Sub preşedinţia mea, CESE va contribui la succesul Strategiei Lisabona revizuite şi va sprijini iniţiativele conexe ale Uniunii Europene. O contribuţie semnificativă în acest sens o reprezintă facilitarea creării de reţele între domeniul cercetării şi inovării, cel al aplicaţiilor industriale şi mediile de formare. Trebuie să punem accentul în special pe întreprinderile mici şi mijlocii, sector în care se creează cele mai multe locuri de muncă.

Sunt convins că o mai bună legiferare la nivel european şi naţional (astfel cum recomandă Observatorul pieţei unice) şi simplificarea sarcinilor administrative la nivel local vor genera creştere economică şi noi locuri de muncă. Această temă reprezintă una din principalele priorităţi ale Preşedinţiei germane a Consiliului, iar eu sunt un fervent susţinător al acestei abordări. […]

Raportul de sinteză pe care îl preconizăm pentru summitul din primăvara anului 2008 trebuie să fie atent pregătit de grupul nostru ad-hoc, pentru a se bucura de atenţia pe care o merită din partea liderilor europeni.

Dezvoltarea durabilăUn obiectiv politic strâns legat de Agenda Lisabona revizuită este dezvoltarea durabilă.

[…]

Observatorul dezvoltării durabile (ODD), constituit în cadrul CESE, ar trebui să încurajeze crearea de reţele între partenerii interesaţi şi dezvoltarea de contacte cu numeroasele organizaţii care se ocupă de dezvoltarea durabilă din punct de vedere economic şi social, precum şi cu Agenţia Europeană de Mediu şi Eurostat. De asemenea, ar trebui să supravegheze evoluţia diferiţilor indicatori de progres şi să identifice exemple de bune şi rele practici.

Schimbările climatice, politica energetică şi protecţia mediuluiÎn epoca în care trăim, agendele politice se modifică aproape zilnic şi acest lucru mă duce cu gândul la noua prioritate absolută promovată de Comisia Europeană, şi anume schimbările climatice şi politica energetică […].

CESE numără printre membrii săi persoane cu foarte multă experienţă în domeniu şi contez pe o participare activă a acestora la dezbatere. Trebuie să cooperăm în vederea examinării opţiunilor politice care, atât pe plan intern, cât şi la scară internaţională, pot fi avute în vedere pentru a reuşi finalizarea setului de măsuri de strategie energetică care sunt atât de necesare. În colaborare cu experţii noştri şi cu Biroul, doresc să reflectez asupra posibilităţii de a crea o structură corespunzătoare în cadrul Comitetului şi aş saluta o eventuală solicitare adresată Comitetului de a elabora avize exploratorii pe această temă.

Modelul social europeanDialogul social reprezintă un instrument important pentru democraţie şi dezvoltare economică. Este necesară o cooperare strânsă între Uniunea Europeană, guvernele naţionale, partenerii sociali şi celelalte părţi interesate din cadrul societăţii civile. Pentru a fi acceptate, reformele şi adaptările necesare ale sistemelor de securitate socială trebuie negociate şi înţelese. Faimoasa directivă privind serviciile reprezintă un exemplu grăitor în acest sens. Prin urmare, trebuie să urmărim cu atenţie proiectul de directivă privind timpul de lucru […].

Sistemul social trebuie să permită dezvoltarea formării, precum şi încurajarea şi stimularea adaptabilităţii. […]

Schimbările determinate de îmbătrânirea societăţii reprezintă, cu siguranţă, o provocare pentru sistemele de securitate socială, dar trebuie să explorăm şi întregul potenţial pe care îl reprezintă populaţia în vârstă, activă din punct de vedere profesional. […]

2. Relaţiile externeRolul instituţional al Comitetului în domeniul relaţiilor externe este limitat. Cu toate acestea, prin contactele constante cu partenerii noştri din afara Uniunii Europene, putem juca un rol activ în susţinerea politicii oficiale a UE. Deoarece nu facem parte din categoria oamenilor politici (şi nici nu pretindem acest lucru), le putem adesea oferi acestora asistenţă, atunci când politica externă bate pasul pe loc.

