A n u l X X I X . B L A J , J o i 1 6 I a n u a r i e 1 9 1 9 . N u m ă r u l 8 .

A B O N A M E N T U L .

Pe un an 80 coroane.

Pe '/» an 40 „

Pe 1

4 an 20

Pe lună 7 „

Un număr 30 fileri.

O •

Z I A R N A Ţ I O N A L * — A P A R E Z I L N I C .

I N S E R Ţ I U N I .

U n şir g a r m o n d : odată 84 fii., a doua oară 72 fii., a treia

oră 60 fii.

Manuscrise sunt a se trimite la Redacţia

„ U N I R I I " B l a j .

• •

Anul nou In care am Intrat, este începutul unei cpoce deosebite, în istoria neamului nostru.

Hotarăle măiestrite s'au pră­buşit; fraţii de acela.ş sânge şi-au întiws mâna; 0 ţară bogată şi puternică se ridică din ruinele unui imperiu, ce s'a năruit.

Zilele de praznic, Je emoţii înălţătoare s'au precipitat cu o celeritate 'a şa de mare, încât foarte adese aveam impresia, că trăim în vis.

lată, visul de aur a devenit realtiate — să ne bucurăm de ea şi mai ales, să nc dăm seama de importanţa ci.

A fost de ajuns cu frazele naţionaliste, cu legănarea n<>a-sttă in iluzii deşarte'.

E vremţa muncii. Romlnia-Mare există de drept.

— după Adunarea din Alba-lulia —', de fapt, încă nu!

Opera grea, foarte grea a organizări', rămâne ca să tie în­făptuită de aci înainte.

Câte probleme mari, cer cu inzistenţă rezolvirea! România, cea încălcată şi jăfuită de Ger­mani trebue restabilită; ţăranilor trebue să li-se dea de urgenţă pământ şi drepturi politice; în­văţământul trebue reformat şi ridicat la nivelul ce i-se cuvine; igiena trebue pusă pe alte baze; educaţia religioasă trebue îngri­jită, ca ea să ne temelia nouei epoce din istoria noastră.

Am amintit numai câteva pro­bleme, cari toate rec l amă o munca uriaşă; şi muncitorii sunt proporţional, foarte puţini. Sunt probleme, la realizarea cărora va trebui să se angajeze gene­raţii întregi. * Vnl ,,• •

Ţ " ... u w i pe lucru. e.r să ne arătăm vrednici Je vrem'ue mari, ce le-am ajuns!

Şi să Începem munca de pe acum, concentrând u-ne toate forţele, pentru a strivi încă în termine, primejdia bolşeznstă.

Nu se mai poate nega: pri­mejdia aceasta există, deşi In mod foarte sporadic.

Intelectualii dela sate. mână i mână cu Armata română, să funcească din răsputeri, pentru

snfocâ isbucnirea acestui fla­gel , mai grozav decât însuşi i'âsboiul.

Anul ce vine. reclamând re-Izcrivirea atâtor probleme mari, | este anul organizării şi al j muncei. Al . j

a s ®

Cercular de A n u l ^ n o u . R e ţ i n e m din C e r c u l a r u l de A n u k n o u al p ă r i n t e l u i ca^

n o n i c D r . V A S I L E S U C I U , p a r t e a f ina lă . —

Venerai Cler ş i I u b i ţ i

C r e d i n c i o ş i !

Orfelinatul l-am deschis, în­ceputul s'a făcut. Ei trebuie

! însă să se desvoalte. Trebuie să adăpostească pe toţi orfanii

, de răsboiu şi pe ceilalţi orfani, rămaşi fără părinţi în urma gro­zavei boale, ce bântuie, cari sunt

: avizaţi la ocrotirea Orfelinatului. El trebuie să adăpostească şi să crească copiii lipsiţi din toate timpurile, ţinând şcoli pentru ei. îmbrăcându-i, nutrindu-i şi pro-

; văzându-i cu toate cele de lipsă. i Cheltuielile sunt însă mari şi nu

se pot acoperi din venitele ba­nilor intraţi.

Vor trebui zidite, cu timpul, , case pentru Orfelinat. Vor tre­

bui făcute ateliere, provăzute cu uneltele de lipsă pentru ma­eştrii. Va fi de lipsă să se cum­pere o moşie mai mare, din care Orfelinatul să-şi poată primi cele de lipsă pentru trebuinţele casei şi în care Orfanii, destinaţi pen­tru agricultură, să se poată de­prinde. Pentru acestea însă nu e du ajuns capitalul adunat până acum.

Ştiu, că dărnicia credincioşilor noştri e neseeati- J 1 " P " s o ~ siaţa lor vor da ajutoare mai ^J.—— r = .mor . Sunt conştiu

însă .şi de aceea, că acele aju­toare, acele daruri vor ajuta la acoperirea cheltuielilor zilnice, dar ele nu vor ti, si nu pot ti. pentru înzestrarea de acum a Orfelinatului cu case, cu unelte şi cu moşie.

De aceea cu toată încrederea mă îndrept căttă Voi. Venerat Cler şi Iubiţi Cradincioşi, să nu lăsaţi la calea jumătate un lucru | atât de sfânt, cel mai sfânt din câte aţi făaut vreodată. Pentru mândria şi recunoştinţa, ce o aveţi faţa de Blajul nostru, care în noua noastră tearâ, în teara

I românească, trebuie să se întă-i rească şi să înainteze, prefăcân-

du-se într'unul din ce le mai pu-j ternice centre culturale; pentru | dragostea şi mila. ce trebuie să

o aveţi pentru copiii săraci şi lipsiţi, căci doar scr i s este:

: „Oricine va primi pe un prunc ca acesta, întru numele meu. pe mine mă primeşte* (Mat.

