de stat). Dar pl�angerea��n hohote de acumvine mai amarnic, pentru c�a aceast�a realitate face½dezirabil�a crearea posibilit�a�tii de �nan�tare a aces-tora �si din fonduri publice, ca �si a aparatului admin-istrativ afectat ��ndeplinirii lor�. Este uluitor! Dom-nilor, acordarea de sume necesare spitalelor nu estedezirabil�a, a�sa c�a privi�ti ��ntr-acolo! At�atea spitaleduc lipsuri enorme, de la materiale de minim�a nece-sitate, la (re)construc�tie �si achizi�tionare de utilajede ultim�a genera�tie. Sau poate se vrea ca din baniida�ti ½Casei Regale�, aceasta s�a se implice s�a dea,cu generozitate bine regizat�a, unele dona�tii ½prin-ciare� spitalelor? Am intra ��n domeniul absurdu-

www.cetateaculturala.wordpress.com

5

lui. Iat�a, ce proiect impune ��n regim de urgen�t�abinomul Dragnea � T�ariceanu, mari monarhi�sti co-muni�sti! Mai mult, se vrea o legalizare a atribuiriiPalatului Elisabeta, al republicii Rom�ania, ca sediu½legalizat� al ½Casei Regale2�.

Tot prin acest proiect de lege se impune repub-licii Rom�ania s�a aib�a un ½ �Sef (cu �S mare) al Ca-sei Regale a Rom�aniei�, aceast�a pozi�tie s�a �e ��nnomenclatura Republicii ½ca pozi�tie de demnitatepublic�a�, desigur, cu banii publici aferen�ti acestui½ �Sef�. Vom avea astfel doi �se� de stat concomitent��n Rom�ania!!! (S�a �e aceasta inten�tia unui atacmascat la institu�tia Pre�sedin�tiei republicii ?). �Siaceasta nu este su�cient. Se instituie pe bani pub-lici �si ½un serviciu administrativ al Casei Regale�,care s�a �e ½�nan�tat de la bugetul de stat�. Bravorepublic�a! Bravo stat stru�to-c�amil�a din proiectullui Dragnea-T�ariceanu!

Se motiveaz�a toate aceste ced�ari de averi publice,deturnate de la copiii �si bolnavii �t�arii, c�a ar � ½nece-sare pentru asigurarea continuit�a�tii unei institu�tii-simbol al c�arui conduc�ator a fost �Sef al Statuluitimp de 81 de ani�!!! Dar domnilor monarhi�sti co-muni�sti Dragnea �si T�ariceanu, Fran�ta are sute deani de regalitate ��n istoria ei �si nu pl�ange deloc pen-tru continuitatea ei, pentru c�a este un stat cu scaunla cap (nu cu jil�t/tron regal la cap, cum se prevedepentru rom�ani).

M�a tem cel mai mult c�a dac�a onoratul Parlamental Rom�anei va vota acest proiect de lege, se vorcontamina �si al�tii de exemplul de la noi. Cel maimult m�a tem de Statele Unite ale Americii, pe alc�arui stat l-am idolatrizat ��nc�a din comunism pen-tru democra�tia lui veritabil�a, perceput�a desigur din�lmele americane minunate pe care le-am v�azut, cuactorii lor celebri care ne-au format ��n acei ani caoameni, pentru c�a nu ne-a format nicidecum comu-nismul cu �lmele lui ½bune, rele �si sovietice�. Nu ne-a sp�alat nimeni creierul, cum a�rm�a dragii no�stride monarhi�sti. Vina pentru democra�tia din capulnostru cu creier ½nesp�alat� o au �lmele americane.

2O alt�a dovad�a a lipsei de cultur�a a ini t, iatorilor actuluinormativ prezentat mai sus este s, i necunoa s, terea faptuluic�a o Cas�a regal�a poate exista doar ��n t, �arile care suntconduse de un monarh. �In rest, se poate vorbi doar de oFamilie regal�a. Ca ��n cazul Rom�aniei . Tolerarea de c�atreautorit�a t, ile comuniste s, i post decembriste a acestui mareadev�ar i-au permis fostului rege atribuirea fostei lui so t, iia titlului de regin�a, dar s, i acordarea a numeroase titluride prin t, unor apropia t, i sau rude, inclusiv actorului RaduDUDA!

�Imi amintesc de faptul c�a am fost profund dezgus-tat c�and Ceau�sescu s-a pus pre�sedinte al Rom�aniei�si s-a ornat grotesc cu o ½tichie de m�arg�aritar�, maiexact cu un sceptru de tip regal ��n m�an�a. Numaiasta-i mai lipsea. M�a tem c�a auzind de proiec-tul Dragnea-T�aricanu, Statele Unite ale Americiivor ceda �si vor constata c�a, f�ar�a proptele regale,nu mai au practic onoare �si vor c�auta disperate s�aachizi�tioneze prin�ti �si principese de pe aiurea pen-tru a-�si recupera demnitatea politic�a pierdut�a.Fac un respectuos apel parlamentarilor, Guver-

nului �si Pre�sedin�tiei Rom�aniei3 pentru a nu abateRom�ania de la normalitate, pentru a nu traduce ��nfapt blestemul lansat de Iliescu pentru Rom�ania,de ½democra�tie original�a�. Face�ti din republicaRom�ania un stat puternic, f�ar�a proptele ½origi-nale�, �si crea�ti politicieni de elit�a republicani, cares�a reprezinte Rom�ania cu demnitate inclusiv ��n ra-porturile cu respectabilele �t�ari monarhii. Eu credcu t�arie c�a exist�a tineri rom�ani valoro�si �si patrio�ti,one�sti �si frumo�si moral, licen�tia�ti ai unor facult�a�tide �stiinte politice din �tar�a �si str�ain�atate ce predaustudii de ultim�a genera�tie ��n materie de politic�a�si administra�tie, care vor putea sta demni ��n fa�taoric�arui politician european de elit�a.

Hendrick AVERCAMP - Peisaj de Iarn�a pe uncanal ��nghe�tat

3�In mod normal, Pre s, edintele t, �arii ar trebui s�a nuaprobe legea promovat�a de cei dooi eunuci politici. Dar, ne��ndoim c�a va proceda astfel. Ar ��nsemna s�a se condamne laie s, irea brusc�a din prim planul scenei politice rom�ane s, ti,deci inclusiv la es,ecul realegerii sale pentru un nou mandat.Av�and st�ap�ani comuni cu cei ai familiei regale, pre s, edinteleva uita una din obliga t, iile esen t, iale ale unui s, ef de Stat.(n. D. B.)


6

Viorel DOLHA

TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA

Transnistria��n sens geogra�ceste delimitat�ade malul de 800km al Nistrului,de malul de 600km al Bugului �silitoralul de 150km al M�arii Negre(1).

Prin rom�ani transnistrieni ��n�telegem ��ns�a pe to�ticei de dincolo de Nistru,cuprinz�and Podolia �simerg�and p�an�a la Nipru ba chiar Don, ��n Crimeea,Caucaz �si Siberia.�Inceputurile ��ntinderii marginii estice a

rom�anit�a�tii la est de Nistru se reg�asesc ��nsimbioza dintre tyrage�ti (ge�tii de la Tyras sauNistru), deci ��ntre supu�sii lui Burebista, care lagurile Bugului st�ap�anea Olbia �si rom�anii ale c�arorurme se g�asesc la tot pasul.Din vremuri foarte vechi a ��nceput ��ntre rom�ani

�si ruteni sau ucrainieni un v�adit proces deinterpenetra�tie etnogra�c�a �si demogra�c�a contin-uat��n decursul veacurilor prin coloniz�ari �si emigr�ariale acestor dou�a rase. St�ap�anirea cnejilor bolo-hoveni se a�a pe cursul r�aului Sluci �si pe Bugulsuperior care sunt �si cei care��i vor preceda pe cazaci(2).Istoricul ucrainian V. B. Antonovici scria ��n

1885 c�a nici dreapta nici st�anga Nistrului ½nu aapar�tinut nici principilor halicieni nici altor prin-cipi ru�si� (3). Lupta corp la corp cu triburileslave �si turaniene nu va ��mpiedica realizarea statu-lui moldovean ��n sec. XIV, principatul de la Baiaal�atur��n-du-se altor a�sez�ari rom�ane�sti mai vechi,unele r�asp�andite p�an�a ��n Polonia �si Volhinia (4).�Intre voievozii bolohovenilor mai cunoscu�ti suntAlexandru din Bel�ti �si Gleb al lui Ieremia (5). �Inc�ala debutul mileniului al II-lea, aceast�a rom�anitateera destul de puternic�a, surse scandinave din veaculXI semnal�and prezen�ta ½blakumenilor� dincolo deNistru, iar o cronic�a veche ruseasc�a men�tioneaz�ape aceia�si ½volohove� ��n zon�a (6).�In Crimeea ne ��nt�ampin�a la 1287 un Cr�aciun, la

1280 o ½unguroaic�a M�arioara� de la Ca�a, iar ��nsec. XV ½ungurii� Radu, Stanciu, Stoica ��n aceea�si

colonie (7), elementul rom�anesc cunos-c�and iat�a dinexcesul s�au de vitalitate �si fenomenul de diaspor�a.La 25 mai 1455 or�a�senii din Cetatea Alb�a

nemul�tumi�ti de ac�tiunile piratere�sti ale genovezilordin castelul Lerici de la gurile Niprului punst�ap�anire pe aceast�a forti�ca�tie �si ��i trimit captividomnitorului Petru Aron pe conduc�atorii cet�a�tii(87).Podolia epocii lui �Stefan cel Mare este socotit�a de

N. Iorga ca apar�tin�and ½de fapt nim�anui�, de�si suc-cesiv �tinuse nominal de cnejii t�atari, Marele Cnezatal Lituaniei �si Polonia. Pe nesim�tite s-a n�ascut oMoldov�a ½nou�a� dincolo de Nistru cu sate din ce ��nce mai numeroase. Cetatea Lerici este ocupat�a deMoldova ��ntre 1455-1475.Cazacii rom�ani�Stefan Bathory ��ntr-o scrisoare c�atre ��nalta

Poart�a arat�a c�a ��ntinderile dintre Bug �si Nipruerau populate cu o adun�atur�a de oameni compus�adin poloni litvani, moscali �si rom�ani. Cazacii suntstr�an�si dintre moscali �si rom�ani (8). Prin denu-mirea de cazac, t�atarii ��n�telegeau vagabond. Hat-manul lor Dumitru Vi�snovie�tchi se cobora dintr-o sor�a a lui Petru Rare�s. A pretins �si scaunulMoldovei (9). Dup�a Ioan Vod�a cel Cumplit, cazaciivor n�av�ali ��n Moldova de mai multe ori aduc�and cuei ½Domni�sori� - �i adev�ara�ti sau ��nchipui�ti de din-colo de Nistru ai domnilor de odinioar�a ai Moldovei.Ioan Nicoar�a Potcoav�a a fost primul hatman

ales de ��ntreaga Sece Zaporojean�a. El va reu�sis�a ocupe pentru scurt timp tronul Moldovei �siacela�si noroc �si-l vor ��ncerca �si al�ti rom�ani dinfruntea cazacilor: Alexandru �si Constantin Pot-coav�a (10), Petre Lungu, Petre Cazacu. Rangulsuprem de hatman al cazacilor ��l vor mai de�tinedintre rom�anii transnistrieni Ion Grigore Lobod�a,Tihon Baibuza, Samoil�a Chi�sc�a, Ion S�arcu, Opar�a,Tro�m Volo�sanin (Rom�anul), Ion �S�arpil�a, Tim-otei Sgur�a, Dumitru Hunu �si eroul legendar alcazacilor ��n lupta pentru independen�ta Ucrainei,D�anil�a Apostol. Pe tot parcursul sec. XVI - XVIII,��nalte ranguri printre cazaci le-au avut polcovniciiToader Lob�ad�a, (��n Pereiaslav), Martin Pu�scariu(��n Poltava), Burl�a (��n Gdansk), Pavel Apostol(��n Mirgorod), Eremie G�anju �si Dimitrie B�ancescu(��n Uman), Dumitra�scu Raicea (��n Pereiaslav) co-mandantul Varlam Buh�a�tel, Grigore G�am�alie (��nLubensc), Grigore Cristofor, Ion Ursu (��n Ra�scov),Petru Apostol (��n Lubensc). Al�ti mari comandan�tide unit�a�ti c�az�ace�sti dintre ½dacii transnistrieni�


7

sunt: �Topa, Scap�a, �T�aranul, Moldovan, Munteanu,Procopie, Des�alag�a, Dr�agan, Gologan, Polubotoc,Cociubei, Turcule�t, Chigheci, Grigora�s, Bogdan,Radul, Foc�sa, Basarab, Grigorcea, Borcea, etc.Mul�ti din ei vor � semnatari ai documentelor deunire a Ucrainei cu Rusia de la 18 ianuarie 1654(11), iar al�tii precum generalul Ciorb�a �si coloneiiM�andra, Ghinea �si Br�anca vor intra ��n serviculRusiei (12).Domnii Moldovei au st�ap�anit TransnistriaDup�a ce ��n 1574, Ion Vod�a Armeanul pomenea

de ½�tara noastr�a a Moldovei de dincolo de Nistru�,dup�a ce��n 1602 boierii (13) vorbesc de neamurile lorde peste Nistru, Ghe. Duca devine la 1681 ½Despotal Moldovei �si Ucrainei� (14) ��mplinind pe l�ang�arolul de domnitor al Moldovei �si rostul de hatman(15) �si administrator al Ucrainei, unde ��n vremeaaceasta se vor scrie �si acte redactate ��n rom�ane�ste(16). Dac�a p�an�a acum doar hotarul etnic dep�a�siseNistrul, Duca va duce �si hotarul politic ��n zonatransnistrean�a av�and ��n st�ap�anire toate teritoriiledintre Carpa�ti �si Nipru. Dup�a el au mai de�tinutconducerea Ucrainei, �Stefan Movil�a, Dimitrie Can-tacuzino �si Ene Dr�aghici, iar cu mari func�tii au fost�si Simeon Pali�s �si Sandu Col�tea (17).Consecin�t�a a st�ap�anirii lui Duca Vod�a (care

a ridicat cur�ti domne�sti la �Ticanova pe Nistru�si Nimirov pe Bug) Moldova continu�a p�an�a la1765 s�a administreze �si malul st�ang al Nistru-lui (18). Importantele centre ale Transnistrieierau Movil�aul, Dub�asari, Silibria, Iampol, Jaruga,Ra�scov, Vasilc�au. �In noua oblastie format�a deru�si la Oceakov (la a c�arei construc�tie Petru�Schiopu participase cu 15.000 salahori �si 3.000care) au primit ��n sec. XVIII p�am�anturiboierii: Cantacuzino, Rosetti, Catargiu, Badiul,Sturza, Manuil, Macaresu, Cucu, Boian, Iliescu,Sab�au, C�an�an�au, Cr�aciun, Pascal, Hagil�a, S�acar�a,Nicori�t�a, Ghenadie, Dodon, Zurucil�a etc. Cetatea afost cerut�a de Mihai Viteazul la 1600 �si ap�area ��nc�ade pe atunci, ca �ind unul din ora�sele Moldovei).�Intr-un recens�am�ant din 1793, ��ntre Nistru �si Bugdin 67 de sate, 49 erau exclusiv rom�ane�sti (19).Biserica transnistrean�a subordonat�a din

vechime bisericii rom�ane�Tinutul gravita �si biserice�ste spre Moldova,

astfel la 1657 mitropolitul Sucevei hirotonise�stepe Laz�ar Branovici ca episcop la Cernigov (20).�Intr-un act dat la Thighina ��n 1769 se faceurm�atoarea precizare privind subordonarea bis-

ericeasc�a: ½mitropolitul Proilavei (Br�ailei), alTamarovei (Reniului), al Hotinului, al tuturormarginilor Dun�arii �si al Nistrului �si al ��ntregiiUcraine a hanului� (21). �In c�ateva r�anduri �tinutuldintre Nistru �si Bug a intrat sub jurisdic�tia epis-copiei Hu�silor. Dup�a 1792 (dat�a la care ru�sii atingNistrul) Transnistria va apar�tine biserice�ste de Eca-terinoslav ��n fruntea c�areia ��ns�a era rom�anul GavrilB�anulescu-Bodoni, care dup�a anexarea Basarabieiva reuni sub aceea�si mitropolie Chi�sin�aul, Hotinul�si Oceacovul ½�indc�a ��n �tinutul Oceacovului precum�si ��n Basarabia locuiesc moldoveni, vlahi, greci, bul-gari �si coloni�sti de diferite neamuri, iar ru�si suntfoarte pu�tini�. Din 1837 se va��n�in�ta eparhia Cher-sonului �si Tauridei cu re�sedin�ta la Odessa (22).Pe malul st�ang al Nistrului �si pe alocuri �si ��nstepa Chersonului p�an�a la Bug, erau a�sez�ari ��n care�in�tau cam 100 de biserici moldovene�sti, iar totsudul Rusiei p�an�a aproape de Kiev era ��n stadiul decolonizare abia cu dou�a decenii ��nainte de r�apireaBasarabiei (23).�In 1717 domnul Moldovei, Mihai Racovi�t�a, atest�a

printr-un act o d�aruire de mo�sie f�acut�a peste Nistrului Apostol Leca (24).Capitala unei �t�ari poart�a numele unui

rom�an transnistreanRu�sii vor ajunge ��n 1772 la Bug, ��n 1792 la

Nistru �si ��n 1812 la Prut. La �ecare din acesteetape Rusia avea �sansa s�a ob�tin�a clauze privinddreptul supu�silor cre�stini r�ama�si sub suzeranitateturceasc�a s�a se mute ��ntre grani�tele ei pentru a-i coloniza. �Tarii doreau ca sudul Ucrainei s�a nur�am�an�a nepopulat. Astfel la 1739 Constantin �siDumitra�scu Cantemir (urma�si ai celui ce la 1711au trecut Nistrul cu 4.000 moldoveni) conduceauvoluntarii moldoveni ��n luptele cu turcii �si ��ncheiaula 5 septembrie o conven�tie cu Rusia ob�tin�and re-cunoa�sterea independen�tei �t�arii (25). La retragerearu�silor ace�stia au luat cu ei pentru coloniz�ari peste100.000 de su�ete.Ecaterina a II-a ne-ar � mutat pe to�ti la

est de NistruLa 1769-1774 la curtea Ecaterinei a II-a se

f�aceau proiecte de ½transplantare a popula�tieiam�anduror Principatelor�, iar la 1792 se raportac�a au fost a�seza�ti ��ntre Nistru �si Bug ½dou�atreimi din locuitorii Moldovei� �ind vorba caacestei ½Moldove Noi� s�a i se dea autonomie �sidomn pe A. I. Mavrocordat (26). Acord�and scu-tiri de serviciu militar �si d�ari, acoperind cheltu-


8

ielile de c�al�atorie, asigur�and autonomie, biseric�arom�aneasc�a, magistra�ti rom�ani, �scoal�a de limb�apopular�a, tip�arire de c�ar�ti ��n limba rom�an�a �sichiar pecete cu capul de zimbru, Ecaterina a II-aatr�ag�and deja rom�ani din principate �si Transilva-nia reu�se�ste la 1783 s�a a�seze chiar dincolo de Bug2.000 de familii cu 15 biserici rom�ane�sti (27). Sef�aceau coloniz�ari chiar �si ��n jurul Kievului, dar �si��n sudul Rusiei, aduc�andu-se c�ate 25-40 de familiipentru o a�sezare. Ciobanii din Ardeal s-au a�sezat��nCrimeea, la Marea de Azov p�an�a ��n Caucaz sau ��nDonbas. Salaria�ti din direc�tia o�ciului de studii subcondu-cerea lui A. Golopen�tia ��n cercet�arile etno-gra�ce �si folclorice efectuate dincolo de Bug ��ntre1942-1944 g�asesc ��n ora�sul Melitopol de la Mareade Azov, unicul restaurant din localitate cu numelede Bucure�sti. B�atr�anii spuneau c�a �ecare familieprimise 50 ha, dou�a perechi de boi, scutiri pe 50 deani, �si c�a sosiser�a din sudul Basarabiei (28).Cu gust pentru numele antice, Ecaterina a II-

a va construi puternice fort�are�te pe malul st�angal Nistrului: Tiraspol ��n fa�ta Tighinei �si Ovid-iopol ��n fa�ta Cet�a�tii Albe (29). Marea majori-tate a transnistrienilor �ind rom�ani, aceea�si Erhani,Soltani, Bu�sil�a, Codreanu, Munteanu, Bra�soveanu,Ardeleanu, E�sanu vor � m�ana de lucru la ridicareaOdessei, dar �si printre frunta�sii locali. B�anulescu ecel care s�n�te�ste temelia ora�sului Odessa �si con-tribuie la planul de organizare al ora�sului, iarManole e men�tionat ca arhitect pe l�ang�a guverna-tor. Pe �rmele Odessei ap�areau ciobotarul �Stirbei,croitorul Sturza, restaurantul Catargi, iar subur-bia ½Moldovanca� populat�a cu rom�ani va deveni unora�s ��ntreg cu peste 40.000 de locuitori (30).Rom�anii pun bazele culturii ruse�In 1796 la Dub�asari ori Movil�au s-a tip�arit primul

volum de versuri ��n limba rom�an�a (versuri origi-nale �si traduceri de I. Cantacuzino) (31). �In 1799rusul Pavel Sumarcov noteaz�a c�a ��n Ovidiopol,Tiraspol, Grigoriopol, Dub�asari, M�al�aie�sti majori-tatea locuitorilor sunt moldoveni (32). Culturarom�aneasc�a a in�uen�tat �si cultura ucrainienilor �siru�silor prin rom�anii ce �si-au g�asit rosturi ��n Rusia.Petru Movil�a a devenit mitropolit al Kievu-

lui �si ��ntemeietorul Academiei ruse�sti. C�alug�arulrom�an Paul Ber�and�a este��ntemeietorul lexicogra�eiruse�sti. Milescu Sp�ataru pe l�ang�a activitatea diplo-matic�a �si �stiin�ti�c�a a fost ��nv�a�t�atorul lui Petru celMare. Dimitrie Cantemir a depus o rodnic�a activi-tate �stiin�ti�c�a �ind �si consilier intim al��mp�aratului.

Her�ascu (Hir�astov) a fost literat �si ��nt�ai curator aluniversit�a�tii din Moscova (33). Dosoftei va ajungeepiscop al Azovului, Antonie (trecut peste Nistru��mpreun�a cu cei peste 100.000 moldoveni la 1739)a devenit mitropolit de Cernigov �si Bielgorod. Mi-hail Strilbi�tchi din Moldova ��si va muta tipogra�ala Dub�asari apoi la Movil�au. Ioan Silviu Nistor ��n½Istoria rom�anilor din Transnistria� mai aminte�stede un rom�an Turcu ca autor al codului penal rusesc,de Mihail Volo�saninov ca organizator al Ministeru-lui de externe rus �si Grigore Volo�seninov (Rom�anul)de asemenea diplomat al Rusiei (34). Literaturarus�a recunoa�ste c�a poezia ruseasc�a modern�a ��ncepecu Antioh Cantemir. Prin Dimitrie Cantemir, prinSp�ataru Milescu (care ��n China la popasuri d�a co-mand�a cazacilor s�a��i c�ante ½Dun�are, Dun�are�), prinLeon Donici �si al�tii cap�at�a ni�ste mari oameni decultur�a (35).�In 1737 se n�a�stea ��n Rusia, Nic Bant�an�s Ca-

menschi urma�s de boier moldovean ce va devenimembru de onoare al Academiei ruse �si univer-sit�a�tii (36). Mihai Frunz�a geniu militar al ArmateiRo�sii, mort ��n 1925 la 40 de ani, este cel al c�aruinume l-a purtat capitala R.S.S.Kirghiz�a (Frunze)�si Academia militar�a a URSS. Acesta se n�ascuse ��nTurkestan, urmare a unor coloniz�ari ale basarabe-nilor �si transnistrienilor ��n 1878 ��n regiune (37). �In1854 se stingea la Odessa Al. Sturza, �lozof al re-ligiilor. N.Donici a ��ntemeiat ��n 1908 la Dub�asariiVechi, Observatorul de astronomie �zic�a (38). Gu-vernul rus refuz�a oferta lui Mihail Stroescu (fratele�lantropului V. Stroescu) de a �nan�ta deschidereaunei catedre de limba rom�an�a la Universitatea dinOdessa.Academicianul sovietic L. S. Berg, a�rma:

½Moldovenii ce locuiesc ��n Moldova, Basarabia �sip�an�a ��n guberniile ��nvecinate, Podolia, Herson, iar��ntr-un num�ar mai mic ��n gubernia Ecaterinoslavsunt rom�ani�, iar Take Ionescu privitor la Rusia½este du�smanul nostru natural� (39).Toponimia con�rm�a rom�anitatea

TransnistrieiIat�a��n continuare o serie de nume ale localit�a�tilor

de dincolo de Nistru: Singuri, Volo�sovca, Cioban,Beseni, Volo�sschie, Caracin�ti-Valahi, Cotiujani,U�si�ta, Volo�scov�ta, B�arliadca (l�ang�a izvoareleBugului); Glodoasa, Troianca, Mamaica, Ad�aba�si,Alexandria, Perepeli�tino, �Santuia, Malai (pel�ang�a Kirovograd); Buric, Fundescleevca, V�arsa�ti,Curecni (��ntre Cigirin �si Novomirgorod); B�abanca,


9

Burta, Tecucica (l�ang�a Novoarhanghelsk);R�azmeri�ta, �Selari, Moldovca, Moldovscaia, Odaia,Moldo-vanca (l�ang�a Olviopol); Arca�si, Cantacuz-inca, Moldovca Bra�soveanovca, P�adure�t, Ur�ata,�Serbani, Arnautovca (l�ang�a Voznerensk); Baraboi,Gr�adini�ta, Dobrojeni, Grosulovo, Moldovanca(l�ang�a Odessa); Co�suri, Gu�sa, �Sura-Bondureni,Buda, Soroca, Chi�sleac, Bursuci, Odaeva, �Sura(l�ang�a Gais�an) etc.Th. Burada ��nf�a�ti�seaz�a din gubernia Cher-

son ��n 1893 urm�atoarele sate moldovene�sti:Iasca, Gr�adini�ta, Sev�artaica, Belcauca (spreOvideopol), M�al�aie�sti, Floarea, Tei, Co�sarca, Butu-rul, Perperi�ta, Goiana, Siclia, Corotna, Cioburceni,Speia, Caragaciu, Ta�sl�ac, Doro�tcaia, Voznisevsca(pe Bug), Moldovca �si Cantacuzinovca. Acela�siarom�an Burada ��n 1906 g�ase�ste ��n Podolia satelerom�ane�sti: Lescov�a�t, Ruda, Ivane�t, Rogozna,Studeni�ta, U�si�ta, Lipciani, Serebia, Bu�sa, Co�sni�ta,Gru�sca, Ocni�ta, Camenca, L�apu�sna, S�ar�a�tei,R�abni�ta, Botu�sani, Pietrosul, Slobozia, Domni�ta,Balta, Mo�sneagul, Senina, Bursucul (40).Tot atunci potrivit cifrelor o�ciale existau ��n

Cherson �si Podolia 532.416, ��n Ecaterinoslav11.813, iar ��n Taurida (Crimeea) 4.015 rom�ani.Aprecierile asupra cifrelor reale merg p�an�a la1.200.000. �Inc�a de la mijlocul secolului XIV seg�aseau ��n Transnistria peste 400 de sate curatrom�ane�sti (41).Alexis Nour (care a identi�cat ��n Transnistria o

localitate ½Nouroaia�) nume�ste ca ultime sate alezonei compact rom�ane�sti spre r�as�arit Glodo�si - camla aceea�si paralel�a cu Cern�au�tiul �si �Serbani -la oparalel�a cu Ia�sul ��ns�a la 200-250 km de la Nistru(42). Acesta a g�asit ��n Kiev un liceu care purtanumele celui care ��l ��ntre�tinea prin dona�tii uria�se½Pavel G�al�agan�. La fel de vesti�ti erau cei dinfamiliile Funduclea (numele ��l purta �si o strad�a ��nKiev), Cordunean, Frunzetti, Macarescu, Bonta�s,Gredescu etc. (43).Dintre numele de ape din Transnistria amintim

Tiligul, Ingul, Ingule�tul, Baraboi, Volosica, Balacli-ica, Berezan, Cuciurean, Tigheci, Putred, Soroca,Ocni�ta, D�arla, Udici, Sahaidac (veche denumirepentru desag�a), Moldovca, Bu�sa, T�atrani, Humor,Merla, U�si�ta etc. (44).�In 1918 Transnistria c�anta ½De�steapt�a-te

rom�ane��Intre 1909 �si 1913 ieromanahul Inochentie a con-

dus ��n Transnistria, la Balta o ½mi�scare� pentru

reintroducerea limbii rom�ane ��n biseric�a. Zeci demii de moldoveni veneau ��n pelerinaj la Balta undeli se vorbea �si li se ��mp�ar�teau gazete ��n limba lor.Ap�arat de �t�arani (60 vor c�adea uci�si), Inochentieeste ridicat de cazaci �si ��nchis. Autorit�a�tile vor per-mite ��ns�a folosirea limbii rom�ane ��n biserici (45).