Asociaţia internaţională a Consiliilor economice şi sociale şi a instituţiilor similare (Aicesis)Sunt mulţumit de faptul că CESE a primit la Seul, în septembrie 2006, statutul de membru al Aicesis începând de la 1 ianuarie 2007. Aceasta ne obligă nu numai să afirmăm rolul CESE ca membru cu drepturi depline al Aicesis, ci şi să îndeplinim o funcţie de prim-plan în cadrul acestei organizaţii […].

INTRODUCEREÎn calitate de nou preşedinte al Comitetului, aş dori să vă prezint programul meu. Acesta nu va fi în contradicţie cu cel al predecesoarei mele, dna Anne-Marie Sigmund. Priorităţile mele sunt, bineînţeles, diferite, dar, în calitate de primus inter pares al Adunării noastre, am onoarea şi datoria de a reprezenta interesele tuturor membrilor săi şi ale organizaţiilor socioprofesionale pe care aceştia le reprezintă.

Laitmotivul programului meu coincide cu cel al discursului meu de învestitură: „Spirit antreprenorial cu chip uman”. Trebuie să încurajăm spiritul antreprenorial („Unternehmergeist”) la toate nivelurile societăţii şi sub toate formele, pentru a face faţă provocărilor care ne aşteaptă. Înţeleg acest concept în sens larg, în accepţiunea în care este sinonim cu „spirit de iniţiativă” şi se referă atât la tineri, cât şi la persoanele în vârstă, la activităţi atât economice, cât şi ştiinţifice şi la cetăţeni. În sfera economică, în primul rând, spiritul întreprinzător este elementul-cheie în confruntarea cu provocările globalizării. Cu toate acestea, nu poate reprezenta un scop în sine, ci trebuie să aibă şi un „chip uman”. Obiectivul final este păstrarea modelului nostru social european, care reprezintă un exemplu pentru alte părţi ale lumii, precum şi adaptarea acestuia, astfel încât să poată face faţă ameninţărilor generate de concurenţa devenită globală, dar şi de schimbările demografice.

Fiind eu însumi un întreprinzător, ştiu foarte bine că timpul este preţios, unii spun chiar că „înseamnă bani”! Acesta este motivul pentru care mi-am concentrat programul asupra unor priorităţi esenţiale şi am încercat să mă axez pe aspecte concrete, practice şi cuantificabile. Programul meu are trei părţi: priorităţile mele politice şi tematice, rolul CESE în contextul Uniunii Europene şi chestiunile interne ale Comitetului.

Ţin să le mulţumesc în mod special tuturor membrilor care au răspuns solicitării mele de a prezenta contribuţii personale. Chiar dacă au fost uneori divergente, contribuţiile lor s-au dovedit preţioase şi atent cântărite. Am luat în considerare în special sugestiile care reflectă un larg consens. Dacă nu vă regăsiţi recomandările în prezentul program, nu înseamnă că au fost ignorate: le păstrez într-un dosar şi le voi folosi mereu pe durata punerii în aplicare a programului meu. De asemenea, ideile noi vor fi întotdeauna binevenite.

I. PRIORITĂŢI POLITICE

1. Provocarea globalizăriiCa urmare a globalizării, UE se confruntă cu trei tipuri de provocări: una economică, una intelectuală (în ceea ce priveşte educaţia, inovaţia şi cercetarea) şi una referitoare la guvernanţă. […] Reacţia la globalizare trebuie să devină un nou motor al integrării europene: cetăţenii şi societatea ştiu că un cadru naţional este prea limitat pentru a rezolva astfel de probleme.

