1

CURTEA DE APEL BUCURESTI Sectia Contencios Administrativ si Fiscal Dosar 1728/3/2016

Catre

Curtea de Apel Bucuresti

SECTIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

Subsemnatul, FIRICEL ALEXANDRU, președinte teritorial SPRD – secția 13 Poliție, recurent-reclamant in dosarul 1728/2016, fara cont bancar, cu sediul ales pentru comunicare actelor de procedura la în mun.Bucuresti, str. Ienachita Vacarescu nr.17A, Sector4, e-mail: spr.diamantuls13@yahoo.ro

În baza art. 191 și 199 C.P.C., formulez în termen legal și vă comunic

CERERE DE REEXAMINARE A AMENZII JUDICIARE de 500 lei ce mi-a fost impusă abuziv prin decizia CAB-SCAF nr.3188 pronunțată la

data de 04.09.2017 în cauza nr. 1728/3/2016 de judecătorii: Drăghici Daniel Marian, Cârjan Maria Raluca și Podaru Corina, cu scopul de a mă inhiba și îmi îngrădi dreptul de

acces la Justiție respectiv pentru a-mi limita libertatea de acces la informații publice, avertizor public/„câine de pază al democrației” în ceea ce privește activitatea polițiștilor

din D.G.P.M.B. care clasează abuziv petițiile cetățenilor „divers” respectiv să apere „întâlnirile de taină” ale „mafiei cu epoleți” din D.G.P.M.B. (la acea vreme condusă de

Voicu Marius - finul și ex-șoferul plagiatorului Tobă Petre)

Prealabil

Motive de contestare au fost aduse la cunoștința: CAB, instituțiilor abilitate și opiniei publice prin publicarea acestora în ziarul Incisiv de Prahova: https://www.incisivdeprahova.ro/2017/12/13/exclusivplangere-prealabila-impotriva-statului-roman-si-institutiilor-sale-profund-coruptecoruptibile-condusecu-agenti-ai-statului-corupti-inculti/.

Pe care o sustin cu urmatoarele motive si argumente:

2

Potrivit legii procesuale, identitatea părților, dovada calității de reprezentant și calitatea sunt excepții de ordine publică fără de care orice proces nu se poate desfășura. Astfel că, legiuitorul a instituit ca pentru o bună desfășurare a procesului părțile să fie identificate și să își probeze calitatea: https://www.incisivdeprahova.ro/2017/10/06/exclusivcum-fura-un-hot-de-buzunare-salarizat-cu-cel-putin-10-000-leiluna-exclusiv-din-bani-publici-beneficiile-politistilor-adevarati-din-strada-o-mica-demo/; https://www.incisivdeprahova.ro/2017/09/07/exclusiv-de-ce-sunt-iubiti-de-judecatorii-de-contencios-gangsterii-cu-epoleti-din-mai-politisti-neavizati-cu-atributii-de-birou-intalnite-in-toate-celelalte-societati-si-institutii/. Astfel că: persoanele juridice trebuie să-și probeze înființarea prin depunerea la dosarul cauzei, încă de la fond, odată cu întâmpinarea or la solicitarea instanței (art. 82 alin.(1) CPC):

- actului de înființare/constituitiv; - actele doveditoare privind reprezentanții săi; - verificarea calității consilierului juridic”.

Or și în prezenta cauză, D.G.P.M.B. nu și-a probat înființarea ci doar pretinde, în continuare, că a fi înființată, angajator etc. (deși, în alte cauze care privesc litigiile funcționarilor publici suține cu vehemență că M.A.I. ar fi angajator etc.).

Totodată, actul de numire al numitului Voicu Marius în funcție se bazează și pe art. 22

alin.(8) respective art. 78 alin.(1) din Legea nr. 360/2002 (Ordinul nr.298/2011) asupra cărora

Curtea Constituțională s-a aplecat declarându-l ca fiind neconstituțional prin Decizia nr.

258/2017 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 252 alin. (2) teza întâi

din Codul de procedură civilă, precum și a prevederilor art. 22 alin. (7) și (8) teza întâi sub

aspectul sintagmei "precum și în situații temeinic justificate, menționate în actele administrative

emise în acest scop" din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, în redactarea anterioară

intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2016 pentru modificarea și

completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului. Un mtiv în plus în susținerea

nelegalității actului de numire în funcție al acestuia, citez: „Admite excepția de

neconstituționalitate ridicată de Dan Adobeschi, prin reprezentant legal Sindicatul Polițiștilor din

România "Diamantul", în Dosarul nr. 2.798/3/2015 al Tribunalului București - Secția a II-a

contencios administrativ și fiscal și constată că sintagma "precum și în situații temeinic

justificate, menționate în actele administrative emise în acest scop", cuprinsă în art. 22 alin.

(8) teza întâi din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, în redactarea anterioară intrării

în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2016 pentru modificarea și completarea

Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, este neconstituțională.”

Iar persoanele ce s-au erijat în consilier juridic nu și-au probat această calitate dat fiind

faptul că actul de numire în funcție al acestora cuprinde doar temeiuri ale Legii nr. 360/2002,

norme clasificate „specifice” polițiștilor. A se vedea în acest sens și art. 261 din Legea nr.

1 Articolul 26 (1) Instanțele sunt obligate să verifice și să se pronunțe asupra calității de reprezentant al unei persoane care se prezintă ca avocat, exercitând acte specifice acestei profesii și folosind însemnele profesiei de avocat.(2) Exercitarea, fără drept, a oricărei activități specifice profesiei de avocat constituie infracțiune și se pedepsește potrivit legii penale.(3) Fapta unei persoane care exercită activități specifice profesiei de avocat în cadrul unor entități care nu fac parte din formele de organizare profesională recunoscute de prezenta lege constituie infracțiune și se pedepsește potrivit legii penale.(4) Actele specifice profesiei de avocat, efectuate în mod public de o persoană care nu a dobândit calitatea de avocat în condițiile prezentei legi, sunt nule.