Pe vremea c�and ni se oferea Odessa�In 1914 Austria promitea Rom�aniei ½toat�a

Basarabia cu Odessa� promisiune ce o va re��nnoi(46).Prezen�ta voluntarilor ardeleni �si bucovineni��n Ucraina a avut un rol bene�c ��n rede�steptareacon�stiin�tei na�tionale la rom�anii din Imperiul �Tarist.O��terii rom�ani vor desf�a�sura o vie activitate cul-tural�a atr�ag�and de partea lor studen�tii din Kiev.La Odessa se a�au 40.000 de osta�si �si o��teri rom�anidin armata rus�a, care vor avea �si ei o puternic�a��nr�aurire asupra studen�tilor din Odessa �si ��mpreun�avor organiza un congres la 23 martie 1917. �In18 aprilie la Odessa a avut loc o manifestare asolda�tilor rom�ani la care au luat parte 12.000 deosta�si �si studen�ti basarabeni �si transnistrieni. La9 aprilie ziarul ½Cuv�ant moldovenesc� publicaseprogramul P.N.M. care cuprindea printre altele �sidrepturi na�tionale pentru rom�anii de dincolo deNistru, iar ��n 14 aprilie se ��n�in�tase ½Asocia�tia��nv�a�t�atorilor moldoveni din Basarabia �si de dincolode Nistru� (47). Congresul��nv�a�t�atorilor rom�ani dinRusia, �tinut la Odessa, a cerut pentru transnistrieniserviciu divin, �scoli, inspectorat �scolar, episcopiela Dub�asari, seminar la Odessa, toate ��n limbarom�an�a.

½Pe noi cui ne l�asa�ti?...�In �sedin�ta Radei ucrainene deputatul Ion Du-

mitra�scu (transnistrean) va protesta ��mpotrivapreten�tiilor Ucrainei asupra Basarabiei (48).Acela�si ��mpreun�a cu Ion Precul �si Valeriu Cicatevor conduce ½De�steptarea - societate na�tional�a arom�anilor din Ucraina� ��n�in�tat�a la Kiev la 26noiembrie 1917. Congresul ost�a�sesc moldovenesc dela ��nceputul lui noiembrie 1917 din Chi�sin�au a avutpe ordinea de zi la punctul 8 ½Moldovenii de pesteNistru� �si a hot�ar�at ca ��n Sfatul �T�arii, rom�anii depeste Nistru s�a de�tin�a 10 mandate (49). S-a maicerut Ucrainei s�a recunoasc�a rom�anilor de pesteNistru, din Caucaz, din Siberia acelea�si drepturi pecare Basarabia le recunoa�ste minorit�a�tilor etnice.Chi�sin�aul mai cerea administra�tiilor transnistrenes�a noti�ce num�arul copiilor rom�ani de v�arst�a�scolar�a (50). La acest congres �t�aranul transnistreanToma Jalb�a a ��ntrebat ½�si cu noi care tr�aim pe


10

cel�alalt mal al Nistrului, cum r�am�ane fra�tilor, penoi cui ne l�asa�ti?� (51)La 17 decembrie s-a organizat un congres al

rom�anilor transnistrieni la Tiraspol precedat �indde adun�ari preg�atitoare la Tiraspol ��n 16 noiem-brie �si Grigoriopol ��n 21 noiembrie hot�ar�andu-se ca �ecare sat s�a trimit�a doi delega�ti. �Tinutsub semnul tricolorului, congresul a votat pen-tru crearea de �scoli na�tionale cu predare ��n limbarom�an�a �si alfabet latin, introducerea limbii rom�ane��n biserici, justi�tia ��n limba b�a�stina�silor, medicirom�ani la sate, moldovenii s�a fac�a armat�a ��n oasteana�tional�a �si alegerea a opt reprezentan�ti ��n Radaucrainean�a. S-a mai hot�ar�at tip�arirea de gazete,��mp�ar�tirea mo�siilor la �t�arani �si s�a se fac�a tot posi-bilul ca Transnistria s�a �e alipit�a Basarabiei. �Sicum nu �stiau dac�a Basarabia va lupta pentruaceast�a alipire, sublocotenentul transnistrean Bu-lat aten�tiona ½dac�a vom l�asa Ucraina s�a taie o ra-mur�a azi, alta m�aine, din copacul nostru va r�am�anebuturuga� (52). Trimisul Radei ucrainene a urat ��n��ncheiere ½Slav�a Moldovei slobode�.

Comitetul Na�tional Rom�an ales a deschis 52 �scolirom�ane�sti, Rada ucrainean�a a aprobat manualelerom�ane�sti tip�arite la Chi�sin�au cu litere latine, Con-siliul Zemstvei din Tiraspol a ��nceput s�a introduc�a�si ��n administratie �si ��n justi�tie cunosc�atori ai lim-bii rom�ane. Timotei Ple�sca �si Toma Jalb�a au orga-nizat batalionul rom�anesc, osta�sii primind echipa-ment, armament, cazarm�a. Cadrele didactice nuau fost silite s�a urmeze cercurile de var�a ��n limbaucrainean�a, ci 30 dintre ele au urmat cursuri laChi�sin�au. �In satul Lunca s-a jucat chiar ½Piatra dincas�a� de V. Alecsandri. P�an�a ce teroarea bol�sevic�ava p�atrunde peste tot, pe alocuri, ��n �scoli �si ��n 1919se mai c�anta ½De�steapt�a-te rom�ane�. �In 9 ianuarie1918 Ion Precul, moldovean din st�anga Nistrului ��ncalitate de deputat ��n Rada ucrainean�a ia cuv�antul�si cere drepturi egale pentru compatrio�tii lui (53).Se preconiza un congres general al rom�anilor dinUcraina��n iunie 1918, dar abia��n decembrie 1919 lao Adunare na�tional�a au cerut organizarea lor ��ntr-un stat na�tional. La 21 martie 1919, ��n urm�arireabandelor bol�sevice, rom�anii trec Nistrul �si ocup�apentru scurt timp Tiraspolul �si Razdelnaia.La Conferin�ta de pace de la Paris, Rom�ania

nu a reclamat Transnistria �si r�am�an de dome-niul istoriei motivele pentru care dezrobirea fra�tilortransnistrieni nu s-a ��nf�aptuit atunci, �ind sili�ti s�a��nfrunte ��nc�a o epoc�a de suferin�te, dup�a spusele

lui Dominte Timonu (n�ascut ��n M�ahala l�ang�aDub�asari, membru mai apoi al Fondului Literar alUniunii Scriitorilor din Rom�ania) perioada a fost½mai grea �si mai cumplit�a� (54). �Intr-o cuv�antare�tinut�a la Var�sovia ��n noiembrie 1920, Take Ionescuspunea c�a ½600.000 de rom�ani tr�aiesc dincolo defrontiera estic�a� (55). �In aprilie 1920 ��ncep marirevolte �t�ar�ane�sti, r�ascula�tii condu�si de Tutunic�aocup�a Balta, r�ascoala ��ntinz�andu-se ��n raioaneleCod�ama �si Ananev (raion despre care ½Marea enci-clopedie rus�a� spunea c�a ½moldovenii sunt locuitoriiautohtoni ai raionului�). �In 1922 sub conducerea luiChirsula revolta a reizbucnit. Dup�a ��n�abu�sirea ��ns�ange a acestora s-au f�acut deport�ari ��n mas�a (56).

RASSM-un stat rom�anesc ��ntre Rusia�si Rom�ania Mare. Opozi�tie ucrainean�a lacrearea RASSMDup�a declara�tia din 3 august 1923 a Guvernului

Sovietic privind nationalit�a�tile �si libera folosire alimbii materne �si ca urmare a tendin�telor hot�ar�atede ucrainizare, la 3 septembrie se ��ntrunesc la Baltadelega�tii satelor rom�ane�sti. Ucrainienii au f�acutopozi�tie la organizarea unei republici autonome(57).�Si totu�si ��n 12 octombrie 1924 se creaz�a Repub-

lica Autonom�a Socialist�a Sovietic�a Mol-doveneasc�a(58) ��n cadrul Ucrainei, capitala �ind Balta, iar din1928 Tiraspolul cu grani�ta vestic�a �xat�a declara-tiv pe Prut. La B�arzula ��n aprilie 1925 CongresulPan-Moldovenesc a �xat grani�tele �si Constitu�tia re-cunoscut�a de ucrainieni la 10 mai.Cu o suprafa�t�a, la 1934, de 8.434 km2 �si o

popula�tie de 615.500 locuitori din care 80Tiraspolul ��n alfabet latinMo�stenirea l�asat�a de �tarism era ��n�or�atoare:

popula�tia agramat�a, �scoli de limb�a matern�a lips�a,con�stiin�ta na�tional�a stins�a, oamenii ��n mare partene�stiind de unde se trag �si cine sunt, limba lacondi�tia de limb�a p�as�areasc�a (60). Demn demen�tionat c�a ��n RASSM i s-a spus limbii penume, dup�a cum reiese din paginile s�apt�am�analului½Plugarul ro�su� din 21 august 1924 (ce ap�areadin 1 iulie): ½s-a hot�ar�at ca ��n �scoale, case�si ��n a�sez�aminte de cultur�a rom�aneasc�a s�a se��ntrebuin�teze limba rom�aneasc�a� (61).Au func�tionat 145 �scoli rom�ane�sti gimnaziale,

18 �scoli rom�ane�sti de rang liceal, institut agro-nomic, unul pedagogic �si politehnic�a, cu o popula�tie�scolar�a rom�aneasc�a total�a de 24.200 din care800 studen�ti. Din 1933 se introduce alfabetul


11

latin. Apar publica�tii cum ar �: ½Plugarul ro�su�,½Moldova Socialist�a�, ½Comsomolistul Moldovei�,½Moldova literar�a�, ½Octombrie�, ½Sc�anteia lenin-ist�a�. Mai existau sta�tie radio la Tiraspol, Corulde Stat ½Doina�, teatrul de stat �si sec�tie rom�an�ala �Scoala teatral�a din Odessa, institut de cercet�ari�stiin�ti�ce �si t�an�ara republic�a avea un Congres Gen-eral al Sovietelor, parlament local, guvern �si chiarun pre�sedinte de republic�a (62).Revenirea la ½limba moldoveneasc�a� s-a

f�acut cu pu�sca�In 1937 ��ns�a, intelectualitatea din RASSM a fost

acuzat�a c�a a f�acut jocul du�smanului de clas�a (63)�si a fost exterminat�a ��n mod barbar. �Incep�andcu ��ntregul guvern al republicii �si termin�and cuinimo�sii scriitori transnistrieni ��ntre care: Nico-lae Smochin�a, Toader M�alai, Nicolae �Turcanu,Simion Dumitrescu, Petre Chioru, Mihai An-dreescu, Mitrea Marcu, Alexandru Caf-tanachi, Ia-cob Doibani, Ion Corcin, Dumitru B�atr�ancea, Nis-tor Cabac. Atrocit�a�tile staliniste au mers p�an�aacolo ��nc�at ��n satul lui Toma Jalb�a (Butor-raionulGrigoriopol) au fost ��mpu�sca�ti 167 b�arba�ti din cei168 (64).Datorit�a colectiviz�arilor for�tate �si ��nchiderii bis-

ericilor (��ncheiat�a ��n 1938) a avut loc un adev�aratexod peste Nistru at�at de intens ��nc�at a fostnevoie de un lag�ar pentru refugia�tii transnistrieni,iar num�arul intelectualilor originari de dincolo deNistru ajunsese at�at de mare ��nc�at la Chi�sin�au,Cluj �si Ia�si, apar reviste ale acestora: ½Tribunarom�anilor transnistrieni� (65) condus�a de �St. Bu-lat, ½Transnistria� redactat�a de Ilia Zaftur, respec-tiv ½Moldova Nou�a� redactat�a de N. Smo-chin�a.Gr�anicerii ru�si tr�ageau f�ar�a mil�a ��n cei pe care ��idescopereau trec�and Nistrul. Astfel de eve-nimenteerau obi�snuite, ��ns�a la 23 februarie 1932 a fost unadev�arat masacru �ind uci�si 40 de b�ar-ba�ti, femei�si copii, �ind un subiect de discu�tie ��n parlament �si��n presa intern�a �si interna�tional�a (66).

�Inainte de 28 iunie 1940 �si ��n zileleurm�atoare se vorbea despre reunirea noilorteritorii dintre Prut �si Nistru cu RASSM.Agen�tia RATAU transmitea din Balta despre

mitingul consacrat sus�tinerii ½��ntrunirii poporu-lui basarabean cu poporul RASSM.� Ecouri aleinten�tiei CC al PC din URSS din 11 iunie 1940 sereg�asesc ��n paginile Moldovei Socialiste din 13 iulie1940: ½cu mare bucurie am a�at noi c�a SovietulComisarilor Poporului din CC al PC Unional au

sus�tinut rug�amintea organizatorilor Moldovei �si auintrat cu propunere ��n Sovietul Suprem al URSS dea ��ntruni locuitorimea Basarabiei cu locuitorimeaRASSM �si organiza Republica Confederativ�a SSM�.Kremlinul comandase culegerea de date ��n ved-

erea lu�arii hot�ar�arii privind structura administrativteritorial�a a RSSM. Un asemenea raport datat la 15iulie 1940 �si semnat A. Scerbacov care �tin�and contde considerente etnice, istorice, economice, propunepe l�ang�a cedarea dintre jude�tele basarabene doar aHotinului (care��mpreun�a cu Cern�au�tiul s�a apar�tin�aUcrainei), iar din RASSM s�a cedeze Ucrainei doarraioanele Balta �si Pesceansc. Viitoarea Moldov�aurma s�a aibe 5 regiuni: B�al�ti, Chi�sin�au, Ben-der, Akkerman �si Tiraspol cu raioanele Ananiev,Valea Ho�tului, Gri-goriopol, Dub�asari, Camenca,Cod�ama, Cotovsc, Ocna Ro�sie, R�abni�ta, Slobozia,Tiraspol �si Cerneansc). Regiunea Tiraspol ar �avut 518.385 locuitori (67).Conducerea fostei RASSM propune �si ea cedarea

c�atre Ucraina pe l�ang�a Bucovina de Nord doar aHotinului, Ce�t�atii Albe �si Chiliei, iar de la est deNistru s�a �e cedate doar raioanele Cod�ama, Balta�si Pesciana (68).

Sf�a�sierea TransnistrieiKievul ��ns�a prin pre�sedintele Sovietului Suprem

al Ucrainei, M. Greciuha cerea la 22 iulie 1940 caUcrainei s�a-i revin�a pe l�ang�a Bucovina de Nord,Hotin, Akkermann, Chilia �si a Ismailului, Bol-gradului �si a opt din raioanele RASSM (Cod�ama,Balta, Pesciana, Ananiev, Valea Ho�tului, OcnaRo�sie, Cerneansc, Kotovsk) (69). De�si ��n urmaanaliz�arii propunerilor Ucrainei �si RASSM, A.Gorkin, secretar al prezidiului Sovietului Suprempropunea lui G. Malenkov secretar al CC al PCUSs�a se adopte varianta RASSM (70), ��n 2 august 1940Sovietul Suprem a adoptat legea form�arii RSSM ��nvarianta propus�a de Ucraina (71).La 10 mai 1941 se respingeau demersurile

cet�a�tenilor din urm�atoarele localit�a�ti trans-nistrenede a trece din componen�ta Ucrainei ��n componen�taMoldovei: Timcov (raionul Cod�ama) Stanislavca(raionul Kotovsc), Culmea Veche (raionul Ko-tovsc), Grebenichi �si Slaveano-Serbca ( ra-ionulGrosu) �si dau curs doar cererilor satelor Doro�tcaiaNou�a �si Sadovo (raionul Ocna Rosie) (72).Iat�a c�ateva din numele localit�a�tilor din fosta

RASSM care treceau la Ucraina: Lunga, H�artop,Visterniceni, Bor�s, Dabija, Carle�sti, �Serpa, Cul-mea Veche �si Nou�a (raionul B�arzu); Valea Ho�tului,


12

Tocila, Grecu, Peri�sori, Handrabura, �Salpani(raionul Nani); P�asat, Holmu, P�arlita, P�as�a�tel,Mironi, B�anzari, Bursuci, Mo�sneanca, Raculova,Herbina (raionul Balta), Bud�ai, Buza, Str�amba,Bro�steni, Slobozia, Buchet, Timc�au, Plo�ti, �Serbi(raionul Crut�ai); Ocna Ro�sie, Cl�aveni, Tiscol-ung, Tiscol, Odaie, Ideia, Co�sari, Dihori, Mironi,Slobozia, Dub�au, �T�abuleanca, Sahaidac, Topala,Ciorna, Perlicani, Basarabia, Bahta, M�al�aie�sti,Ilie, Br�anza, Untilovca, G�av�anosu (raionul OcnaRo�sie). Multe din numele rom�anesti vor � schim-bate: B�arzu ��n Kotovsk, M�arculeni ��n Dimovka,Volo�sca ��n Pisariovka, �Intunecata ��n Svetloe, Nani��n Ananiev, Vrabie ��n Vradievka, Valea Ho�tului ��nDolinskoie, M�alai��n Karataevka, Ur�ata��n Elenovkaetc. (73) Numele moldovenilor au fost ucrainizate,�si ele: Sandu, Rusu, Buzatu, Cherdevar�a au devenitpeste noapte: Sandulenko, Rusulenko, Buzatenko.Kerdevarenko (74).

Transnistria - a XI-a porunc�a a decalogu-lui rom�anesc. Sub administra�tie rom�aneasc�a�Intre 19 august 1941 �si 29 ianuarie 1944, Rom�aniaa avut sub administra�tie temporar�a ½Transnistria�ce se ��ntindea ��ntre Nistru �si Bug p�an�a la limanulNiprului, iar ��n nord p�an�a la apa Nio-mj�ai �si aRovului. Teritoriul ��n suprafa�t�a de 44.000 km2 �si opopula�tie de 1,2 millioane locuitori a fost ��mp�ar�tit��n 13 jude�te: Ananiev, Balta, Berzovca, Dub�asari,Golta, Jugastru, Movil�au, Oceacov, Odessa, Ovid-iopol, R�abni�ta, Tiraspol, Tulcin. �In vederea de-schiderii �scolilor ��n 1941, primarii urmau s�a con-sulte imediat ob�stile locale spre a stabili limba depredare a��nv�a�t�am�antului (rus�a sau moldoveneasc�a)dup�a alegerea ob�stei (75).P�astr�and vechea ��mp�ar�tire ��n 64 de raioane,

din cei 1.623 func�tionari, doar 398 proveneaudin Rom�ania. Din cele peste 1.000 de bisericides�in�tate de comuni�sti, ��n 1943 nu erau ��nc�areparate doar 76. Al�aturi de 219 preo�ti local-nici mai slujeau 250 preo�ti din �tar�a. S-au organi-zat cursuri pentru 800 cadre didactice, rom�ane�stidin Transnistria, apar publica�tii ca: ½Transnis-tria�, ½Glasul Nistrului�, ½Bugul�, ½Gazeta Odessei�,½ �Tara Bugului�, ½Molva�. La Tiraspol s-a ��n�in�tatLiceul rom�anesc ½Duca Vod�a�, iar cinematografe ��nTiraspol, Ananiev �si Odessa. Reprezenta�tii cine-matogra�ce au avut loc ��n toate satele Transnistriei(76). �In satul H�arj�au au fost repatria�ti rom�ani dinKuban (504 familii de dincolo de Bug au fost repa-triate ��ntre Prut �si Bug la ��nceputul ac�tiunii) (77).

Din relat�arile buliba�sei Coca din Sinte�sti - Ilfov, pemalul Bugului era amenajat un fel de lag�ar undeau fost aduna�ti 2.600 �tigani (78).�In 1944 odat�a cu ��naintarea frontului, cea mai

mare parte a Transnistriei a fost ��ncorporat�a ��nRSS Ucrainean�a, iar raioanele Camenca, R�abni�ta,Dub�asari, Grigoriopol, Tiraspol, Slobozia ��ncomponen�ta RSS Moldovene�sti, situa�tie existent�a�si ��n prezent.O Rom�anie extrem-oriental�a�In 1966 R. Udler precizeaz�a c�a 240 localit�a�ti

cercetate ��n cadrul Atlasului Lingvistic Moldav sea�au ��n Ucraina (Transcarpatia, Cern�au�ti, Odessa,Nicolaev, Kirovograd, Dniepro-petrovsk, Zaporo-jie, Done�tk, Lugansk), ��n RSSA Abhazia, ��nKhirghizia. Mai erau materiale ne-cartogra�ate�si pentru Omsk �si Primorsk. V. Buescu aducedate noi privind diaspora rom�aneasc�a de pesteUral. �In regiunea Orenburg �si Turgai exist�a satepur moldovene�sti. �In satul Berdianski locuiescbasarabeni care mai ��nt�ai fuseser�a coloniza�ti ��nSimferopol. �In satul Abiarski a ��nt�alnit familiicu numele �Septechi�t�a. �In regiunea Samarkandexist�a un sat exclusiv moldovenesc, iar ��n satulOrheievka din Semipalatinsk tr�aiau coloni dinOrhei. Sate rom�ane�sti sunt ��n jurul Omskului�si Akmolinskului �si ��n regiunea Tansk. �In ju-rul ora�sului Irkutsk exist�a rom�ani, unul din sate�ind Ceremskov. L�ang�a Vladivostok pe �uviulUsuri exist�a sate ca: Teiul, Z�ambreni, Bogat�arca,Ki�si-novka, B�alcine�sti, Dunai, Basarabia Nou�a,Log�ane�sti cuprinz�and la 1968, 30.000 moldoveni.Pe Amur, l�ang�a Habarovsk, exist�a sate ca: Inul,Aur, Dun�area. �In Manciuria erau ��nainte de r�azboi20.000 de rom�ani. S-au semnalat pescari rom�anidin Primorsk care au cerut azil ��n Japonia (79).�Intre multele valuri de deport�ari, emigr�ari, col-

oniz�ari ale rom�anilor spre est, un rol impor-tantl-a avut �si str�amutarea ��n Siberia �si Kazastan ��ntre1906-1914 a 60.000 basarabeni �si crearea u-neiadev�arate Rom�anii extrem-orientale (80).C�a�ti a�ti muri pentru tricolor? Ea a f�acut-

o!�In Ucraina, la recens�am�antul din 1989, existau

la est de Nistru rom�ani ��n regiunea Odessa carecuprinde ��ns�a �si sudul Basarabiei (149.534), Niko-laev (16.673), Kirovograd (10.694) �si alte regiuni(73.128) (81). Exista ��n 1992 la Odessa o SocietateCultural�a Rom�aneasc�a ½Luceaf�arul� care edita �siun s�apt�am�anal cu acela�si nume condus de Vadim


13

Bacinschi. Maria Margarit din Ananiev spunea deacest s�apt�am�anal c�a este un ½alin pentru durereace m�a ��ncearc�a� �si c�a ½ne dor schimb�arile c�aroraau fost supuse c�andva denumirile satelor noastre��si vorbe�ste de ½existen�ta de veacuri a noastr�a peaceste locuri� (82).Interesele ruse�sti ��n zon�a a c�aror expresie este

con�ictul ��nceput ��n 1992 �si tendin�tele centrifugecontinuate p�an�a ��n prezent ��mpiedic�a accesul lavia�ta na�tional�a m�acar pentru rom�anii transnistrienidin raioanele Moldovei. Dac�a la ��nceput 26.000elevi din Transnistria au cerut gra�e latin�a, ��nurma presiunilor rusofonilor au rezistat doar �scolilenr. 20 din Tiraspol (despre care T. Tabun�scicvicepre�sedinte al Societ�a�tii ½Transnistria� (83)anun�t�a c�a a crescut de la 30 la 700 de ele-vi); nr.4,17, 18, 19, din Bender (Tighina) �si nr. 12 dinR�abni�ta (84). �In ��ntreaga Transnistrie mol-doveniide�tin 40�In Cocieri (satul transnistrian care i-a dat pe

prozatorul �si regizorul Iovi�t�a Vlad �si aca-demicianulI. Capiton Lupol) ��nv�a�t�atoarea Maria GherasimIsaicul ��n timpul con�ictului pleca �si se ��ntorcea dela �scoal�a purt�and cu ea, tricolorul. �Intr-o noapteau ucis-o �si au aruncat-o ��n f�ant�an�a (85). Ferice decopiii ce au avut-o ��n frunte. Vai nou�a ce le per-mitem unor anali�sti rom�ani (nu doar lui Smirnov�si armatei a XIV-a) s�a a�rme categoric c�a nu aveminterese ��n Transnistria �si c�a aceasta nu apar�tinusenicic�and Rom�aniei. Cu g�andul la ace�sti bravirom�ani transnistrieni va � zis probabil C. Coposu c�a½integritatea noastr�a teritorial�a p�an�a la frontiereleestice ale neamului este o obliga�tie sf�ant�a, ca a XI-aporunc�a a decalogului rom�anesc�.Autorit�a�tile autoproclamatei Republici

Moldovene Transnistriene de azi controleaz�ape l�ang�a raioanele de la est de Nistru �si ora�sulTighina care este ��n Basarabia. �In 1992, dup�a cearmata Mol-dovei a intrat ��n Tiraspol, a primitordin de la Snegur s�a se retrag�a. Osta�sii au pl�ansde necaz. Chi�sin�aul este ��ndrept�a�tit conformdreptului interna�tional s�a restabileasc�a ordineacon-stitu�tional�a ��n zon�a ��ns�a a avut �si are ni�steezit�ari cel pu�tin suspecte.Sper, stimate cititorule, c�a te-ai convins c�a avem

oarece interese �si dincolo de Nistru, cu toate c�aprobabil e�sti tipul de rom�an care se revolt�a c�aamericanii nu �stiu de spa�tiul nostru mioritic, darcare permite cu senin�atate s�a �e �tinut ��n bezn�ade o �scoal�a ce nu i-a dat nici cele mai elementare

date despre fra�tii s�ai din Transnistria, Transcarpa-tia, Pocu�tia, Bucovina de Nord, Basarabia deNord, Her�ta, Basarabia de Sud, Cadrilater, Tim-ocul s�arbesc �si bulg�aresc, Banatul de Vest, Ungariade est, despre fra�tii s�ai arom�ani, meglenorom�ani �siistrorom�ani. Americanii sunt ni�ste nesuferi�ti super-�ciali. Ca bun rom�an, continu�a s�a cau�ti solu�tii dea mai face rom�ani verzi din ��nc�a c�a�tiva unguri �si nu��ti pune problema celor 12 milioane de rom�ani dinafara Rom�aniei ce nu au acces la limba matern�a.Nu ��ti f�a inim�a rea, ci treci mai bine la paginasportiv�a.