În configuraţia sa actuală, care cuprinde 27 de state membre, Uniunea Europeană reprezintă deja cea mai importantă uniune economică din lume şi va continua să câştige în amploare odată cu viitoarele extinderi. Trebuie să fim conştienţi de forţa sa, dar, în acelaşi timp, nu putem uita că vom avea şanse de reuşită numai cu condiţia să rămânem uniţi, să arătăm lumii un singur chip şi să ne exprimăm pe o singură voce în faţa partenerilor din UE.

În acest context, Comitetul Economic şi Social European are de jucat un rol important, atât ca structură, prin diferitele sale organe, cât şi prin contribuţia dumneavoastră în calitate de membri. Individual şi prin intermediul organizaţiilor naţionale şi internaţionale din care faceţi

parte, dumneavoastră jucaţi rolul principal în difuzarea ideilor europene, în sensibilizarea cetăţenilor cu privire la importanţa deciziilor UE în viaţa lor de zi cu zi, dar şi în aducerea la cunoştinţa Uniunii Europene şi a instituţiilor acesteia a aşteptărilor cetăţenilor, salariaţilor, lucrătorilor şi întreprinderilor. Nici o politică şi nici un program nu vor fi eficiente dacă fiecare dintre dumneavoastră nu va participa activ, multiplicând efectele şi oferind reacţii cu privire la punerea lor în aplicare.

Agenda Lisabona revizuită şi competitivitateaCel mai important instrument politic de care dispune Uniunea Europeană pentru a face faţă globalizării este Agenda Lisabona revizuită. Pentru a revitaliza procesul, la Consiliul de primăvară din 2005 s-a decis concentrarea priorităţilor asupra:

– promovării creşterii economice şi a ocupării forţei de muncă, pe de o parte,– măsurilor de încurajare a cercetării, inovării şi competitivităţii, pe de altă parte.

[…]

Septembrie 2007 / 7 Ediţie specială COMITETUL ECONOMIC ŞI SOCIAL EUROPEAN – PUNTE ÎNTRE EUROPA ŞI SOCIETATEA CIVILĂ ORGANIZATĂ WWW.EESC.EUROPA.EU

CESEINFO

ISSN 1830-639X

Programul preşedintelui Dimitris Dimitriadis pentru 2006-2008 Rezumatul discursului prezentării programului preşedintelui CESE

Spirit antreprenorial cu chip uman

(continuare în pagina 4)

Noua structură a CESE pentru perioada 2006-2008

www.eesc.europa.eu

PreşedinteDimitris DimitriadisGrupul I–Angajatori–Grecia

PREşEDINŢIAPreşedinţia CESE este constituită, pentru o perioadă de doi ani, dintr-un preşedinte şi doi vicepreşedinţi.

VicepreşedinteAlexander-Michael Graf von SchwerinGrupul II–Salariaţi–Germania Preşedintele Grupului pentru buget

VicepreşedinteJillian van TurnhoutGrupul III – Activităţi diverse–Irlanda Preşedintele Grupului pentru comunicare

PreşedinteHenri Malosse(Franţa)

CESE este structurat în trei grupuri: Angajatori, Salariaţi şi Activităţi diverse.Grupul I–Angajatori

PreşedinteMario Sepi(Italia)

PreşedinteStaffan Nilsson(Suedia)

Grupul III–Activităţi diverseGrupul II–Salariaţi

Vicepreşedinţii Grupului IPeter Clever (Germania)Antal Csuport (Ungaria)Jacek Krawczyk (Polonia)Thomas McDonogh (Irlanda)Eve Päärendson (Estonia)Irini Ivoni Pari (Grecia)

BIROUL

Biroul organizează funcţionarea şi lucrările Comitetului. Împreună cu pre- şedintele şi cei doi vicepreşedinţi, Biroul este constituit din 39 de membri. În domenii specifice, Biroul este asistat de grupuri ad-hoc.