3

51/1995, art. 2 alin.(3) lit.d)2, art. 14 alin.(1)3, art. 68 alin.(3)4 și pct.-ul 1 din Anexa C5 la Legea

nr. 188/1999, art. 26, art.3 alin.(1)7, art.218 și art. 239 din Legea nr. 514/2003, art. 5210, 5411 și

9012 din Statutul profesiei de consilier juridic publicat cu modificări și completări în M.O. nr.

452/2014, art. 34813 Cod penal respectiv art. 5 alin.(1) lit. f), alin.(2) și (3)14 din Legea nr.

188/1999, art. 115 din Legea nr. 360/2002, art. 26 alin.(1) și art. 2916 Legea nr. 218/2002

coroborate cu art. 417, 3218, 3619, 4020, 5721, 21922 C.P.C. http://www.capital.ro/statul-plateste-

2 Articolul 2 (3) Activităţile desfăşurate de funcţionarii publici, care implică exercitarea prerogativelor de putere publică, sunt următoarele: d) consilierea, controlul şi auditul public intern; 3 Articolul 14 (1) Sunt funcţionari publici de execuţie din clasa I persoanele numite în următoarele funcţii publice generale: consilier, consilier juridic, auditor, expert, inspector, precum şi în funcţiile publice specifice asimilate acestora. 4 Articolul (3) Promovarea în clasă nu se poate face pe o funcţie publică de auditor sau de consilier juridic. 5 C. Funcţii publice de execuţie1. consilier, consilier juridic, auditor, expert, inspector; 6 Articolul 2Consilierul juridic poate să fie numit în functie sau angajat în munca, în condiţiile legii. 7 Articolul 3 (1) Consilierul juridic numit în functie are statutul functionarului, potrivit functiei şi categoriei acesteia. 8 Articolul 21Asociaţia profesionala a consilierilor juridici tine evidenta acestora în condiţii similare evidentei barourilor de avocati. 9 Articolul 23În activitatea sa profesionala consilierul juridic se bucura de protectia legii, în condiţiile prevăzute de legea pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. 10 Articolul 52 Consilierului juridic, funcţionar public, îi sunt aplicabile şi beneficiază şi de prevederile legii funcţionarului public. 11 Articolul 54Exercitarea activităţilor specifice profesiei de consilier juridic: consultanţă, asistenţă, reprezentare juridică, avizare pentru legalitate şi contrasemnare de acte juridice de către persoane neautorizate prin nerespectarea condiţiilor prevăzute de lege şi de prezentul statut reprezintă exercitare fără drept a profesiei de consilier juridic şi se sancţionează conform legii penale. 12 Articolul 90Consilierul juridic este dator să îşi decline calitatea şi să îşi probeze identitatea cu actul "Legitimaţie de consilier juridic" în faţa tuturor instanţelor judecătoreşti de orice grad, instituţiilor şi autorităţilor statului şi a altor consilieri juridici şi avocaţi cu care intră în contact cu prilejul îndeplinirii actelor specifice profesiei. 13 Articolul 348Exercitarea fără drept a unei profesii sau activitățiExercitarea, fără drept, a unei profesii sau activități pentru care legea cere autorizație ori exercitarea acestora în alte condiții decât cele legale, dacă legea specială prevede că săvârșirea unor astfel de fapte se sancționează potrivit legii penale, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă. 14 Articolul 5 (1) Pot beneficia de statute speciale funcţionarii publici care îşi desfăşoară activitatea în cadrul următoarelor servicii publice: f) poliţia şi alte structuri ale Ministerului Internelor şi Reformei Administrative .(2) Prin statutele speciale prevăzute la alin. (1) se pot reglementa:a) drepturi, îndatoriri şi incompatibilităţi specifice, altele decât cele prevăzute de prezenta lege;b) funcţii publice specifice.(3) În cazul statutelor speciale aplicabile serviciilor diplomatice şi consulare, precum şi poliţiştilor şi altor structuri ale Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, dispoziţiile speciale pot reglementa prevederi de natura celor prevăzute la alin. (2), precum şi cu privire la carieră. 15 Articolul 1(1) Polițistul este funcționar public civil, cu statut special, înarmat, ce poartă, de regulă, uniformă și exercită atribuțiile stabilite pentru Poliția Română prin lege, ca instituție specializată a statului.(2) Exercitarea profesiei de polițist implică, prin natura sa, îndatoriri și riscuri deosebite.(3) Statutul special este conferit de îndatoririle și riscurile deosebite, de portul de armă și de celelalte diferențieri prevăzute în prezentul statut. 16 Articolul 29(1) Personalul Poliţiei Române se compune din poliţişti, alţi funcţionari publici şi personal contractual.(2) Drepturile şi îndatoririle specifice ale poliţistului se stabilesc prin statut. 17 Articolul 4Aplicarea prioritară a dreptului Uniunii EuropeneÎn materiile reglementate de prezentul cod, normele obligatorii ale dreptului Uniunii Europene se aplică în mod prioritar, indiferent de calitatea sau de statutul părților. 18 Articolul 32Condiții de exercitare a acțiunii civile(1) Orice cerere poate fi formulată și susținută numai dacă autorul acesteia:a) are capacitate procesuală, în condițiile legii;b) are calitate procesuală;c) formulează o pretenție;d) justifică un interes.(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică, în mod corespunzător, și în cazul apărărilor. 19 Articolul 36Calitatea procesualăCalitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății. Existența sau inexistența drepturilor și a obligațiilor afirmate constituie o chestiune de fond.