NOTE

1. A. Nour, Basarabia nr.1/1992 pag. 82. 2.G. Br�atianu, ½Tradi�tia istoric�a despre ��ntemeiereastatelor rom�ane�sti�, Bucure�sti 1980, pag. 170.3. A. Boldur, Teritoriul Moldovei fa�t�a de princi-patele..., ½Patrimoniu� nr.4 1991, pag. 14. 4. S.Mehedin�ti, Fruntaria Rom�aniei spre r�as�arit, ½Nea-mul Rom�anesc�, Chi�sin�au nr. 1/1991, pag. 6.5. I.S. Nistor, ½Istoria rom�anilor din Transnis-tria�, Bucure�sti 1995, pag. 13. 6. E. Lozovan,Rom�anii orientali de la Nistru la Vladivostok, ½Nea-mul Rom�anesc, pag. 31, nr. 1/1991. 7. Ghe.Br�atianu, op. cit. , pag. 170. 8. I. Nistor, ½Basara-bia� nr.10/1990, pag. 159. 9. N. Iorga, ½Isto-ria rom�anilor pentru poporul rom�anesc�, Chi�sin�au1992, pag. 103 10. A. Boldur, ½Istoria Basarabiei�,Bucure�sti 1992, pag. 177. 11. D. Pocitarencu,Cetatea Thighina, ½Patrimoniu� nr.2/1991, pag.22, Chi�sin�au. 12. I. S. Nistor op. cit., pag. 16.13. E. �St. Holban, Figuri basarabene, ½Basarabia�nr.3/1992, pag. 89. 14. A. Crihan, Basarabia nr.10/1991, pag. 69. 15. XXX ½Istoria Rom�aniei ��ndate�, Chi�sin�au 1992, pag. 138. 16. N. Iorga, Is-toria rom�anilor prin c�al�atori, Bucure�sti 1981, pag.276. 17. I. S. Nistor, op. cit. , pag. 19. 18.N. Iorga, Rom�anii de peste Nistru, ½Basarabia�, nr.11/1992, pag. 87. 19. E. Lozovan, Rom�anii orien-tali..., ½Neamul Rom�anesc�, nr.1/1991, pag. 32. 20.I.S. Nistor, op. cit., pag. 23. 21. E. �St. Holban,Figuri basarabene, ½Basarabia�, nr.1/1992. 22. I. S.Nistor, op. cit., pag 26. 23. �St. Ciobanu, Culturarom�aneasc�a ��n Basarabia, Chi�sin�au 1992, pag. 23.24. E. �St. Holban, Prin veacurile ��nvolburate...,½Basarabia�, nr.1/1992. 25. M. Iacobescu, Dinistoria Bucovinei, Bucure�sti 1993, pag. 35. 26.N. Iorga, Rom�anii de peste Nistru, ½Basarabia�,


14

nr.11/1992, pag. 89. 27. I. S. Nistor, op. cit,pag. 27. 28. A. Ra�tiu, Avertismentul, ½NeamulRom�anesc�, nr. 1/1991, pag. 29. 29. D. A.L�az�arescu, ½Imaginea Rom�aniei prin c�al�atori�, Bu-cure�sti 1986, vol. II, pag. 102. 30. A. Nour,op. cit., pag. 82. 31. XXX Istoria Rom�aniei ��ndate, pag. 156. 32. N. Iorga, ½Istoria rom�anilorprin c�al�atori�, Bucure�sti 1981, pag. 445. 33. �St.Ciobanu, op. cit., pag. 250. 34. I. S. Nistor,op. cit., pag. 32. 35. Al. Matcovski, ½Basara-bia�, nr.5/1990, pag. 143. 36. Ibidem, nr.11/1991,pag. 157. 37. I. S. Nistor, op. cit. pag. 109.38. �St. Holban, Prin veacurile ��nvolburate. . .��n½Basarabia�nr.5/1992 39. F. Bichir, ½Baricada�,nr.178,pag.6 40. N. Iorga, Rom�anii de peste Nistru,��n ½Basarabia� nr.11/1992,pag 92 41. I. S. Nistor,op. cit., pag. 35 42. A. Nour, ��n ½Basarabia� nr.1/1991, pag. 82 43. Ibidem, pag. 85 44. I. S. Nis-tor, op. cit., pag. 35 45. Ibidem, pag. 39 46. A.Boldur, op. cit.., pag. 512 47. E. �St. Holban, Fig-uri basarabene,��n Basarabia, nr.3/1992, pag. 89 48.Ibidem, pag. 91 49. C. Botoran, M. Retegan, 1918- F�aurirea Rom�aniei Mari, Buc. 1993, pag. 48 50.I. S. Nistor, op. cit., pag. 49 51. A. Chiriac, Micdic�tionar al membrilor Sfatului �T�arii, Patrimoniunr.4/1991, pag. 77 52. �St. Bulat, �Sedin�tele Sfatului�T�arii, Patrimoniu, nr.2/1991,pag. 140 53. E. �St.Holban, Figuri basarabene, Basarabia nr.12/1991,pag. 97 54. D. Timonu, ��n Basarabia nr. 12/1992,pag. 198 55. XXX 1918, vol.VI, Buc. 1986, pag.466 56. I. S. Nistor, op. cit., pag. 60 57. Ibidem,pag .61 58. M. Bruhis, Rusia, Rom�ania, Basara-bia, Chi�sin�au,1992, pag. 343 59. I. S. Nistor, op.cit., pag. 68 60. L. Lari, Labirintul basarabean, ��n�Indemn la ��n�al�tare ��n istorie, Chi�sin�au 1990, pag.185 61. V. M�andricanu, ��n Nistru nr.2/1990, pag.69 62. I. S. Nistor, op. cit., pag. 65 63. L.Lari, op. cit., pag. 185 64. N. Dabija, ��n Liter-atura �si Arta, Chi�sin�au nr.22/1996 65. I. Datcu,Basarabia nr.11-12, an1993, pag. 191 66. E. �St.Holban, Figuri basarabene, Basarabia 1/1992 67.A. V�aratec, Dezintegrarea Basarabiei la 1940, Re-vista Istoric�a nr.1-2/1992, pag. 154 68 XXX PactulMolotov-Ribbentrop, pag. 82, Chi�sin�au 1992 69.XXX Ibidem, pag. 90 70. XXX Ibidem, pag. 8371. XXX Ibidem, pag. 93 72. XXX Ibidem, pag.110 73. N. Dabija, Literatura �si Arta, Chi�sin�au1996 74. Ibidem 75. O. Verenca, Realit�a�ti eco-nomice ��n guvern�am�antul Transnistriei, Revista Is-toric�a, nr.1-2/1992, pag. 137 76. I. S. Nistor,

op. cit., pag. 97 77. Ibidem, pag. 95 78. R.Toma, Nordul poetic, Flac�ara, aprilie 1997, pag. 679. E. Lozovan, op. cit., pag. 32 80. N. Ne-gru, �Indemn la ��n�al�tare ��n istorie, Chi�sin�au 1990,pag. 165 81. V. Trebici, Ucraina �si minoritateaetnic�a rom�aneasc�a, Rom�ania Liber�a 29.03.1997 82.M. M�arg�arit, ½Luceaf�arul� - Odessa, nr. 19/199283.*** Rom�anul nr. 28/1997 84*** Moldova Su-veran�a nr. 119/1994 85. E. Nirca, Basarabianr.10/1992, pag. 205 86. N. Dabija, Literatura�si Arta, 22/1996 87.*** Istoria Rom�aniei ��n date,pag. 9

Isabela VASILIU-SCRABA

PARINTELE ARSENIE BOCA, POETAZORICA LAT

,CU S

,I POETUL

NICHIFOR CRAINIC �IN CULISELEFILOCALIEI ROM�ANES

,TI

Motto: ½Dac�a Dumnezeu va ajuta s�a apar�a��ntreaga Filocalie ��n rom�anes

,te, acest act va

r�am�ane legat ��n mare m�asur�a de numele P�arinteluiArsenie Boca s

,i de mis

,carea religioas�a pe care a

trezit-o ��n jurul M�an�astirii de la S�amb�ata de Sus,pe cele mai autentice baze ale tradit

,iei ortodoxe

s,i cu mijloacele cele mai curate duhovnices

,ti, ale

��nv�at,�aturii st�aruitoare s

,i ale dragostei de su�ete�

(pr. D. St�aniloae, vol. II, 1947)

Cioran m�arturisea la Paris c�a-i este ½imposi-bil� s�a se duc�a la biseric�a s�a aud�a Evanghelia ��nfrancez�a. I se p�area c�a ½sun�a grotesc�. ½C�andvaam scris -mai spunea el -, c�a nu se poate imag-ina un Iisus vorbind frant

,uzes

,te�. �In schimb, ½Bib-

lia ��n rom�anes,te, tot serviciul religios, ��n special

cel de la ��nmorm�antare c�and se vorbes,te de viat

,a

p�am�antean�a a celui disp�arut, este extraordinar� (1).Emil Cioran se extaziase (pe bun�a dreptate!) s, ide frumuse�tea traducerii Filocaliei (vol I-IV, Sibiu,1945-1948). La zece ani dup�a apari�tia primelor pa-tru volume datorit�a st�aruint,ei P�arintelui ArsenieBoca, pe atunci staret, la M�an�astirea Br�ancoveanu,c�alug�arul Andrei Scrima vorbea de ele la Paris,��ntr-un interviu publicat de pr. Oliver Clement(2). Dar abia la distant,�a de trei decenii dup�atip�arirea primei jum�at�at,i a colect,iei de scrierimistico-ascetice reunite sub numele de Filocalia,o�cialii culturii comuniste au��ng�aduit publicarea la


15

Bucures,ti a urm�atoarelor patru volume (Filocalia,vol. V-VIII, 1976-1979).F�ar�a s�a s,tie mai mult dec�at citise prin prefet,ele

volumelor Filocaliei de la Sibiu, parcurse prob-abil la vremea c�and redacta ultima sa carte ��nrom�anes,te unde se reg�asesc idei din sect,iunea ½De-spre dracul ��ntrist�arii� (Filocalia, vol. I, 1946,edit,ia a doua), Cioran s-a gr�abit s�a aduc�a laude��n exclusivitate lui Dumitru St�aniloae (1903-1993)pentru reu�sita stilistic�a a traducerii Filocaliei.Sursele din care noi am putut a�a mai multe de-talii (dec�at a putut s,ti Cioran despre culisele fru-moasei traduceri) s-au ivit abia dup�a c�aderea co-munismului, ��nt�ai prin publicarea celor dou�a vol-ume de memorii ale fostului academician Nichi-for Crainic, apoi prin aparit,ia noii serii a revis-tei ½G�andirea� scoas�a de maica Zam�ra Constanti-nescu, fost�a elev�a a profesorului de mistic�a NichiforCrainic si, last but not least, prin publicarea dup�a1994 a multor declarat,ii smulse sub tortur�a la vre-mea c�and ��nchisorile comuniste gemeau de multi-mea det,inut,ilor ��n num�ar de aproape dou�a milioanede rom�ani ��n peste 300 de temnit,e, din care n-auputut � suprimat,i prin schingiuiri s, i regim de exter-minare dec�at c�ateva sute de mii de det,inut,i politicmai greu de ½re-educat� pentru metamorfozarealor ��n propagandis,ti ai regimului polit,ienesc comu-nist, precum �lozoful Mircea Vulc�anescu, studen-tul Valeriu Gafencu, trecut ��n lumea celor drept,i ca½Sf�antul ��nchisorilor�, profesorul cern�aut,ean TraianBr�aileanu, traduc�atorul lui Kant, sociologul AntonGolopent,ia, pr. Gherasim Iscu, poetul Sandu Tu-dor devenit monah, profesorul italienist AlexandruMarcu, pr. Ilarion Felea, etc.).Dup�a cum ��s, i amintise ��ntr-un interviu de la

sf�ars, itul anilor optzeci, vremea celui de-al doilear�azboi mondial (si a ocupat,iei germane a Parisu-lui) a reprezentat pentru Emil Cioran perioada ��ncare a ��nv�at,at ½dou�a lucruri: engleza s

,i rom�ana.

Am citit ��n acea perioad�a �spunea Cioran � tot ceputeam g�asi ��n rom�anes

,te, ��n special Biblia, pentru

a m�a perfect,iona ��n limba rom�an�a. . . , ca apoi s-o

abandonez ��n favoarea francezei� (3). Pe l�ang�a Bib-lie, �ul de protopop citise atunci ��n volumul ��nt�ai alFilocaliei despre existent,a ��mpielit,atului care, spredeosebire de tot,i ceilalt,i draci care ½fac su�etul iu-bitor de pl�aceri. . . nu primes

,te s�a fac�a aceasta, ci

el taie s,i usuc�a prin ��ntristare orice pl�acere a su�e-

tului. . . Simbolul acestui drac este n�ap�arca al c�areivenin coples

,es

,te veninul celorlalte animale� (Eva-

grie ��n Filocalia, 1946, edit,ia a doua). Iat�a cuma recept,ionat Cioran noutatea g�asit�a la asceticulEvagrie Ponticul: ½�In a roade m�aduva viet

,ii, exist�a

un vierme mai necrut,�ator dec�at tot

,i viermii, mai

insinuant dec�at t�ar�atoarele, mai harnic dec�at moli-ile s

,i mai crud ca r�amele v�azute s

,i nev�azute, este

iadul v�ar�at ��n tine, este Tristet,ea� (Cioran, Razne,

Ed. Humanitas, 2012, p. 25).�In capitala Frant,ei bursierul Cioran ajunsese ��n

1937, cam la o lun�a dup�a ce un tipograf comunist��i tip�arise Lacrimi si s�nt,i, volum de ½auto-biogra�emascat�a� (Cioran), m�arturisind mai mult dec�at osensibilitate nativ�a fat,�a de problemele religioase.Fiindc�a ��n acei ani, 1936-1937, profesorul de �lo-zo�e Cioran avusese o adev�arat�a ½criz�a religioas�a�(E. Cioran ��n conversat,ie cu Ion Deaconescu).Dup�a opinia eseistului ajuns pe culmile gloriei,Lacrimi si s�nt,i ar reprezenta o carte de ½adnot�aripentru s

,i ��mpotriva religiei� scris�a de un t�an�ar

½��nclinat spre exces� care un an ��ntreg ��s, i ��mp�art,iselecturile ��ntre mistici s, i viet,i de s�nt,i. �Int�amplareaface ca din anul 1937 s�a dateze si manuscrisulrom�anesc al Filocaliei preg�atit la Muntele Athospentru tipar s, i adus de acolo ��n vara anului 1939 deP�arintele Arsenie Boca.La maturitate, Cioran pret,uia ��n mod special

cartea Lacrimi si s�nt,i, pentru c�a fusese scris�a ½��nafara istoriei de atunci� (E. Cioran), ��ntr-un mo-ment c�and a tr�ait ½o adev�arat�a lupt�a� cu sine ��nsus, i.Credea c�a ½e cea mai bun�a scris�a ��n rom�anes

,te�

(ibid.), des, i aproape tot,i prietenii s�ai rom�ani n-au��nt,eles-o, atac�andu-l dup�a aparit,ia ei. De fapt Cio-ran � mare admirator al g�anditorului religios care afost profesorul Nae Ionescu pe care-l ��nsot,ea la cursf�ar�a s�a-i �e asistent � devenise la r�andul s�au con-vins c�a ½religia merge mult mai ��n ad�ancime� (E.C.) dec�at orice alt�a cale de cunoas,tere.½Cufundat ��n lectura misticilor, credeam c�a-i

��nt,eleg�, va spune el amintindu-s, i de ½tentat

,ia

misticismului� suportat�a la 26 de ani: ½Amtr�ait clipe c�and te a�i dincolo de aparent

,e. O

��n�orare n�avalnic�a te surprinde pe neas,teptate. Te

simt,i cuprins de o plenitudine extraordinar�a. . .Cele

c�ateva momente de iluminare tr�aite de mine m-au condus la ��nt

,elegerea fericirii supreme de care

vorbesc misticii. �In afara fericirii supreme la caresuntem chemat

,i ��n mod cu totul except

,ional s

,i

numai pentru scurt timp, nimic nu mai posed�aadev�arat�a existent

,�a. Tr�aim ��n regatul umbrelor.

Oricum, din Paradis (ca s,i din Infern) nu te


16

mai ��ntorci niciodat�a acelas,i care ai fost� (Cio-

ran, http://fr.scribd.com/doc/70857079/Caiet-2-Cioran). Dup�a propriile-i m�arturisiri, Cioran ex-perimenteaz�a pentru trei zile viat,a m�an�astireasc�a,reus, ind a-s, i convinge fratele s�a renunt,e la g�andulc�alug�aririi. Ecoul ½��ntoarcerii din Paradis� (pecare o anume conjunctur�a l-a p�astrat ne��ntinatde nici o r�azvr�atire a lucidit�at,ii, arogant,ei s, i cin-ismului s�au obis,nuit, vezi Isabela Vasiliu-Scraba,Ideas- A Variable Background in Cioran's Writings,URL http://isabelavs.go.ro/Discip/ CAP8.html),transpare doar ��ntr-o scrisoare c�atre p�arint,i, c�andfratele s, i sora lui Cioran au ajuns ��n gulagul co-munist ��n care mercenarii ocupantului sovietic re-educau dup�a grati printr-un regim de exterminaremare parte din populat,ia Rom�aniei ciuntite deBasarabia s, i Bucovina de Nord. ½Nu trebuie s�av�a l�asat

,i coples

,it,i �le-a scris atunci Cioran. Din

moment ce avet,i credint

,�a ��n Dumnezeu, adic�a sin-

gura m�ang�aiere valabil�a care exist�a sub soare, mi separe c�a s��ntet

,i destul de ��narmat

,i pentru a suporta

orice suferint,�a�. Amintindu-s, i durerea pricinuit�a

de ��ntemnit,area f�ar�a de vin�a a Virginiei s, i a luiAurel, Cioran recunoas,te peste ani c�a atunci ½ar �trecut de partea lui Dumnezeu�. �In scrisoarea c�atreai s�ai are s, i revelat,ia falsei sale necredint,e: ½poatenu sunt ��n fond at�at de necredincios pe c�at par�.�In cripto-comunismul de dup�a nou�azeci s-a

��nceput re-editarea primelor patru volume aleFilocaliei (��n 1992, la Editura Harisma dinBucures,ti) f�ar�a retip�arirea prefe�telor edit,iei si-biene, ca nu cumva s�a �e mediatizat numele½ctitorului de frunte al Filocaliei rom�anes

,ti �

(vezi prefat,a volumului II scris�a de St�aniloae)de la a c�arui moarte martiric�a (din 28 noiem-brie 1989) abia trecuser�a trei ani (vezi IsabelaVasiliu-Scraba, Martiriul Sf�antului Arsenie Boca,��n rev. ½Acolada�, Satu Mare, nr. 9/2014, p 18,URL https://isabelavs2.wordpress.com/parintele-arsenie-boca/isabelavs-martiriu l7-boca/). Lipsaprefet,elor scrise de St�aniloae ��nainte de 1948 aascuns adev�arata istorie a traducerii Filocaliei, a�sacum ap�area ea povestit�a de rectorul AcademieiAndreiene. Dac�a prefet,ele din anii patruzeci auputut � cu us,urint,�a ��ndep�artate, mai greu ar � fostde ��ndep�artat urmele activit�at,ii legate de ctitorireaFilocaliei rom�anes,ti de la Biserica din Dr�ag�anescuunde P�arintele Arsenie Boca i-a reprezentat pemult,i dintre scriitorii mistici pomeniti ��n Filocalie:Sf�antul Dionisie Areopagitul, Sf. Grigore de Nissa,

Sf. Ioan Gur�a de Aur, Sf. Vasile cel Mare, Sf�antulIoan Sc�arariul, Sf�antul Efrem Sirul, Sf. IoanDamaschin, Sf. Simeon Noul Teolog, Sf. Grigorede Nazianz, Macarie Egipteanul, Sf. Antonie celMare, etc. Poate nu numai unicit�at,ii �cturii, ci s, idatorit�a acestui fapt, Biserica de la Dr�aganescusupranumit�a ½Capela Sixtin�a a Ortodoxiei� nu areindicat,ii care s�a ghideze automobilis,tii din s,oseauanat,ional�a p�an�a la ea (vezi Isabela Vasiliu-Scraba,Miracolul Bisericii de la Dr�ag�anescu s, i o profet,ie aP�arintelui Arsenie Boca, URL, https:// isabelavs2.wordpress.com/parintele-arsenie-boca/isabelavs-bisericadraganescu11/ sau o variant�a lahttp://www.romanianstudies.org/content/2011/03/miracolul-bisericii-de-la-draganescu-si-o -profetie-a-parintelui-arsenie-boca/ ).Dup�a decembrie1989, profesorul D. St�aniloae s, i-a

amintit cu prilejul unui interviu c�a P�a-rintele Ar-senie Boca (ale c�arui predici le asculta bucuros laS�amb�ata de Sus, venit chiar de la Bu-cures,ti, cums-a ��nt�amplat de Sf�anta s�arb�atoare a Pastilor dinmai 1948) st�atea cu el la Sibiu, �luni de zile� cas�a-l ��ndemne s�a traduc�a ��mpreun�a textele �local-ice necuprise ��n manuscrisul rom�anesc adus de laMuntele Athos. Staret,ul M�an�astirii Br�ancoveanu(pe care ��n prim�avara anului 1944 ��l g�asise ��ncasa profesorului St�aniloae s, i maica Veronica dela Vladimires,ti) nu numai c�a l-a ��ndem-nat la lu-crul traducerii, dar el fusese s, i cel care a scris½prima form�a� a transpunerii rom�anes,ti necesit�and(ca orice traducere din indifereant ce limb�a str�ain�a)��mbun�at�at,iri stilistice ulterioare.

Primele patru volume ale Filocaliei au putut s�aapar�a datorit�a ½st�aruint

,ei ��nt�aritoare� a P�arintelui

Arsenie ½care � scrie St�aniloae � a stat l�ang�a mine[��ncep�and din iarna anului 1943-1944] tot timpultraducerii, scriind ��ntreg textul rom�anesc ��n primaform�a pe care am reus

,it s�a i-o dau� consemneaz�a

pr. St�aniloae pe 6 ian. 1948 ��n prefa�ta volumu-lui III (4). Traduc�atorul St�aniloae mai precizasec�a ��n volumele Filocaliei tip�arite la Sibiu au fostfolosite si pagini gata traduse ��n rom�anes,te si copi-ate de P�arintele Arsenie Boca ��ntr-un caiet cu cares-a ��ntors de la Muntele Athos. Este posibil ca dincompararea acestor pagini copiate la Sf�antul Muntecu textul introdus ��n volumele tip�arite ale Filocalieiunii s�a cread�a c�a au g�asit ½dovada� scrierii ½dup�adictatul� traduc�atorului St�aniloae, f�ar�a a se g�andila��nbun�at�at,irile stilistice ulterioare primei forme detraducere.


17

�In opinia unui cercet�ator interesat de ½atent,ia

polit,iei politice� (Ed. Partener, Galat,i, 2009),

Nichifor Crainic nu s-ar � ocupat ��n prima iarn�a deocupat,ie sovietic�a la M�an�astirea Br�ancoveanu custilizarea traducerii Filocaliei, cum a spus el ��nsus, ila una din anchetele din 1955. Marele poet NichiforCrainic ar � f�acut la S�amb�ata de Sus doar o ½veri�-care a traducerilor din primul volum al Filocaliei�(P�arintele Arsenie Boca ��n atent,ia polit,iei politice,2009, p. 62). Dup�a ce academicianul NichiforCrainic (½pribeag ��n t

,ara sa� vreme de trei ani

de zile) a hot�ar�at ��n 1947 (s,tiindu-se nevinovat)s�a se predea, manuscrisul memoriilor sale (5) separe c�a i-a fost transmis faimosului staret, de laS�amb�ata, care, la mutarea din noiembrie 1948la M�an�astirea Prislop, a ascuns memoriile luiCrainic la o rud�a de-a sa. Datorit�a ajutoruluipe care i l-a dat la nevoie teologului NichiforCrainic, p�arintele Arsenie Boca a fost invitat deoctogenarul Crainic ��n decembrie 1969 la Restau-rantul Bucur, dup�a cum a reies, it din Arhiveleorganelor represive ale regimului totalitar comu-nist (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Radu Gyr desprefalsi�carea istoriei literare la ½acrobatul� GeorgeC�alinescu, URL https://isabelavs2.wordpress.com/articole/isabelavs-crainicgandirea/ ).Dup�a 1990 profesorul St�aniloae si-a putut am-

inti ��ntr-un interviu de puternica perso-nalitatea P�arintelui Arsenie Boca (supranumit Sf�antulArdealului) care a �re��nviat cu via�ta �si cu propo-v�aduirea sa duhul Filocaliei ��n via�ta religioas�a apoporului nostru� (D. St�aniloae, �Cuv�ant ��nainte��n Filo-calia, vol. III, Sibiu, 1948).