; 18, .">}; pentru mulţămita şi re-I cunoştinţa, cu cari datori »un-. teţi lui Dumnezeu, că v'a dăruit

cu bunătăţile sale şi v'a ţinut în vieaţă, ca< să puteţi îngriji in­şi- .ă de Creşterea şi soartea co ­piilor voştri; rugându-vă rog: >Nu vă întoarceţi de cătră ceice se jeluiesc, şi cu ceice plâng, plângeţi*.

Deschideţi inima voastră cre­ştinească şi românească, in ace­ste zile de mărire naţionali , ş'o întindeţi din nou mâna de aju­tor Orfelinatului nostru. Tri­miteţi cu liste, făcute în exem-piare Jupie, obolul vostru la Administraţi unea Centrală Ca­pitulară. Listele se păstrează, cum s'au păstrat şi cele din trecut. Kle se vor publica şi din ele se va face cartea tito-r !<;i şi Binefăcătorilor Orfeli-

! n.<<ului, pomeniţi în sîujooie din capela Orfelinatului şi în rugă­ciunile zilnice ale elevilor.

Mulţi din voi, Iubiţi Credin­cioşi, aţi subscris de silă îm­prumuturi de stat. obligaţii de răsboiu, pen t ru voi fără valoare. Dâruiţile Orfelinatului, ca să aveţi în lumea acesta mângă- ;

ierea, că Orfelinului e al vo­stru, căci voi l-aţi făcut; iar pentru lumea cealaltă să vă câ­ştigaţi comoară în ceriu, pe care furii nu o sapă nici nu o fură.

• Darul Domnului nostru Isus ¡ Hriütos şi iubirea lui Dumnezeu- ; Tatăl şi împărtăşirea Spiritului Sfânt să tie cu voi cu toti. Amin

Preluarea imperiului în co-mitatul Alba-de-jos. — Raport special. —

Sâmbătă dim. în 11 crt. noul prefect al comitatului Alba-de-jos dl dr. Ioan Pop, advocat în

I Alba-Iulia, însoţit de protopopul ; ioan Maior, ca delegatul C. N.

R. din Aiuil, funcţionarul capi­tular Aurel C Domsa dela C. N. R. din Blaj, ingineriul Aurel

! Stoica dela C. N. R. din Alba-: Iulia şi secretariul particular al : prefectului prof. Adrian 0¡oiu, i s'au prezentat la ciasurile IOV2 i în cancelaria comitelui suprem, j unde la 9 ciasuri venise dl prof. i Fogarasi Albert fn calitate de 1 comisar al guvernului repu-¡ biicei maghiare. Dl prefect dr. I Pop în cuvinte scurte, dar ho-

tărîte, aduce la cunoştinţa dlui ! comisar, că Consiliul diriginte j român din Sibiiu l'a numit pe

el de prefect al comitatului şi în consecinţă cere să i-se pre-

; deie administraţia. DI comisar, care bsgseamâ îşi închipuise,

; că fostul său elev vine sâ-l sa­lute în nou a-i demnitate, ră­mâne perplex şi încurcă râs-

\ punsul . — Dar dlor, mie încă nu mi-a

1 transpus nime nimic, căci eu numai ieri am primit avisul te­legrafic despre numirea de co ­misar, binevoiţi a aşteptă pânâ mi-se va transpune şi mié, ş i -apoi eu vă voiu transpune DV. Căci ce se fac? iau Ia c u n o ş ­tinţă cele comunicate, mă su ­pun, dar protestez în calitatea mea de comisar guverr.ial.

— Scuzaţi iiustrisime, răs­punde prefectul, — noi nu pu­tem aşteptă cine ştie până când va fi transpunerea, eu doresc, să ni-se predeie acum oficiul.

— Dar dlor, vă rog să a ş ­teptaţi până ce vine dl br Bánff'y Kázniér, l'am rugat în scris, să poftească aei pe 11 oare, şi ştiindu-1 om foarte regulat, cred, că se va şi presinta.

După câteva momente pre­fectul trece în cancelaria vice-comitelui, iar dl comisar Fo­garasi, nervos, măsură sala în sus şi în jos.

P a g . 2 . U N I R E A N r . 8.

Nu pes te mult trimişii după f işpan se prezintă , unul spunea , că nu 1-a aflat acasă , calalal t , că dl ba ron n 'are ce t r anspune , fiindcă ce a avut de gând a t r a n s p u s vicecomitelui .

Se t r imi te după Dr. l oksmann . Aces ta , corect şi cavaler , ca to tdeauna , pres in tă o sc r i ­soare din pa r t ea baronului Bânffy, prin care îi t r a n s p u n e cheia delà cancelar ie şi 42 foi de condui ta funcţionari lor .

— Atunci le pre iau aces te , de celealal te voiu vedea, — a-d a u g e prefectul. Desp re t r a n - I spune re se d re sează un p r o c e s verbal în r omâneş t e , pe care dl [ Fogaras i îl accep tează , dar ar dori să aivă şi o t r aduce re în ! ungureş te , pe care să o prezinte guvernulu i . Şi fiindcă în comis ie nu se gă8iâ nime, care să ştie perfect ungureş te (?), dsa se an- ! gajază să facă t r aduce rea . P â n ă ce se face t r aduce rea , comis ia t rece în biroul v ic l şpanulu i , care ş t i ind de ce este vorba, d e p u n e j u r ămân tu l de fidelitate regelui Fe rd inand 1 al Românie i . Se i pres in t ă corpul funcţ ionar i lor super ior i , cărora dl prefect le s p u n e deschis , că cine nu d e ­pune ju rământu l , nu poa te be­neficia de nici un favor, p e n - j t ruca nu poate fi nici sa lar i sa t , nici pens iona t , unul care nu e ce tă ţan român. In ace l a ş t imp j d e p u n e r e a ju rămân tu lu i nu în- j •canină , că funcţionari i vor r ă -mânea în oficiile lor. De o c a m d a t ă însă toţi funcţ ionari i ; îşi vor păs t r a oficiul. După a-ceas t ă expl icare toţi funcţionarii comi ta tu lu i si a s caunu lu i or-fanai d e p u n j u r ă m â n t u l de fi­de l i ta te . Apoi l i-se p res in tă noul subprefec t adv. Dr. Basil dura din Abrud .