4

mai-mult-pentru-salariile-unor-falsi-politisti.html; http://ziaruldevalcea.ro/2017/01/07/un-politist-

sindicalist-solicita-scoaterea-la-zapada-a-colegilor-din-birouri/.

Așadar, excepțiile privind: dovada înființării persoanei, dovada calității, lipsa calității

procesuale, excepția de nelegalitate fac parte din fiecare proces/acțiune, indiferent de obiectul

acestuia, în care părțile le pot ridica iar instanța este obligată ca atunci când nu sunt îndeplinite

condițiile privind identitatea și calitatea părților, în temeiul art. 22 alin.(2)23 și a art. 82 alin.(1)24

CPC să stăruie în aflarea adevărului sub sancțiunea anulării cererilor și, implicit a probelor.

În continuare, vă rog să observați că legiuitorul a stabilit că polițistul apără Drepturile Fundamentale ale Omului, instituțiile statului român sens în care acesta beneficiază de un „statut special”. Consilierul juridic apără doar acele interese legitime ale angajatorului, fie în sfera publică fie în sfera privată sens în care același legiuitor a stabilit că cele 2 profesii nu se pot „amesteca”. Din aceste considerente este vădit că polițiștii ce s-au erijat în consilier juridic în prezenta cauză se află în incompatibilitate instanțele de judecată trebuind să facă aplicarea art. 271 alin.(1)25 C.P.C., aspect care nu s-a întâmplat.

20 Articolul 40Sancțiunea încălcării condițiilor de exercitare a acțiunii civile(1) Cererile făcute de o persoană care nu are capacitate procesuală sunt nule sau, după caz, anulabile. De asemenea, în cazul lipsei calității procesuale sau a interesului, instanța va respinge cererea ori apărarea formulată ca fiind făcută de o persoană sau împotriva unei persoane fără calitate ori ca lipsită de interes, după caz.(2) Încălcarea dispozițiilor prezentului titlu poate, de asemenea, atrage aplicarea și a altor sancțiuni prevăzute de lege, iar cel care a suferit un prejudiciu are dreptul de a fi despăgubit, potrivit dreptului comun. 21 Articolul 57 Capacitatea procesuală de exercițiu(1) Cel care are calitatea de parte își poate exercita drepturile procedurale în nume propriu sau prin reprezentant, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel.(2) Partea care nu are exercițiul drepturilor procedurale nu poate sta în judecată decât dacă este reprezentată, asistată ori autorizată în condițiile prevăzute de legile sau, după caz, de statutele care îi reglementează capacitatea ori modul de organizare.(3) Lipsa capacității de exercițiu a drepturilor procedurale poate fi invocată în orice stare a procesului.(4) Actele de procedură îndeplinite de cel care nu are exercițiul drepturilor procedurale sunt anulabile. Reprezentantul sau ocrotitorul legal al acestuia va putea însă confirma toate sau numai o parte din aceste acte.(5) Când instanța constată că actul de procedură a fost îndeplinit de o parte lipsită de capacitate de exercițiu va acorda un termen pentru confirmarea lui. Dacă actul nu este confirmat, se va dispune anularea lui.(6) Dispozițiile alin. (5) se aplică în mod corespunzător și persoanelor cu capacitate de exercițiu restrânsă. 22 Articolul 219 Verificări privind prezentarea părților(1) Instanța verifică identitatea părților, iar dacă ele sunt

reprezentate ori asistate, verifică și împuternicirea sau calitatea celor care le reprezintă ori le asistă.(2) În cazul în

care părțile nu răspund la apel, instanța va verifica dacă procedura de citare a fost îndeplinită și, după caz, va

proceda, în condițiile legii, la amânarea, suspendarea ori la judecarea procesului. 23 Articolul 22 Rolul judecătorului în aflarea adevărului (2) Judecătorul are îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale. În acest scop, cu privire la situația de fapt și motivarea în drept pe care părțile le invocă, judecătorul este în drept să le ceară să prezinte explicații, oral sau în scris, să pună în dezbaterea acestora orice împrejurări de fapt sau de drept, chiar dacă nu sunt menționate în cerere sau în întâmpinare, să dispună administrarea probelor pe care le consideră necesare, precum și alte măsuri prevăzute de lege, chiar dacă părțile se împotrivesc. 24 Articolul 82Lipsa dovezii calității de reprezentant(1) Când instanța constată lipsa dovezii calității de reprezentant a celui care a acționat în numele părții, va da un termen scurt pentru acoperirea lipsurilor. Dacă acestea nu se acoperă, cererea va fi anulată. 25 Articolul 271Nulitatea și conversiunea înscrisului autentic(1) Înscrisul autentic întocmit fără respectarea formelor prevăzute pentru încheierea sa valabilă ori de o persoană incompatibilă, necompetentă sau cu depășirea competenței este lovit de nulitate absolută, dacă legea nu dispune altfel.

5

https://www.incisivdeprahova.ro/2017/09/03/exclusiv-de-ce-se-pierde-in-draci-la-cab-scaf-un-alt-exemplu-de-continuitate-mafioto-comunistoida-in-cab-scaf-si-mai/ Or, dacă Legea ajunge o „facultate” nicidecum o obligație în sensul arătat de art. 1 alin.(5)26 art. 16 alin. (1) și (2)27 respectiv art. 124 alin.(1) și (2)28 Constituție iar excepțiile sunt prevăzute de Legea procesuală tocmai pentru ca instanța să poată judeca obiectiv fiecare cauză în parte, aparte dat fiind și principiul CEDO: fiecare cauză se judecă separat, deciziile instanțelor ordinare nefiind izvor de drept.