La vremea r�azboiului pentru redob�andireaBasarabiei s, i Bucovinei de Nord (smulse de Stalin��n vara ½apocaliptic�a� 1940, redob�andite prin lupt�ade rom�ani s, i dup�a 23 august 1944 luate iar�as, i deStalin) P�arintele Arsenie (la v�arsta de 25 de ani,traduc�ator din limba greac�a a lui Ion Sc�araru, au-tor cuprins ��ntr-unul din volumele Filocaliei) i-ar �dat profesorului Dumitru St�aniloae ½necontenit im-bold� s�a traduc�a primele patru volume. �In interviuldin 1990, remarcabilul dogmati-cian l-a descris pe½Sf�antul Ardealului� ca pe un om care �avea cevaatractiv, puternic�, s, i care impre-siona �prin formahot�ar�at�a a lui de a �. Era un dar al lui. Parc�a era opiatr�a, o st�anc�a� (pr. D. St�aniloae). Profesorul demistic�a Nichifor Crainic (1889-1972) al c�arui curs ��lcontinuase (pentru un an) la Facultatea de Teolo-gie din Bucures,ti este descris de b�atr�anul St�aniloae

ca un om �foarte deschis, comunicativ� (ibid.) prinopozi�tie cu faimosul duhovnic Arsenie Boca de laM�an�astirea Br�an-coveanu. Apropierea dintre ceidoi i-a venit ��n minte probabil chiar din perioadaiernii 1944 p�an�a ��n prim�avara anului 1945 c�andstaret,ul Arsenie Boca��l ascunsese pe academicianuldirector al revistei ½G�andirea� ��n vila mitropoli-tului Nicolae B�alan din incinta m�an�astirii. Ofosta det,inut�a potitic arestat�a f�ar�a motiv c�and erastudent�a la litere povestea urm�atoarele am�anuntelegate de vizita ei la M�an�astirea Br�ancoveanu ��nmai 1948: ½Acolo la S�amb�ata l-am ��nt�alnit s

,i pe

p�arintele St�aniloae, care avea s�a devin�a apoi unuldintre cei mai mari dogmaticieni ai timpului, s

,i pe

P�arintele Mladin. Ei mergeau la S�amb�ata cu regu-laritate� spunea Aspazia Ot,el-Petrescu (Un popasla S�amb�ata de Sus cu P�arintele Arsenie Boca, ��nrev. ½G�andirea�, Sibiu, nr.6-7/ 2003, pp.25-31).Printre amintirile sale deformate de trecerea

anilor, Lidia St�aniloae (n�ascut�a ��n 1933) insereaz�aun pasaj (privitor la traducerea Filocaliei) dintr-oscrisoare a lui Emil Cioran. Iat�a fragmentul di-fuzat de ea prin intermediul propriului ei volum de(cet,oase) amintiri scos ��n dou�a edit,ii (2007 si 2010)de fosta Editur�a ½Politic�a�: �Doamne, ce limb�a cu-rat rom�aneasc�a! E o ��nc�antare. Ce plastic sun�aaceast�a limb�a a ceasloavelor �si a rug�aciunilor. Cazugr�aveala de pe pere�tii bisericilor, plin�a de cu-loare �si de for�t�a de expresie! P�arinte St�aniloae,ai ales exact limbajul care trebuia pentru aseme-nea lucrare� (v. scrisoarea lui E. Cioran ��n vol.:Lidia St�aniloae Ionescu, Lumina faptei din luminacuv�antului. �Impreun�a cu tat�al meu, Ed. Humani-tas, Bucure�sti, ed. II-a rev�azut�a, 2010, p. 318).Desigur c�a Emil Cioran, care petrecuse la Sibiu

��n iarna anului 1940 ultimele s�arb�atori ��n familie,nu avea de unde s�a a�e c�a stilizarea volumelorFilocaliei ap�arute ��ntre 1945 �si 1948 � dato-rit�a�st�aruin�tei P�arintelui Arsenie� (pr. D. St�aniloae,�Cuv�ant ��nainte� ��n Filocalia, vol. III, Sibiu, 1948)-, fusese ��n fapt opera a doi mari poe�ti, din care peunul (pe Nichifor Crainic) ��l s,tia foarte bine, �indpublicat ��n revista ½G�andirea�.�In cea mai mare parte, stilizarea i se da-

tora poetei Zorica La�tcu (�ic�a de avocat devenit�amaica Teodosia de la M�an�astirea Vladimires,ti del�ang�a Tecuci), eminent�a elev�a a profesorului StefanBezdechi de la universitatea clujan�a (6). Poezi-ile Zoric�ai Lat,cu fuseser�a apreciate de NichiforCrainic care le-a publicat ��ncep�and din anul 1941


18

��n paginile prestigioasei sale reviste. Spre a seocupa ��n tihn�a de stilizarea traducerii Filocaliei,Zorica La�tcu (1917- 8 aug. 1990) primise de lastaret,ul Arsenie Boca o chilie care s�a-i �e biroude lucru la M-rea Br�ancoveanu (v. m�arturiileAspaziei O�tel Petrescu despre prima sa ��nt�alnirecu P�arintele Arsenie Boca ��n ian. 1948 publi-cate ��n rev. ½G�andirea�, Sibiu, nr. 6-7/2003,pp. 25-31, sau on-line: �Parc�a l-a�s � ��nt�alnit peIisus�, https:// melidoniumm.wordpress.com/?s=Aspazia+Otel+Petrescu ).�Incep�and cu iarna anului 1944, o important�a

contribu�tie la �limba curat rom�aneasc�a, plin�a de cu-loare �si for�t�a de expresie� avusese vreme de treiluni ��nsus, i marele poet religios Nichifor Crainicascuns de P�arintele Arsenie Boca la M�an�astireaBr�ancoveanu (7). Intr-una dintre declarat,iile din1955, dup�a arestarea m�aicut,elor de la M�an�astireaVladimires,ti, Nichifor Crainic ment,ioneaz�a ��ntreac�at efortul depus de el la stilizarea Filocaliei ��nvremea c�and a fost g�azduit ��n vila MitropolituluiArdealului de la M�an�astirea Br�ancoveanu.La r�andul ei, Maica Teodosia (poeta Zor-

ica La�tcu) povestea c�a ��n perioada ��n careP�arintele Arsenie Boca ��mpreun�a cu p�arinteleD. St�aniloae traducea Filocalia, d�ansa ajuta latraducere, stiliz�and textul� (8). Aceasta esteadev�arata istorie a stiliz�arii traducerii Filocaliei��ntr-o limb�a rom�aneasc�a at�at de frumoas�a ��nc�ata trezit admirat,ia remarcabilului scriitor Cioran ac�arui ultim�a tentativ�a de a-s, i ��mbun�atat,i stilisticascrierilor rom�anes,ti a implicat o atent�a citire a Bib-liei din 1936 tradus�a de Gala Galaction, precum s, io parcurgere a Filocaliei sibiene, ½ctitorit�a� de ren-umitul P�arinte staret, de la S�amb�ata.In incheiere vom recopia pasajul despre moartea

martiric�a a P�arintelui Arsenie Boca, ��ntruc�at acestfragment ��nregistrat ��n 2007 este cu ��nd�arjire��ndep�artat ��n toate c�art,ile ce apar ca ciuper-cile dup�a ploaie spre a ment,iona ½m�arturia�(trunchiat�a ��n aceast�a parte!) c�alug�arului Pante-limon Munteanu de la Ghighiu privitoare la faimo-sul duhovnic Arsenie Boca: ��In 1989 p�arintele Ar-senie spunea celor apropia�ti: `nu m�a mai vede�ti ��ncur�and c�a a�stia m�a termin�a'. (..). Ultimele mo-mente �si le-a petrecut la Sinaia. Trebuie neap�arats�a scrie�ti asta. Am fost la el ��mpreun�a cu parinteleDometie care a fost �tinut acolo cam o s�apt�am�an�asi nu i-au dat voie s�a vorbeasc�a cu el. Maica deacolo ne spunea c�a e la Dr�ag�anescu. P�arintele Ar-

senie avea ��ns�a un c�a�tel mic, �ocos, negru. Undeera p�arintele, acolo era �si c�a�telul. C�and am v�azutc�a�telul, mi-am dat seama c�a este acolo. �In celedin urm�a ni s-a spus c�a este bolnav �si c�a nu poatevedea pe nimeni. I se poate trimite doar un pomel-nic sau o scrisoare. . . Dup�a trei zile ni s-a spus c�aa murit p�arintele. L-au adus �si era a�sa cum era:TORTURAT �si CHINUIT. /. . . / Nu mi-e fric�as�a spun adev�arul, chiar dac�a unii mai vor s�a as-cund�a acest lucru. Pute�ti � �si un om trimis de ceicare l-au torturat �si acum vor cu orice pre�t s�a as-cund�a adev�arul. Eu spun adev�arul pe fa�t�a, pentruc�a mul�ti ��l �stiu, dar nu ��l spun� (P�arintele Pante-limon de la M-rea Ghighiu, ��nregistrare din toamnaanului 2007). Dup�a difuzarea pe internet a acestuipasaj, b�atr�anul p�arinte Pantelimon a fost mutat dela M-rea Ghighiu la M�an�astirea Turnu, iar inter-netul a fost �cur�a�tat� de respectivul pasaj pe care,dintr-un bun obicei, l-am transcris ��ntr-un caiet �sil-am citat ��ntr-un articol publicat de rev. �Arges��n oct. 2010 (v. Isabela Vasiliu-Scraba, Martir-iul Sf�antului Arsenie Boca, un adev�ar ascuns laCentenarul s�arb�atorit la M�an�astirea Br�ancoveanu;URL https://isabelavs2.wordpress.com/parintele-arsenie-boca/isabelavs-martiriul7-boca/). Exist�a��n zilele noastre o meserie bine pl�atit�a pentru�aranjarea�, dup�a comanda pl�a-titorilor, a unorinfor-ma�tii care circul�a pe internetul de limb�arom�aneasc�a.Marele duhovnic Arsenie Boca ��l v�azuse pe 27

oct. 1989 pe preotul Simion Todoran (c�aruia maicaZam�ra i-a anun�tat telefonic moartea P�arintelui pe28 noiembrie). Atunci, cu o lun�a ��nainte de ple-carea lui la Domnul, i-a spus c�a este �ultima dat�ac�and ne vedem� (S. Tudoran ��n vol. M�arturii dinTara F�ag�ara�sului despre p�arintele Arsenie Boca,Ed. Agaton, 2004, p. 113). Unii au povestit c�aP�arintele a fost scos din mas, ina cu care venea de laBucures,ti si introdus ��n mas, ina securis,tilor care l-au schingiuit. Locuind la Sinaia, P�arintele ArsenieBoca (pensionat pe 1 iunie 1967) se dusese probabilmar�ti, 21 nov. 1989, la Bucure�sti s�a-si ridice pen-sia. Intr-o not�a pentru Securitate este consemnat�ainten�tia sa de a-�si muta pensia la Sinaia. Dup�arelatarea preotului N. Boboia din Porumbacu deSus, P�arintele Arsenie Boca s-a ��ntors cu o masin�acare a fost somat�a de doi securisti s�a opreasc�a.Soferul n-a vrut, dar P�arintele Arsenie Boca i-azis c�a-i r�am�an cei doi copii pe drumuri �indc�a se-curi�stii ��l vor ��mpu�sca daca nu opre�ste. Din ma�sina


19

oprit�a P�arintele Arsenie Boca a fost scos cu brutal-itate �si apoi b�atut cu s�alb�aticie. E foarte probabilc�a apoi a fost transportat la as,ez�am�antul mona-hal de la Sinaia s, i l�asat ��n grija maicilor de acolo,��nsp�aim�antate de Securitate s�a nu su�e nici o vorb�ade cele ��nt�amplate. Probabil c�a p�arintele Pante-limon, ��mpre-un�a cu p�arintele Dometie, au pres-imtit ceva �indc�a aveau mare evlavie la P�arinteleArsenie. De aceea s-au dus la Sinaia, unde au r�amascam o s�apt�am�an�a, c�at a durat agonia �si maicile��nsp�aim�an-tate nu i-au l�asat s�a-l vad�a pe cel tortu-rat.Despre P�arintele Arsenie Boca, preotul din Po-

rumbacu de Sus mai spunea c�a �ar trebui s�a �efolosit la facult�a�tile de teologie, la seminarii, lam�an�astiri, ��n toat�a �tara. Nu s�a �e �tinut as-cuns� (Pr. Nicolae Boboia, ��n vol. M�arturii din�Tara F�ag�ara�sului despre P�arintele Arsenie Boca,F�ag�ara�s, Ed. Agaton, 2004, p. 26).

Note s,i considerat

,ii marginale:

1.vezi Caietele Academiei Internat,ionale ½Mihai

Eminescu�, Caietul nr.2, Emil Cioran, Craiova,2007, p.39, editat de Consantin Barbu, on-linela http://fr.scribd.com/doc/ 70857079/Caiet-2-Cioran ; vezi s, i referatul Isabelei Vasiliu-Scraba,Cioran, un mistic ��n lumea �lozo�ei, pentruColocviul Inter-nat,ional ½Cioran�, mai 2014,organizat de Univ. ½L. Blaga� din Sibiu, publicatde rev. ½Conta�, Pia-tra Neamt,, nr.14/2014,http://fr.scribd.com/doc/01531861/ IsabelaVasil-iuScrabaCioranSibiu 2014Colocviu, precum��nregistrarea https://www.youtube.com/watch?v=2BHknoJPFpg s, i tex-tul prezentat laCentenarul ½Cioran (1911-1995)�, mai2011 organizat de Universitatea ½L. Blaga�din Sibiu si de Prim�aria din R�as, inari,http://fr.scribd.com/doc/187765196/IsabelaVScraba CioranSibiu2011Prophete). Profesorulde meta�zic�a Nae Ionescu, ½mentorul generat

,iei

sale�, cum l-a desemnat Cioran ��n 1987, frecventaBiserica Alb�a. In textele lor scrise pe calapodul��nvers,unat ateu al culturii comuniste, mult,i dintrecei care s-au iluzionat dup�a 1990 c�a-s, i fac unnume pe seama lui Cioran (prin simpla tricotarea unei biogra�i ½o�cializate�) au preferat s�acontinue interdict,ia ment,ion�arii ��nt�aiului creatorde s,coal�a �lozo�c�a rom�aneasc�a, f�ac�andu-se a-l½uita� pe init,iatorul S, colii tr�airiste, neamintind de

in�uent,a formatoare a profesorului Nae Ionescuasupra lui Cioran (vezi Isabela Vasiliu-Scraba,Ideile, un decor variabil ��n eseistica lui Cioran, ��nvolumul IN LABIRINTUL R�ASFR�ANGERILOR.NAE IONESCU PRIN DISCIPOLII S�AI: PetreT, ut,ea, Cioran, Noica, Eliade, Mircea Vulc�anescus, i Vasile B�ancil�a, Ed. Star Tipp, 2000, URLhttp://isabelavs.go.ro/Discip/CAP8.html, precums, i Isabela Vasiliu-Scraba, Cioran prin l�aut�arismullui Ples,u, sau Inocularea rus, inii de a � rom�an,URL http://www. romanianstudies.org/con-tent/2011/02/isabela-vasiliu-scraba-cioran-prin-lautarismul-lui-plesu-despre-inocularea-rusinii-de-a-�-roman/ ).2. Vr�and s�a informeze teologii francezi (pe

unde radiofonice, cu ocazia unei discu�tii cu teo-logul Oliver Clement ulterior publicat�a ��ntr-o re-vist�a) despre apari�tia ��n Rom�ania a primelor pa-tru volume ale Filocaliei (Sibiu, 1946-1948), An-drei Scrima (1925-2000) face �si o referire la prac-tica isihast�a de la M-rea Antim (L'avenement philo-calique dans l'Orthodoxie roumaine, par un moinede l'Eglise Orthodoxe de Roumanie, ��n �Istina�,nr.5/1958, p.235-328 �si 443-474). La m�an�astireabucure�stean�a, ��ntre 1944 �si 1948, Sandu Tudor(martir al temnit,elor comuniste) organizase (pemodelul conferin�telor Asocia�tiei ½Criterion� din1932-1935) o serie de conferin�te urmate de discu�tiipe teme religioase, evenimente culturale suprimate��n 1948 prin comanda politic�a a ½regimului comu-nist al Anei Pauker� (Virgil Ierunca). Dup�a nu-mele ��n�sirate de Andrei Scrima (ajuns ��n mod o�-cial ��n 1956 ��nt�ai ��n Elve�tia apoi ��n Fran�ta), ��n re-vista francez�a tip�arit�a ��n mai 1958, Securitatea aarestat ��n anul 1958 pe to�ti cei pe care memoriat�an�arului c�alug�ar Scrima nu i-a l�asat deoparte (cf.Une interview du pere Dumitru Saniloaie, ��n vol.Philosophes Roumains, Bucure�sti, Redaction despublications pour l'etranger, f.a., p. 212). Alexan-dru Nicolschi/Nicolau este ment,ionat de AdrianaGeorgescu ��n amintirile ei ca tort,ionar sadic (veziIn the Beginning Was the End, 1951, Translatedfrom Romanian by Dr. Dan Golopent,ia; La��nceputa fost sf�ars, itul, cu o prefat,�a de Monica Lovinescu,2003 -, de Adriana Georgescu, secretara generalu-lui N. R�adescu). Numele lui Boris Grumberg, aliasNicol-schi/Nicolau, a�at doisprezece ani ��n struc-turile de v�arf ale Securit�at,ii, nu apare trecut ��n2007 ��n Dict,ionarul de istorie a Rom�aniei (coord.Stan Stoica, Ed. Meronia, Bucures,ti). �In 1958,


20

grupat,i de Securitate ��n as,a-numitul lot al ½Rugu-lui aprins�, au ajuns dup�a gratii ��n regim de exter-minare �saisprezece oameni nevinova�ti condamnat,ipentru o activitate (a ½Rugului Aprins�) supri-mat�a ��n urm�a cu zece ani (apud. P�arintele So�anBoghiu). Ca urmare a deten�tiei politice, doipoet,i (Sandu Tudor s, i Vasile Voiculescu) si-au pier-dut via�ta. �In 1962 Sandu Tudor a fost omor�atcu ranga de c�atre un gardian, ��n ��nchisoarea dinAiud, unde e construit un Centru de martirolog-ice pentru studierea victimelor rasismului hitlerists, i a altor victime. La Aiud a murit (printre altesute de mii de victime ale regimului de exter-minare din temnit,ele comuniste) �lozoful MirceaVulc�anescu, martirizat prin b�at�ai repetate si ex-punere la temperaturi sub zero grade (v. TitusB�arbulescu, Mircea Vulc�anescu, prefa�t�a la volumulR�azboiul pentru ��ntregirea neamului, Ed. Saecu-lum, Bucuresti, 1999, p. 5-17, precum s, i https://www.youtube.com/watch?v=6kuhSDeAnVQ). Ina�sa-numitul lot al �Rugului Aprins� au mai fostcuprins, i poetul religios Paul Sterian, scriitorul IonMarin Sado-veanu, studentul Serban Mironescu,prof. univ. Alexandru Mironescu, al�aturi depersonalit�a�ti ale bisericii, precum Benedict Ghiu�s,D. St�aniloae, Bartolomeu Anania, Arsenie Papa-cioc, So�an Bo-ghiu, Felix Dubneac, Roman Braga,fra�tii Vasile (stare�t la M-rea Antim din 15 mar-tie 1944) �si Haralambie Vasilache, etc. (vezi Pr.So�an Boghiu, Rugul Aprtins ��n temni�t�a, ��n �Vesti-torul orto-doxiei�, 1996). Poetul Vasile Voiculescu(arestat pe 5 august 1958 la 74 de ani) a dece-dat dup�a eliberarea din temni�t�a de unde a ie�sit pepatul mor�tii, ��ntr-o agonie ce i-a prelungit durerile�si suferin�ta vreme de aproape un an. Pe 26 aprilie1963, ��nainte de a-s, i da duhul, Vasile Voiculescua spus: ½Ionic�a eu mor! M-AU OMOR �AT! Aigrij�a c�a s��nt mai pervers

,i dec�at crezi tu� (vezi Radu

Voiculescu, Vasile Voiculescu �anii de detent,ie,Buz�au, 1993, precum s, i Florentin Popescu, Viat,alui Vasile Voiculescu, Ed. Vestala, Bucures,ti,2008).Despre unicul premiu (½Rivarol�) acceptat ��n

Frant,a, Cioran considera c�a juriul ar � fost im-presionat de ½arogant,a s, i cinismul� Tratatului dedescompunere (Paris, 1949). Dup�a 1987 � c�andunii o�ciali comunis,ti (precum Brucan) s,tiau deschimbarea de regim care urma s�a aibe loc ��n 1989,dup�a cum dovedes,te o ��nregistrare a�at�a la Radio½Europa liber�a�, vezi Ion Varlam, Pseudo-Rom�ania.

Conspirarea deconspir�arii, Ed. Vog, Bucures,ti,2004) - Cioran ��i spunea lui Ion Deaconescu (ajunsla Paris cu traducerea lui Modest Morariu, foarteapreciat�a de Cioran) c�a devine ½un cinic dezl�ant,uit�atunci c�and simte nevoia s�a-l ½dezonoreze pe Dum-nezeu� (vezi Caietele Academiei Internat,ionale ½Mi-hai Eminescu�, Caietul nr.2, Emil Cioran, Craiova,2007, p. 36-38, caiet editat de C-tin Barbu; on-line la http://fr.scribd.com/doc/70857079/Caiet-2-Cioran.) .vezi pr. D. St�aniloae, �Cuv�ant ��nainte� ��n

Filocalia, vol. III, Sibiu, 1948. A se vedea siIsabela Vasiliu-Scraba, Din culisele Filocaliei,http://www.alternativaonline.ca/IVS1408.html(august 2014).vezi Nichifor Crainic, Zile albe � zile negre, vol.

I, Casa editorial�a ½G�andirea�, Bucures,ti, 1991; vol.II, Bucures,ti, Muzeul Literaturii Rom�ane, 1997. Aa se vedea s, i revista ½Manuscriptum-100�, nr. 1-4/1995, num�ar special dedicat lui Nichifor Crainic,unde au fost publicate prima dat�a �le din dosarelede Securitate obt,inute ��n decembrie 1993 de laS.R.I. ½dup�a o lung�a campanie public�a dus�a deMuzeul Literaturii Rom�ane� (apud. AlexandruCondeescu, Cuv�ant ��nainte asupra edit,iei, vol.II,pp.19-20). Arestat ��n 1947 acad. Nichifor Crainica fost eliberat ��n urma Decretului 283/1962 lasf�ars, itul lunii aprilie 1962, iar pe 10 mai 1962 ��iapare semn�atura ��n ½Glasul Patriei�, al�aturi de ½alteperle semnate de Zigu Ornea, Petre Ghelmez s, iNedic Lemnaru� (apud. Stefan Baciu). Revista½care un timp oarecare se tip�area ��n Berlinul sovi-etic, f�ar�a a circula ��n T, ar�a . . . ��mpros,ca cu noroiexilul . . . si publica evoc�ari despre chiftele, s,prit,s, i s�arm�alut,e ��n foi de vit,�a� (Stefan Baciu, Prafulde pe tob�a, Ed. Eminescu, Bucures,ti, 1995). In1996 sot,ii Magda s, i Petru Ursache editeaz�a pentruprima oar�a � dup�a 60 de ani � eseuri ale lui Nichi-for Crainic, ��ntr-un volum ampli�cat prelu�and ti-tlul si mare parte din volumul Puncte cardinale ��nhaos (edit,ia I-a, 1936, edit,ia II-a, Ed. Timpul, Ias, i,1996). Lor li se datoreaz�a s, i re-editatea faimosuluivolum Nostalgia Paradisului ap�arut init,ial ��n 1940.Poeta si traduc�atoarea Zorica La�tcu (Maica Teo-

dosia de la M�an�astirea Vladimires,ti, arestat�a ��n1955, c�and a fost des�int,at�a M�an�astirea de l�ang�aTecuci) a apucat s�a-s, i vad�a publicate urm�atoareletrei volume de versuri: Insula alb�a (Ed. Dacia Tra-ian�a, Sibiu, 1944, reeditat�a��n 1999); Osana Luminii(Editura Episcopiei Cluj, 1948) s, i Poemele Iubirii


21

(Ed. Ramuri, Craiova, 1949). Dup�a cei trei anide detent,ie f�acut�a f�ar�a nici o vin�a, Zorica Lat,cua tradus din scriitorii mistici (Origen si Grigoreal Nissei). �In manuscris au r�amas traducerile dinimnele s, i cuv�ant�arile Sf. Simeon Noul Teolog. In2008, la Editura Sophia din Bucures,ti apare volu-mul Poezii, ��ngrijit de Pr. Cornel Toma care scrie sipostfat,a. Manuscrisele except,ionalei poete se a��ala Biblioteca Astra din Sibiu.vezi Nichifor Crainic, Zile albe � zile negre. Mem-

orii, vol. II, Bucures,ti, Ed. Muzeul LiteraturiiRom�ane, 2001, p. 37-42. Volumul cuprinde la p.192 �257 textul de r�aspuns scris de Crainic dup�acitirea acuzat,iilor care i-au fost aduse (f�ar�a temeijuridic) dup�a o lege (s, i o erat�a anonim�a publicat�ala 1 sept. 1947) declar�and ilegale scrieri anterioarepublic�arii textului legii celei noi.vezi Maica Adriana de la Schitul Cornet, ��n vol.

M�arturii din �Tara F�ag�ara�sului despre P�arintele Ar-senie Boca, Ed. Agaton, F�ag�ara�s, 2004, p.78.