P â n ă la r edac ta rea şi i scăl i rea procesu lu i verbal, comis ia se r e în toa rce în cabinetu l comi­sarului guvernial . Aci se i scă­leşte protocolul în r o m â n e ş t e şi ' u n g u r e ş t e şi apoi dl Fogaras i ; p redând cheia dlui prefect şi î m b r ă c â n d u - ş i pa l tonul şi luân-du-ş i ba s tonu l , doreş te dlui p r e ­fect să în făp tu iască cât mai ; cu rând p a c e a şi bună în ţe lege rea ! mul t dor i tă .

— Să ajute D u m n e z e u ! e s -c lamă cei de faţă, după cari dl comisa r î nc l i nându- se şi dând m â n a cu membr i i comis ie i se depă r t a , după o d o m n i e de câ ­teva ciasurl , fiind pe t recu t p â n ă la uşe de prefectul Dr . Pop şi subpref. Dr. Vasile Gura.

De aci se t rece la direcţ ia ! f inanţ iară, la pe rcep to ra t şi | e s ac to ra tu l comi ta tens , şi toţi funcţ ionari i depun ju rămân tu l .

S'ar pu t ea face în cadrul aces tu i rapor t şi unele obse r ­vări de ordin pe r sona l , da r ne ab ţ inem de o c a m d a t ă , ca să nu p re judecăm mersul lucru­rilor, a e d .

Reforma agrară în Basarabia.

Proiectul de lege b a s a r a b e a n cupr inde 74 de ar t icole, î m p ă r ­ţite în 9 capi tole , cari t ra tează I. Exprop ie rea şi formarea Fon­dului b a s a r a b e a n de p ă m â n t ai S ta tu lu i , II. Casa noas t ră , C o ­misia Cent ra lă şi Comisi i le Ju ­de ţene , III. Lucrăr i le Comisii lor, IV. împropr ie tă r i rea , V. Coloni ­zarea, VI. Islazuri, VII. P ă m â n t cu des t ina ţ ie specia lă , VIII. P r e ­ţuri le p ă m â n t u l u i expropr ia t şi IX. în tăr i rea pământu lu i a s u p r a celor împropr ie tăr i ţ i .

Pro iec tu l Comisiei a fost votat de Sfatul Ţări i în unan imi ta te cu pu ţ ine modificări , între cari cea mai de s eamă este aceea care fixează min imum propr i e ­tăţii par t iculare la 100 ha — în pro iec t erau prevăzu te 50 ha.

Pr incipi i le pe cari se bazează aceas t ă reformă sunt, în rezu­mat, u r m ă t o a r e l e :

Pent ru formarea Fondului ba­sarabean de pământ al Statului, care va servi pent ru î m p r o p r i e ­tăr i rea munci tor i lor de pămân t ba sa r aben i se exprop iază un milion de hectare teren cultiyabil dela 100 hectare în sus, iar dacă nu se va complec ta cvan tumul ară ta t , l imita se scoboară şi sub 100 hec t a re ; aceas ta în afară de p ropr i e t a t ea de m â n a moar tă . Nici un fel de ac te de ori^e n a t u r ă ( t e s t a m e n t e şi donaţ iuni etc.) nu pot împiedeca e x p r o ­pierea. O ser ie de pământu r i se exp rop iază în în t r eg ime : pă­mântur i le Coroanei , Statului , Băncii ţă răneş t i , cele înch ina te mănăs t i r i lo r din s t ră ină ta te , ale Zemstvelor , ale supuş i lo r străini şi cele ce au fost a r e n d a t e în t imp de 5 ani ( 1 9 0 5 - 1 9 1 8 ) . Se exp rop iază pămân tu r i l e mănă ­stirilor locale, l ă s â n d u - s e fie­cărei mănăst i r i câte jumă ta t e de ha, p ă m â n t arabil de fiecare că lugăr sau frate, viile şi gră­dinile de pomi roditori .

Se exp rop i ază pământur i l e bisericilor, l ă s ându - se f iccăr.i biser ici ca te u.> iot m t r eg de fiecare membru (preot , d iacon, dască l i . Viile, g rădin i le de pomi roditori şi pepinier i le ex i s ten te până 1 Ianuar ie 1918, or icare ar fi în t inderea ce ocupă , rămân propr ie tar i lor ac tual i .

Pădur i le t rec în în t regime în propr ie ta tea S ta tu lu i ,da r aceas t ă t recere se va face a tunci , când Sta tul va găs i -o -pos ib i l ă .

Pen t ru apl icarea legii refor­mei ag ra re se va înfiinţa o in­s t i tuţ ie specia lă de S ta t cu nu ­mele de „Casa Noastră", ca re din momentu l înfiinţării Case i Cent ra le din Regat va deven i o filială a Centra le i . In f iecare judeţi „ C a s a N o a s t r ă " va avea o Comisie judeţeană de exp ro -

piere şi împrop r i e t ă r i r e . Ne în­ţelegeri le şi nemulţumir i le p r o ­venite din exp rop i e r ea şi p r e ­ţuirea moşi i lor vor fi j udeca t e de o Comisie Centrală.

Din pământur i l e exp rop ia t e se vor forma trei feluri de lo­turi :

a) de complee ta re , b) loturi întregi şi c) loturi de colonizare .