În continuare, vă rog să observați că excepția de nelegalitate prevăzută în cuprinsul art. 429 al Legii nr. 554/2004 coroborat cu art. 52 alin.(5) teza a II-a30 CDFUE este o excepție de ordine publică în care legiuitorul a prevăzut că, odată admisă, judecătorul va continua procesul fără a mai ține cont de acea probă. Or, prin admiterea excepției de nelegalitate a actelor de numire în funcție a polițiștilor din D.G.P.M.B. este evident că cererile formulate pentru D.G.P.M.B. (entitate neînființată) sunt nule iar probele depuse în apărarea și pentru aceasta sunt lovite de nulitate, D.G.P.M.B. fiind astfel obligată să își recunoască ilegalitățile și, eventual, să fi eapărată în instanță de un avocat specializat.

În esență, judecătorii desemnați (or sunt lași or sunt corupți de „infractorii cu epoleți cu „mese și dansuri din buric” în locații precum cârciuma MAI „Excelsior”) cu soluționarea excepțiilor de ordine publică au refuzat să judece tocmai pentru ca polițiști necompetenți din D.G.P.M.B. și M.A.I. să desfășoare, în continuare, activități specifice Inchiziției, miliției bolșevice/trupelor SS/SA „la umbra statutului polițistului”, deși, potrivit art. 251 și 25231 CPC judecătorul are obligația de a cunoaște tot dreptul publicat și,

26 (5) In România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale si a legilor este obligatorie. 27 ART. 16 Egalitatea in drepturi (1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.

(2) Nimeni nu este mai presus de lege. 28 ART. 124 Infaptuirea justitiei (1) Justitia se infaptuieste in numele legii. (2) Justitia este unica, impartiala si egala pentru toti. 29 Articolul 4Excepţia de nelegalitate(1) Legalitatea unui act administrativ cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepţie, din oficiu sau la cererea părţii interesate.(2) Instanţa învestită cu fondul litigiului şi în faţa căreia a fost invocată excepţia de nelegalitate, constatând că de actul administrativ cu caracter individual depinde soluţionarea litigiului pe fond, este competentă să se pronunţe asupra excepţiei, fie printr-o încheiere interlocutorie, fie prin hotărârea pe care o va pronunţa în cauză. În situaţia în care instanţa se pronunţă asupra excepţiei de nelegalitate prin încheiere interlocutorie, aceasta poate fi atacată odată cu fondul.(3) În cazul în care a constatat nelegalitatea actului administrativ cu caracter individual, instanţa în faţa căreia a fost invocată excepţia de nelegalitate va soluţiona cauza, fără a ţine seama de actul a cărui nelegalitate a fost constatată.(4) Actele administrative cu caracter normativ nu pot forma obiect al excepţiei de nelegalitate. Controlul judecătoresc al actelor administrative cu caracter normativ se exercită de către instanţa de contencios administrativ în cadrul acţiunii în anulare, în condiţiile prevăzute de prezenta lege. 30 (5) Dispozițiile prezentei carte care conțin principii pot fi puse în aplicare prin acte legislative și de punere în aplicare adoptate de instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii, precum și prin acte ale statelor membre în cazurile în care acestea pun în aplicare dreptul Uniunii, în exercitarea competențelor lor respective. Invocarea lor în fața instanței judecătorești se admite numai în scopul interpretării și controlului legalității unor astfel de acte. 31 Articolul 251Lipsa îndatoririi de a probaNimeni nu este ținut de a proba ceea ce instanța este ținută să ia cunoștință din oficiu.

6

bineânțeles să îl aplice dat fiind art. 47 tezele I și II32 respectiv art. 52 alin.(7)33 C.D.F.U.E. Concret, atuci când „milițianul” vrea ceva, persoana(ele) vizată(e) nu trebuie să întrebe „care e textul de Lege/unde scrie?” iar polițistul să își facă cunoscut temeiul legal în baza căruia acționează ci, așa cum procedau „gardienii” în epoca comunistă cetățeanul trebuie să se supună „doleanțelor șefului milițianului/securistului, că așa a înțeles el de la șefu'”. https://www.incisivdeprahova.ro/2017/10/11/exclusiv-acuzatii-grave-birourile-m-structurile-suport-juridic-administrativ-logistic-financiar-contabil-resurse-umane-audit-public-control-intern-sunt-pepiniere-ale-crimei-org/ Astfel că, în M.A.I. și D.G.P.M.B. s-a ajuns la abuzuri incomensurabile art. 1, 16 alin.(1) și (2) art. 53 Constituție aplicându-se exclusiv în interesul personal și de grup al unor inculți și oportuniști precum „consiglierii juridci” și șefii D.G.P.M.B.

