ADER: 3.3.10/16.10.2015

„Cercetări privind identificarea şi definirea elementelor de tipicitate a vinurilor româneşti. Valorificarea potenţialului sanogen al vinurilor prin creşterea 

conţinutului fenolic”

Coordonator proiect: SCDVV MURFATLARDirector proiect: Victoria ARTEM

Termen de predare: 30 noiembrie 2015

• Etapa 1: Documentare privind identificarea elementelor de tipicitateale vinurilor româneşti în releţie cu terroir-ul viticol

• A.1.1. Studiul elementelor care definesc terroir-ul viticol în diferite zone viticole româneşti: sol, microclimat, soiuri recomandate.

• A.1.2. Studiul maturării strugurilor în condiţiile ecoclimatice ale fiecărei regiuni implicate în proiect.

• A1.3. Studiul potenţialului calitativ şi tehnologic al celor mai reprezentative soiuri autorizate pentru obţinerea vinurilor roşii de calitate DOC din diferite podgorii româneşti.

COORDONATOR:SCDVV MURFATLAR

P1: ICDVV VALEA CĂLUGĂREASCĂ P2: SCDVV BLAJ P3: SCDVV BUJORU P4: SCDVV IAŞI

A.1.1. Studiul elementelor care definesc terroir-ul viticol în diferite zone viticole româneşti: sol, microclimat, soiuri recomandate.

• Una dintre cele mai folosite noțiuni introduse în lumea vinului este cea legată de „terroir‐ul viticol”,un concept franțuzesc care încorporează toate trăsăturile distincte ale unei anumite zone viticole cuefect asupra gustului și calității vinului. În general acest concept descrie modul în care particularitățileregiunii respective: clima, solul, poziția geografică și tradiția transmit o anumită amprentă tipicălocului care va putea fi recunoscută în gustul vinului. Cu o semnificație complexă, „terroir‐ul unui vin”este considerat de cunoscători a fi un aspect foarte important al „identității unui vin”.

• Terroir‐ul este un concept‐umbrelă, care încorporează toate trăsăturile distincte ale unei anumitezone viticole, cu efect asupra gustului și calității vinului. În general este folosit pentru a descrie modulîn care particularitățile regiunii respective – clima, solul, poziția geografică și tradiția – influențeazăvinul produs aici.

Fig. 1 Elemente de terroir dintr-un areal viticol(prelucrare dupã Tonietto J., 2011)

PodgoriaAdâncimea (cm)

Fracţiuni granulometrice (%)pH P (ppm)

K (ppm)

Humus(%)

N total (%)SolulPraf total Nisip fin Nisip grosier Argila

0.002‐0.02 0.02‐0.2 0.2‐2 <0.002Murfatlar 0‐40 35.7 34.9 0.2 29.2 8,34 48,41 185 2,10 0,102 Cernoziom 

calcaric cu textura lutoasă

40‐80 32.1 41.1 0.05 26.7 8,42 17,22 63 0,95 0,044

Dealu Mare 0‐19 20.92 34.72 1.76 42.60 6.80 124 156 1,42 ‐ Preluvosol roşcat molic Br mo20‐40 29.38 6.41 12.91 51.30 7.10 116 132 1,18 ‐

60‐80 23.69 21.55 1.26 53.50 6.90 88 118 1,06 ‐90‐110 21.18 24.53 1.27 53.02 6.80 72 108 0,88 ‐115‐135 21.54 23.80 1.26 53.40 6.80 64 96 0,69 ‐

Târnave 0‐20 11,4 64,3 11,7 13,8 7,40 44 140 1,65 0,094 Lutonisipos, fără schelet20‐40 12,2 62,9 10,5 13,3 ‐ ‐ ‐ ‐ ‐

40‐60 17,6 61,9 1,9 18,7 ‐ ‐ ‐ ‐ ‐Dealu Bujorului

0‐40 9,98 71,31 7,79 10,91 7,10 15,16 218,0 1,344 0,072 Cernoziom41‐68 20,00 56,37 9,52 15,19 7,40 29,60 186,8 1,218 0,066

69‐119 14,90 63,38 7,84 14,09 8,17 22,47 278,0 1,282 0,066

>119 13,50 60,41 6,81 15,02 ‐ ‐ ‐ ‐ ‐Iaşilor 0‐20 28,5 38,0 ‐ 33,5 7,00 112,0 320 2,95 0,144

Cernoziom cambic, textura luto‐argiloasă

20‐45 26,5 40,2 ‐ 33,3 7,05 83,00 275 2,80 0,12145‐60 25,7 37,5 ‐ 36,8 7,25 61,00 265 1,95 0,08460‐85 21,7 40,1 ‐ 38,2 7,20 44,60 250 1,50 0,07585‐100 24,3 40,8 ‐ 34,7 7,15 38,20 220 1,50 0,047

Solul, joacă un rol vital în fiziologia viţei de vie cu un efect direct asupra cantităţii şi calităţii strugurilor.Aprovizionarea cu elemente nutritive şi humus variază de la la o regiune viticolă la alta.*aprovizionarea solului cu fosfor mobil variază de la slab în Dealu Bujorului la mijlociu podgoria Iaşilor şi DealuMare;*aprovizionarea solului cu potasiu mobil este slabă în Dealu Mare şi Târnave până la mijlociu spre bineaprovizionat în podgoria Iaşilor;*formele mobile de azot total (amoniacal‐NH4 şi nitric‐NO3) înregistrează valori scăzute şi fluctuante pediferite adâncimi;*conţinutul de humus este mic oscilând între 0,69‐2,95%;*pH‐ul probelor de sol analizate încadrează aceste soluri în categoria celor neutre în cazul podgoriei DealuMare şi Iaşi la moderat alcaline şi alcaline în Dealu Bujorului şi Murfatlar

MicroclimatNivelul factorilor climatici din ecosistem condiţionează dezvoltarea vegetativă, producţia şi calitatea acesteia. Monitorizarea factorilor climatici pentru fiecare regiune viticolă s-a realizat prin înregistrarea și prelucrarea datelor meteorologice zilnice (temperatura medie, maximă și minimă a aerului, precipitații și insolația).

