i c amintiri din copilãrie - · pdf fileion c reangã amintiri din...

of 15/15
ION CREANGà AMINTIRI DIN COPILÃRIE ANDREAS PRINT 24 „Piticul cu poveºti“ Unii admirã la Creangã puterea „de a crea tipuri vii“, crezând cã într-asta stã talentul de povestitor. Întru cât priveºte „Amintirile“... se mai poate vorbi de tipuri vii în sensul autenticitãþii... Cãci ce observaþie pãtrunzãtoare este în „Amintiri“? O mamã de la þarã îºi ceartã copii, un tatã se întreabã cu ce o sã-ºi þinã copii în ºcoli, copiii fac nebunii, un popã joacã cu poalele anteriului prinse în brâu, toate acestea anecdotic pe puþine pagini. Întâmplãrile sunt adevãrate, dar tipice, fãrã adâncime. Aceeaºi materie povestitã cu altã gesticu- laþie ºi-ar pierde tot aerul acela viu... În „Amintirile“ lui Creangã nu este nimic individual, cu caracter de con- fesiune ori de jurnal. Creangã povesteºte copilãria copilului universal... Scriitori ca Creangã nu pot apãrea decât acolo unde cuvântul e bãtrân ºi echivoc ºi unde experienþa s-a condensat în formule miºcãtoare. Era mai firesc ca un astfel de prozator sã rãsarã peste câteva veacuri, într-o epocã de uma- nism românesc. Nãscut cu mult mai devreme, Creangã s-a ivit acolo unde existã o tradiþie veche ºi deci ºi o specie de erudiþie, la sat, ºi încã la satul de munte de dincolo de Siret, unde poporul e neamestecat ºi pãstrãtor. G. CÃLINESCU, „Istoria Literaturii Române“

Post on 11-Feb-2018

214 views

Category:

Documents

2 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

  • ION CREANG

    AMINTIRI DIN COPILRIE

    ANDREAS PRINT

    24Piti

    cul c

    u po

    veti

    Unii admir la Creang puterea de a crea tipuri vii, creznd c ntr-astast talentul de povestitor. ntru ct privete Amintirile... se mai poate vorbide tipuri vii n sensul autenticitii... Cci ce observaie ptrunztoare este nAmintiri? O mam de la ar i ceart copii, un tat se ntreab cu ce o s-iin copii n coli, copiii fac nebunii, un pop joac cu poalele anteriuluiprinse n bru, toate acestea anecdotic pe puine pagini. ntmplrile suntadevrate, dar tipice, fr adncime. Aceeai materie povestit cu alt gesticu -laie i-ar pierde tot aerul acela viu...

    n Amintirile lui Creang nu este nimic individual, cu caracter de con-fesiune ori de jurnal. Creang povestete copilria copilului universal...

    Scriitori ca Creang nu pot aprea dect acolo unde cuvntul e btrn iechivoc i unde experiena s-a condensat n formule mictoare. Era mai firescca un astfel de prozator s rsar peste cteva veacuri, ntr-o epoc de uma -nism romnesc. Nscut cu mult mai devreme, Creang s-a ivit acolo undeexist o tradiie veche i deci i o specie de erudiie, la sat, i nc la satul demunte de dincolo de Siret, unde poporul e neamestecat i pstrtor.

    G. CLINESCU, Istoria Literaturii Romne

  • 01.03.1837 31.12.1889

  • ANDREAS PRINT

    Ion Creang

    AmintiriAmintiridin copilriedin copilrie

    Grafic: Vasile OLACEdi

    ia a III

    -a re

    vizuit

    i a

    dug

    it

    Ediie ngrijit de: Laura Ivona DUMITRU

  • Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a RomnieiCREANG, ION

    Amintiri din copilrie / Ion Creang.- Bucureti: AndreasPrint, 2012

    Bibliogr.ISBN 978-973-8958-01-2

    821.135.1-32

    DIFUZOR EXCLUSIV:AGENIA DE DIFUZARE DE CARTE

    IVO PRINT Petru Maior, nr. 32, sector 1, Bucureti

    Tel./Fax: 021.222.07.67E-mail: [email protected]: www.editura-andreas.ro

    Editura ANDREAS PRINT, Bucureti, 2017Toate drepturile asupra acestei ediii sunt rezervate editurii

    TEL./Fax: 021.22.20.767

    Tehnoredactare: Gheorghe DUMITRU

    Redactare: Laura-Ivona DUMITRU

    Coperta coleciei i desene: Vasile OLAC

    Bun de tipar: 11.01.2017; Coli de tipar: 9Format: Z6 (16/54x84 cm).

    I.S.B.N.: 978-973-8958-01-2

  • Poveste nevzut i neauzit

    I / 7

    II / 39

    III / 77

    IV / 121

    Glosar / 134

    Repere biobibliografice / 141

    CUPRINS

  • coala din Humuleti. Prinii.