în t inderea unui lot în t reg va fi de 5 — 7 ha, a ceiui de co lo­nizare între 7—9 ha, după cal i ­t a tea şi pre ţul pământu lu i .

F iecare sat, care n'are islaz sau are prea puţin, şi-1 va formă sau complec tă cu prilejul î tnpropie tăr i r i i . Cu destinaţie specială se reservă:

a) 8 loturi de câte 25 ha fie­care pent ru Şcolile n o r m a l e ;

b) câte un lot pentru fiecare şcoală p r imară dela s a t e ; unde nu sun t şcoli , se va socoti câ te o şcoală de fiecare sa t ;

c) 35.380 ha pent ru şcoli şi diferite inst i tut iuni cu ca rac t e r agricol.

P re ţu i rea pămân tu r i l o r cul t i -vabile p recum şi a pădur i lo r se va face după condiţ i i le , care au exis ta t îna in tea răsboLilui .

Pre ţu l se va s tabi l i prin ca ­pi ta l izare :

a) pent ru pămân tu r i l e cul t i -vabile, a preţului normal de a r e n d ă ;

b) pent ru pădur i , a veni tului curat .

Capi ta l i za rea preţului normal de a r e n d ă şi a venitului cura t de pe pădur i se va face din 5 şi j umă ta t e la sută .

Sta tul ia a sup ra lui r ă s c u m ­p ă r a r e a pădur i lor şi p la ta a 2 5 % din costul p ă m â n t u l u i cul-tivabil . Restul de 75 "o cade în s eama munci tor i lor împropr i e ­tăriţi şi se va plăti prin „Casa Noas t r ă " , în obligaţ iuni de 5 % g a r a n t a t e de Stat .

Obl igaţ iuni le se emit n o m i ­nale şi la pur tă tor , cu cupoane , având scaden ţa Ia 6 luni ; t ra ­gerile se fac de două ori pe an. Terminul st ingerii e de 40 ani.

L o t u l c ă p ă t a t p o a t e fj vândut , ipo teca t sau a m a n e t a t sub nici o formă, p â n a \a o». , ge rea comple tă a dator ie i . SiH-g u r a t r ansmi te re , ca re se va p u t e a face, va fi cea înfăptui tă pr in dona ţ ie sau moş ten i re , în care caz lotul va t rece cu toa te sarcinile lui.

Lotul nu va putea t rece decâ t în mani le agricultori lor. Actele pr iv i toare la împrop r i e t ă r i r e sun t scutite de t axe de t imbre şi impozi te .

în t inderea de pămân t , care •poate fi a c u m u l a t ă în manile agricul tor i lor , nu va fi mai mare de 25 ha.

A p e l c â t r ă m a m e l e r o m â n e !

Războiul mondial a slăbit şi nimicit floarea neamulu i nos t ru : t iner imea română . Toa tă n ă ­dejdea vi i toarei genera ţ iun i o avem în copiii cari nu au ajuns la a rme. Aceşti copii azi sunt expuş i la mari pr imejdi i ! Boala spaniolă , care acum se mai lă­ţeş te , cu mai mare predilecţ ie seceră în mijlocul poporu lu i dela sate . Cad jertfă copiii , da r îndeosebi mamele , cari şi de a l tcum au fost s lăbi te de-o par te prin m u n c a ce o au d e s -voltat în locuind pe bărbaţ i i lor îndepăr ta ţ i , de alta par te prin lipsă, suferinţele şi ja lea c e l e - a ajuns. Mor mamele , - ş i r ă m â n e casa plină de copii total orfani, căci tatăl mu l to ra d in t re ei a muri t în război ori nu s'a re­în tors încă. Si r ă m â n aceşt i copii s inguri , unii nici rude nu au, numai câte un vecin de se îndură să le fiarbă din când în când câte o oală de m â n c a r e . Uneori şed nespălaţ i până la amiazi , când ti s i leşte foamea să-şi fiarbă ei cum ştiu câ te ceva de au, şi a şa t ră iesc . Alţii nu au nici buca te , deci vor fi siliţi să ce r şea scă descul ţ i în cap de iarnă . Aces tor copii le e pr imejdui tă nu numai s ă n ă ­ta tea ci şi viaţa suf le tească şi morală . Se ob ic inuesc la lene şi necură ţen ie , ba unii l ipsiţ i , ch iar şi la furt, că nu-i c ine să-i înveţe la muncă , să-Ie dea creş tere c r e ş t i nească . Pe aceşt i orfani sau li p i e rdem, sau vor deveni membr i i s t r i -căcioşi ai societăţ i i . T r e b u e deci mân tu i ţ i !

La voi apelez deci m a m e d u r e r o a s e , a că ro r soţ şi copii au murit pe câmpu l de lup tă ! Căuta ţ i căsc ioa re le scunde şi reci, unde p lâng aceşt i nefer i ­ciţi goi şi f lămânzi ; s trângeţi- i în b ra ţe , şi veţi afla bucur ie şi mângâ i e r e în sufletul vost ru rănit, căci nu ne putem simţi mai fericiţi decâ t a tunc i , când p u t e m zice că am făcut b ine cu copii nevinovaţ i .

V ' V ^ ^ ' e z m a m e fericite, car i vă Imo iauşa j i a u i i . y. . '

voştr i re întorş i de pe câmpul de luptă , In clipele a c e s t e a de bucur i e cugetaţ i -Vă, câţi orfani sunt , pe cari nu-i cine să - i dezmie rde !

Să-i căutăm deci în c ă s u ­ţele lor, să- le dăm care cum putem încă l ţ ămin te şi haine, să-le câş t igăm a l imen te şl lemne de încălzit.

Cel ma i ideal lucru însă ar fi, ca ic i -co i le să înfiinţăm câte un azil interimal de copii , în care am putea câte 15—20 copii p rovedeâ şi întregi p e s t e iarnă. In fiecare c e r c am pu tea i m ­proviza câte un mic orfelinat.

r

Nr. 8 . U N I R E A Pag. 3.