REPERE BIBLIOGRAFICE

Radu Portocal�a, Emil Cioran �sf�ars, itul furat, ��n ½Jurnalul literar�,Bucures,ti, nov. 2001, p. 1 s, i 21, sauhttp://www.scribd.com/doc/187763386/Radu-Portocala-Cioran-Sfarsitul-furat .Emil Cioran ��n cons,tiint,a contemporanilor s�ai

din exil. Crestomat,ie de Gabriel St�anescu, Ed. Cri-terion Publishing, Bucuresti, 2007.Ion Varlam, Pseudo-Rom�ania. Conspirarea de-

conspir�arii, Ed. Vog, Bucures,ti, 2004.Titus B�arbulescu, Mircea Vulc�anescu, prefat,�a

la vol. R�azboiul pentru ��ntregirea neamului, Ed.Saeculum I.O., Bucures,ti, 1999, p. 5-17.Isabela Vasiliu-Scraba, Nae Ionescu

s, i Mircea Vulc�anescu, ��n rev. ½Viat,aRom�aneasc�a�, nr. 7-8/ 2000, p.176-181, sauhttp://www.scribd.com/doc/191641168/isabela-vasiliu-scraba-nae-si-vulcanescu .Titus Lates, , Emil Cioran: lecturile din tineret,e,

��n volumul (cu un aparat bibliogra�c alc�atuit deTitus Lates,) Studii de istorie a �lozo�ei rom�anes,ti,VII, Ed. Academiei, Bucures,ti, 2011, p. 88-93.Isabela Vasiliu-Scraba, Cioran prophete de la

vraie saintete (a propos de Mircea Vulc�anescu) ,comunicare sust,inut�a la Colocviul internat,ionalCioran - vezi ��nregistrarea http://www. youtube.com/watch?v=2BHknoJPFpg, Colocviu organizat

(��n mai 2011 cu ocazia centenarului nas,terii luiCioran) de Universitatea ½Lucian Blaga� din Sibiu.Referatul citit la colocviu a fost publicat ��n rev.½Origini. Romanian Roots�, SUA, July-Dec. 2011,p. 22-25, �ind un document ½ascuns� ��n 2013,��mpreun�a cu alte 43 scrieri ale mele, de paza seg-mentului rom�anesc al internetului, ca s�a nu �e par-curs la http://www.scribd.com/doc/187765196/Isabela-Vasiliu-Scraba-Emil-Cioran-pro-phete-de-la-vraie-saintete .Isabela Vasiliu-Scraba, Cioran, un mistic ��n

lumea �lozo�ei, referat pentru Colocviul interna-t,ional Cioran, Univ. ½Lucian Blaga�, Sibiu, 8-11mai2014, publicat pe h�artie ��n rev. ½Vatra veche�,T�argu-Mures, , Anul VI, nr.4/64, aprilie 2014, p.14-15 s, i ��n nr. 5/65, iunie 2014, p. 16-18, URLhttp://www.isabelavs.go.ro/Articole/IsabelaVS-CioranMistic15.htm .Isabela Vasiliu-Scraba, Dou�a traduceri

tr�ad�atoare ��n c�art,ile lui Cioran, pe h�artie ��nrev. ½Curtea de la Arges,�; Anul V, Nr. 10/ 47,oct. 2014, p.6, sau http://www.isabelavs.go.ro/Articole/ IsabelaVS-CioranTraducere4.htmIsabela Vasiliu-Scraba, Wikipedia.ro con�scat�a

de o ma�e cu interese ascunse, pe h�artie��n rev. ½Va-tra veche�, Anul VI, nr.2 (62), febr. 2014, p.46-50,sau http://isabelavs.go.ro/ Articole/ IsabelaVS-WIKIPEDIAro19.htm .Emil Cioran, Razne, Bucures,ti, 2012.Isabela Vasiliu-Scraba, �In labirintul

r�asfr�angerilor. Nae Ionescu prin discipoliis�ai: Petre T, ut,ea, Cioran, Noica, Eli-ade, Mircea Vulc�anescu s, i Vasile B�ancil�a,Ed. Star Tipp, Slobozia, 2000, on-linehttps://fr.scribd.com/doc/153762785/IsabelaVasiliuScrabaNaeDiscipoli .Isabela Vasiliu-Scraba, �T�acerea descriptiv�a� a

lui Nae Ionescu, ��n rev. ½Tribuna�, Cluj-Napoca,anul XIII, 16-31 ianuarie 2014, nr.273/2014,p. 15-16-17, sau http://isabelavs.go.ro/Articole/IsabelaVS-VulcanNae9-mantuirea.htm .Isabela Vasiliu-Scraba, Cioran prin l�aut�arismul

lui Ples,u. Despre inocularea rus, inii de a � rom�an,��n rev. ½Acolada�, Satu Mare, 1/2011, p.17, sauhttp://www.scribd.com/doc/ 167071165/ Isabela-Vasiliu-Scraba-Cioran-prin-lIsabela Vasiliu-Scraba, Pasiunile ceres,ti ale lui

Cioran, ��n rev. ½Tribuna�, Cluj-Napoca, anul XIII,1-15 aprilie 2014, nr.278/2014, p.22-23.Isabela Vasiliu-Scraba, Scrisoare deschis�a c�atre


22

dl A. Demars, ��n rev. ½Tribuna�, Cluj-Napoca, anulXIV, 1-15 aprilie 2015, nr.302/2015.Isabela Vasiliu-Scraba, Aiud: hidra cripto-

comunist�a contra vetrei monahale de la R�apaRobilor, ��n rev. ½Origini/Romanian Roots�,nr. 11-12/2009, p.24; http://www.scribd.com/doc/189886227/ Isabela-Vasiliu-Scraba-Aiud-Hidra-cripto-comunista-contra-vetrei-monahale-de-la-Rapa-Robilor, precum s, i ��nregistrareamea despre sf�ars, itul �lozofului MirceaVulc�anescu, de la Colocviul ½Mircea Vulc�anescu�,Tecuci, 25 nov. 2012 http://www.youtube.com/watch?v=6kuhSDeAnVQ .Fis,a Isabelei Vasiliu-Scraba din WIKIPEDIA

��nainte de a � vandalizat�a de birocratul My Comp,URL https://fr.scribd.com/doc/168346109/FisaWikipediaRoIsabela Vasiliu Scraba .Isabela Vasiliu-Scraba, O carte premiat�a sub

s,ocul ½sperieturii cu termeni greces,ti�: TIMP s, iETERNITATE (Ed. Paideia, 2000) a lui Vir-gil Ciomos, , http://isabelavs.go.ro/Articole/IsabelaVS-CiomosTimpEternitate5.htm .Isabela Vasiliu-Scraba, Martiriul Sf�antului

Arsenie Boca, un adev�ar ascuns la Centenaruls�arb�atorit la M�an�astirea Br�ancoveanu; URLhttps://isabelavs2.wordpress.com/parintele-arsenie-boca/isabela vs-martiriul7-boca/21.21.Isabela Vasiliu-Scraba, Mira-

colul Bisericii de la Dr�ag�anescu �si oprofe�tie a P�arintelui Arsenie Boca, URLhttps://isabelavs2.wordpress.com/parintele-arsenie-boca/isabelavs-biserica dra-ganescu 11/ ; sau o variant�a anterioar�ahttp://www.romanianstudies.org/content/2011/03/ miracolul-bisericii-de-la-draganescu-si-o-profetie-a-parintelui-arsenie-boca/ .Isabela Vasiliu-Scraba, Olga Greceanu �si

P�arintele Arsenie Boca, URL http://www.clipa.com/print_a4876-Isabela-Vasiliu-Scraba-Olga-Greceanu-si-Parintele-Arsenie-Boca. aspx23.Isabela Vasiliu-Scraba, Legile

P�arintelui Arsenie Boca, legile veac-ului viitor, URL http://www. is-abelavs.go.ro/Articole/IVSLegiArsenieBoca7.htm.Isabela Vasiliu-Scraba, Vedere ��n

duh �si viziune �lozo�c�a, sau P�arinteleArsenie Boca �si Nae Ionescu, URLhttp://www.romanianstudies.org/content/2013/01/parintele-arsenie-boca-si-nae-ionescu-vedere-

in-duh-si-viziune-�lozo�ca-de-isabela-vasiliu-scraba/, precum si http://fr.scribd.com/doc/230417806/IsabelaVasiliuScraba Tradu-Filocalia

Isabela Vasiliu-Scraba, Martirii ��nchisorilor��n viziunea lui Mircea Eliade si a P�arinteluiArsenie Boca, URL http://www.nord-literar.ro/index.php?option=com_content&task=view &id=998& Itemid=46

Isabela Vasiliu-Scraba, Mircea Vulc�anescu �si al�tic�arturari martiri ai temni�telor, publicat ��n rev.½Nord literar�, Baia Mare, nr. 2 (105), febr.2012; URL http://www2.nord-literar.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=1155

Isabela Vasiliu-Scraba, Despre lipsa de in-dividualizare a c�al�ailor, sau Despre lipsaindividualiz�arii anchetatoarei din romanuleliadesc ½Pe Strada M�antuleasa�, URLhttp://fr.scribd.com/doc/172501135 /Is-abelaVScrabaEliadeStrMantuleasa

28. Isabela Vasiliu-Scraba, Paradigma ½ArsenieBoca-P�ar�aian� din seria Eliade-Culian' s, i Noica-Liiceanu', ��n rev. ½Acolada�, Satu Mare, nr. 10 (83)oct. 2014, URL https://isabelavs2.wordpress.com/parintele-arsenie-boca/isabelavs-boca3paraian/ .

Ivan SHISHKIN - �In nordul s�albatec


23

Isabela VASILIU-SCRABA

EMIL CIORAN DESPRE MIRCEA VUL-CANESCU �INTR-UN TEXT CENZURAT�IN POST-COMUNISM

Motto : ¾Pe Emil Cio-ran, cu Pe culmile disper�arii,Mircea Vulc�anescu a fost celdint�ai care s�a-l ��mbr�a�ti�seze, in-tuind extraordinara promisiunea t�an�arului ardelean de 21 deani, care-�si t�ara existen�ta princ�amine stude�te�sti �si ��ncercas�a zg�al�t�aie din temelii lumea

bunului Dumnezeu¿ (C-tin Noica, 1979)P�arerea public�a a t�an�arului Emil Cioran de-

spre setea de cunoa�stere a acelui Faust pe carel-a ��ntrupat de foarte timpuriu Mircea Eliade s-a��nt�amplat s�a nu �e foarte m�agulitoare pentru ori-entalistul ��ntors din India �si devenit suplinitor alprofesorului de logic�a si meta�zic�a Nae Iones-cu.Nici nu ��si propusese s�a �e. Din contr�a. �In acea pe-rioad�a edenic�a din punct de vedere cultural, Cioran,care dup�a terminarea facult�atii ��l ��nso�tea bucurosla cursuri pe Nae Ionescu (desi nu-i era asistent),putea scrie (impotriva renumitului Eliade), f�ar�a a �cenzurat pentru presupuse atacuri la persoan�a, c�aorice om care este sincer cu sine ��nsu�si trebuie s�arecunoasc�a esen�ta tragic�a a existen�tei.�In�teleas�a ca tr�aire autentic�a, lucida asumare a

unui astfel de tragism de extrac�tie livreasc�a era ridi-cat�a de Emil Cioran la rangul de valoare suprem�a.La polul opus el arunca de-a valma literatura luiMircea Eliade, eseistica acestuia precum si gustullui Eliade pentru istoria celor mai diverse religii.R�afuiala s-a petrecut prin intermediul unui articolscris spre a alina durerea unei tinere p�ar�asite defaimosul romancier care era pe atunci Mircea Eli-ade.Dup�a cum singur recunoa�ste la vremea c�and re-

fuza premii literare de mii de dolari, neispitit nicim�acar de premiul ¾Paul Morand¿ al Academieifranceze (de cca 50000 de dolari), Emil Cioran ar �g�andit in tinerete atacul ��mpotriva lui Mircea Eli-ade folosind ¾modul clasic de a � nedrept �si neloialcu cineva¿, prin eviden�tierea aspectului negativ al�ec�areia dintre calit�a�tile prietenului s�au (v. E. Cio-ran, Exercices d'admiration. Essais et portraits,Paris, 1985, trad. rom�aneasc�a de Modest Morariu).

Pentru aceasta a trebuit s�a pun�a��n parantez�a toat�aadmira�tia pe care o nutrea pentru autorul Scriso-rilor c�atre un provincial citite cu ��nfrigurare pec�and era ��n liceu la Sibiu ��n ¾Cuv�antul¿, ziarul scosde Nae Ionescu la Bucuresti. Dar si s�a cread�a c�ar�azbun�a o nedreptate strig�atoare la cer.Emil Cioran a scris articolul Omul f�ar�a destin

in toamna anului 1933 (in ¾Vremea¿, an VI, nr.308 din 8 oct. 1933), bazat pe frenezia lucidit�a�tiiancorate ��n neantul imaginar al unei tr�airi a�sa-zisautentice. El a comb�atut ¾iner�tia spiritual�a¿ decare s-ar � f�acut vinovat Mircea Eliade, la 26 deani autor al c�atorva mii de articole de �lozo�e, is-toria religiilor, istorie literar�a, istoria ideilor, etc.In postura b�at�aioas�a de cavaler s�arind in ajutoruliubitei p�ar�asite de asistentul lui Nae Ionescu, Cio-ran n-a mai putut � capabil s�a realizeze ridicolulsituatiei de a atribui o atare iner�tie unei person-alit�a�ti ��n permanent�a efervescen�t�a spiritual�a.�In ultima scrisoare pe care i-a trimis-o de la Paris

�losofului Mircea Vulc�anescu spre a-i mul�tumi pen-tru ¾acea superb�a Dimensiune. . . ¿ care-i fusesededicat�a, Emil Cioran notase (��n glum�a) pl�acereape care i-ar provoca-o exhibarea r�aului, accentuareanenorocului rom�anesc, pentru ca pe aceast�a cales�a contrabalanseze binele �si frumosul eviden�tiate��n mo�stenirea cultural�a rom�aneasc�a de MirceaVulc�anescu: ¾Dac�a r�aul din mine va � odat�a at�atde lucid pe c�at a fost binele ��n tine, m�a voi sfor�tas�a ��ntunec pu�tin icoana Miori�tei, s�a vorbesc deg�albeaza ei¿ scria pe 3 mai 1944 Emil Cioran.Procedeul, pe care-l vom numi al ¾complemen-

tarit�a�tii¿, pare a-i � fost caracteristic scepticu-luiCioran inc�a din anii tinere�tii, cand rotunjirea uneia�rmatii prin negarea ei l�asa loc pentru o oarecaredoz�a de umor. Asocierea de termeni polari apare si��n caietele sale (Cahiers. 1957-1972) drept pretextde �n�a ironie la adresa propriei persoane, la carereligiozitatea (preocuparea cu lumea de dincolo) arproveni doar din neadaptarea la lumea de aici: ¾jesais que je ne suis bon �a rien ici-bas. C'est par l�a,et par l�a uniquement, que j'ai acquis une sorte dedimension religieuse¿ (v. Isabela Vasiliu-Scraba,¾Ideile -un decor variabil ��n opera lui Emil Cio-ran¿, ��n vol. : In labirintul r�as-fr�angerilor. NaeIonescu prin discipolii s�ai, Ed. Star Tipp, 2000,pp.36-56 sau http://isabelavs. blogspot.com).L�as�and de-o parte proverbiala lui bun�a

dispozi�tie, care l-a f�acut pe Horia Stamatus�a-l considere ¾pesimistul cu cel mai mult umor


24

pe care l-a cunoscut vreodat�a¿, Cioran foloseatactica complementarit�atii si pentru a se debarasa(f�ar�a glum�a!) de unele critici. Intr-o scrisoare din10 mai 1957 c�atre poetul �si istoricul literar IonCaraion, Cioran � numit de Petre Tutea ¾scepticulde serviciu al unei lumi in declin¿, se plaseaz�ape sine in categoria oamenilor plini de defecte,in contrast cu cei plini de calit�ati, pe care ins�a,in loc sa-i admire, ii comp�atimeste: ¾Dac�a �tine�ticu orice pre�t s�a trec drept un monstru de egoism,accept; v�a las dumneavoastr�a celorlal�ti posibilitateade a � puri �si de a v�a crede ca atare. C�and ocon�stiin�t�a e at�at de neted�a �si de u�soar�a, rechiz-itoriile pot � f�acute, desigur, cu toat�a lini�stea.In ce m�a prive�ste, accept s�a �u odios, nu f�ar�a av�a comp�atimi ��ntruc�atva pentru onorabilitatea �sifericirea dvs.¿ (v. Suplimentul L.A&I., nr. 14(243) din 8 aprilie 1996)La forme mai pu�tin virulente ale aceluia�si pro-

cedeu avea s�a apeleze Emil Cioran c�and nota c�anarcisismul lui Paul Val�ery nu era ata�sament fa�t�ade propria persoan�a ca ¾abera�tie unic�a¿. Dar nueste nici narcisism de jurnal intim, pentru c�a, ��nacest caz particular, ¾��ndr�agostitul de sine ��nsu�siavea stof�a de extravertit¿. In eseul Val�ery ��n fa�taidolilor s�ai, dup�a ce consemneaza c�a ¾Val�ery �si-acreat singur legenda de poet-matematician¿, Cio-ran ��i elogiaz�a in felul s�au particular ¾scriitura¿.Adic�a nu uit�a s�a precizeze c�a la P. Val�ery cultulrigorii nu ajunge la planul ideii, �indc�a rigoareas-ar vedea doar ��n preocuparea lui Val�ery pentru¾proprietatea termenilor¿, fara a atinge con�tinutulideatic al frazei.Intr-un singur ¾exercitiu de admiratie¿ Emil Cio-

ran a abandonat cu totul procedeul complemen-tarit�a�tii. A fost o excep�tie care ne prive�ste doarpe noi, rom�anii, ea ne�ind inclus�a ��n volumul Exer-cices d'admiration. Essais et portraits, publicat deGallimard ��n 1985. Ne referim la cele scrise despreMircea Vulc�anescu in 20 ianuarie 1966 si trimiseuneia dintre �icele �lozofului.De�si este vorba de o scrisoare, textul se ro-

tunje�ste perfect ��ntr-un eseu, ��nceput cu creionareaunei pilde ini�tiatice despre posibilitatea deexisten�t�a a unor su�ete ne��ntinate de p�acatulstr�amo�sesc �si continuat cu aceea�si idee, prin exem-plul oferit de o amintire din 1939 despre subtilag�andire a �lozofului Mircea Vulc�anescu in legaturacu alcatuirea Paradisului, expus�a in cursul uneiplimb�ari prin Parcul de la Versailles.

Pentru c�a la un moment dat Emil Cioran ��lasemuise pe Vulc�anescu unui sf�ant evadat dintr-oicoan�a, textul �si-l ��ncheie evoc�and puterea f�ac�atoarede minuni pe care o are ��ns�a�si amintirea prietenu-lui s�au. El scrie cu veneratie c�a numai imag-inea lui Mircea Vulc�anescu p�astrat�a de memoria sacu ¾r�ascolitoare limpezime¿ ar mai avea for�ta s�a-l��mpace cu nebunia lumii ��n care tr�aie�ste.�In volumul publicat de Editura Humanitas unde

scrisoarea din 20 ianuarie 1966 a fost pentru primaoar�a cuprins�a intre copertile unei c�arti (v. MirceaVulc�anescu, Ultimul cuv�ant, 1992, p.165-167��n tra-ducerea Margaretei Ioana Vulc�anescu, editie ingri-jit�a de Marin Diaconu) acest text apare din p�acatecenzurat. Mania editorilor de a t�aia pasaje dintextele urm�and a � publicate, �ind cu asiduitate��ncurajat�a ��n comunism, se pare c�a n-a disp�arutdup�a ��nl�aturarea dirijismului cultural at�at de car-acteristic regimurilor totalitare.�In cartea scoas�a de dl. G. Liiceanu la editura

sa proprie, int�ai a fost cenzurat�a povestea hasidic�adespre Adam �si pomul cunoa�sterii. �In ea se zice c�aatunci c�and primul om cuprinz�and��n el su�etele tu-turor oamenilor s-a apropiat de pomul cunoa�steriibinelui �si r�aului, su�etul lui Ball-Shew-Tov s-ar �desprins �si a�sa s-a ��nt�amplat c�a numai acest su�etnu a luat parte la p�acatul primordial.Odat�a cu indepartarea micii povestiri hasidice

a disp�arut �si baza pe care Emil Cioran a ��n�al�tatstructura ideatic�a a eseului s�au, pornit de la pre-miza c�a nu to�ti oamenii s��nt urma�sii lui Adam dedup�a c�aderea ��n p�acat �si c�a, ��ntr-un mod cu totulexcep�tional, este posibil -cum spune povestea ha-sidic�a -s�a � r�amas ��n rai un su�et neprih�anit. Dincompararea scrisorii mutilat�a ��n 1992 cu originalulfrancez inclus la sf�ar�situl unui volum de MirceaVulcanescu scos in anul 2000 de Editura Crater ad-lui Ion Papuc (v. Ultimul Cuvant, editie ingri-jit�a de Mariuca Vulc�anescu) se mai observ�a cenzu-rarea pasajului ��n care Emil Cioran��l ��nf�a�ti�seaz�a peMircea Vulc�anescu ��n Parcul Versailles.Prin 1939, cu ocazia unei plimb�ari in oaza de

verdea�t�a a acestui parc, Mircea Vulc�anescu ar �f�acut o inedit�a teorie a Paradisului. Lui Cioranexpunerea prietenului s�au i-a p�arut memorabil�a.Astfel c�a la un sfert de veac si-a amintit de ideeavulc�anescian�a a faliei meta�zice pe care o implic�aRaiul, falie care-l face s�a semene unei monade cuo singur�a fereastr�a. Or, fereastra Raiului de carevorbise atunci Mircea Vulc�anescu n-ar � putut �


25

stiut�a dec�at de cei ale�si.Tot in 1939, inainte de plecarea la Paris cu o

burs�a a Institutului francez din Bucure�sti, EmilCioran publicase ��n ¾Vremea¿ un articol desprenatur�a �si despre renuntarea la transcenden�t�a aomului care s-a smuls pe sine dintre creaturile luiDumnezeu. In eseul scris la 28 de ani el apli-case procedeul complimentarit�atii pentru a a�rmac�a ¾dragostea de natur�a nu e ��n fond dec�at regre-tul ei¿. Medit�and la viitorul ce-l a�steapt�a, Cioranpresupunea c�a in Occident ratarea (in preocuparilesale religioase) i se va trage din prea marele s�auata�sament pentru natur�a, c�aci doar ¾printre ar-bori �si �ori te po�ti r�azboi cu Dumnezeu¿. Ideease reg�aseste la �lozoful Lucian Blaga, in discursultinut la primirea in Academie. Desi argumentatcu spirit mai putin r�azboinic, punctul de plecare alunui asemenea gand in ambele cazuri a fost acelasi,anume, satul copilariei.La Mircea Vulc�anescu, teoria despre falia

meta�zic�a pe care o cuprinde Raiul, expus�a cudes�av�arsit�a spontaneitate ��n cursul plimb�arii prinParcul de la Versailles, ar � fost � ca s�a spunema�sa -, dovada de net�ag�aduit c�a Vulc�anescu �stia de-spre Paradis lucruri pe care altii n-aveau cum s�a le�stie. Si nu pentru c�a ar � citit mai multe scrieriale S�n�tilor P�arin�ti dec�at Noica sau Cioran, careau asistat atunci la ivirea neasteptat�a a unei viz-iuni asupra Raiului dintr-o scanteie de g�and aprins�ade contemplarea imaginii de ansamblu a Parculuide la Versailles. Pur �si simplu pentru c�a, dup�am�arturia prietenilor care au ajuns s�a-l cunoasc�a-precum Eliade, Cioran, Noica, Arsavir Acterian,etc. -, Mircea Vulc�anescu era din n�ascare altfeldec�at to�ti ceilal�ti oameni. In opinia lui Emil Cio-ran, explica�tia ar � putut � �si aceea c�a su�etul aces-tui g�anditor religios nu se ��mp�art�a�sise din p�acatuladamic. Pentru moralistul rom�an ce-�si distila an-goasele �si lucidit�a�tile dizolvante ��ntr-o fran�tuzeasc�aadmirat�a de elita scriitorimii franceze, omul MirceaVulc�anescu, f�ar�a nici o vin�a martirizat la Jilava siin temnita Aiudului, ar � reprezentat chiar excep�tiape care inten�tiona s�a o pun�a ��n lumin�a povestireahasidic�a cenzurat�a de Editura Humanitas.

Ana CICIO

ATUNCI C�AND PIETRELE VORBESC...

Exist�a ��n con�stiin�ta b�atr�anilor no�stri credin�ta c�aun anume loc, o anume st�anc�a, ori o anume piatr�a,poate avea ½su�et�, c�a acestea toate pot � ½casa� ��ncare bunii �si str�abunii no�stri con-tinu�a s�a �in�teze.Am ��nt�alnit aceste credin�te ��n Oa�s, ��n spe-

cial la C�am�arzana �si cu prec�adere legate deacele forma�tiuni st�ancoase, pe care ei, b�atr�aniiC�am�arzanei, le numesc ½Ou�t�a�, locuri de o seren-itate selenar�a �si impresionant�a, ce exercit�a �si ast�azio anume for�t�a asupra celor ce ��ndr�aznesc a le de-scifra tainele.

De obiceib�atr�anii se feresca vorbi despre ele,spun�and c�a ½t�ateale nu-s adev�arate��si c�a ei nu cred ��n½pove�stile� pe carele-au auzit, atunci

c�and erau copii.Dup�a multe insisten�te, mi-au dezv�aluit totu�si

½c�ate oarece� din multele tabuuri legate de ½Ou�t�,con�rm�andu-mi faptul c�a acesta este considerat a �locul ��n care ½m�aicu�ta din piatr�a� a n�ascut ½pruncu�tdin piatr�a�.

De altfel ��ns�a�sidenumirea de Ou�t��ti sugereaz�a imaginilegate de Oul Pri-mordial, de CuibareStelare �si Ou�a dinPiatr�a, adic�a de

½c�ar�amizi� a�ate la fundamentul Universului, a�sacum ��l �stim noi ast�azi.Scoal�a gazd�a nu durmiM�a corind�a-m�a doamne m�a coDec�at scoal�a slugileS�a m�ature cur�t�aleC�at gunoiu m�aturar�aT�at pe piatr�a-l aruncar�aPiatra-n patru s�a cr�apar�aPruncu�t de-aculu zburar�aDe-a�se mare nici pe mareC�at cununa stoguluiC�at roti�ta fusului�Si-o c�antat ca ��ngerii


26

�Si-o zburat ca porumbii

Sau ��n alt�a variant�aDec�at scoal�a slugileS�a m�ature c�as�aleC�at�a cenu�s�a-adunar�aT�at pe vatr�a-o aruncar�aVatra-n patru s�a cr�apar�aPruncu�t de-aculu s�arir�a.

Unii cercet�atoricare s-au aplecatasupra acestui gende colinde, cumar � V. Lovinescu�si N. Densu�sianu,consider�a c�a loculde desf�a�surare al

colindului, nu poate � altul dec�at ½Delos�, in-sulan�ascut�a din Ape, pe care Latona (mama din piatr�a)s-a a�sezat �si �si-a n�ascut gemenii.Aceast�a insul�a era numit�a de grecii antici �si

Ortygia, adic�a ½insula de piatr�a�, �si pentru c�a eraacoperit�a cu pietre albicioase, i s-a mai spus �si In-sula Alb�a, adic�a Leuke.At�at Densu�sianu, c�at �si Lovinescu, au ajuns la

concluzia c�a ��n folclorul rom�anesc, aceast�a insul�a aintrat sub numele de ½piatra solovata�:Pe o piatr�a solovat�a�Sede-o maic�a-ngenuncheat�aCa s�a nasc�a �u din piatr�aFiu din piatr�a s-a n�ascutM�atura-n m�an�a i-au pusCa s�a m�ature p�am�antulP�am�antul cu gozurile�Si cerul cu negurileNu po�ti trece cu vederea peste arhaismul acestor

colinde, ce te fac p�arta�s tumultoaselor timpuri ��ncare, din �Intunericul cel necuprins, a prins via�t�aLumina.M�atura poate � asociat�a simbolic unui ritual de

½cur�a�tare�, de puri�care, a tot ceea ce este r�au �siimpur, dar �si de consacrare a unui spa�tiu sacru.Este gestul primordial al Creatorului, ce a instauratsuprema�tia Luminii �si totodat�a a Vie�tii, m�atur�andcur�t�ale, adic�a p�am�antul �si cerul de ½gozuri� �si ½ne-guri�.La ce piatr�a r�asturnat�aLin�a, lin�a Magdalin�aEste-o cruce r�az�amat�a�Si la umbra celei cruci

�Sede Maica Domnului�Si t�at �sede �si-mi �sopteFiu din piatr�a ��i gr�aieOi �sopti, ori n-oi �soptiIo de-aice no-i ie�siP�an�a nu mi-i t�arguiM�aturu�ta raiului�Si o mraj�a de t�am�aieT�am�aie s-o pui pe piatr�aPiatra-n patru s-a cr�apaIo de-aice oi zbura4

Sau ...Este-o piatr�a r�asturnat�aDa pe piatr�a ce-i ��ntinsuDa-i ��ntinsu �u sf�antuFiu sf�ant aici a staP�an�a tu Maic�a ti-i duceLa t�arguri, la t�argu-n veciAculu s�a t�arguie�stiO m�atur�a de aur�Si tu Maic�a s�a-�ti m�aturiP�am�antu de negurele�Si ceriu de neguri grele5

�In tain�a te-am f�aurit pe tine �si te-am s�al�a�sluitaici, spune un vechi desc�antec maya�s. . . acum teiau. . . simt puterea pe care ai dob�andit-o. . . tumergi ��n piatr�a.�Inchinarea la pietre, vine ��nspre noi tocmai

din zorii paleoliticului, aduc�and cu ea o ��ntreag�apleiad�a de eresuri �si credin�te, legate toate de ideeade ½indestructibil�, de ½durat�a� �si ½memorie� apietrei.

LaT�ar�sol�t(��n�TaraOa�sului)po�ti��nt�alni�si azi,��n an-umitelocuri, o

��ngr�am�adire de pietre sub forma unor movile, pecare oamenii le numesc ½zlam�an�a� �si care � credeu � cu siguran�t�a ar putea � incluse ��n categoriamonumentelor litice funerare.

4V. Nistor, Colinde din �Tara Z�arandului, ed. GutenbergUnivers, Arad 2008.

5V. Nistor, idem op cit.


27

Zlam�ana este un loc ½necurat�, asociat��ntotdeauna unei mor�ti violente, ��n care su�e-tul celui ½dus� pe cel�alalt t�ar�am, ne�stiind ce i s-a��nt�amplat , continu�a s�a b�antuie pe l�ang�a casa sa,ori pe uli�tele satului, ca �si cum ar � ��n via�t�a.Atunci c�and sunt nevoi�ti s�a treac�a pe aici, oa-

menii au obiceiul de a pune o piatr�a pe locul ��ncare s-a ��nt�amplat nenorocirea6, astfel c�a ��n timpse formeaz�a o ��ngr�am�adire de pietre, de form�a pi-ramidal�a, ce stau m�arturie �si comemoreaz�a toto-dat�a fapte care, cel mai adesea, s-au petrecut ��nvremuri foarte ��ndep�artate.

PROMETEU �si na�sterea din piatr�a.