    Bunicul David Creang din Ardeal. coala lui Alecu Bal din Broteni.

    Irinuca. ntoarcerea la Bunica Nastasia.

  • tau cteodat i-mi aducaminte ce vremi i ce oa -

    meni mai erau n prile noastre, pe cnd nce-pusem i eu, drgli -Doamne, a m rdicabie a la casa p rin ilor mei, n satul Humuletii,

    7

    II.

    Dedicaie d-oarei L.(ivia) M.(aiorescu)

  • din trg drept peste apa Neam ului; sat mare ivesel, mprit n trei pri, care se in tot de una:Vatra Satului, Delenii i Bejenii.

    -apoi Humuletii i pe vremea aceea nu eraunumai aa, un sat de oameni fr cptiu, ci satvechiu rzesc, ntemeiet n toat puterea cu -vntului: cu gospodari tot unul i unul, cu flcivoinici i fete mndre, care tiau a nvrti i hora,dar i suveica, de vuia satul de vatale n toateprile; cu biseric frumoas i nite preoi i das-cali i poporni ca aceia, de fceau mare cinstesatului lor.

    i printele Ioan de sub deal, Doamne, ce omvrednic i cu buntate mai era! Prin ndemnulsu, ce mai de pomi s-au pus n interim, care erangrdit cu zaplaz de brne, streinit cu indil, ice chilie durat s-a fcut la poarta bisericei, pen-tru coal; -a poi, s fi vzut pe neobositul p -rinte, cum umbla prin sat din cas n cas, mpre-un cu bdia Vasile a Ilioaiei, dasclul bi sericii,un holteiu zdravn, frumos i voinic, i sftuia peoa meni s-i deie copiii la nvtur. i unde nus-au adunat o mulime de biei i fete la coal,ntre care eram i eu, un biet prizrit, ruinos ifricos i de umbra mea.

    i cea dinti colri a fost nsi Smrndiapopii, o zgtie de copil ager la minte i aa de

    8

  • silitoare, de ntrecea mai pe toi bieii i dincarte, dar i din nebunii.

    ns printele mai n toat ziua da pe la coali vedea ce se petrece... i ne pomenim ntr-unadin zile c printele vine la coal i ne aduce unscaun nou i lung, i dup ce-a ntrebat pedascl, care cum ne purtm, a stat puin pe gn-duri, apoi a pus nume scaunului: Calul Balan,i l-a lsat n coal.

    n alt zi ne trezim c iar vine printele lacoal cu mo Fotea, cojocarul satului, care neaduce dar de coal nou un drgu de biciuorde curele, mpletit frumos; i printele i punenume ,,Sfntul Nicolai, dup cum este i hramulbi sericii din Humuleti... Apoi poftete pe moFotea c, dac i-or mai pica ceva curele bune, smai fac aa din cnd n cnd cte unul, i cevamai grosu, dac se poate... Bdia Vasile a zm-bit atunci, iar noi, colarii, am rmas cu ochiiholbai unii la alii. i a pus printele pravil i azis c n toat smbta s se prociteasc bieiii fetele, adic s asculte dascalul pe fiecare detot ce-a nvat peste sptmn; i cte greeliva face s i le nsemne cu crbune pe ceva, iar laurma urmelor, de fiecare greal s-i ard co-larului cte un sfnt-Nicolai. Atunci copila prin-

    9

  • telui, cum era sprinar i plin de incuri, a bufnitde rs. Pcatul ei, srmana!

    Ia poftim de nclec pe Balan, jupneas,zise printele de tot posomort, s facempocinog sfntului Nicolai cel din cuiu.

    i, cu toat struina lui Mo Fotea i a luibdia Vasile, Smrndia a mncat papara, ipe urm edea cu mnile la ochi i plngea cao mireas, de srea cmea de pe dnsa. Noi,cnd am vzut asta, am rmas nlemnii. Iarprintele, ba azi, ba mne, aducnd pitaci icolaci din biseric, a mprit la fiecare, de ne-a mblnzit i treaba mergea strun; bieiischimbau tabla n toate zilele, i smbta,procitanie.

    Nu-i vorb, c noi tot ne fceam felul, aa,cteodat; cci din bul n care era aezatfila cu cruce-ajut i buchile scrise de bdiaVasile pentru fiecare, am ajuns la trtaji, de latrataji la ceaslov, -apoi d, Doamne, bine! nlipsa printelui i a das c lului intram n inte -rim, ineam ceaslovul deschis, i cum eraufilele cam unse, trgeau mutele i bondarii laele, i, cnd clmpneam ceaslovul, cte zece-douzeci de suflete prpdeam deodat; potopera pe capul mutelor! ntru una din zile, ce-ivine printelui, ne caut ceasloavele, i cnd le

    10

  • vede aa snge rate cum erau, i pune mnilen cap de necaz. i cum afl pri cina, ncepe ane pofti pe fiecare la Balan, i a ne mngia cusfntul ierarh Nicolai pentru durerile cuvioa -selor mute i ale cuvioilor bondari, care dinpricina noastr au ptimit.