Vicepreşedinţii Grupului IIIMiklós Barabás (Ungaria)Luca Jahier (Italia)Mall Hellam (Estonia)

Vicepreşedinţii Grupului IIKarin Alleweldt (Germania)Liina Carr (Estonia)Gérard Dantin (Franţa)Ernst Erik Ehnmark (Suedia)Victor Hugo Sequeira (Portugalia)Dana Štechová (Republica Cehă)

ADUNAREA PLENARĂ a Comitetului adoptă avizele cu majoritate simplă pe baza avizelor secţiunilor specializate şi le adresează Consiliului, Comisiei şi Parlamentului European. Comitetul are 344 de membri.

Grupul IDimitris Dimitriadis (Grecia)Henri Malosse (Franţa)Dorthe Andersen (Danemarca)Paulo Barros Vale (Portugalia)Vladimíra Drbalová

(Republica Cehă)Filip Hamro-Drotz (Finlanda)Brenda King (Regatul Unit)Viesturs Kociņš (Letonia)Gintaras Morkis (Lituania)José Isaías Rodríguez García-Caro

(Spania)Cveto Stantič (Slovenia)Joost van Iersel (Ţările de Jos)János Vértes (Ungaria)

Grupul IIAlexander Graf von Schwerin

(Germania)Mario Sepi (Italia)William A. Attley (Irlanda)Laure Batut (Franţa)Peter Coldrick (Regatul Unit)Anna Maria Darmanin (Malta)Georgios Dassis (Grecia)Plamen Dimitrov (Bulgaria)Marian Krzaklewski (Polonia)Lars Nyberg (Suedia)Josly Piette (Belgia)María Candelas Sánchez Miguel

(Spania)Robert Schadeck (Luxemburg)

Grupul IIIJillian van Turnhout (Irlanda)Staffan Nilsson (Suedia)Bernardo Hernández Bataller

(Spania)Luca Jahier (Italia)Meelis Joost (Estonia)Seppo Kallio (Finlanda)Kostakis Konstantinidis (Cipru)Cristian Pîrvulescu (România)Anne-Marie Sigmund (Austria)Stylianos Staikos (Grecia)Juraj Stern (Slovacia)Frank Stöhr (Germania)János Tóth (Ungaria)

Noua structură a CESE pentru perioada 2006-2008

www.eesc.europa.eu

PreşedinteJános TóthGrupul III, Activităţi diverse, Ungaria

Secţiunea pentru transporturi, energie, infrastructură şi societatea informaţională (TEN)

PreşedinteFilip Hamro-DrotzGrupul I, Angajatori, Finlanda

PreşedinteGeorgios DassisGrupul II, Salariaţi, Grecia

Secţiunea pentru uniunea economică şi monetară şi coeziune economică şi socială (ECO)

Secţiunea pentru relaţii externe (REX)

PreşedinteMaría Candelas Sánchez MiguelGrupul II, Salariaţi, Spania

Secţiunea pentru „Agricultură, dezvoltare rurală şi protecţia mediului” (NAT)

PreşedinteBernando Hernández BatallerGrupul III, Activităţi diverse, Spania

PreşedinteBrenda KingGrupul I, Angajatori, Regatul Unit

Secţiunea pentru „Ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi cetăţenie” (SOC)

Secţiunea pentru „Piaţa unică, producţie şi consum” (INT)

PreşedinteDerek OsbornGrupul III, Activităţi diverse, Regatul Unit

PreşedinteJorge Pegado LizGrupul III, Activităţi diverse, Portugalia

PreşedinteJosly Piette Grupul II, Salariaţi, Belgia

Observatorul pieţei forţei de muncă (OPFM)

PreşedinteJoost van IerselGrupul I, Angajatori, Ţările de Jos

Comisia consultativă pentru mutaţii industriale (CCMI)

David SearsGrupul I, Angajatori, Regatul Unit

CHESTORI

Daniel Retureau Grupul II, Salariaţi, Franţa

Ludvík JírovecGrupul III, Activităţi diverse, Republica Cehă

Secretarul general al ComitetuluiPatrick Venturini

Comitetul cuprinde 6 secţiuni specializate, precum şi Comisia consultativă pentru mutaţii industriale (CCMI), Observatorul pieţei unice (OPU), Observatorul dezvoltării durabile (ODD) şi Observatorul pieţei forţei de muncă (OPFM).