Precum am informaţii chiar şi peporul ar contribui cu ali­mente — mulţi dintre meseriaşi cu încălţăminte şi haine, iar celelalte se pot câştiga uşor. Şi copilaşii ar fi sub pază, s'ar desvolta trupeşte şi sufleteşte. Câţi membrii folositori am câş­tiga astfel pentru viitoarea ge­neraţie română.

La muncă deci, mame ro­mâne! Tindeţi manile Voastre cătră aceşti orfani, prindeţi-le mânuţele îngheţate să-i scoatem -din mizeria în care se află, să-i

trecem peste iarnă, căci la pri­măvară va răsări pentru toţi Românii un soare cu mult mai luminos şi călduros şi la razele acestui soare se vor încălzi şi orfanii noştri şi vor creşte din ei mlădiţe sănătoase, ca stejarul cel verde şi puternic al nemului nostru să fie tare, să poată re­zistă tuturor vijeliilor ce l-ar' ameninţa în viitor, să crească să înflorească şi să devină o-dată acest stejar fala şi po ­doaba gintei latine.

M a r t a I e p u r e F a b i a n .

Pre tu r i l e m a x i m a l e . 0^ Publicatiune.

t T o ţ i p r o d u c e n ţ i i d i n c o m i t a t u l A i b e i ' i n f e r i o a r e s u n t

r u g a ţ i a ' ş i v i n d e c e r e a l e l e şi a l t e a l i m e n t e s u p e r f l u e

C o m i s a r i a t u l u i d e a l i m e n t a r e cu preţurile maximale p r e c u m u r m e a z ă : Grâu 100 kg. . . 75-—

Săcară „ „ . . 62 — Orz şi ovăs 100 kg. . 60 — Mazere „ „ . 90-— Măzăriche „ „ 140 — Linte „ „ . 150- — Fasole „ „ . 100 — Cânepă, In şi Floarea

soarelui 100 kg. Mac „ „ Napi de zăhar 100 kg.

.. nutreţ „ „

150 — 350*—

14 — 8-—

Cucuruz Crumpene sfârmit ncsfârmit

Ianuarie 6 3 8 0 44 90 19 — Febr. 6 4 4 0 46-— 20 — Martie 65-— 47 10 21-— April 6 5 6 0 48 20 22 — Maiu 6 6 2 0 4 9 3 0 -23 —

Cucuruz c inquant in sfârmit ncsfârmit 75-95 51 35 7 7 6 0 5 2 6 0 78-25 53 85

I a n u a r i e F e b r u a r i e Mar t i e . A p r i l i e . . 78-90 55 10 M a i u . . 79 55 5 6 4 0

B u c a t e l e p r e l u a t e se p l ă t e s c î n b a n i , i m e d i a t la p r e l u a r e .

Emil F. Negrujiu comisar de alimentaţie pentru

judeţul Albei-de-jos. • I • • I 1 L • •NII:L!ILMIIILI!IM.IL!H:LLILI!L:'L • • L L L L L L T L L L L L IRJ.l I ! LML ! ! | I:im ; IR:L!II !LL m

Generalul Berthelot în gara „Copşa mică".

Gara Copşa-mică in ziua de 2 Ianuarie a. c. se îmbrăcă în hairia de sărbătoare..

Rând pe ' rând soseau locui­torii satelor din jur . Bătrâni, femei, copii, gardiş t i în frunte cu preoţii şi învăţătorii neobo­siţi. — Au sosit: Agârbiciu, Frâua,Vorumlocu. Prostea-mare, Proştea-mică, Copşa-mică, Ches -lerul ş. a. şi se începu măiast«-~ emulare in io» - otvnteoe.

——~ - ->u;,unuta de un pluton a Reg. 6 vânători, sub comanda aprigului sublocotenent Buzdugan.

In zare se iveşte trenul spe­cial constatator din 8 cupee. Muzica intonează „Deşteaptă-tc române".

De departe se zăreşte figura impunătoare a gloriosului ge­neral, care nerâbăător se arată în uşa eupeulur. — „Ura'' ne­bun sfăşie văzduhul, iar Valea Târnavei era cuprinsă de stri-gatul de biruinţă al iobagilor de ieri.

Comandantul gării locot . M. Cipariu şi subloc. Buzdugan îşi I

I fac obişnuita prezentare. Ge­neralul cu o strângere de mână

: îşi arată iubirea de părinte ce-i i surîdea pe faţa-i rumenă plină I de vigoare.

Oa. Domn I. Botezan îl sa ­lută în numele poporului adunat,

Răspunde gen. Berthelot adânc imprcsioaat de ce lece a văzut şi auzit în drumul său prin Ardeal.

— Cunosc fo~*« toine ~ generalul, — chestiunea

românilor ardeleni, pe cari îi socot de vrednici a trăi liberi pe mesia lăsată în ,mija lor, cu limbă de moarte de împăratul Traian. Sperez, că anul nou în care am intrat o să aducă un frumos cadou tuturor popoa­relor mici şi în special româ­nilor, despre a căror vitejie m'am convins personal la So-weja, Ojtuz şi Mărăşeşti. — Termină strigând româneşte. „Trăiască România mare"!

După acestea îşi exprimă do­rinţa de a merge înaintea po­porului şi anume la gruptil bă­i e ţ i l o r . — li îndeamnă să asculte de părinţii lor, cu timpul şi «i să devină acei ostasi-eroi, cum

au fost moşii, părinţii şi fraţii lor în lupta aceasta mare.