O vădită încălcare a principiului echității procesuale și, bineânțeles a principiului legalității hotărârii celor 3 judecători, considerând aceștia că orișice persoană care se erijează în „apărător”/„reprezentant” al D.G.P.M.B. beneficiază și de principiului legalității și legitimității procesuale. În susținerea vă rog să observați că cei 3 „judecători” nu fac nicio referire la în cuprinsul deciziei 2669/2017 la adresele UCCJR și ANI depuse de subsemnatul la dosarul cauzei și prin care se prevede incompatibilitatea atribuțiilor consilierului juridic respective psihologului cu cele ale polițistului. https://www.incisivdeprahova.ro/2017/10/16/exclusiv-legea-este-precum-panza-de-paianjen-scapa-viespile-si-raman-musculitele/

În concluzie, cei 3 „judecători”: Drăghici Daniel Marian, Cârjan Maria Raluca și Podaru Corina susțin ilegal (doar că așa vor ei), că admiterea excepției lipsei calității de reprezentant nu

afectează procesul… în condițiile în care cererile acestora erau anulate de instanța de judecată. o vădită încălcare a art 1 alin.(3)-(5) și a art. 124 Constituție de către cei 3 „magistrați” cunoscând aceștia (conform art. 251 CPC) faptul că, odată admisă excepția lipsei calității de reprezentant pentru D.G.P.M.B./I.G.P.R./M.A.I. aceste instituții care funcționează ilegal, cu falși consilieri juridici ar afecta bunul mers al celorlalte instituții. https://www.incisivdeprahova.ro/2017/10/23/exclusivspr-diamantul-se-lupta-pentru-intrarea-legalitate-conducerii-m-sisau-modificarea-legii/

Articolul 252Obligativitatea cunoașterii din oficiu(1) Instanța de judecată trebuie să ia cunoștință din oficiu de dreptul în vigoare în România.(2) Textele care nu sunt publicate în Monitorul Oficial al României sau într-o altă modalitate anume prevăzută de lege, convențiile, tratatele și acordurile internaționale aplicabile în România, care nu sunt integrate într-un text de lege, precum și dreptul internațional cutumiar trebuie dovedite de partea interesată.(3) Dispozițiile normative cuprinse în documente clasificate pot fi dovedite și consultate numai în condițiile prevăzute de lege. 32 (7) Instanțele judecătorești ale Uniunii și ale statelor membre țin seama de explicațiile redactate în vederea orientării interpretării prezentei carte. 33 Articolul 47 Dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil Orice persoană ale cărei drepturi și libertăți garantate de dreptul Uniunii sunt încălcate are dreptul la o cale de atac eficientă în fața unei instanțe judecătorești, în conformitate cu condițiile stabilite de prezentul articol. Orice persoană are dreptul la un proces echitabil, public și într-un termen rezonabil, în fața unei instanțe judecătorești independente și imparțiale, constituită în prealabil prin lege. Orice persoană are posibilitatea de a fi consiliată, apărată și reprezentată.

7

II.

Motive de nelegalitate a deciziei celor 3 „judecători”: Drăghici, Cârjan și Podaru.

1. În decizie s-a reținut motivele de nelegalitate întemeiate pe dispozitivul art. 488 pct.-ele 4 și 5 CPC ca „modul în care a fost formulată”. Așadar, opiniile juridice și personale pe care mi-am întemeiat criticile de nelegalitate asupra sentinței criticate au fost formulate în limitele opiniilor juridice, potrivit CEDO și dispozitivului procesual instituit de legiuitor, astfel cum am apreciat și motivat în cuprinsul cererii de recurs și următoarele. Toate aceste opinii au fost susținute prin jurisprudența CEDO și CCR respectiv au fost completate cu excepții de neconstituționalitate și nelegalitate tocmai pentru a se desființa mitul că, „dacă ești lucrător „la miliție” poți să îndeplinești orice atribuții, oricând în baza unei simple doleanțe/dispoziții a șefului”: https://www.incisivdeprahova.ro/2017/10/09/exclusiv-incompetenta-si-indolenta-managerilor-din-m-si-politie-indivizi-platiti-gras-cu-sume-ce-genereaza-fapte-de-coruptie-si-frustrari/, Ulterior aparițiilor mediatice și demersurilor mele legitime, CAB-SCAF mi-a comunicat decizia 3188/2017 din care am înțeles că: dacă ceri informații respectiv vorbești împotriva indivizilor ce au creat un sistem care guvernează ocult, ilegal, destinele majorității ești un „inamic ce trebuie eliminat” (a se vedea și cauza Kudeskina contra Rusia – inhibarea judecătorului care divulgă informații privind corupția instanțelor rusești). Cei 3 judecători, fără nici o motivare și, mai ales, fără niciun articol de Lege care să le susțină decizia, au statuat că, citez: „ Astfel, a~a cum rezulta din portalul instantelor de judecata, recurentul-reclamant apare In aceasta calitate Intr-un numar mare de dosare avand In proportie covar~itoare acela~i obiect comunicare informatii de interes public (Legea Nr.544/200 1), cererile fiind formulate In contradictoriu cu diverse unitati din structura Ministerului Afacerilor Interne. Dincolo de aceste aspecte, Curtea retine ca cererea de recurs este vadit netemeinica, In conditiile In care, de~i actiunea a fost admisa aproape In totalitate de instanta de fond, exceptand solicitarea de comunicare de informatii publice de la punctul 8, recurentul-reclamant a forrpulat o cerere de recurs pe 23 de pagini, care, In afara de citatele din jurisprudenta Curtii Constitutionale ~i din jurisprudenta CEDO, a formulat doar critici vizand, In cea mai mare parte, aspecte tinand de calitatea de reprezentant a recurentei-parate, aspecte care -llU mai fost solutionate definitiv prin decizii anterioare pronuntate de Curtea de Apel Bucure~ti In dosare similare In care recurentul-reclamant a avut calitatea de parte, fiind reiterate acelea~i argumente cu privire la care recurentul cunoa~te jurisprudenta acestei instante. De asemenea, se observa ca singura critica privind respingerea 'in parte a actiunii (cu privire la'punctul 8), se.regase~te la pag 22 - ~i consta In aceea di, In opinia recurentului, avand In vedere notorietatea celor 2 manageripoliti~ti In viata publica, solicitarea sa de la punctul 8 afecteaza Y-iata-D.G:P.M.B., deciziile acestor manageri afectand vietile celor 7.500 angajati dar ~i a cetatenilQr Capitalei. 16 Mai mult, recurentul invoca prin cererea de recurs ~i prin raspunsul la intampinare exceptii de neconstitutionalitate a mai multor texte de lege, care nu au nicio legatura cu solutia pronuntata pe fondul cauzei, formuland si 0 cerere de sesizare a i.c.c.i. 'in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, ambele cereri de sesizare fiind respinse ca inadmisibile, pe motivul ca nu au legatura cu solutia pronuntata pe fondul actiunii. In concluzie,