Personal cred c�a na�sterea din piatr�a poate � aso-ciat�a cultului lui Prometeu,7 ca zeu al focului, careprobabil s-a suprapus peste cel al zeului persanMithra, cel care a r�amas ��n memoria popular�a ca�ind ½n�ascut din st�anc�a / din pe�ster�a ad�anc�a�.8

½Mai ��nt�ai p�arintele zeilor va sf�ar�ama cu tunete �sicu fulgere, acest col�t al Pharangului (Par�ang) �si vaascunde corpul t�au ��ntr-un stan de piatr�a, iar dup�aun interval lung de timp tu vei ie�si iar la lumin�a�9

�Il prinser�a �si-l legar�a�In stei de piatr�a-l b�agar�a�Si acolo-l ��ncuiar�aCu u�si late ferecateCu fere�sti ��ntunecateHiul Sf�ant ��ndeamn�a a pl�angeTaci hiule nu zbieraC�a a tuna �si-a fulgeraPiatra-n patru s-a cr�apa

6Probabil ��n ideea unei ½pietre de amintire�, dar �si ��naceea de a �xa un Hotar su�etului, ce-�si caut�a drumul spre½cas�a�.

7Prometeu: �ul titanului Iapetos �si al nimfei Kly-mene, este considerat a � sprijinitorul sacri�cat al omenirii,c�areia ��i d�a Focul �si Ra�tiunea, dar �si numeroase taine aleme�ste�sugurilor tehnice. El distruge ordinea instaurat�a deZeus, motiv pentru care a fost ferecat ��n lan�turi grele deun st�alp de piatr�a. O pajur�a ��i sf�arteca zilnic �catul, care seref�acea. Hercule a fost cel care a dobor�at pajura, eliber�andu-l pe Prometeu.

8�In teologia pelasgilor de la Dun�are , Promteu cel di-vinizat poart�a numele de Mithra. La rom�ani, Prometheu��ncantenat, poart�a numele de Gruia: La ce piatr�a mu�schiat�a/Unde bate g�arla-n piatr�a/Mult�a lume-i adunat�a/Ca peGruia s�a ��l vaz�a/ Unde Domnul ��l lega ? ( citat dinN. Densu�sianu, Dacia Preistoric�a , vol.2, cap ½Prometheuca Theos Pyrforos Mithras Genitor Luminis, Deus Arima-nius�, ed. Obiectiv, Craiova)

9Mercuriu - ��n N. Densu�sianu, idem op. cit.

Tu de-aculu ��i zbura�Si-i zbura ca porumbii�Si-i c�anta ca ��ngeriiPrometeu i-a ��nv�a�tat pe oameni s�a-�si ridice ve-

tre stabile, le-a dat unelte folositoare ��n agricultur�a�si arme s�a-i ajute la v�anat, dar ��nt�ai de toate, din��n�al�timile Olimpului le-a cobor�at focul��n vetre, mo-tiv pentru care, din porunca lui Zeus, a fost legat��n lan�turi grele de o st�anc�a.

Istoricul Densu�sianu localizeaz�a st�alpul de pi-atr�a a lui Prometeu ��n zona mun�tilor Par�ang, dinCarpa�tii Meridionali.

�In tradi�tianoastr�a popu-lar�a, St�alpul depiatr�a a fost sub-stituit Hornului,adic�a micromod-elului cosmicce ½��ndepline�sterolul axei lumii,�ind �si calea decomunica�tie culumea de sus; elleag�a vatra, adic�asediul spiritelorstr�amo�se�sti cucerul, prin focul �sifumul ce se ridic�a

din vatr�a; este poarta principal�a de p�atrundere aspiritelor casei �si tuturor in�uen�telor cere�sti. 10

Voi citi�ti �si proroci�ti�Si-mi citi�ti de Dumnezeu�Si pe D-zeu nu-l �sti�tiIar eu viu �si bine-l �stiuJos la cheia raiului�In st�alp de piatr�a-i ��ncheiatDe-unde s�n�tii-auzeaEi s�altar�a �si zburar�a�Si mai sus s�a r�adicar�aCu norii s-amestecar�aJos mai jos c�a se l�asaPe st�alp de piatr�a c�adeaC�and acolo ajungeaC�ar�ti ��n bra�te c�a-�si lua�Si citea �si proroceaDe trei zile �si trei nop�ti

10I. Eseev, Dic�tionar de magie, demonologie �si mitologierom�aneasc�a, ed. Amarcord, Timi�soara 1998.


28

St�alp de piatr�a-n patru crap�aIat�a D-zeu c�a scap�a11

Printre at�atea alte pietre � spune Eliade � o pi-atr�a devine sacr�a �si ��n consecin�t�a ea se ��mbib�a cuFiin�t�a, �e pentru c�a ea constituie o hierogamie, �epentru c�a comemoreaz�a un act mitic, un episod dindrama cosmic�a, un eveniment petrecut la ��nceputullumii.12

Este motivul ce m�a determin�a s�a cred c�a st�alpulde piatr�a, pomenit ��n colindele noastre, precum �si½�u�tul de piatr�a� a�at la r�ad�acina lui, nu este altuldec�at Prometeu, ��nl�an�tuit de st�ancile Par�angului,pentru ½vina� de a � pus cap�at st�arii de ignoran�t�a�si de frig a oamenilor, aduc�and ��n vie�tile lor, at�atFocul viu al cunoa�sterii, c�at �si pe cel necesar vie�tii.Patria acestui geniu titanic �si martir al �stiin�tei,

a fost aici la Carpa�ti �si Dun�area de Jos (spuneistoricul Densu�sianu), aici unde ��ntr-o antichitateabisal�a, cu mult ��naintea Sumerului, ori Egiptului,a luat �in�t�a prima civiliza�tie a omenirii � civiliza�tiapelasg�a � cea care va deveni, mai apoi, leag�anul��ntregii umanit�a�ti.

Pl�ang�and�a Piatra ��si caut�a su�etul.�Il caut�a ��nl�auntrul muntelui �si-n irisul ars al

stelei.�Il cheam�a pe nume, pe limba lui, n�asc�andu-l din

nou �si murindu-l din nou.�Il strig�a sf�arm�and ��n mii de cioburi t�acerea: su-

�ete Prometeu, nu m�a l�asa frigului.Nu m�a l�asa uit�arii.

Caspar David FRIEDRICH - Marea de gheat,�a

11N. Densu�sianu, Dacia Preistoric�a, vol. 2, cap.½Prometheu ca Theos ek petras, invictus, de petra natus,��n colindele rom�ane�, ed. Obiectiv, Craiova.

12M. Eliade, Eseuri, cap. ½Arhetipuri �si Repetare�, ed.�Stiin�ti�c�a, Bucure�sti 1991.

NEMT,II AU CONSTRUIT AUTOMO-

BILUL CARE FUNT,IONEAZ�A CU AP�A

S�ARAT�A ....!!!!!13

Germanii au creat un automobil electric ali-mentat cu ap�a s�arat�a. El are patru motoare elec-trice s, i este foarte rapid, cu o economie destul dedulce de combustibil pentru o mas, in�a sport. L�asat,iBugatti acas�a s, i oprit,i pe plaj�a pentru realimentare.Anunt,ul recent c�aQuant e-Sportlimousine, careeste un automobil alimentat cu ap�a s�arat�a, a fostcerti�cat pentru utilizarea pe drumurile europeneeste un semn mare c�atre cartelurile petrolului c�apierd r�azboiul energiei. De la��nceputul anilor 1900,cartelurile petrolului, care sunt controlate de c�atrefamiliile Bush s, i Rockefeller ��n principal, au h�art,uits, i chiar asasinat ��n t�acere inventatori de dispozitivece functionau cu energie alternativ�a, care reprezin-tau o amenint,are la adresa cartelurilor petrolului.Unul dintre cei mai mari inventatori ai energiiloralternative care a fost deasemenea redus la t�acerea fost Nikola Tesla. Spre deosebire de mas, iniletradit,ionale, care ruleaza pe benzin�a, Quant e-Sportlimousine ruleaz�a cu un sistem celular deputere cu �ux de electrolit creat de Nano Flowcells, i are capacitatea de a genera uimitoarea putere de920 CP (cai putere) sau 680 kW.

Aceast�a mas, in�a alimentat�a cu ap�a s�arat�a poateatinge 0-62 mph (100 km/h) ��n 2.8 secunde s, i are ovitez�a maxim�a de 217.5 mph (350 km/h).Quant e-Sportlimousine este construit�a de compania ger-man�a Quant. (Familia QUANT are aprox 40

Tehnologia pe celule �ux de electrolit exista dezeci de ani, dar nu a fost implementat�a p�an�a decur�and, c�and anumit,i produc�atori de autoturismes, i-au dat acordul de a ��ncepe construirea de mas, inicu propulsia pe acest tip de ½tehnologie celular�a cu�ux de electrolit�. Mas, ina primes,te aceast�a putereimens�a prin aceast�a tehnologie, care este o partea tehnologiei Nano Flowcell. Sistemul funct,ioneaz�a��ntr-un mod similar cu o pil�a de combustie cu hidro-gen, cu except,ia faptului c�a apa s�arat�a este folosit�apentru stocarea de energie. �In particular, dou�alichide cu s�aruri metalice, care act,ioneaz�a ca elec-trolit, sunt combinate ��n as,a fel ��nc�at react,ia elec-trochimic�a s�a aib�a loc.

Dup�a aceea, motoarele electrice folosesc aceast�areact,ie pentru a genera electricitate, care este apoi

13Material preluat de pe internet.


29

stocat�a s, i distribuit�a de nis,te super-condensatori.E�cient,a acestui system ajunge la 80Tehnologiile energetice alternative, cum ar � sis-

temul celular cu �ux de electrolit, vor deveni demas�a pe moment ce noua paradigm�a apare. Acestetipuri de tehnologii energetice alternative vor ajutala rezolvarea "crizei energetice" s, i vor da startulunei noi ere, ��n care putem tr�ai f�ar�a griji prin aavea acces la energie ieftin�a s, i curat�a.

Dana CRISTE

ROST

As,ez la colt,ul buzelorCuvinteleLe primenescPentru viitorApoi...Le rostesc,T�acerea nu ajut�a.

DE TOAMN�A

Se anunt,�a ��nc�a o toamn�aE trist�aS, i doare.Tac...Z�ambetul se ��n�nge ��n minteS, i str�apungeTot mai ad�anc,Su�etul st�a ascuns�In mireasma de var�aCu gust de senin,Ignor�and clipaPloaiaChiar c�a e matinal�a.

LUPT�A

S�aget,i de nelinis,tiUnele foarte ascut,iteStridente...�In ros,u , apar, r�am�anS�angele acesta tremur�aAscunsPe interior

Unde nimeni nu-l vede�Infricos,at�a�Il simtNu spun nimicAr ��nsemna s�a �u ce nu suntMai pun deoparteUn cuv�ant sau dou�aApoi...Sunt preg�atit�a s�a nu strig.

JOC

Neputint,aSe joac�a cu su�etulDe la primul t,ip�atLa ultimul cuv�antInima deabia respir�aSub s�albaticeleTic�aloasele simt,uriPalmele se bag�a ��n seam�aMintea nu-s, i d�a seama de ceNu pricepe,Poezia e cea care le t,ine-n putere.Mult�a mirare...S, i niciun pic de team�a,E ��n tine, poezia mea !

DE PE C�ARAREA ACEASTA

De pe c�ararea aceastaMi-ar � mult mai simpluS�a te descriu.Dar caut mereuS�a m�a transformAstfel ca s�a m�a absorbiAceeas, i cu tine s�a �u,Eu s, i tu...M�an�a ��n m�an�aS�a ne ��nt,elegem�In albastre t�aceri,Colect,ionareDe tristet,i s, i bucurii rareEu s�a �u tu...S, i tu s�a �i eu.C�ateodat�a m�a cuprindeO dorint,�a nebun�aDe a putea hot�ar��Soarta noastr�a ��n lume.


30

ALBASTRU

Privindu-teM�a voi privi pe mineAlbastrul t�auSigur zides,te,D�a-mi ochii t�aiS�a m�a privescS, i poate as,a...Am s�a m�a recunoscMai bine.Ad�ancul s�a ��l sapPe chipul meu crepuscular,S�a m�a adap,Str�alucitoare mie...S�a-mi apar.

VIS�AND

Zborul acestaPoate � sf�as, iat,Vom vedea...T�alpile meleGust�a noroiul vis�andLa p�as�ari ce se ��nalt,�a;E bine s�a �i josS�a prives,ti cerul,Dar e s, i mai bine ca zborulS�a-t,i vin�a de minune.Dac�a m�a atingiO arip�a mi se face cald�aIar cealalt�a...Doar mimeaz�a frica,Din colt,ul meu de p�am�antSunt preg�atit�aS�a zbor ��nspre tine,Dar spune-mi:Tu, ai ajuns deja ?

LITERE, CULORI

Litere, culori s, i �oriPalma mea raze culegeOchii germineaz�a c�ant,T�ampla,Val din val de g�andTotul e ��nmugurireVerdele...Oriunde, oric�and.�Ins�a , su�etul c�at vede

C�at ne trecem , c�at venimMuguri, �ori...Fruct, r�ad�acini,Palma mea raze culegeLitere, culori s, i �ori,O palet�a de lumini

PRIVINDU-TE

Privindu-teCuvintele cap�at�aO putere aparteFluturii zboar�a mai susAromele �orilor se ��ntretaieValurile m�arii sunt mai ��nalteStelele...Stelele tot mai puternic lucesc,Cu su�etul te scriuCu buzele te gustCu ochii te ��mbr�at,is,ez,C�az�and ad�anc ��n tine,Strig lumii:- Iat�a-m�a, iubesc,Iubesc.

Pavel R�ATUDEANU-FERGHETE

MAI APARTE, MAI IISUS DE MOARTE

lui Ana PodaruTu e�sti ceea ce simt,i zeea-femeia,Veronica Micle de Rom�ania,iz de lac albastru de codru,De monstru sacru de-al nostru f�ar�a modru -Duh de adev�ar cu viat,�a de tei ��n�orit,i pe alei,��n drept de iubire cu ��nviere de Luceaf�arCandid�and profund Nichita St�anescu, trimbulind��ntru viitor izvor de bine izvor�andcu sclipire de soare str�alucire pe prund,murmur ��ng�an�and din Patrie Limba Rom�an�a dinad�anc de pe prundcu ��ndem�ana scot,�and din n�afram�a/de sub p�al�aries�arut chipurile lumea invidioas�a s�a nu �stiede �oarea albastr�a,"laud�a" de zrstre a noastr�a,c�a peste m�an�a teiiNasc un aparte:plapom�a ce a�sterne pentru pa�siit�ai:petale de �ori,albi porumbei;�si ochii-t,i pl�ange,c�a legea nu-i lege,


31

Eva lui Adam ��nting�and timid�a din pomul oprit unfruct, c�antec nemrit ��n legend�a,un m�ar al discordiei, a nemult,umirii,de�si Mesia iubirii,ca nep�asarea ierbii sau m�ariimerge peste departe�si ��ntre dou�a copert,i adun�a poeme de-o carte maiaparte,mai presus de cuvinte,mai Iisus de moarte.

Adrian BOTEZ

NECESARA GRIND�A

SENILITATEA TOAMNEIbabe �stirbe � f�alf�aindu-�si buze moartefrunzele din nuc � senile � au uitat cum s�a sepoarte...prea e mult albastru ��n cupole goaleorice �soapt�a din cealalt�a lume vine-agale...

din hulubi r�amas-a doar alba-le-arip�aiar din �ori se-alese pustiu �si risip�avremea e nep�as�atoare � nu mai umbl�a magi princeasurie senin de-azil ��n lume � chiar de-or � mii denecazuri

nu mai c�ant�a ��ngeri �si nici Crist nu scriedespre-o lume care poate s�a nu �e...orbii cei retorici �tin discurs ��n pia�t�a

dar nu d�am pe d�an�sii niciun �r de a�t�a......i-ai zice-extaz luminii din priviredar n-au r�amas pe mese pocale sau iubire...

NECESARA GRIND�A

c�at a�s vrea s�a se ��nt�ample � dar nimic nu mi�sc�a-n�re:nici iubire �si nici ur�a � nici o�stiri �si nici g�andire...doar din c�and ��n c�and sorocul vine unei g�aze-absurdecari se urc�a-n glas de bucium � �si de-atunci - maiva s�a zburde

toate cad ��n somn-pr�ap�astii � to�ti se vestejesc ��nvocecaii de povar�a-ai min�tii umplu r�ape de ciolaneploaia curge drept ��n piepturi � nu mai �stie deburlaneDumnezeu � Pl�am�anul Cosmic � tu�se�ste s�a se su-foce

orbii d�an�tuie-n biserici � soarta moare-n tribunaledin petale ies cu�tite � neb�unii au arsenaledar nu lupt�a pentru Aripi � bocetul e subp�am�anturi:mor�ti ne cheam�a din lumin�a c�atre alte jur�am�anturi*sus pe dealul cu blesteme � �serpii nasc cranii de omiar de-ape�si pe piept Paia�ta � buboiul se face dom...��n altar plou�a cu s�ange: ��ngeri � copii avorta�tir�ad �si fac spume la gur�a � din to�ti s�anii sf�arteca�ti

s-a f�acut c�alug�ar dracul � �si-n miresmele de foc��si ard m�ainile �si fa�ta cei ce nu sunt magi delocdin m�at�anii ies doar sc�orpii � otr�avind p�am�ant �sig�andiar prin ochi de zei f�a�tarnici � de otrav�a bate v�ant

carac�ati�te uimite sug de zor inimi golitedin pridvorul de cadavre mai privesc doar ciori cer-nite½s-a dat liber existen�tei � � url�a deci to�ti pricol-iciide at�ata har-masacru � de-at�atea crime-delicii!

...oh � p�an' �si cerneala crimei s-a uscat ��n h�au-g�avanul:trece timpul drept degeaba � �si-o face �si pepl�avanul...nu � nu-s crime de-nviere: crugurile sunt doara�t�acel ce n-a citit ��n moarte � nu �stie nici scris devia�t�a...cel ce vrea s-aud�a � vad�a � 'geaba-urechi ori ochi��si cat�atotu-i plin � da-n loc de sim�turi dai de vat�a-ns�angerat�a...

case nu-s � la ce s�a zg�arii malul ruinat al sor�tiic�and tovar�a�si ne r�amas-au un paing �si mai to�timor�tii?...ne ur�am dormind ��n �tepe - cr�aci ne cresc ��n locde bra�te


32

m�ana �si-a pierdut s�arita: nu zide�ste � vrea s-aga�te...

...�existen�t�a? � ce ru�sine! � � strig�a hoiturileveriiputrezesc ��n continuare clopote �si zorii serii...mun�ti s-au ruinat movile � nu-s Izvor � TainaP�adurii:doar senila amintire �si pove�sti cu z�ane-�stime:da � a fost odat' Poema � Armonia � zeci deRime......s-a chircit ceru-n balaur � Candela au stins-of�urii...*lun�a � soare � stele � veghe � toate s-au pitit subpre�surivisele ce-au ars odat�a - zac acum ��n mii de le�suri...Corbii - C�arnii-i mai dau Loc � �e-n hum�a � �e-ngre�suri...�tip' cocorii � zei cen�u�sii � zborul lor e numa-n josnimic nu mai este vrednic � erou: cel cu-obrazulgros......cea mai cumplit�a jignire este s�a �i viu �frumos...

...cum cad frunze � cum cad frunze...! � ...c�at�arisip�a de jar:ochii lumii nu se-ndreapt�a c�atre leu � ci sprem�agar...L-am v�azut pe Crist asear�a � c�auta prin p�adureiasc�aazi doar de-��nc-un pisc ��ntreab�a - ca iar s�a ser�astigneasc�a...

nu e bine � dar e Lege � ca atunci c�and Dumnezeuvede c�a-n cl�adita-I lume pier f�apturile ��n somn��ncurc�and dreapta cu st�anga � c�and li-e-egal:u�sor ori greu......s�a se mi�ste m�acar Crima: Manole s�a-i �eDomn!

Manole-Hristosul nostru ��mbrace c�am�a�si demoarteca prin Stele � S�ange - Veghe - s�a urneasc�anep�asareaiar din sfor�ait s�a i�ste iar Izvoare - Mun�ti �siMarea!��n cununi de crini se-ncing�a � iar din Schele fac�asoarte:din ar��pa-i de �sindril�a lemnu-n cruce s�a-l aprind�a

ca s�a aib�a lumea asta nu doar somn � ci �si oGRIND�A!

BINECUV�ANTAREA POETULUI

Motto:sum�a de r�ani ai fost pornitde-aceea to�ti te-am r�astignitf�ar�a alai � f�ar�a sicriudar din lumini de S�ange Viupe to�ti � pe r�and � ne-ai ��mbl�anzit

c�and vine timpu-n�telepciunii � oamenii-�ti spun½maestre�:da - e�sti un vraci � cum nu credeai � deci n-ai tr�aitzadarurida - ai st�arnit � ��n �rav Duh - furtunile-orchestre�si po�ti � senin � ape s�a treci � f�ar�a s-arunci la zaruri

ai iarba �arelor ��n piept � vr�ajit�a- �Ti este guraprecum eroii din vechimi � ��nfr�angi c-o doin�a Fiaradoar ar�at�andu-te ��n zori - fulger�andu- �Ti arm�ura��i �si detuni pe cei vr�ajma�si � le seci de vlag�a ghiara

�si bl�and Orfeu � neobosit � c�an�ti luminarea ce�tiitu Raz�a Vie scormone�sti cenu�sile Cet�a�tiitot ce-a fost stins �si rea-credin�t�a � e �Inviere-n Tine

din s�nte zori aduci � dui�um � arhanghelii de bine......sl�avit ��n epopei s�a �i � Poet din m�ari av�anec�aci stihul T�au ne-a fost � mereu � lecuitor derane...

C�AL�AU-MAESTRUL

la capete de poduri pier bastarziiuci�si de b�alb�aiala toamnei ��ncropitene-au fost murit � ��n b�at�alii � to�ti barziinehot�ar�ate bat spre noi copite

c�aci Caii Nordului agonizeaz�a��n�p�ti ��n v�arful suli�tei de-ispite�si greu nechezul lor terorizeaz�ape-un dirijor de simfonii r�astite

ce greu se moare-ntre m�at�asuri bl�andec�at s�ange se revars�a din os�andec�at galben tremur din viol�a scoateC�AL�AU-MAESTRUL� Prin�tul de Cetate...nu-mi aduna�ti o sil�a cu-��nc�a-o sil�a:


33

trudite su�ete nu vor avea nici mil�a...

NOAPTE DE SABAT16 Nov. 2017

melcc�alare pe �soareceielechiuindu-�si dorulde farmece...uiuiuuu...

Satanprost b�aietansugrum�a zorileopre�ste morilevesteje�ste v�antul � vinul �si�orile......uiuuu...

m-a atins un liliaccu zim�ti de-arip�a de dracc�arti�te nu doar orbescci b�arfescc�artescgui�t�a porcescb�alb�aiesc�si nuntesc(...toate deodat�acocina-fat�a):...uiuiuuu...

de te tragi din bufni�t�acoboar�a ��n pivni�t�as�a vezi lume nev�azut�as-auzi veste necrezut�acu urdori cusut�acu zei de bordel umplut�a...uiuuu...

c-a venit un june Rac��n�tolit jegos ��n frac�si-a scos razele din soareregii-a pus la ��nchisoarefur�a m�aini fur�a picioareca la Drumul Mare...uiuiuuu...

vremea nu-l ajunge:v�azduh f�ar�a Cruce

C�ararea nu duceInorogii mor la gardde at�ata fard...uiuuu...

copii mor�ti n�ascur�a �serpi��n livad�a � copaci sterpiiar la poart�a bate Cioclucu monoclu...uiuuu...

AstarothBehemothCuv�ant mutCrin f�ar�a scutIrinw�ecatif�e -canci coloare:nu se moare pe r�acoarenumai �ert��n grea licoare��mbeznat�a cu sudoare...uiuiuuu...

Corbul t�ac�are�tfoc petrec�are�tciori zurl��inegre purpur��iplesc�aie pustii�si dezgroap�a sc�af�arl��ide oameni �si de staf��i...au stins p�ap�ad��inop�tile candr��i......uiuiuuu...

...lu�am lopat�a - lingurine ��ngrop�am singuri...

vorbe vierm�anoaseg�anduri veninoase�satrele de oase:pove�sti puturoaseminciuni p�antecoaseepopei v�ascoase...uiuiuuu...bezne buhuhuuu...


34

INFERNAL�A17 Nov. 2017

de �ti-a�s � scris atunci � a�s � ��nnegrit toate apelecorbii �ti-ar � smuls ochi din g�avane � precum �serpii� labelenu cere mai mult unui su�et pe care l-ai dat iaduluinu r�avni dec�at blesteme din ro�tile vadului

luna nu mai r�asare � stelele-s scrum �si sunt sarea tr�asnit undeva a pustiu � pietrele-s ne-ndurareMo�sul �si-a t�aiat singur capul - apoi l-a luat de co-toare�si-acum � tainic � ��l duce ��n pivni�t�a � de-l bag�a ��nmoare

...au trecut c�al�are�tii cei patru � cu potcoave de-otrav�aau st�arpit lumina-n ogr�azi - au aprins orb foc ��notav�a�si ard mocnit oricare pas f�acut ��n octav�ase duc �tintit spre crucea bisericii � s�angeroas�atav�a...

p�as�ari �si lut de mult s-au fost corcit spre urgie�oarea-a plecat c�atre spini � �si-a uitat de chiriedin Cl�adirea Gr�adinii mai sparge spre cer un piticun c�alug�ar � adic�a � din �er �si morm�ant �si...nimic...

nu mai gr�ai�ti � f�ac�and pulberi din slav�anu mai dormi�ti � cavaleri � somnul e �ar�a bolnav�anu mai exist�a Cetate � nici ��ntreb�ari � nici credin�t�adoar zv�arcolirea de zei ce-au a�at � ��n sf�ar�sit �neputin�t�a

de pe zid ce-a fost scris � s�a uita�ti de litanii��n altar � spart Pocalul Graal � de-ametist �si gri-janiidar nu �stiu de-i altar ori boltirea din urm�a ��n sternne-a ajuns p�an' la buze b�altirea c�aldu�t�a d-infern...

...f�apturi f�ar�a s�ange � demult r�azuite de zeulepro�si f�ar�a chipuri � ��ndesa�ti sub o masc�a de-albleun�alucim noi a �re � prin cea�ta ce-a fost c�andva timpdar n�aruitu-s-au � unul prin altul � �si Cer �siOlimp...

PARVENI�TII

h�oi poll�oi � plebe pl�ang�area�t�ap�an' vede-se sus coco�tat�a � coco�snea�t�aum�at�a de preten�tii � brava turm�ascuip�and pe to�ti �si totul � clar zeie�ste...

to�ti neam ��mp�ar�atesc sunt � nu se vede?le-ai ��n�al�ta altare � de i-ai crede...teancuri de m�a�sti ��n mar�sul triumfalcu asasine ml�adieri � pumn criminal

cu-ace�sti tartu� � ��mb�aliga�ti ��n aurhipnotiz�and cu graiul lor de graurce-i de f�acut? � incendiezi o-ntreag�a lume?

��n orice gaur�a-i puroi �si stric�aciune......pe mun�tii-ace�stia � polei�ti p�aduchisunt sciziparit�a�ti gr�abite � cr�aci �si trunchi...*e�sti singur-singur: ��n ceruri e la fellepro�sii toasteaz�a la Castel...a�sa c�azut-au neamuri dup�a neamm�ancate de-aste borze � ram cu ram

EXPERIMENTE ENTUZIASTE

pe-un fund de maimu�t�adesenez o sticlu�t�a:ce elixir��n delir!