Observatorul pieţei unice (OPU)Observatorul dezvoltării durabile (ODD)

Declaraţia de la Berlin din 25 martie 2007, dată la care s-au aniversat 50 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma, ar trebui să marcheze o etapă în rezolvarea progresivă a jocului de puzzle pe care îl reprezintă problema instituţională. Permiteţimi să reamintesc: Comitetul Economic şi Social European susţine fără rezerve principiile, valorile şi esenţa Tratatului constituţional […].

2. Întărirea profilului CESE în cadrul instituţiilor Uniunii Europene

Un lucru şi mai important pentru mine este însă întărirea profilului politic al Comitetului nostru. Aceasta va fi miza globală a preşedinţiei mele. Sunt pe deplin convins de rolul esenţial pe care îl are Comitetul în cadrul instituţiilor Uniunii Europene, date fiind funcţia sa de „punte” între acestea şi cetăţeni şi nivelul de expertiză pe care îl însumează.

Parlamentul EuropeanTrebuie să intensificăm în mod special eforturile de consolidare a relaţiilor noastre cu Parlamentul European, deoarece importanţa acestuia a crescut în mod constant în ultimul deceniu. Aceasta trebuie să fie, în mod clar, „noua frontieră” pentru Comitet.

Intenţionez să menţin contacte periodice cu Conferinţa preşedinţilor de comisie din cadrul PE, precum şi cu preşedinţii grupurilor politice. Este nevoie de o prezenţă mai intensă şi de o participare mai activă a membrilor noştri la şedinţele comisiilor parlamentare. Voi analiza cum şi în ce condiţii poate fi revitalizat grupul de contact CESE-PE.

Pe lângă aceste eforturi, raportorilor noştri le va reveni un rol de prim-plan în cadrul acestei abordări. Ei sunt cei care vor avea misiunea de a-i contacta pe omologii lor din PE, şi anume raportorii Parlamentului European care lucrează pe aceeaşi temă, şi de a vedea în ce măsură avizele Comitetului reprezintă valoare adăugată în cadrul procesului decizional.

Pentru a facilita acest demers, am solicitat ca „Ghidul consolidat pentru elaborarea avizelor” să fie actualizat.

Consiliul şi preşedinţiile saleMembrii noştri ar trebui invitaţi să participe mai frecvent la şedinţele Consiliului şi ale grupurilor sale de lucru. Se impune un dialog periodic cu Secretariatul General al Consiliului pe tema metodelor de lucru ale acestei instituţii.

Şi mai importantă este respectarea cu stricteţe a priorităţilor stabilite de preşedinţiile Consiliului. De asemenea, voi încerca să am contacte bilaterale cu reprezentanţele permanente ale statelor membre ori de câte ori va fi necesar. Dar cele mai importante sunt solicitările de avize exploratorii […] în special în ceea ce priveşte provocările globalizării, dosar pe care l-am inclus printre priorităţile noastre tematice.

Comisia EuropeanăRelaţiile noastre cu Comisia sunt, în general, excelente, iar protocolul din 2005 dovedeşte acest lucru. Addendumul va consolida şi mai mult relaţiile şi va asigura o cooperare mai strânsă între Comitet şi Comisie.