8

aceasta conduita constand 'in introducerea unei cereri de recurs vadit netemeinice, se impune a fi sanctionata, motiv pentru care, Curtea va dispune aplicarea recurentului-reclamant Firicel Alexandru a unei amenzi judiciare 'in cuantum de 500 lei, pentru savarsirea abaterii judiciare prevazute de art. 187 alin. I pet. 1 lit. a) din Codul de procedura civila, recurentul avand dreptul de a formula cerere de reexaminare impotriva acestei masuri, in termen de 15 zile de la comunicare.”. Or, din punctul meu de vedere, judecătorul este persoana care are cea mai grea sarcină într-un stat (indiferent de forma de organizare a acestia), unde Legea și proba sunt edificatoare în formarea opiniei juridice, motivate, a instanței de judecată. În prezenta cauză, cei 3 judecători au îndepărtat orice argument/susținere/opinie/probă a subsemnatului și, fără nicio opinie juridică, bazată pe Lege, au „scuipat” art. 187 alin.(1) pct-ul 1 lit.a) CPC (exact cum fac „milițienii bolșevici” din MAI-controlorii interni când nu au probe: opinia lor indusă de „stăpânii ierarhici” devine Lege) a stabilit că trebuie să fiu amendat pentru „rea-credință” (nu au mai copiat inepțiile „milițienilor” din D.G.P.M.B. precum completul 10 recurs în cauzele 2836/3/2016 și 34261/3/2016– probabil că s-au rușinat și ei când au văzut, ÎN PRESA ROMÂNEASCĂ, ce tâmpenii au putut să scrie acei „comuniști fanatici” care activează (din păcate), încă, în M.A.I., I.G.P.R. și D.G.P.M.B.) dar fără să argumenteze „de ce?”. Concret, cei trei judecători m-au acuzat că „formulez opinii generale” și, astfel, „recursul e nefondat, cu rea-credință”, însă nici ei nu și-au motivat decizia conform art. 53 și 124 Constituție (mai ales că nu există niciun text de lege care să suprime drepturile și libertățile fundamentale într-un proces textul art. 187 lit.a) CPC fiind unul ambiguu care lasă loc de interpretare). https://www.incisivdeprahova.ro/2017/08/02/ce-bine-si-frumos-e-sa-stai-la-pupitru-sa-te-uiti-gales-dragastos-la-maimutele-cu-epoleti-din-m-a-i/ În cazul subsemnatului, sindicalist și avertizor public, dacă: formulez opinii, sesizări, acuzații la adresa „mafiei cu epoleți” din M.A.I. (petiții, acțiuni înnstanță) sunt sancționat pentru „limbaj necorespunzător” respectiv rea-credință procesuală iar dacă solicit ajutorul instanței de judecată ca să obțin un răspuns pertinent, concludent de la D.G.P.M.B. despre cum trebuiesc „gâdilați” în cuprinsul sesizărilor indivizii din D.G.P.M.B. care comit abateri de la Lege instanța de judecată te amendează fără nicio justificare. https://www.incisivdeprahova.ro/2017/07/11/dementa-totala-autospecialeleautovehiculele-inmatriculate-cu-nr-de-inmatriculare-mai-sunt-obiectivemateriale-clasificate/ În drept, completul 8 recurs și, implicit, CAB-SCAF a oferit oportunitatea „mafiei cu epoleți” din M.A.I. (implicit și D.G.P.M.B.) să îngrădească ad-hoc libertatea de exprimare, libertatea de conștiință și activitatea sindicală a liderilor onești (care nu sunt corupți și nici coruptibili respectiv influențați de interesele grupărilor care conduc M.A.I. și Poliția – structurile suport) https://www.incisivdeprahova.ro/2017/08/31/exclusiv-curtea-de-apel-bucuresti-recunoaste-oficial-ca-romania-nu-este-stat-de-drept-sau-ca-aceasta-informatie-este-clasificata/ https://www.incisivdeprahova.ro/2017/06/07/aceasta-profesie-onorabila-de-politist-a-fost-bagatelizata/ . Or, ce Lege se aplică? Simpla voință a unor „țărănoi” îmbrăcați ilegal cu uniforma de poliție? A unor „judecători” disperați să apere „gangsterii cu epoleți” și abuzurile, ilegalitățile, infracțiunil pe care aceștia le comit la umbra „statutului polițistului” pe care îl dețin ilegal de societatea civilă și Justiție? A cui? Unde scrie cum trebuiesc formulate acuzațiile? Nicăieri, în schimb, „gangsterii cu epoleți” din M.A.I. își pot „face” ei propria Lege… doar completele de recurs din CAB-SCAF „sunt la degetul lor cel mic” (foști „consilieri juridici” neavizați, „milițieni” fără cultură adecvată Poliției Judiciare care au intrat în magistratură „pe ușa din dos” ș.a. indivizi

9

certați cu art. 1 alin.(5) Constituție dar care au fost „răsplătiți” pentru obediență cu un loc în magistratură – beneficiile muncii adevăratului judecător – art. 22 alin.(2) CPC) – asta am înțeles din prezenta decizie criticată respectiv deciziile CAB-SCAF referitoare la cauzele 2836/3/2016 și 34361/3/2016. https://www.incisivdeprahova.ro/2017/07/04/marii-juristi-din-aparatul-central-al-mai-nu-au-evoluat-nici-in-ziua-de-azi-au-ramas-tot-militieni/; 2. Fără niciun temei legal, și fără nicio probă care să demonstreze sancțiunea de amendare a subsemnatului, cei trei judecători susțin doar că așa consideră domniile lor că trebuie să fiu amendat.