DEZERTARE-N RE-NCARNARE

vin catastrofe ��ndelungi �si gravediluvii rostogol � cutremure g�angave�si mai ales va arde ��n incendii grandioaserahitic' �teasta de p�am�ant �si oase

s-au str�ans nenorociri conving�atoareurl�a � egal � �si cerul �si p�am�antula�s vrea un zeu s�a v�ad � cu ½leg�am�antul �ce naiba face: -i plin de tot ce moare...

ce-mi tot c�anta�ti de-amurguri � de nocturne?ce-mi tremura�ti a crim�a - r�azbunare?nu num�ar zile: clipe taciturne

p�an�a la m�antuirea-n dezertare......��mi str�amuta-voi duhu-n pa�snic g�and�acel


35

de lumi chior�a�se-uit�am: extatici � eu �si el!

VISURI PERICULOASE

visez rebeliuni (�sepc�alioase�testoase...) �si insurec�tii ��narmate denalbe -salbede prostii � nebunii ½c�at ��ncape� � �side restul � c�ate-oadorabil�a crim�aoxigenat�a - precum o��nt�arziat�a rim�a detoamn�a � mustr�and totul ��n jur:veritabil�a doamn�a...hori de ginga�se g�asculi�te �siinexplicabile �ori � primii �oricapete balonardo-mitoc�ane�sti deminori � doi plus doi f�ac�andori-ori...

prim�avara e foartepericuloas�a � c�and doar �ti-o��nchipuie�sti � plictisit (de at�ata cosmicapoplectic�it...) � tocmai ��ntoiul de iarn�a sc�arboas�a - a�toas�airespirabil�a �si teribil degroas�a...

GEMENII

suntem at�at de am�ar�a�ti � Hristoase Fratec�a nu mai �stim a ne-osebi �in�t�adurerile din lume mu�sc�a toatedar nu ne trebuie-ad�apost �si nici priin�t�a

Tu pl�angi � eu pl�ang � �si-a�sa se str�ang diluviidar nu de ap�a � astea-au fost doar glume:de foc v�artejuri n�apustesc � nebune:va � curat � se vor isca noi �uvii...

noi doi � ��mpov�ara�ti � r�am�anem ��ns�a-n lacrimi�stim: �oarea nou�a-a�steapt�a ��nnoiri de patimi...��ncovoia�ti � noi ne chem�am piroane

cosmice isp�a�siri � f�ar�a sf�ar�sit �si-amvoane......noi doi nu s�untem � bie�tii � om �si zeu:unic delir de rane � �si m�antuiri � mereu...

PASTEL DE IARN�A

o adiereisteric�a � face s�asc�ar�t�aie scheletelecopacilor:reumatismul cosmic s-a instauratdictatorial

plumbul � unica moned�a deschimb � pe pia�tafunerar�a

alung un c�aine � aciuat l�ang�agard: simetria perfect�a aacestui peisajimperial selenar � nu se cuvine s-ostrice vreo ar�atare � ��nc�arebegit�a:doar mor�tii des�av�ar�si�ti � des�av�ar�sitputrezi�ti � au dreptul de a daonorul � unui generalinvizibil � daratotprezentatotputernic � comandantului suprem al�tintirimuluiosteo-sideral

NOCTURN�A HIBERNAL�A

urlau pricolicii prin moara din valesemnau condicu�te zei�te-infernaleeram pitulat ��n e�sarfa p�aduriiiar tigrii-mi p�azeau necuvintele gurii

noaptea e starea de lubric�a cheienu-nt�alnim � dar vis�am la col�tata femeiemi se-aduce din stele un bor�s vampiresc�serpi al�aptez � adulez - pe c�at pot - ��i �si cresc...

mume bocesc � bulucite prin pe�sterila luna stricat�a trudesc mii de me�steripustiul se umple de v�ant-nebunie

ce nu s-a a�at � mi se d�aruie mie......unde e�sti � Criste � s�a desc�ui balamucul?r�astignit - se-odihne�ste haiducul...


36

�INTREB�ARI UCIGA�SE

ce-am f�acut��n via�ta asta? � ce vom face��n cealalt�a?la ce-a folosit f�aptura � c�at a �in�tat � ��nalt�a?...mahmurind � n-avem ��ndemnul de a rupe glia-ndou�a:��ntreb�arile � p�adure � nasc doar bezne � nu �si rou�a

cresc p�aduri��n jur �si-n urm�a � nu �si��ngeri de lumin�ane��ncrederea amar�a � cum �si lenea � ne dezbin�atot ce-am vrut � r�am�ane abur � ce putem ��mpotmolireiar din codru iese-o �ar�a: este noua noastr�a �re

vom distruge � vom ucide: n-am trudit la aripis�nte�si � ca pro�stii: nu pe noi e r�azbunarea � ci pemart��re cuvinte......este noapte � to�ti ne tragem l-ad�apost de felinarene-mbulzim � �uturi z�anatici - trupul c�atre-n��ac�arare...

...ninge din zenit cenu�sa � nu-s c�ar�ari spre luminarezac cadavre sfarogite - pres�arate p�an�a-n zare:n-a fost Duh - n-a fost credin�t�a � doar o oarb�azv�arcolire...vine Paznic cu f�ara�sul � umilit de fericire...

CRIZ�A DE AUTORITATE

haimanaua de �soarece m�a prive�ste cuifose aristocratice � din pragulg�aurii lui: �si-a luatunicul pr�anz din casa asta � cu mult ��nainte s�aprind eu de veste

m�anecile c�am�a�sii mi-s p�atate cugalben - de-at�ata vorbit��n zadar � �si ��nbarb�a

criz�a de autoritate � prelungit�a lanesf�ar�sit � chiar la mine ��ncamer�a

nu mai a�steptnimic � dec�at pe cei cuarunc�atoare de ��ac�ari: s�a sesf�ar�seasc�a odat�a � �si de�nitiv � cu at�atapolitical correctness � aplicat�a

cinic - p�an�a la nivelul degaur�a �soriceasc�a

AJUNS-AM IAR LA POR�TILE-NGHE�TATE

ajuns-am iar la por�tile-nghe�tate�si de voi trece � altu-a � drume�tulacolo � c�ate le-am pierdut � sunt toatecuv�antu-i rug�aciune � orb - seme�tul

iar dincolo de �tur�turi �si arcadelum��n�a-un lac � f�ar�a-am�agiri ori nade��n toi de ape � Leb�ada ml�ad��eg�atu-i str�apuns de-o raz�a purpur��e

a�stept ��n neguri � iarna prinde vlag�a��n�telepciuni furn��c�a f�ar�a snag�adar am tr�ait � �si neaua plutitoare

mi-e �rav�a coroan�a arz�atoare......e bine c-am ajuns aici � la cap�at:s�a-mi v�ad p�acatele � cum toate scap�at'...

HORA BUCOVINEI

Bucovineana Hor�a pl�angedeparte e � �si iar se str�angee c�antec vechi � din regi uita�tiodat' cu gr�aul sem�ana�ti

�ic�a de voivozi � C�antareapl�ange c-un ochi � dar cel'alt r�adelucrarea duhurilor h�adenu s-a lipi � ��n toat�a zarea

Hora Bucovinean�a pl�angelacrimi �si-ascunde � ��ns�a - -n pumniat�atea r�ani � at�ata s�ange:c�antarul vremilor se fr�ange...din veac se r�astignesc cununi...

dar mun�tii ne sur�ad � �si-s falnicic�aci �St�efan-Vod�a-a dat Cuv�ant:a pus r�az�a�si ��n ceruri pazniciSf�antul r�amas-a-n �Ast P�am�ant!

Bucovineana Hor�a pl�angedeparte e � �si iar se str�angeum�arul reg�ase�ste um�ar


37

ascund martirii f�ar�a num�ar

s�a nu ni-i �stie-n veci spurcatulcazac pribeag �si f�ar�a lege:din ceas ��n ceas � cuminecatule bici de foc � e bici ce DREGE!

c�and �St�efan bra�tu-a ridic�adu�smanul se va spulber�a�si se va-ntoarce-n v�ant pustiu:mortul de veci e...doar sicriu!

Bucovinean�a Hor�a Sf�ant�ane fost-a sor�a ��n urgiedu�smanu-i orb � dar Hristos �stiec�a orice r�ani � raze fr�am�ant�a!

��n leg�an�ari de val � p�adureapofte�ste la osp�a�t to�ti Magiiiar fruntea Horei nu-i doar una:e Soarele � dar e �si Luna!

p�am�antul Horei se s�n�te�stec�aci pasul Horei hot�ar�a�steGr�adina Maicii-aici s�a �edin vecii vechi � ��n ve�snicie!

aceast�a glie nu se vindecum nu ne vindem Sf�ant P�arintecum nu ne vindem leg�aminte:dur�am lumini � rug�a �erbinte!

cazac spurcat � s�a-�ti intre-n minte:pe unde calci tu sunt mormintede voievozi � palo�s de foc!tu n-ai aici nici rost � nici loc!

n-ai ochi s�a vezi cum cre�ste-n su�etcredin�ta-n Crist �si nou r�asu�etc�and Hora face-un pas �si vinecresc rug�aciuni contra jivine!

du�sman s�arac prin bog�a�tiedu�sman bogat prin t�alh�arieveni-va o lumin�a viecu pustnici s�n�ti �si voievozis�a fac�a r�anduial�a-n sor�ti

nu a�stepta aceast�a zi:menit�a-i a te p�arjol��

te va preface-n iaduri mii -p�ag�an adus de prin pustii!

nu a�stepta aceast�a zie ziua ce va res�n�ti:lacrimi � dureri �si rane grelepe toate va preface-n stele!

vom � din nou popor de mun�ticu tr�asnete pe-a' noastre frun�ti!popor din astrul numit Jale...din ceata mo�silor c�arun�tivom re-nv�a�ta a noastr�a Cale!

nu pl�ange � Hor�a-a Bucovinei:am risipit �si Moara Vinei!iar s�angele v�arsat de craine va-mbr�aca ��n sf�antul strai:

din nou � popor de ��mp�ara�tilumini-cununi � pe frun�ti de fra�tiHristos �-va-ne viersuireiar Hora scrie-a noastr�a �recea Vie �si Adev�arat�a:n-o mai uit�am � ...C�A-N CER E PLAT�A!

TARANTELLA - TARANTULLA

ori dr�acoaiceori regineTaratellele p�ag�aneTaratullele b�atr�ane...Dansul de prin�tesedracul pa�sii �tese:Dansul � Dansul e de vin�ade la el n�adejdi � lumin�a�si miresme de Albin�adans sc�apat din r�aumestecat cu Gr�auDansul f�ar�a fr�au...

e incendiu �si gr�adin�abrazdele sub pa�si suspin�a�si-s bor�toase de lumin�aRegi- �T�aranii se ��nchin�adin agonisiri de P�ainem�ainele r�am�ane m�aine(...r�ad�acina lui de c�aine!)da � Temeiul tot r�am�ane:Tarantullele b�atr�ane


38

cu venin �si cu cad�anecu m�anii �si paradisnebun��i ce nu s-au scris:�tes�aturi de cer �si iasc�anumai b�atr�anii cunoasc�avr�ajit�orii s�a vr�ajeasc�asor�tile se ��mpleteasc�anumai Zeii s�a tr�aiasc�astele-n C�antec s�a-nmul�teasc�aSmirna lor s�a ne-ame�teasc�aZidarii v�azduh zideasc�aPode�t pentru Orbi s�a creasc�a:��n noaptea c�alug�areasc�aLuna nu-i numai o masc�aLuna-nva�t�a s�a iubeasc�a...Tarantulla s�a-nmul�teasc�a!

...Tarantull�a � Tarantull�afat�a de venin �si hul�a...

ARMONII S�ARATE (Colindul VR�ABIEI)

Armonii S�aratevin s�a ni s-arate:Vr�abii ne-savante�top�aie-elegante�si le sunt...�servante�...!

...nu scr�a�sni � C�al�aunu omor�� r�au:omoar�a pe sear�ape Zeu s�a nu-l doar�a!...Zeul ��ntr-o doar�adin zid se strecoar�a�si zide�ste-afar�acuiburi de c�antare�si raze-n altare...domnule Sul�n�avia�ta este plin�acerul se ��nclin�ami se vars�a � lin�a��n poale � divin�aCea de Tain�a Cin�a...

...Vrabia de asta �stiepreaplecat�a ��n urgievifor �si ��mp�ar�a�tie:pe crai ��i cinste�stepe drac am�age�stecolind ��i �sopte�ste:

colindul opre�stede-a mai ��ntrebade-a mai ��njgheba��ndoieli depline:...C�al�aul de vinesau tace-n ru�sine...

eu m�a uit ��n piscla vulturi cu pliscla hore de z�anedesc�antec de bine...

...c�anta�ti to�ti Colindaf�ulgere Oglindas�a �stie C�al�aul:nimeni nu-i vrea r�aulnumai s�a ne-ajutenumai s�a asculteStih de Minunareepopei cle�starecu Crinii pe scuturiTranda�ri din luturi...s�a dea ascultarecelui ce-i mai mare:STIH C�AT �SAPTE-ALTARE��mpletind stiharec�at m�ari de t�am�aiec�at valuri de gr�aiec�at murmur �si nuntec�at soare ��n munteMumele c�aruntePajuri dragi �si crunte:s�a-�si cresteze-n frunteGlas �si Grai-C�antare:nu-i de-nmorm�antareci-i tain�a de-a�are...

...magii-l �tes la iesles�a scrie Povestedespre mun�ti �si crestedespre codru � despre raidespre sf�antul nostru Nai...

...a�sa va uita tocmitulel � Str�ain Posomor�atuls�a mai 'nal�te schela mor�tii:Vrabia din gura por�tiischimb�a dup�a c�antec sor�tii�si ��n loc de moarteiese � vede�ti � Carte!


39

...Carte �si-un Colind:Hristosul Cel Sf�ant!

CARTEA

Cartea se scrie cus�ange � sub dictarea½ luminii din lumin�a� � adic�a � a LuiDumnezeu CelCare s-a R�astignit pentru noi - ��nc�ap�a�t�ana�tii - cucele mai variate �si n�astru�snicenevoi

Cartea se scrie cu S�angele dinR�anile Vie�tii � �si e con�rmat�a � cuascuns�a raz�a a ghe�tii � decel ce-a dictat-o � adic�a � oric�at n-a�s vreaeu - deDumnezeu

Cartea e scris�a �si cuLacrimile Mor�tii � �si deci numainoaptea o pot duce � ca pe-o tainic�asupl��c�a �si a sor�tiiarvun�a � s�a-i deaDumnezeu � rezolu�tia ceabun�a

Cartea e scris�a � uneori � dindisperarea �si revoltacopistului � de a nu i se permiteopinie personal�a � �si atunciplute�ste deasupra�lelor ei sup�arate (cu pofta de ar�asturna tott�ar�amul!) - violentdeschise �sir�as�rate - un ��nceput detornad�a � cu fulgere �si tottac�amul � dar o tornad�a ��nc�ane��n�ripat�a � anemic�a �sigripat�a � tornad�a divin�anetrecut�a ��nfapt�a gr�aitor-tun�atoaredeplin�a: p�an�a la urm�ase dovede�ste a � fost doar oboare � a unui Dumnezeu ce-a deschisfereastra raiului � �si st�a � �si El - lar�acoare... � ...nu se con�rm�a cumplita

rumoare � c�a ar � ��nchis DumnezeuCartea � pe veci - subBlestem �siHeruvim�a Candoare...

dar toateastea-s mistice pricini �side nedeslu�sit nicic�and (decineslovenite de nimeni!) SFINTE TAINE: Carteaeste �si expresia necesit�a�tii LuiDumnezeu � de a nu � �sir�au � de a nu r�am�ane ½pe scut�:singur �simut...

de aceeascribul �siCartea sunt UNA (...�re�ste � se zice -mai agreat�a-ar �Cartea � care din Graiul Dumnezeiesc estePartea! � dar care-i �si mai plin�a deSf�ant Tupeu � �santaj�andu-L peDumnezeu � de c�and ar � auzit Ea c�aautorul �in�tei Ei n-a�s � tocmaieu...) � ...m�a rog � re�tine�ti de-aici doar:asta: Cartea �si scribul sunt trata�ti deDumnezeu � ca �ind acela�siLucru (...cam jignitor...m�a simt precum nu se simtebursucul...) � aceea�si�in�t�a (��nc�a de priin�t�a...) - �si deci intr�aam�andoi � ca doigemeni pisoi - sub iertarea � subGRA�TIEREA SUPREM�A a LuiDumnezeu

...e greu...darsughi�ti �si��nghi�ti... - ...��ns�a mai a�stepta�tipu�tin � pentru c�a ��nc�a nimic nu-iclar �sideplin � iar eu �si cuDumnezeu suntemgemeni fra�ti: care va s�a zic�a � certa�ti�si degrab' ��mp�aca�ti...

Cartea � deci � a fosteste �si va � � PODE�TUL DE �SIPCIdintre p�am�ant �si cer � dintre mae�stri �siucenici � PODE�TUL pe careprintre cere�stile


40

�soapte � ��n miez denoapte � pe ascuns � se ��nt�alnescFaraonul �siscribul � am�andoiincognito � s�a nu-i a�e tottribul...

complicitatea lor �simotivele ei � nu vor � cunoscute deplebe � adic�a de sera� �si de oameniinormali � nici m�acar laJudecata de Apoi: pentru c�a se vaface � dup�a Marea Judecat�a � o alt�a judecat�apitic�a (...m�a rogf�ar�a tot fastul �sifarafastl�acul... - ...�sievident - mai mic�a...) � o judecat�a f�ar�a publicrestr�ans�a �si ciudat�a: judecatape (din) dos �a NEBUNILOR (a ½r�asuci�tilor-str�abunilor � � axedegalaxii �si c�al�ari pecometecochete...) - ... a NEBUNILOR �INTRUHRISTOS...cu Condeiul-Suli�t�a � ca la unSacru Turnir � scos�si-n�al�tat spre stele � precumvisele tale-ale mele...

...VERDICTUL FINAL - nu-l va �sti nici m�acarJudec�atorul � c�aciC�ar�tii � nu i se citesc � de nimeni �siniciodat�a � dec�at � cel multCOTORUL...

...abia atunci scribul vaa�a � c�aputea pune ��n Carte � ��ntreaga luiLUPT�A � parte-n parte � cuPatronul de Scris � EternulCosmicul Indecis (...putea s�a-I �si dea��n cap cu castronul!): n-a dictatnimeni!

...pur �si simplusingureR�astignirea (zis�a �si�Incercarea Aripilor de Crin) Lacrimile �si Ranele �ele-ndeele � s-au p�ar�at �si s-au

scris!

...s�armanele...

...deci nu-i vorba (c�and gr�aie�sti � ½ca din carte� -deCarte) - de niciun½manu-scris� � ci este � cum altfel? - un½s�ange-autoscris�...

DE �TARA ASTA CUI OARE-I MAI PAS�A?

de �tara asta cui oare-i mai pas�a?cine � ��n p�almi r�anite � simte iar cum curgeS�ange de-Valea-Alb�a � din ½martiri de cas�a�?Vlahia-n h�ar�ti de belferi st�a s-amurge...

dar ½sf�ant poporul � nici nu-�si �stie nume!cu cine s�a te-aduni � cu ce credin�ti?str�amo�sii-au fost uita�ti sub brazde-n humeiar veneticul calc�a �tan�to�s pe mormin�ti!

½de�steapt�a-te rom�ane�? - -i mort poporul:porcii se-ndoap�a-n locu-i � p�an' la v�ars�atur�ahor�aie-apoi � ca pern�a av�and ...mite...!se scoal' � groh�aie pe-ntrecute: doar oborul

azi se deschide: sunt v�anz�ari de vite......nu-mi sunte�ti semeni � pentru voi am ur�a!Hristos � sc�arbit � e dus din b�at�atur�a...

POVESTEA OMULUI

a fost odat' un om pe craca �rii�si rezonabil ar�at�a � iar tranda�rii��i f�aceau semn de jos � c�a e destuls�a �e c�a�t�arat � dar �si s�atul...

tru�a de-a � sus � pe nimeni ��ntreb�andl-a cobor�at � din crac�a-n crac�a � la p�am�ant:s-a o�t�ar�at - din greu � crez�andu-se-mp�arat -iar Dumnezeu oft�a: ½�si �asta m-a tr�adat...�

c�and s-a dat jos � s-a ��nnegrit p�am�antuls-au vestejit �si �ori � s-a pornit v�antul��n �ne � nimeni nu-l privea cu-iubire

c�aci ��si s�arise � un nebun � din �re......pe cine s�a dai vina? � s�a-njuri pe Cel m�ahnit?Hristos � din disperare � pe mun�ti s-a r�astignit...


41

PU�SC�ARIA

popor de �sobolani �si de n�azg�ambis-a pus pe cizma-mi � a ros p�an' la car�ambi!din stele-mi vin impulsuri asasine...��n beci - frigul prostiei pleac�a � vine...

sunt prizonierul toleran�tei oarbeoaspete-mi e vampirul ce m�a soarbe...drept � m-a�s sorbi �si eu � cu tot cu capdar de invazia prostiei tot nu scap

....pivni�ti � negre clociri de g�anduri �si de ape:stau pe un ciot � �si-mi admir pu�sc�aria:nu se g�ande�ste nimeni s�a m�a scape

iar ani posomor�a�ti ��mi cresc m�ania......afar�a � oare � o mai � lumin�a?ascult ��n ��ntuneric: cineva suspin�a...

�INCEPUT DE EPOPEE

c�al�ari prin to�ti mun�tii �si rup�ti de h�a�ti�suriho�ti mistici de Lun�a caut�a-ascunzi�surispintec' p�adurea cu multe-ascu�ti�suritransform�a-orice vale ��n �sapte sui�suri

a-nceput epopeea � �si Luna-i ostaticprin bezne danseaz�a un lup singuraticie�sindu-�si din piele � to�ti �serpii sunt lebezi...cavaleri tropotesc - dar de ei s�a te lepezi!

din cai �si din mun�ti e f�acut�a povestea�si scris�a pe aripi de vulturi e vestea:to�ti cavalerii-s aman�ti Z�anei Lun�a

dar unuia singur Ea-i pune cunun�a......s�a nu crezi ce vezi � cavalere noptaticc�aci Luna te-n�sal�a � o � greier dramatic...

POET RADIIND

m�a-nchin la p�auni �si la mine � mereu(revolt�a vast�a-n Cupele Lui Dumnezeu!)eu � R�astignitul Mun�tilor � �si Cavalerdeschid vestitul bal de a�stri � ��n eter

suind din cer ��n cer � voiesc Lumin�avaticin�and s�a �u v�azut pe scena 'nalt-divin�a�si vifor de voin�t�a-aplauzele de zei

c�and plimb de les�a Luna printre lei...

...pe schele-ame�titoare � Nou Manole

...��mi jertfesc inimi c�atre ape �si gondoles�a crape dogi �si diavoli � laolalt�a

inelul sacru ��l arunc ��n balt�a...... Poet-Nebunul iar c�ant�a-n �oricele:i-am dat �si somnifer � tot radiaz�a stele...

EU - PLUTONUL DE EXECU�TIE

...se f�acea c�aaveam misiune � de la�Seful Suprem � �si trebuia s�a vin � dincer pe p�am�ant (dinsenin spre gloduriputuroase...) � �si s�a-i lichidez � f�ar�anicio excep�tie � pe to�tioamenii (aceast�a specieexasperant�a!) � s�a-i scot � adic�adin calculele �si economiile lorscor�toase �si pururip�aguboase � s�a curm crimele lorbanale � exagerat deurgente �sih(c)oleric hidoase...

pe drumul spre p�am�ant � amauzit o voce birocratic�a deconsilier (poate c�a vorbea de mult � darfondul sonor al meteori�tilor o camadormea...) � o voce plin�a depraful nesf�ar�sitelor h�artiisacre � dar �si decalcula�tia meschin�a alacrimilor pe kilometru p�atrat � lacrimi ��nc�anestoarse...:

-...printre cei pe care vrei s�a-i lichidezivor � �sifemei � copii � b�atr�ani nevolnici - ...�stiuai mai auzit aceast�a plac�amemorial�amilenar�a �sitocit�a p�an�a la vom�a... � dar se poate c�ae �si-un adev�ar � pe undeva � ��ncuprinsul ei... � ce-ai s�a faci? - ...vocea devenisecurioas�aca un h�arciog dormind...


42

eu nu luai ��n seam�a tocmaibirocra�tia vocii � �si m�a ��n�erb�antai delogica istoric�a:

-nu �stiu cine �si unde se a��a ��nvorb�a � a�sa � pe ne(s)pus�aculoare de zi � darfemeile sunt vinovate tocmai c�a suntfemei: mereu divid Extatic Androginul � mereunasc numai r�aul � se ��mprietenesc numai cu r�aul �p�an�a latr�adarea propriilor interese: ele sun subspecia emi-namentedemagoag�a �si so�st�a � ��ncurc�and �si n�aucindCuv�antul ��ndisparate silabe � de la ziua a�sasea �sip�an�a azi...

-...�si nu se poate face � oare - nimic � spreameliorare? � h�ar�ai h�arciogultrezit pe-un sfert...

-nu...nimic �siniciodat�a � aici �siacum... - ...iar copiii sunt ce-au vrut femeile: vi-itoriic�al�ai cosmici...

-...dar b�atr�anii? � din nou str�ab�atu � printremeteori � h�ar�aitul h�arciogic...

-...iar b�atr�anii sunt c�al�aii ie�si�ti la pensie....de ce m-a�s��mpiedica de mincinoase-argumentelacrimogene � �si s�a opresc sau��nt�arzii execu�tia asta � de la-nceputpl�anuit�a de El?

-...faci cum crezi � se auzi � ��ndep�artat deo comet�a r�azlea�t�a � opinionul h�arciog�aresc... � ...eudoar �ti-amschi�tat devizul...pardon...pro�lulde�sert�aciunii � al goliciuniiplanului t�au...

vocea se ��nmuiase � de eter �si depraf � se ��nmuiase de-abinelea - �si se stinse � undeva � ��ntre

galaxii...

dar eu continuai �si f�ar�apreopinent � ��n virtuteainer�tiei:

-eu nu sunt om � suntm�ania divin�a-n ac�tiune � suntexpresia unui dinamism - excesiv ��nt�arziat - al�sefescului plan: El a ajunsla marginea dinspre-as�n�tit ar�abd�arii... - ...sunt cel ce preg�ate�stepatul germinativ � pentru un nouexperiment divin � sau poate pentruun nou e�sec divin...actorii au � mereu �sioriunde � acela�sipro�l...

...�si i-am lichidat � acolo jos � peto�ti � chiar ½pe rud�a pe s�am�an�t�a� nu seputea � dar... - ...pe ½rud�a� amers (bogdaproste!): ce-o ie�si oie�si � eu nu am nicio r�aspundere � eu sunt doarplutonul de execu�tiestelar...

n-am ��n r�aspundereviitorul astral � iar ��nprezent... � ...da � v�a rog...pofti�ti...pofti�ti lanoi...pofti�ti to�ti cei cura�ti...oricur�a�ta�ti...

am constatat � ��ns�a � printre oaspe�tiinepofti�ti � de laBalul Sf�ar�sitului de Lume � c�a mult prea mul�ti seconsiderau cura�ti � dar c�and treceau ��n - imens�a �sala dedans � ��nsugrageria stelar�a � totul se m�anjea pe jos �sipu�tea de te tr�asnea � negrul �asta dep�acur�a �si motorin�avirginal�a...

...oricum ai proceda � �side pe ori�sice post ai face-o � cosmosul �asta e doarun obiectivvermicular � un templu ferchezuit dup�a gustulviermilor - adic�a: deci � niciodat�a � din viermi �siplanurile lor � nu va ie�si num�arulc�a�stig�ator...Marele Vierme tace �si


43

desface...de fapt � mereureface...