Trece apoi la grupul fetelor şi femeilor. — Le mulţămeşte pentru suferinţele îndurate Jn timpul cât părinţii şi bărbaţii lor şi-au făcut datoria faţă de neam şi lege. Le leagă de su­flet, ca şi pe viitor să erească tot aceiaş băieţi tari, cari vor avea să susţină pe veci ceeace s'a clădit pe trupul şi sângele părinţilor şi fraţilor, adecă Ro-mânia-mare!

Ajungând înaintea porţii trium­fale, pe când corul tinerimii din Agârbiciu intonase „Imnul regal" — El generalul sărută fetiţele Onoratului T. Stanciu din Agâr­biciu, — îşi ridică mâna la chipiu, pentru a da onorul cu­venit familiei regale. întoarse din pribegia fără seamăn în is­toria regilor.

Dupăce îşi încarcă braţele cu florile, crengile de brad şi ie­deră, ce-i oferea poporul, urcă în cupeu şi zicându-ne în ro­mâneşte „mulţămesc" — cu ochii seăldaţi în lucrimi ne tri­mitea salutul cald al fraţilor francezi.

Locomotivul şueră prelung şi lin cum venise, între puternice urale şi acorduri de muzică, trenul se depărta tot mai mult, ducând pe Părintele bun al tu­turor românilor.

Horea .

Reforma electorală. în România Mare se vor alege

tot la 30.000 de suflete sau la fracţiuni mai mari de 20.000 câte un deputat şi tot la 70.000 de sunete sau la fracţiuni mai mari de 47.000 câte un senator.

Astfel numai România veche şi cu Basarabia ar avea să aibă

' 324 deputaţi şi 137 senatori. Ca să poţi fi ales deputat,

j trebuie să aibi 25 de ani împH-

niti iar ca să devii senator, trebuie vârsta de 40 ani îm­pliniţi.

Ca să poţi alege deputaţi, trebuie să fii major, adecă, după legea românească, să aibi 21 de ani împliniţi, să alegi senatori, trebuie să fii tot de 40 de ani, afară de cei ce au fost înscrişi în listele electorale dela 1 Ia­nuarie 1916 ca alegători la co­legiul I. ai II.

Nu pot fi aleşi, nici în ca­mera deputaţilor şi nici în senat, militarii în activitate şi toţi aceia, ' cari ocupă o funcţiune de orice natură retribuită de stat, judeţ j sau comună sau de vre-unul din | asezămintele de utilitate publică,

i ale căror bugete se votează de Adunarea deputaţilor.

Această i ispoziţ iunc se aplică şi acelora care îndeplinesc ser­

vicii în instituţiile particulare, dar pentru numirea cărora s e cere un decret regal.

Pot fi aleşi profesorii, preoţii şi învăţătorii, dar nu în două legislaturi consecutive.

Candidaţii trebuie să-şi declare candidatura la biroul electoral central de pe lângă tribunalul judeţului. Ca declaraţiunea să fie bună, trebuie să fie propusă de cel puţin 50 de alegători din circumscripţii le pentru Adunarea deputaţilor şi de 25 de alegători pentru Senat. Aceiaşi trebuie să vină în persoană sau să-şi trimită semnăturile legalizata; de asemenea şi candidatul tre­buie să-şi dea consimţământul, neajungând numai declaraţiunea propunătorilor.

Alegeri le se vor face pe cir­cumscripţii electorale şi pe baza reprezăntării proporţionale.

Un judeţ adecă va alege de­odată numărul întreg de depu­taţi, cari i-se cuvin potrivit cu numărul sufleletelor. De aceea declaraţiunile de candidatură se pot face individual sau pe liste de grupări politice. O listă poate cuprinde mai puţini deputaţi de cât numărul oe e de ales, nu însă mai mulţi. O candidaturi individuală se consideră ca o listă deosebită.

Nimeni nu poate candidă în mai mult de două circumscripţii e lectorale; şi fiecare listă tre­buie să-şi aleagă un semn d i s ­tinctiv.

Preşedintele biroului electoral central are singur poliţia a d u ­nării alegătorilor. Puterile lu i în această privinţă, în r e ş e d i n - -

ţele de judeţ se întind şi în afară de localul de votare până la o distanţă de 500 metri, iar î a celealalte comune pes te c u p r i n ­sul întregii comune.

Alegătorii ce nu-şi vor exer ­cită dreptul de vot, fără o pri­cină bună, s e vor pedepsi cu o amendă de 20—500 lei.

Vor fi scutiţi de amendă ale­gătorii, cari au fost împiedecaţi de a veni Ia vot prin exerciţiul unui serviciu public.

Alegerile pentru Adunarea deputaţilor vor dură trei zi le, iar pentru Senat două zile.

Pe când senatorii se ror d e ­clară aleşi fn baza majorităţii relative a voturilor obţinute, de­putaţii se vor consideră aleşi în baza reprezentării proporţionale.

V. G,

8 « 8 8 8 8 8 8 8 K 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 «

C ă r t u r a r i dela s a t e ! V e g h i a ţ i cu t r ezv ie ! Fer i ţ i^vă credinc ioş i i de agen ţ i i p r ime jd io ş i ai duş* m a n i l o r noştri. Pu rcede ţ i f a ţă de d i n ş i i fără c r u ţ a r e !

Pag. 4 . U N I R E A

Serviciul nostru telefonic. (Agenţia telegrafică „Dacia").

(Sibiiu). Sobran ia bulgară a vota t înainte de să rbă to r i am-nest iarea del ic telor mi l i tare şi pol i t ice , comise in timpul r ă s -boiujui.

(Bucureşti). In urma pro tes ­tului deputa ţ i lo r otomani din Sobran ie , guvernu l bu lga r a hotăr î t e l i be ra rea locui tor i lor turci , car i se aflau in ternaţ i .