Concret, cei 3 judecători nu au motivat în niciun fel de ce mi se aplică amenda judiciară în codițiile în care art. 5334 și 5735 Constituție stabilesc că doar prin Lege mi se pot îngrădi drepturi și libertăți fundamentale (petiționare, libertate de exprimare, acces la Justitție) ci doar „au hotărât ad-hoc” ca să fiu amendat invocându-se fără indicarea niciunui text de Lege și, mai ales, nicio dovadă a rea-credinței subsemantului, art. 187 alin.(1) lit.a) CPC.

În aceste condiții, ar trebui amendați toți avocații, procurorii societățile de executări silite, ONG-urile etc. pentru că cei trei judecători mai-sus menționați „s-au trezit cu fața la cearșaf”/„nu i-a satisfăcut amanta/partenerul(a) de viață”? Lipsa de transparență este factorul care guvernează corupția și abuzurile în instituțiile statului Român. Or, acțiunile subsemantului împotriva MAI și structurilor sale sunt tocmai pentru a transparentiza aceste structuri de ordine publică, pentru a aduce la cunoștința opiniei publice gravele derapaje de la Lege pe care funcționari din MAI înțeleg să le comită (a se vedea și legea nr. 571/2004). Or, în cazul în care însăși o instanță consideră ad-hoc că activitățile de avertizare publică îndreptate împotriva unor funcționari respectiv a instituțiilor statului nu sunt conforme cu „statul de drept”, este evident că în prezenta cauză avem de-a face cu o ingerință nejustificată în activități sindicale, viața privată chiar din partea instanței. https://www.incisivdeprahova.ro/2017/07/23/presedintele-romaniei-este-sesizat-cu-privire-la-indolenta-neglijenta-in-serviciu-si-incompetenta-factorilor-de-executie-a-managerilor-din-mai-si-implicit-dgpmb/

3. Pentru a-mi îngrădi definitiv accesul la Justiție, prin abuz de drept, cei 3

judecători: ascund faptul că organizația profesională a Consilierilor Juridici (adresa 897/2007) și Agenția Națională de Integritate (4577/2017) – ce au fost depuse de subsemantul la dosarul cauzei - îi consideră pe acei polițiști care desfășoară atribuțiile consilierului juridic și cele ale psihologului.

Or, chiar dacă acest noi probe în care am intrat în posesie la finalul lunii februarie respectiv odată cu comunicarea întâmpinării în cauza 45390/3/2016 (așa cum am arătat în cauza de recurs) cei trei judecători aveau obligația să le admită. În condițiile în care cei 3

34 ART. 53 Restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati

(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. (2) Restrangerea poate fi dispusa numai daca este necesara intr-o societate democratica. Masura trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o, sa fie aplicata in mod nediscriminatoriu si fara a aduce atingere existentei dreptului sau a libertatii. 35 ART. 57 Exercitarea drepturilor si a libertatilor Cetatenii romani, cetatenii straini si apatrizii trebuie sa-si exercite drepturile si libertatile constitutionale cu buna-credinta, fara sa incalce drepturile si libertatile celorlalti.

10

nu fac nicio referire la aceste noi ultime probe este evident că au încălcat art. 6.1, art. 13 și art.21 alin.(1) CEDO și, mai ales, au judecat părtinitor, ilegal, pentru asscunderea ilegalităților din DGPMB expuse în cererea de recurs și celealalte înscrisuri formulate și depuse de subsemnatul la prezenta cauză. https://www.incisivdeprahova.ro/2017/08/07/exclusiv-acuzatii-grave-acoperiti-in-justitie-ilegalitati-in-d-g-p-m-b/

Or, în atare condiții, ce șanse mai poate avea justițiabilul la un proces echitabil, la o instanță imparțială? Niciunul! Probele nu îi sunt luate în considerare de către cei 3 judecători, argumentele și textele de Lege pe care acesta își formulează opiniile juridice respectiv personale sunt înlăturate… că doar așa vor cei 3 judecători: să îi apere pe cei vinovați și să-i incrimineze pe cei care solicită respectarea Legii respectiv a celor care avertizează, public, ilegalitățile din instituțiile M.A.I. https://www.incisivdeprahova.ro/2017/08/10/exclusiv-bomba-datele-de-identificare-ale-politistilor-din-carton-ce-se-ascund-pe-sub-birouri-si-tipa-ca-sunt-vajnici-politisti-sunt-de-interes-public/

III. În condițiile în care Legea nr. 554/2004 nu prevede că, dacă ai formulat o

cerere/solicitare, și nici cum se evidențiază, în concret, refuzul emanat de la o instituție/autoritate publică este evident că fiecare persoană își formulează criticile în funcție de CEDO, Constituție, Lege și probe. Însă, din graba și dorința de a „scăpa” cât mai repede de dosar cei 3 „judecători” au luat decizia de a mă sancționa exclusiv cu scopul de a mă inhiba și a nu mai cere sprijinul instiuțiilor abilitate (inclusiv instanțelor de judecată) împotriva abuzurilor și ilegalităților din M.AI. (implicit și D.G.P.M.B.) https://www.incisivdeprahova.ro/2017/09/04/exclusivcum-mai-putem-avea-incredere-in-justitie-cand-acoperiti-cu-roba-de-judecator-sunt-aparatori-furibunzi-ai-mafiei-institutionale-din-mai/

În concluzie, după lecturarea deciziei criticate, înțeleg că cei 3 judecători maisus menționați au statuat că cei nemulțumiți de refuzul unei instituții să nu se mai adreseze instanței de contencios ci „să facă haiducie” – să își facă singuri dreptate ca pe timpul boierilor, întrucât distinșii magistrați au alte treburi mai importante (o chermeză cu „consiglierii juridIci” și șefii acestora din M.A.I., piața, o excursie etc.), justițiabilul trebuind să fie doar „vita de înjunghiere” a unor „împiedicați” ajunși în birourile cu aer rarefiat din M.A.I. și D.G.P.M.B.