...�serpii deja se ridicau �simergeau pe dou�apicioare...

...a�sa c�aeu m-am trezit - brusc �sicomplet buimac � dintr-un somneminamente retoricstrategic (....doar aparentisteric!) � un somn ghiorl�ane�stesulfuric � �si m�anjit de unnegru caimac...

...dar � ciudat! � auzeam � tocmai de lacoada somnului � vocea mea - supralicit�and: ½noi -terori�stii cosmici � to�ti defa�t�a � drep�ti! � suntem � ce mai! - ¾��n p�ar¿(...sau ��n M�ar � o � str�avechiul � at�at de bine ori-entatulM�ar! - ...care se poatere-pl�asmui � dup�a voie - preferin�t�adorin�t�a �si solicitare � ��n frate sauv�ar...) - ...vreau s�a zic � suntem to�tiprezen�ti �si v�a facem � pe ori�siceplac! �

PENTRU CINE S-ARAT�A HRISTOS?se ��nchin�a so�tiei mele, Elena, pe 6 Decem-brie, de Ziua Sf�antului Mare Ierarh, Nicolae

Motto: ½Pentru cine � oare - s-arat�a HristosC�and din inime beznele-au ros cu folos?�

sticlind din munte-n munte bun�a vesteac�a Magii iar s-au fost pornit la drumproroace stele spun � pururi - povesteape care to�ti � se zice - -o �stiu acum

un Prunc Iernatic lumina-vaochii din lume - f�ar�a rost ori �stire�si va-ndrepta spre raze Nava:din val r�asare Cale de Uimire!

...acolo-n mun�ti � p�astori �si turmecetesc pe ceruri s�nte urmepe Magii-nfrigura�ti de vise

ei ��i primesc cu por�ti deschise......at�at mister � at�at frumos!dar vatra noastr�a-i stins�a � jos...

NE�IN�TELEGERI FATALE

cop��i ��nsera�ti pe la poart�a str�ain�avedem prin fere�sti ispitirea-lumin�anu s�untem de-a��cea �si nu-i pentru noinici raz�a-ori minune � ci numai gunoi...

...de m�anec�a El � R�astignitul � ne str�ange:½nu pl�ange � copile � �si nu te mai fr�angeAICEA �ti-e casa � iar nu prin gunoaieAICI ��ti sunt ochii � hai � vino-n v�apaie! �

...e Str�ain � deci �Il sc�utur�a m�ana-mi greoaie...ni-e bine la c�ocini � acol' � printre zoaie...p�arin�tii ne-au spus s-alung�am pe Str�ainul:degeaba-i El - S�ange � e Foc �si e Vinul...

�orbii p�arin�ti ne-au cusut ��ntr-un sacde-aceea-n ograd�a � misterele tacde-aceea ��n lume sunt bezne - declinul

�si toi e de iarn�a � nu Crinul-Seninul......p�arin�ti din p�arin�ti � asculta�ti de str�amo�si!primi�ti � prin copii � �si pe Crist � �si pe Mo�si!

M�A CHEAM�A MOR�TII-N OSPE�TIE

m�a cheam�a mor�tii-n ospe�tie��n lumea lor � cu mult prea vie(...cine-a venit � tre' s�a r�am�aie...):��n �ast t�ar�am v-a�ti ghiftuit��n cel�alalt nu v-a lipsit...

dar eu din �re-s p�agubos�si un' m�a pui � nu prea stau jos:n-am apucat s�a gust din mieres�a vin la voi � n-am prins putere!

de�si e plin�a de ponoasetoate ��n lume sunt frumoase...doar oamenii-s r�aio�si � �siroi �

ce-i pas�a m�arii de broscoi?...mai ad�asta�ti � col�o � mor�ti buni:am de v�azut � pe-aici � minuni!


44

Teresia BOLCHIS,T�ATARU

DARUL URSITOARELOR

Dac�a ar � s�a credem ��n fantezia ancestral�a a luiHomo sapiens, atunci ne-am permite a ne amintide acele minunate poves,ti, basme s, i legende ��n careapar ursitoarele, f�apturi supranaturale, ce t,in dedou�a grupe: cele bune, str�alucitoare, din tagmaz�anelor, ��mbr�acate ��n voaluri albe sau pastelate s, icelelalte, rele, din categoria ielelor, ��nves,m�antate ��nmarame ori v�aluri negre, subt,iri sau mai groase,s�ar�ac�acioase ori bogat ��nv�alurate, dup�a or�anduirealor social�a.

Dup�a mitologiile antice, ursitoarele eraur�asp�andite ��n lume la ��nt�amplare. Se zice c�aap�areau la geamul casei unde se n�as,tea un prunc,ca s�a'l d�aruiasc�a pentru viat,�a cu cele ce au primit s, iele c�andva, pas�a-mi-te de la Zeus, ��nsus, iri su�etes,ti,�zice, sociale s, i familiale. �Int�ai ��i urau nouluin�ascut, ursitoarele bune, c�ate se nimereau s�a �ajuns la geamul acela s, i dac�a se f�acea s�a �e z�anelemai multe dec�at ielele, copilul avea de c�as,tigat, darse putea ��nt�ampla s�a �e s, i invers, ca ielele s�a �emai multe, sau doar c�ateva, dar dintre cele mairele, atunci vai s, i amar de bietul nou n�ascut, c�ateavea s�a mai ��nfrunte ��n viat,a p�am�anteasc�a! Dac�astai s�a te g�andes,ti c�a azi pruncii vin pe lume ��nmaternit�at,i, atunci ��t,i pot,i imagina ce ��nghesuial�atrebuie s�a �e pe la cele geamuri de la etaje, poateiese s, i cu b�ataie ��ntre ursitoare, c�aci desigur c�a se��ncurc�a ��ntre ele s, i nu vor mai � s,tiind care pe careprunc l-a ursit, care a r�amas pe dinafar�a, care aprimit prea put,in sau numai de la unele; de undepo�ti s�a-t,i ��nchipui c�a treaba nu poate � prea oabl�acu maternit�at,ile astea!...Cum o �, cum n'o �, pentru mine a fost! Eu

m'am n�ascut��ntr'o cas�a parohial�a din Munt,ii PoinaRusc�a, ��ntr'o zi de vineri din luna lui Cuptor, pe lapr�anz.

Tata a pus ligheanul mare cu apa luat�a dintorentul de munte ce trece pe l�ang�a cas�a, l-a as,ezatla soare s, i cu apa aceea mi-a f�acut prima baie(!).Vezi, poate de aceea am r�amas legat�a de natur�a peviat,�a!C�and, dup�a ani, l-am ��ntrebat pe tata, cum a

avut curajul s�a'mi fac�a prima baie��n apa din p�ar�au,as,a, nedezinfectat�a, s'a uitat la mine cu durere ��npriviri spun�andu'mi: ½ce s

,tii tu, draga mea?! Pe

vremea aceea toate r�aurile erau curate, mai ales

cele de munte, din care oamenii beau s,i nimeni nu

se ��mboln�avea c�aci cur�at,enia naturii, pentru tot

,i

rom�anii, era legea legilor nescrise dar respectatedin mos

,i str�amos

,i. S

,'apoi, desinfectat�a era apa

din lighean, ca s,i ��n r�au, de razele soarelui, care

la amiazi erau foarte puternice, as,a c�a av�andu-o

pe M�aicut,a Natur�a al�aturi, cu darurile ei, eram

ocrotit,i!�

C�ate ursitoare vor � fost prin curte, pe la gea-muri ��n ziua aceea �erbinte? Poate c�a nu multe,c�aci de c�aldur�a le va � cuprins s, i pe ele toropeala;una ��ns�a tot s'a g�asit, aceea care nu prea are multede dat, dec�at doar un creion mai lung sau mai scurt,mai ascut,it sau mai bont, dar ori cum va � �ind,este infectat cu un microb afurisit r�au, ce d�a o boal�af�ar�a leac s, i de care nu mai scapi o viat,�a de om!Dup�a ce te ferices,te, se duce s, i nu t,i se mai uit�a'ncap, c�at ��i tr�ai! Doar microbul ��t,i r�am�ane, de s�a teroad�a p�an�a'n m�aduv�a s, i tot s�a nu'i �e destul; orite r�apune, ori te stoarce de puteri, ori te c�ales,te s, idoar rareori se oboses,te s�a te conduc�a spre C�ampiileElisee. Iar�a dac�a chiar s'a ��ndurat s'o fac�a, atuncidoar pentru scurt timp, ca nu cumva s�a prinzi gustde lene s, i lauri si s�a nu'l mai iei ��n seam�a! De aceeamereu s, i mereu ��t,i preg�ates,te st�anca lui Sisif!As,a st�and lucrurile, iat�a'm�a crescut�a ��ntr'o alt�a

cas�a parohial�a, ��n Oas, , de deal, de d�amb, foartes�arac�a ��n cele lumes,ti, dar binecuv�antat�a de Dum-nezeu cu mare bog�at,ie de daruri su�etes,ti. Tot,i aicasei, mama, tata, bunica, s,tiau a spune poves,ti s, ic�antece, ba chiar c�antau cu voci frumoase, de une-ori r�asuna dealul.De mic�a ascultam poves,ti s, i ��nv�at,�and a le as-

culta, ��nv�at,am s, i a le spune, nu f�ar�a fantezia spe-ci�c�a copil�ariei. La v�arsta c�and s, irul anilor ��nc�a nuse scrie cu dou�a cifre, ��ncercam s�a le istorisesc celorde seama mea, fel de fel. Ne adunam zilnic subteiul stufos din fat,a bisericii, pe locul unde giucaununtas, ii ��nainte de cununie, ��n vreme ce mirii sem-nau ��n c�ant,�al�aria (cancelaria) popii. M�a as,teptauprietenii mei, de v�arsta mea, pruncimea din jurulbisericii ½coconii� b�aiet,ei s, i fetit,e, surorile lor. S, i...½Tu ce vrei s�a te faci c�and vei � mare?� � mi se

punea ��ntrebarea stereotip�a care vine tot stereotipla o anumit�a v�arst�a, c�and s'a cam terminat cu:½cum te cheam�a? C�at

,i ani ai?� - s, i eventual: ½a

cui es,ti?� � la care eu r�aspundeam foarte convins�a:

½s�a spun poves,ti!�Era r�andul meu s�a'i ��ncurc ½pe cei

mari� ��ntreb�andu'i ce trebuie s�a m�a fac pentru cas�a spun poves,ti?


45

R�aspunsul venea destul de nesigur s, i absolut��ncurcat: ½s,tiu s, i eu? Poate scriitoare sau ziarist�a!�Cum ��ns�a asemenea meserii nu t,ineau de locurilenoastre, ideea p�area tot at�at de fantezist�a ca ��ns�as, i��ntrebarea pus�a unui copil ce abia dac�a a ��nceputa's, i schimba dint,ii de lapte. R�aspunsul meu ve-nea hot�ar��t, citindu-mi-se pe fat,�a s, i ��n ochi bu-curia de a � descoperit c�a ��ntr'adev�ar exist�a omeserie ��n care... ½Atunci m�a fac... s�a spunpoves

,ti!� � ½S

,i ce fel de poves

,ti vrei s�a spui tu?�

� ½O, frumoase! Cu soarele s,i cu palatele aurite

din nori, cu Su�etul P�adurii, cu s,erpii s

,i melcii

s,i broas

,tele ies

,ite prim�avara, cu �orile albastre de

Crucea P�am�antului din marginea cr�angului undevenea prima dat�a cucul, cu berzele s

,i r�andunelele,

cu postul Pas,telui s

,i Calea Crucii seara, cu toaca

s,i trasul clopotelor de Pas

,ti; cu seceris

,ul, cule-

sul m�alaiului s,i storsul strugurilor, cu Cr�aciunul,

c�as,legile s

,i Boboteaza, cu...� S, i toate ar � fost as,a ti-

hnite, cumint,i, s�an�atoase, curate s, i s�nte dac�a n'ar� dat peste noi, nechemat�a, nedorit�a s, i neprimit�a,cisma sovietic�a, ce de la sine putere s, i cu nem�arginitaltruism ne-a adus toate fericirile de pe lume decare noi eram s�araci, inclusiv limba rus�a s, i mareaprietenie cu invincibila Uniune Sovietic�a...

Ioan ANDREICA

GR�ADINA DOMNULUI

Mare �si b�at�atorit�a e gr�adina Domnului. Uniispun c�a ar � c�at poate merge un om pe jos de lanord la sud sau invers, ori ��n 15 zile c�at �tine postulMaicii Domnului, al�tii c�a ar � mai mare, cert este c�animeni niciodat�a nu s-a g�andit s�a organizeze acest½de mers� vreodat�a pentru concuren�t�a �si a selectape cel mai vrednic Adam din gr�adin�a. De altfelse tot vorbe�ste c�a nu prea ar � oameni vrednici ��naceast�a gr�adin�a, c�a oamenii vrednici ar � tot mairari, ici �si colo c�ate unul, mult mai r�asp�andite ar� alte viet�a�ti, de tot felul: de uscat, de ap�a, deaer, animale isterice, rechini �si al�ti pe�sti, g�aini �sialte p�as�arici, form�and tot felul de grupuri de in-terese �si parvenire, de se uit�a cu ochi �oro�si una laalta, unul la cel�alalt, c�and au adun�aturi, un fel de�sedin�te de consum ��n care s�a decid�a care pe care s�ase m�an�ance. Bie�tii oameni bl�anzi �si cumin�ti, c�a�timai ramaser�a nu aveau cum s�a se fereasc�a s�a nu�e ataca�ti de aceste animale-viet�a�ti, c�az�and prad�a,

r�am�aneau tot mai pu�tini degeaba le tot f�acea con-duc�atorul iubit Nimeni tot felul de coduri ale eticii�si educa�tiei, tot codul natural de ½care pe care�izbutea s�a selecteze care s�a r�am�an�a ��n via�t�a �si cares�a �e vrednic. Numai c�a acest cod se schimba in-evitabil ��n raport de condi�tiile naturale �si ele ��npermanent�a schimbare de la particular la particu-lar �si de la particular la comun. De pild�a Adam aconsumat m�arul ��n primul r�and pentru c�a a sim�titfenomenul natural ½foame½ apoi pentru c�a ��i tre-buia m�arul din propria sim�tire, abia apoi pentru c�ai l-a oferit Eva. Eva era �si ea supus�a regulilor nat-urale, o rodea dorin�ta de a-l cump�ara pe Adam cuun m�ar, apoi de a face un schimb natural neav��ndmijloace de evaluare �si compara�tie ceea ce se numeatot fenomen natural, apoi din dorin�ta de a se sim�tiea mai bine �si a exista mai satisf�acut�a, nu vroias�a realizeze c�at pierde Adam sau c�at ��l afecteaz�al�acomia ei, de fapt a�sa s-a n�ascut �si fenomenul nat-ural l�acomia. Adam a r�amas cu m�arul ��n g�at �si cua�steptarea legilor scrise care s�a diferen�tieze �in�tele��n Gr�adina Domnului, s�a le oblige a nu umbla�ecare dup�a legile �ec�aruia, pentru a nu face ochimari la ��nt�alnire �si a-�si scoate ochii sau Doamneferi mai r�au cum v-a p�a�ti Abel. Adam a pl�atitpentru bun�atatea lui �si pentru fenomenul natural½��ncredere½ �si a trebuit s�a moar�a a�stept�and legilescrise s�a le aplice cineva �si pentru Eva.Problema e c�a l�acomia Evei a fost preluat�a de

alte Eve ap�arute tot prin fenomene naturale �siexperimentate pe al�ti Adami, astfel c�a �si dup�aapari�tia legilor scrise Evele au folosit m�arul �sil�acomia ajung�and s�a ia ��n der�adere sau dac�a nu��n r�adere sau chiar ��n ironie legile scrise. A�sa s-au pierdut oamenii buni, sau au r�amas tot mairari, extinz�andu-se �scoli�tii, �scolitele Evei��n Gr�adinaDomnului �si cine umbl�a s�a caute ceva oamenibuni �si vrednici constat�a c�at de mare e Gr�adinaDomnului. Sigur gr�adina nu a crescut dar sau��nmul�tit �in�tele l�acomoase de la oceane la us-cat �si ��ncrederea s-a topit �si tot mai pu�tini oa-meni caut�a sinceritatea, onoarea �si ��ndreptareaurma�silor Evei. Bun�aoar�a atunci c�and omul c�autam�ancare precum toate �in�tele lumii, ceilal�ti oa-meni ��l ��ndep�artau consum�and ei tot hoitul, elalerg�and dup�a o alt�a speran�t�a ocup�and locul ur-sului ��n pe�ster�a. Sau atunci c�and a ��nceput s�a se��mbrace, omul vindea �si pielea ursului din p�adure,precum croitorilor de mai t�arziu nu le ajungeaniciodat�a materialul �si nici pre�tul. Gr�adina a r�amas


46

aceea�si �si Domnul, dar sau schimbat uneltele �si�in�tele. Fiin�tele au devenit militari de carier�a carenu se mai satur�a de privilegii, al�tii tot felul decomandan�tii de ordine politice �si mai pe fa�t�a �simai sercrete, cu nume de acoperire ieniceri, spahii,r�azboinici, revolu�tionari, c�al�auze autode�nite spremai bine, spre mai dreptate, prieteni, profesori,medici, judec�atori, avoca�ti. �Si atunci c�and ajungila ei apel�and la legile nescrise care sunt mai valabileoricine ce ar zice, iar m�asori Gr�adina Domnului �si ��iconsta�ti nem�arginirea. Bun�aoar�a o cau�ti �si atuncic�and un prieten din via�t�a �si de o via�t�a ��ti ��n�seal�aa�stept�arile �si cu toate eforturile nu mai este cale de��ntoarcere, pierderea pentru el �si pentru tine �indnerecuperatorie, te consolezi cu Gr�adina Domnului.Atunci c�and ai un p�arinte, un ��nv�a�t�ator, un

duhovnic nepotrivit, te consolezi cu Gr�adinaDomnului. Atunci c�and regimurile politice �siconsecin�tele acestora asupra ta se modi�c�a f�ar�a voiata, te consolezi cu Gr�adina Domnului. Atunci c�andapelezi la un doctor �si te face clientul lui pentruo perioad�a nede�nit�a p�an�a la �nit, te consolezi cuGr�adina Domnului. Atunci c�and apelezi la drep-tatea judec�atorului �si el ��si face dreptatea lui caurma�s al Evei, te consolezi cu Gr�adina Domnului.Atunci c�and un avocat se uit�a c�at ai, s�a �stie c�attrebuie s�a cear�a �si mai ales pentru tr�adare, te con-solezi cu Gr�adina Domnului. Atunci c�and urma�siiEvei nu �stiu c�at le este limita �si aplic�a minciuna,�siretenia, l�acomia, crima, te consolezi cu Gr�adinaDomnului.�In scurta via�t�a pe care o are, pentru c�a de aia

e scurt�a, omul are parte de multe consol�ari ��nGr�adina Domnului �si se desmetice�ste la �ni�s, dac�a��l ajunge �si pe acesta, c�a de fapt Gr�adina Domnu-lui e numai at�at c�at el o cuprinde, fericirea e numaiat�at c�at el o simte, iubirea e numai at�at c�at el o per-cepe, ��ncrederea e numai at�at c�at el crede, sinceri-tatea �si onoarea sunt numai at�at c�at se str�aduie�stes�a le onori�ce, Gr�adina Domnului e numai at�at c�atpo�ti s�a o ��ngrije�sti. �Si cu ce unelte, dac�a unel-tele ordinarilor din ordinul l�ac�amo�silor sunt��n plin�aevolu�tie.

Ioan ANIT,AS

,

HORIA B�ADESCU �SI VASILE MIC�SI-AU LANSAT, LA SATU MARE,CELE MAI RECENTE APARI�TII EDITO-RIALE

Mar�ti, 24 oc-tombrie a.c., Salade lectur�a ½Gheo-rghe Bulg�ar�a BiblioteciiJude�tene SatuMare a fost gazdaunui nou evenimenteditorial, av�andu-i,

de aceast�a dat�a, ��n prim plan, pe reputa�tii poe�tiHoria B�adescu �si Vasile Mic, cu cele mai recentevolume de versuri: ½Decameronice� �si ½Oreplic�a de argint/Una battuta dargento�,ambele ap�arute zilele acestea la Editura ½ �ScoalaArdelean�a� din Cluj-Napoca. Cele dou�a volumede versuri aduse ��n aten�tia publicului s�atm�areanau fost prezentate de cunoscu�tii critici literari: IonCristofor, doctor ��n �lologie, redactor la numeroasereviste �si publica�tii literare; Vasile George D�ancu,poet �si publicist, membru al Uniunii Scriitorilordin Rom�ania, Filiala Cluj; George Vulturescu, poet�si publicist, membru al Uniunii Scriitorilor dinRom�ania, al Uniunii Ziari�stilor Profesioni�sti �si alPEN Club Rom�ania, fondator, editor �si realizatoral revistei ½Poesis� ; Alexandru Zotta, doctor��n �lologie, critic literar �si publicist, membru alUniunii Scriitorilor din Rom�ania, Filiala Cluj.Vorbitorii au subliniat unicitatea modului de ex-

primare poetic�a a lui Horea B�adescu, cel care read-uce femeia ��n locul pe care-l merit�a, ��ntr-o lume ��ncare degradarea �si-a spus cuv�antul. Horea B�adescuscrie rosete, �ind vorba, ��n fapt, despre o poezie ��nform�a �x�a. Poezia lui Horea B�adescu nu uit�a s�a�e frumoas�a, receptat�a cu mult�a pl�acere de oricecititor. Autorul posed�a foarte bine alchimia cu-vintelor �si-l poart�a pe cititor pe diverse t�ar�amuri.Horea B�adescu a dovedit c�a este un maestru la lim-bii rom�ane. Rimele lui sunt deosebite, fapt ce sur-prinde pl�acut cititorul. Poezia din volumul De-cameronice este una a intelectului, profund�a, cumult�a sensibilitate. S-a subliniat faptul c�a poeziatrebuie s�a �e un limbaj al su�etului.


47

Cu referire la volum de poezie propus de VasileMic, s-a men�tionat faptul c�a este vorba despre opoezie autentic�a. Autorul este racordat la lumeadin care provine. Prin cuvinte pu�tine, Vasile Micreu�se�ste s�a fac�a mai mult �si s�a vorbeasc�a maipu�tin, o caracteristic�a a oamenilor din mediul dincare provine. �In mare m�asur�a, Vasile Mic r�am�aneprintre poe�tii satului. Manifest�a un respect de-osebit fa�t�a de cultur�a. Nu ezit�a a transmite prinversurile sale o stare de nostalgie, f�ar�a a folosi cu-vinte lacrimogene. Cartea adus�a ��n aten�tie public�aeste una sentimental�a, o ofrand�a adus�a nepoateisale Aurora, care tr�aie�ste ��n Italia.Printre participan�tii la acest eveniment literar

deosebit, lansarea a dou�a volume de poezie, ��i maimen�tion�am pe: Grigore Scarlat, Mihai Sas, CarolC. Koka, Maria Letai, Dana Criste, Ioan TipuS�al�ajanu, Dumitru �Timerman, Gheorghe �Santa,Viorel C�ampean, Liviu Marta, Dumitru P�acuraru,Felician Pop, Loredana �Stirbu, Maria �Tiproc,Teodor Curpa�s, Geroge Terziu, �Stefan Haiduc, Re-mus V�arnav, Claudia Vulturescu �s.a.Dintre invita�ti au mai vorbit Grigore Scarlat,

�Stefan Haiduc, Ioan Tipu S�al�ajanu, Maria Letai s, iGabriel Moise, preot ��n C�alines,ti-Oas, , comuna na-tal�a a poetului Vasile Mic.

Hiroshige - Podul Drumului s, i Dealul Yuhi la Me-guro

MERIDIANE LIRICE: Rita PETRO(Albania)

Doar noi lipsim

Aici toate sunt la fel:Drumul s,erpuit cu praful lui �erbinte�In care picioarele se afund�a,Teiul, la umbra c�aruiaNe s,opteam cuvinte de iubire,Lacul ce ��ncepuse s�a seceDar care, uite, ��nc�a n-a secat,Macii, scot,�andu-s, i capul din iarb�a,Pe care mi-i ��mpleteai cunun�a,Soarele, cobor�at la as�nt,it,Jum�atate foc, jum�atate aburS, i boarea ce mi se strecura sub c�amas,�aS, i-mi trezea visele adormiteAici toate sunt la fel!Doar noi, numai noi lipsim.

Ves,nicul meu prizonier

Ves,nicul meu prizonier,�In ad�anculCel mai ad�ancAl inimii mele �Acolo te t,in,Pentru ca lumina soareluiPrin pochii mei s-o veziBubuitul sup�arat al ceruluiS�a-l ghices,ti ��n inima mea,Iar rev�ars�arile turbate de ape�In s�angele meu s�a le simt,i.Ves,nicul meu prizonier!Nu vreau s�a s,tiuDac�a m�a iubes,tiSau dac�a m�a blestemi,Doar dac�a s-ar ��nt�amplaCa trupul s�a-mi moar�a,Liber vei �Ca ��mpreun�a cu su�etul meuS�a te desprinzi de p�am�ant

Banul de aur

Iubirea noastr�a eraCa un ban de aur,C�azut din cerDin comoara Tat�alui,


48

Numai c�a avea dou�a fet,e:Una . . . pret,ul fericiriiCealalt�a, misterioas�a,De nep�atrunsCa s, i chipul Lui.

Oare t,i-am spus vreodat�a

Oare t,i-am spus vreodat�aC�a as, vrea s�a mor prim�avara�Impreun�a cu tineLeg�anat�a ��ntr-un hamacPrins ��ntre crengile b�atr�anului tei,C�and nu vom mai putea alergaC�and nu vom mai putea dansa,C�and vom � neputicios, iS, i nu ne vom mai putea iubi,Singur soarele ne va ��nclzi obrajiiUmezi de respirat,ia noastr�a . . .Am ��ncercat odat�a�Intr-o caban�a la munteDe cum se topise z�apadaIar pomii frem�atau sub s�arutul soarelui;Moartea avea un gust excitantAcru, precum fructele necoapte(Dar mai bine s�a l�as�am comparat,iile romantice)Avea gustul s�arutului t�au.

�Inchinare pentru iubiri

Am s�a beau, prieteni,Pentru iubirile noastre ��mplinite s, i ne��mplinite,Pentru cele ce ne-au trimis ��n al nou�alea cerOri ne-au ��ngropat o mie de pas, i sub p�am�ant,Pentru iubirile pentru care facem orice s�a lep�astr�amSau pentru cele pierdute pe drum,Pentru iubirile declarate sau pentru cele ascunse(singurele pentru care nu ��nchinSunt iubirile v�anduteS, i cele cump�arate).

Traducerea: Marius DOBRESCU(reproducere din revistaDrita/Lumina, anul I,

nr. 4, iulie 2017, www.alar.ro, p. 21)

MESAJ CU PRILEJUL S�ARB�ATORILORDE IARN�A

Colectivul redact,ional al revistei on line Cetateacultural�a adreseaz�a tuturor colaboratorilor s, i pub-licului cititor cele mai sincere ur�ari de s�arb�atoribinecuv�antate cu prilejul Nas,terii M�antuitoruluinostru Iisus Hristos, precum s, i un tradit,ional Annou fericit s, i prosper ��n anul 2018, anul centenaru-lui form�arii statului nat,ional unitar Rom�ania Mare.La mult,i ani Rom�ania! La mult,i ani dragi oameni

de omenie!


cetatea cultural a · pdf fileion cristofor (secretar general detie)redac designer: andrei...

Documents