    Nu trece mult dup asta i ntr-o zi, prin lunalui Mai, aproape de Moi, ndeamn pcatul pebdia Vasile tntul, c mai bine nu i-oiu zice, spuie pe unul, Nic-a lui Costache, s mprociteasc. Nic, biet mai mare i naintat lanvtur pn la genunchiul broatei, erasfdit cu mine din pricina Smrndiei popii,creia, cu toat prerea mea de ru, i-am trasntr-o zi o bleand, pentru c nu-mi da pace sprind mute... i Nic ncepe s m asculte; im ascult el, i m ascult, i unde nu s-apucde nsemnat la greeli cu ghiotura pe o drani:una, dou, trei, pn la douzeci i nou.Mi!!! s-a trecut de ag, zic eu, n gndul meu;nc nu m-a gtit de ascultat i cte au s maifie! i unde n-a nceput a mi se face negru pedinaintea ochilor i a tremura de mnios... Ei,ei! acu-i acu. Ce-i de fcut, mi Nic? mi ziceu, n mine. i m uitam pe furi la ua mn-tuirii i tot scpram din picioare, ateptnd cuneastmpr s vie un lainic de colar de afar,

    11

  • cci era porunc s nu ieim cte doi deodat;i-mi crpa mseaua-n gur, cnd vedeam cnu mai vine, s m scutesc de clria lui Balani de blagoslovenia lui Nicolai, fctorul devnti. Dar adevratul sfnt Nicolai se vede ca tiut de tirea mea, c numai iaca ce ntr afu-risitul de baiet n coal. Atunci eu, cu voie, frvoie, plec spre u, ies rpede i nu m maincurc prinprejurul coalei, ci o ieu la sntoasaspre cas. i cnd m uit napoi, doi hojmalise i luase dup mine; i unde nu ncep a fugide-mi scprau picioarele; i trec pe lng casanoastr, i nu ntru acas, ci cotigesc n stngai ntru n ograda unui megie al nostru; i dinograd, n ocol, i din ocol, n grdina cuppuoi, care erau chiar atunci prii de-aldoilea, i bieii, dup mine; i, pn s majung, eu, de fric, cine tie cum am izbutit dem-am ngropat n rn, la rdcina unuippuoiu. i Nica lui Costache, dumanul meu,i cu Toader a Catinci, alt hojmalu, au trecutpe lng mine vor bind cu mare ciud; i sevede c i-a orbit Dumnezeu, de nu m-au pututgbui. i de la o vreme, nemaiauzind nici ofonitur de ppuoi, nici o scurmtur degin, am nit o dat cu rna-n cap i tiva lamama acas, i am nceput a-i spune cu lacrimi,

    12

  • c nu m mai duc la coal, mcar s tiu binec m-or omor!

    A doua zi ns, a venit printele pe la noi, s-aneles cu tata, rn-au luat ei cu biniorul i m-audus iar la coal. C de, e pcat s rmi frleac de nvtur, zicea printele; doar ai tre-cut de bucheleudeazla i bucheriazdra: etiacum la ceaslov i mne-poimne ai s treci lapsaltire, care este cheia tuturor nv turilor, i,mai tii cum vine vremea, poate s te faci ipop aici, la bi serica Sfntului Nicolai, c eupentru voi m strdnu iesc. Am o singur fat-oiu ved eu, pe cine mi-oiu alege de ginere.

    Hei, hei! cnd aud eu de pop i deSmrndia popei, las mutele n pace i-mi ieualte gnduri, alte msuri; ncep a m da i lascris, i la fcut cadelnia n biseric, i la inutisonul, de parc eram biet. i printele m ila dragoste, i Smrndia ncepe din cnd ncnd a m fura cu ochiul, i bdia Vasile mpune s ascult pe alii, i alt fin se ma cinacum la moar. Nic-a lui Costache, cel rguit,balcz i rutcios, nu mai avea stp nire asu -pra mea.

    Dar nu-i cum gndete omul, ci-i cum vrDomnul. n tr-una din zile, i chiar n ziua deSfntul Foca, scoate vornicul din sat pe oameni

    13

  • la o clac de dres drumul. Se zicea c are streac Vod pe acolo spre mnstiri. i bdiaVasile, n-are ce lucra? Hai i noi, mi biei, sdm ajutor la drum, s nu zic Vod, cnd atrece pe aici, c satul nostru e mai lene dectalte sate. i ne lum noi d