Sarcina raportorilor noştri nu trebuie să se limiteze doar la întâlniri cu comisarii şi serviciile acestora înainte de a începe elaborarea avizelor. După adoptarea unui aviz în sesiune plenară, acestora le revine şi rolul de a relua contactele pentru a-şi valorifica activitatea la cel mai înalt nivel posibil. […]

3. Relaţiile cu Consiliile economice şi sociale naţionale (CES)Ca o primă etapă în asumarea rolului de lider în cadrul reţelei Consiliilor Economice şi Sociale din Uniunea Europeană, i-am invitat pe preşedinţii acestor instituţii să asiste la sesiunea plenară din iulie 2007 şi să participe la o dezbatere privind reforma instituţională.

Una din ambiţiile mele este să reuşesc să conving toate părţile interesate din Cipru de avantajele pe care le prezintă înfiinţarea unui Consiliu economic şi social naţional.

Prin intermediul membrilor CESE provenind din ţări care nu au un CES naţional […] doresc, de asemenea, înnodarea unor legături stabile cu principalele organizaţii socioprofesionale din care aceştia fac parte şi ONG-uri naţionale.

4. Dialogul cu societatea civilă din EuropaLa solicitarea grupurilor şi cu colaborarea preşedintelui fiecărui grup, intenţionez să închei acorduri de cooperare mai oficiale cu principalele organizaţii socioprofesionale recunoscute de Biroul CESE.

Transparenţa în ceea ce priveşte activitatea, componenţa şi funcţionarea grupului de legătură cu societatea civilă este importantă pentru a evita ca CESE să fie perceput ca o mare ONG.

Trebuie să stabilim criterii în ceea ce priveşte abordările şi modalităţile de colaborare în relaţiile cu organizaţiile societăţii civile din UE, dar şi, într-o mai mare măsură, cu cele din ţări terţe.

CESE-INFO / Septembrie 2007 / 7 — Ediţie specială

Redactor-şef • Dl Karel Govaert

Redactori adjuncţi • Dl Christian Weger • Dna Agata Berdys • Dna Gudrun Eisele • Dna Agnieszka Nyka • Dna Sabine Pierrel • Dna Ana-Cristina Costea

Adresa • Comitetul Economic şi Social European Clădirea Jacques Delors Rue Belliard 99, B-1040 Bruxelles Tel. (32-2) 546 93 96 sau 546 95 86 Fax (32-2) 546 97 64 E-mail: press@eesc.europa.eu Internet: http://www.eesc.europa.eu/

QE

-AA

-07-

007-

RO

-N

CESE-INFO / Septembrie 2007 / 7 — Ediţie specială

Ţările din parteneriatul euromediteraneean

Parteneriatul nostru cu ţările din sudul Mediteranei şi cu consiliile lor economice şi sociale, în măsura în care există, constituie o reuşită exemplară şi nu ar trebui subestimat. […]

Vom continua să înnodăm legături mai strânse cu societăţile civile din ţările care fac parte din parteneriatul euromediteraneean, pentru a promova democraţia participativă, educaţia, crearea de locuri de muncă, drepturile omului, inclusiv egalitatea între femei şi bărbaţi, şi politicile în domeniul mediului, promovând dezbaterile şi cooperarea în cadrul acestei regiuni a lumii.

Permiteţi-mi să fac aici o declaraţie politică privind procesul de pace din Orientul Mijlociu: o pace durabilă trebuie să se bazeze pe înţelegere reciprocă între societăţile din zona euromediteraneeană.

Extinderea

Deşi liderii europeni par convinşi că extinderile viitoare sunt condiţionate de realizarea în prealabil a unor reforme instituţionale în cadrul UE, Comitetul trebuie să-şi continue lucrările în diferite domenii de activitate.

Balcanii de Vest şi Croaţia

Grupul de contact pentru Balcanii de Vest beneficiază de întreaga mea atenţie; acesta ar trebui extins la 12 membri, la fel ca în cazul altor grupuri similare din cadrul Comitetului. De asemenea, aş dori să încurajez comitetul de monitorizare UE-Croaţia să-şi continue eforturile considerabile şi să contribuie la pregătirea unei aderări rapide a Croaţiei la UE.