{Bucureşti). Cur tea marţ ia lă în u rma ordinului D-lui coman­d a n t al corpului 2 de armată , a lansat manda t de a r e s t a r e şi a depus la înch i soa rea mil i tară pe spionul ge rman Fri tz Weigel inginer , aeuzat de spionaj .

* i (Bucureşti). Pe frontul P r e m

succese l e t rupe lor ruseş t i se desvoa l tă . Armata rusă a t recu t Kama, afluentul Volgei şi u rmă-r e ş t e a d v e r s a r u l (bolşevişti), ca re fuge spre Glazov. Au tost fă­cuţ i 31,000 pr isonier i şi cap tu ra t bogat mater ia l de răsboiu. A t re ia a rmata bolşevistă a fost s c o a s ă din Tremla . mente" au fost distruse.

Zece regi

(Bucureşti). Asupra victoriei dela P r e m se anunţă, că t rupele s iber iene au luat şi 120 tunuri , 1000 mi t ra l ie re , 180 t renur i , câ­teva mii de cai, 30 automobi le e tc . În t reg t renul a rmate i a 3-a a fost captura t .

(Bucureşti). In Ber l in s a format un comitet const i tuţ ional , eompus din profesor i ai d r ep ­tului public şi p rac t i c i an i . ca re in tenţ ionează sâ p r e l u c r e un nou p roec t pen t ru const i tuţ ia ge r ­mană până la convoca rea întru-nirei na ţ iona le .

*

{Iaşi). Autor i tă ţ i le locale au fost înşt i inţate, că în zilele ace ­stea va sosi la Iaşi o misiune engleză în frunte cu colonelul For s t e r . Misiunea aceas ta a re însărc inarea din par tea g u v e r ­nului br i tanic de-a studia situaţia economică , de-a vedea, car i sunt l ipsuri le de al imente şi îmbră­căminte, şi de-a aviza asupra ce lor mai rapide mijloace de aproviz ionare .

(Diciosănmărtin). Miercur i în 8 Ianuar ie , a convoca t noul prefect Marcian Căluţiu adunarea comita tensă , dec la rând , că de-acum înainte l imba oficiali a comitatului este cea românească . Mulţ imea a primit anunţa rea cu s t r igă te de „să t ră iască!" La începutul vorbir i i amint ind de-cre tu l - lege al M. S. Regelui Ferd inand , ungureş te

s au auzit s t r igăte în i jen: !" la adresa

Regelui român. A declarat , că oficianţilor nu li-se face nici o silă să depună ju rământu l de fidelitate; 100 de oficianţi unguri au depus ju rământu l .

i i i i i i i i i í i ? i « i i • i i i

Informaiiuni. * De, amil nou Clerul gre­

mial, sub conducerea părintelui canonic Dr. Izidor Marcu , şi-a prezentat omagiile llustrităţii Sale, Părintelui vicar Dr. Vasile Suciu.

S'au prezentat apoi corpora­tiv la llustritatea Sa Părintele E p i s c o p Demet r iu , prezentân-du-şi omagiile, — prin rostul părintelui vicar — şi rugându-l să transmită familiei regale să-lutul nostru omagial.

P. S. Sa Episcopul Demetr iu a răspuns într'un discurs ma­gistral, în care trecând în re­vistă trecutul, a indicat proble­mele, ce ne aşteaptă în viitorul apropiat.

U. Sa părintele Episcop a fost viu aclamat de cei prezenţi.

* I n B u c o v i n a , pen t ru ju­deţul Câmpulung, s'a înfiinţat la s tă ru in ţa unor inimoşi oficeri din ţară, o filială a societăţ i i pen t ru >Ocrotirea orfanilor din răsboiw. — Ar fi de dorit să se înfiinţeze şi la noi astfel de societăţ i . Avem reuniun i de femei cu statute uzate si înve­

chite. Să se sch imbe şi sâ se acomodeze l ipsur i lor ac tuale . Să dispară c l işeele vechi! In munca de organ iza re socială a neamului nostru , femeia t rebuie să-şi ia locul ce i-se cade. Aşteptăm să facă aces t început reuniunea femeilor din loc.

* O t r u p ă t e a t r a l a , sub c o n d u c e r e a lui Corist. Mărcu-lescu, soc ie ta r Ja t eatrul na ţ io­nal din Bucureşti, j o â c l actu<*\ minte in Cernăuţ iu . Au juca t 7 piese, în t re eic Hamie t , Dama cu Camelii, .Servi toarea pier­dută şi Curcan i i . Nu peste mult , avem nădejde, vor sosi şi Ia noi.

* O d e c l a r a ţ i e p r e ţ i o a s a ne aduce „Neamul Românesc" ' nr. 348. E a delegaţiei a rde l ene la Bucureş t i . „Toa te ş t i r i le r ă s ­pândi te de unele z ia re , spune aceas ta dec la ra ţ i e , p r ecum şi toate zvonur i le , c a r e c i rcu lă , că delegaţ i i Ardealu lu i , cari au fost aci la Bucureş t i , s'au înscr i s în part idul i iberal şi că alţi fruntaşi ai Ardealului au de gând sâ se înreg imenteze în diferite par t ide pol i t ice din ţară , sunt n e a d e v ă r a t c " . ,

„Conducă tor i i poli t ici din Ardeal vor r ămânea membr i de­

votaţ i numai ai par t idulu i na­ţional român de pes te munţi . Ei nu au venit la Bucureş t i , ca să facă pol i t ică de part id , ci numai poli t ică românească . Ei nu vor adera la nici un part id poli t ic de aci , ci venind la Bu­cureşt i în t r 'o mis iune oficială, oi au trebui t să t ra teze cu re ­prezentanţ i i oficiali ai României , şi cu par t idul , ca re conduce azi t rebur i le ţăr i i . De aei nu t r e ­buie să se deducă , că fruntaşii Ardealului se înregimentează în par t idul l ibera l ' ' .