IV. Având în vedere și aspectele mai-sus prezentate, În temeiul art. 29 alin.(1) din Legea nr. 47/1992 ridic și cu respect vă solicit să trimiteți

la Curtea Constituională a României a art. 12, 22 alin.(7), art. 187 alin.(1) pct.-ul 1 lit.a) și b) Cod Procedură Civilă și a art. 14 Cod Civil întrucât, în opinia mea, încalcă principiile garantate

11

prin art. 1 alin.(3)-(5) Constituție, art. 2, art. 15, art. 16 alin.(1) și (2), art. 20-21, art.24 alin.(1), art. 30-31 alin.(1) și (2), art. 51 și art. 124 Constituție lăsând legiuitorul la aprecierea judecătorului să aplice amenzi, după bunul său plac respectiv să aprecieze judecătorul (în mod occult)/să considere dacă cererea este sau nu formulată cu bună-credință, judecătorul(ii), fără niciun temei legal ci ad-hoc statuând în mod netransparent că „cererea este formulată cu rea-credință” (a se observa lipsa de motivare a acestora: opiniile „personale” imnduse/impuse de „mafia cu epoleți” din „miliția” Română și M.A.I.).

În susținere, vă rog să observați că legiuitorul nu a definit niciunde „buna-credință procesuală”/buna-credință în formularea de sesizări, întregul proces fiind guvernat de principiile: dreptului de acces la justiție, libertatea de exprimare, legalității, disponibilității, contradictorialității. Până și Curtea de la Strasbourg s-a „zgârcit” în explicații punctuale (în ceea ce privește îngrădirea drepturilor fundamentale) oferind întotdeauna explicații lacunare și făcând trimitere la „necesitatea îngrădirii drepturilor fundamentale numai prin Lege și numai dacă este necesar într-o societate democratică”. https://www.incisivdeprahova.ro/2017/09/01/exclusivpolitistii-se-lovesc-de-mafia-din-instante-statul-sunt-eu/;

Or, dacă m-am adresat Justiției în repetate rânduri, dacă am ridicat excepții în repetate rânduri susținute cu texte de Lege și probe evidențiază „rea-credință”, atunci ascunderea de probe față de instanța de judecată respectiv înșelarea instanței prin încălcări ale Legii (faptul că polițiști s-au erijat în consilier juridic, faptul că falți polițiști au susținut că deciziile CCR: 101/2014, 637, 650 și 699/2015, 172 și 244/2016 respectiv Decizia CCR nr. 258/2017, regimul incompatibilităților) - (calitatea „reprezentanților” DGPMB) – excepție de ordine publică -, nu se aplică nici în această cauză, reprezintă bună-credință în opinia celor 3 judecători?

În contextul în care legiuitorul nu a definit „rea-credința procesuală” și nici nu a instituit o

regulă/procedură de formulare a cererii/apărărilor o instanță nu își motivează decizia, stabilind cei 3 judecători ad-hoc că „cererea este formulată cu rea-credință” respectiv petentul „formulează într-un mod care nu convine instanței”, este evident că textele criticate de subsemnatul nu sunt în acord cu Drepturile Fundamentale și nici cu Constituția țării, așa cum am arătat în rândurile de mai-sus.

Din aceste considerente și motivele pe care mi-am întemeiat prezenta cerere de examinare, cu respect vă solicit să suspendați prezenta cauză și să trimiteți excepția de neconstituționalitate la Curtea Constituțională.

Am încheiat excepția de neconstituționalitate. Până la soluționarea prezentei

excepții de Curtea Constituțională, cu respect vă solicit să suspendați prezenta cauză

Față de cele prezentate, cu respect vă solicit să îmi admiteți cererea și să anulați amenda impusă de cei 3 judecători, prin abuz de drept, în prezenta cauză. Menționez că probele pentru susținerea prezentei sunt expuse în spațiul public, astfel cum rezultă din link-urile inserate în prezenta cerere de reexaminare, tocmai pentru ca cetățenii țării să își poată formula propriile opinii cu privire la modul în care „se judecă” cauze la CAB-SCAF și, bineânțeles, pentru a fi avertizați despre posibilele amenzi aplicate de acei „judecători” care se cred mai presus de Lege or care, „s-au trezit dis-de-dimineață cu fața la cerșaf”

12

http://m.luju.ro/tudorel-i-a-linistit-elegant-ministrul-justitiei-i-a-pus-la-punct-pe-pucistii-din-csm-inteleg-ca-domnul-mateescu-vrea-sa-repet-ca-sa-inteleaga-anumite-nuante-cei-care-nu-s-au-lamurit-au-ocazia-sa-se-lamureasca-stiu-ca-atentia-o-aveti-distributiva-dar-ma-g. Vă rog să judecați și în lipsa subsemnatului.

Cu stimă,

ALEXANDRU FIRICEL președinte teritorial SPRD

22 decembrie 2017