Turcia

Este binecunoscut faptul că negocierile de aderare întâmpină în prezent dificultăţi. [...] Contribuţia noastră ar trebui să constea în consolidarea legăturilor cu societatea civilă şi cu comunitatea de afaceri din Turcia, prin intermediul Comitetului consultativ mixt (CCM), pentru a încuraja eforturile în vederea reformelor care vor pregăti ţara să adere la UE.

Relaţiile bilaterale

Relaţiile cu India şi China […] ar trebui să se afle în mod firesc în centrul preocupărilor noastre atunci când este vorba despre contacte bilaterale. Ar trebui să strângem legăturile dintre Comitetul nostru şi societatea civilă din China prin crearea unei „mese rotunde UE – China”, după modelul celei pe care am creat-o cu India. […]

3. Dialogul interculturalTrebuie să promovăm ideea deschiderii către diferite culturi. În primul rând, mă gândesc la numărul mare de imigranţi deja prezenţi în majoritatea statelor membre.

Trebuie să fie clar că respectarea tradiţiilor trebuie să fie reciprocă:

– în ceea ce-i priveşte pe imigranţi, respectarea legilor şi a valorilor statelor în care s-au instalat; dacă îşi părăsesc ţara de origine, nu fac oare acest lucru în speranţa unei vieţi mai bune într-unul din statele membre ale UE?

– în ceea ce priveşte statele membre ale UE şi societăţile acestora, respectarea valorilor şi tradiţiilor imigranţilor, cu condiţia ca acestea să nu fie în contradicţie cu legile şi principiile noastre.

Filosofia comună pe care se bazează UE încurajează dialogul interconfesional cu alte culturi ale lumii. Viitoarea Preşedinţie slovenă a Consiliului doreşte să facă din acest schimb o prioritate a programului său de acţiune în 2008. Salut crearea unui grup de lucru privind manifestările culturale, cu participarea predecesoarei mele, ca parte a Grupului pentru comunicare şi sper că membrii acestuia vor organiza manifestări importante pe această temă.

II. ROLUL CESE ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

1. Tratatul constituţional, reforma instituţiilor şi celebrarea a 50 de ani de la crearea Uniunii Europene

După şocul celor două referendumuri negative din Franţa şi Ţările de Jos şi după o „perioadă de reflecţie” prelungită, a sosit momentul relansării dezbaterilor şi negocierilor pe marginea problemelor interinstituţionale. Uniunea Europeană trebuie să abordeze aspectele fundamentale prevăzute de Tratatul constituţional, indiferent cum va fi denumit în final acest text: „Constituţie” sau, pur şi simplu, „tratat de bază” sau „fundamental”.

Voi reaminti aici că, sub preşedinţia predecesorilor mei, dnii Göke Frerichs şi Roger Briesch, CESE a fost invitat oficial să participe ca observator la lucrările Convenţiei Europene care a redactat proiectul de Constituţie pentru Europa.

(continuare din pagina 1)

O versiune a CESE-Info în format PDF este disponibilă de ase-menea pe site-ul Internet al CESE, la adresa: http://www.eesc.europa.eu/activities/press/eescinfo/index_fr.asp.

CESE-Info se poate obţine gratuit şi în format electronic de la serviciul de presă al Comitetului Economic şi Social European. Este disponibil în douăzeci şi două de limbi şi se publică de nouă ori pe an.

CESE-Info nu poate fi considerat o înregistrare oficială a lucră-rilor CESE, pentru aceasta fiind necesară consultarea Jurnalului Oficial al Uniunii Europene sau a altor publicaţii ale Comitetului.

Reproducerea este autorizată numai dacă se menţionează CESE-Info ca sursă şi se transmite un exemplar redactorului.

Tiraj: 20 500 exemplare

Următorul număr va apărea în septembrie 2007.

TipăriT pe hârTie înălbiTă fără clor