* Î m p o t r i v a i d e i l o r b o l ş e ­v i c e t rebuie începută o propa­g a n d ă s is temat ică . In conferenţe şi în adunăr i t rebuie sâ lămurim munc i to r imea dela o raşe şi ţă­răn imea a supra primejdiei mari cu eare ne ameninţă , pe toţi deopotr ivă . aces te învăţătur i ana rh i ce . Profesori i şi s tudenţi i universi tăţ i i dela Iaşi s'au an­gajat să înceapă munca aceas ta de lămur i re a masse lo r . S'ar putea începe şi la noi. In o raşe să se ţină conferenţe , iar pe sate adunăr i . Avem tineri mulţi, univers i tar i şi teologi, cari să fie angajaţi la ucest apostola t .

* A v i z . Aduc la cunoşt inţă tu tu ror e l eve lo r preparandiei de fete din Lugoj, că în '23 Ianuar ie st. n, se r e încep p r e ­leger i le şi le Invit să se p r e ­zinte pe ziua aceea — Direc­ţiunea.

* A p e l câUă toţi preoţii ro­mâni din Judeţul T u r d a - A n e ş .

Fraţ i P reo ţ i ! Aluatul în eare se p lămădeş te naş t e rea şi sta­torn ic i rea lumii noui să fră­mântă cu putere şi iuţală fără s eamăn : — evenimente le , car i ho tă resc viitorul neamur i lo r şi cu aces ta şi pe cel al nostru , se prec ip i tă cu iuţala fulgerului!

Numai e de pierdut nici mă­ca r un moment ! Fă ră o rgan i ­zaţie ne găs im cu totul nepu­tincioşi în faţa p rob leme lo r mari şi în faţa celor , ca r i a r ce rca să ne j ignească chemarea noas t ră frumoasă din trecut , cum şi a învăţător i lor , ca fac-v i a u i i i t i j r a ) j !

De aceea noi vi.,..., nrt..ot\ a d u n a t ' în o mică şi intima consfătuire, am ho tâ i î t :

Să conchemăm pe ziua de 17130 Ianuarie 1919 la 9 cea­suri a. m. aici în Turda, în edificiul caselor comitatense, un cong re s al' tu tu ro r preoţ i lor români din acest judeţ , fără deosebi re de confes iune : pent ru a ne organiza în o asocia ţ ie a preoţ i lor români din întreg ju­deţul, cu scopu l : luptă ne îndu­p leca tă tn unire , pen t ru in te re ­sele biser iceşt i sco las t i ce şi pent ru toate in terese le poporului .

Fra ţ i P r eo ţ i ! SuBteţi r u g i ) cu ins is t in ţă , să Vă prezentat cu toţii la aces t c o n g r e s î; ziua numită , pent ru a desbati împreună chest i i le mar i vitale Dumnezeu să fie cu noi! Turda, la 8 Ianuar ie st. n. 1919. Comi­sia de 6 esmisă pent ru lanzarea acestui apel . pent ru pregăt i r i le necesa re şi pentru e l abora rea unui proiec t de organizaţ ie şi muncă. I. Murâşian m. p. pro topresbi ter ; 0 . Pop m. p. p r o ­topop: N. P. Ri.ţiu m. p. v.-p ro topop : I. Ilian m. p. preot; , O. Gherman m. p. preot ; O. Bugneriu m. p. preot.

* I n T â r g ii l-M u rasului r o ­mânii au preluat luni imper iu l . Prefect e dr. Vescan, advoca t In Teaca .

* O c o m i s i e d e - a t e n t a n t e i ă sost ieri in Budapesta, com­pusă din şase persoane mar ­cante, cu scopul de-a studia situaţia politică a puter i lor cen­trale .

* T r u p e l e S p a r t u o u s Du­minecă noaptea au evacuat toate clădiri le , pe cari le ţineau ocu­pate, între ele şi agenţ ia Wolff. Pe aces tea le-au ocupat numai decât t rupe le guvernului . Pu mulţi d intre Spar tac ieni i-au pr ins . între ei şi pe băiatul de 18 ani al lui Liebnecht .

0 I S o h e n i i i au ocupat o raşu l Komârom. In zilele proxime o să ocupe şi oraşul Vâe.

* S i b e r i a , după cum se anunţă din Bucureş t i , vrea să se desfacă total de Rusia. Chiar şi la con-ferenţa de pace va fi r ep rezen­tată prin delegaţi deosebiţi .

* l î e l c j i a expulzează de pe te­r i torul ei pe toţi străinii , car i pe vremea ocupaţiei g a r m a n e a u fost în con tac t cu Germania şi cu Austro-Ungaria .

* C o m i s i a e n g l e s A , care do ­reş te să studieze rapor tur i le eco­nomice ale României ş i ale te­r i tor i i lor ocupate a sosit ieri la Bucureşt i . Nu peste mult o să vină şi în Ardeal .

* „ l l a t i n " înşiră chesti i le te ­ritoriale, car i se vor discuta în conferenţa dc pace. Spune, ca re tară ce va căpăta . „Komânia,

"t* primi, pe baza pr in-

rabia.*" & ^ c n ş 1 i t a t . e t -ov ina Greutăţi va înt impina numai la împăr ţ i rea Bănatului , d e o a r e c e sârbii voiesc să anecteze ter i ­torul aflător înaintea Belgra­dului" .

Primesc imediat un băiat în atelierul meu de panto-tărie. I M i c o l a e l î a c i u (11) 5 - • pantofar, BLAJ.

Prop r i e t a r şi Edi to r : Cons i l iu l N a ţ i o n a l R o m â n d i n Bla j .

Director: A L E X A N D R U C I U R A . R e d a c t o r : O v i d i u H u l e a -

Tipograf ia Semin. tcol. gr . cat. din Blai.