Analiza datelor climatologice a evidențiat o creștere a temperaturilormedii ale aerului din perioada de vegetație activă a viței de vie,comparativ cu media anilor 1991‐2010, (normala climatologică),existând diferențieri regionale, creşterile fiind în medie de +4,8 oC înpodgoria Murfatlar, +0,3 oC la Dealu Mare, +0,5 la Dealul Bujorului,+1,8 în podgoria Târnave și +1,7 oC în podgoria Iașilor.

Suma precipitaţiilor din perioada de vegetaţie a fost pentrumajoritatea regiunilor viticole sub valoarea normală, excepţie făcîndpodgoria Târnave. Astfel cel mai mare deficit hidric s‐a înregistrat înPodgoria Iașilor de 36,6 mm, urmat de Dealul Bujorului cu 13,2 mm,Dealu Mare cu 11,8 mm și Murfatlar cu 8,3 mm

Temperaturile minime absolute din perioada de vegetație activă s‐au situat sub 0 oC în luna aprilie la Dealul Bujorului (‐3,0 oC) şi Iaşi, restulminimelor pentru lunile mai‐septembrie s‐au încadrat între 4,4‐14,8 oC.

Diferențele mari de temperatură dintre temperaturile maxime și minime înregistrate în  perioada de vegetație activă influiențează sintetizarea zaharurilor (Calo și colab., 1996, Bertamini și colab., 1998) degradarea acizilor, sinteza și degradarea compușilor fenolici (Spayd și colab., 2002, Tomasi și colab., 2002), evoluția aromelor (Bayonove și colab., 1996, Boulet și colab., 1996).  

S‐au evidenţiat tot mai des schimbări în regimul valorilor termice extreme; creşterea frecvenţei zilelortropicale (maxima zilei > 30oC) începând cu luna aprilie la Murfatlar (30,6oC), continuând în mai în podgoriaDealul Bujorului iar din iunie, iulie, august şi septembrie, temperaturile maxime au depăşit frecvent 31,6 oCîn toate zonele viticole studiate (excepție în luna iunie şi septembrie a făcut podgoria Târnave). Aceste temperaturi au creat condiții favorabile acumulării în struguri a unor cantități superioare de zaharuri, la majoritatea soiurilor roșii din  podgoriile luate în acest studiu.

Soiuri recomandateSortimentul de soiuri a luat naştere din interacţiunea factorilor ecoclimatici, factorilor ecopedologici şi a factorilor secundari de biotop asupra ecosistemului viticol din podgorie. Direcţiile de producţie şisortimentul de soiuri pentru struguri de vin sunt admise în cultură pe baza Ordinul 255 din 31.03.2006. Ținând cont de condițiile terroir‐ului viticol (sol, microclimat, soiuri autorizate DOC)  s‐au luat în studiu 9 soiuri de struguri pentru vinuri roşii după cum urmează în tabelul de mai jos.

Regiuneaviticolă

Podgoria Soiurile nobile roșii de viță de vie luate în studiu

ColineleDobrogei

Murfatlar Cabemet Sauvignon, Fetească neagră, Merlot, Pinot noir, Mamaia

DealurileMunteniei șiOlteniei

DealuMare

Cabernet Sauvignon, Fetească neagră,Merlot, Pinot noir

DealurileMoldovei

DealulBujorului

Băbească neagră, Burgund mare, Cabernet Sauvignon, Fetească neagră, Merlot

Iașilor Arcas, Cabernet Sauvignon, Busuioacă de Bohotin

PodișulTransilvaniei

Târnave Cabernet Sauvignon, Fetească neagră, Pinot noir

Babeasca neagrăBusuioacă de Bohotin

Arcaș

Activitatea 1.2.: Studiul maturării strugurilor în condițiileecoclimatice ale fiecărei regiuni viticole implicate în proiect

Studierea itinerariului maturării strugurilor din punct de vedere fizico‐biochimic prezintă importanţădeosebită în stabilirea datei de începere a recoltării strugurilor, în mod diferenţiat în funcţie de tipul de vincare se intenţionează a se obţine. Maturarea strugurilor se evaluează pe baza maturităţii depline şi amaturităţii fenolice. Evoluţia procesului de maturarea s‐a efectuat începând cu data de 17.08.2015, laintervale de timp de 7 zile, până la data de 20.10.2015, urmărindu‐se patru parametri analitici: greutatea a100 boabe (g), conţinutul în zaharuri (g/l), aciditatea totală (g/l acid tartric) și potențialul fenolic.Acumularea zaharurilor a evoluat diferit în cele patru podgorii, conţinutul de zaharuri la maturitatea deplinăîn cazul soiului Cabernet Sauvignon a prezentat valori cuprinse în intervalul 168‐200 g/l, cea mai marevaloare înregistrându‐se în podgoria Dealul Bujorului iar cea mai mică în podgoria Iaşilor; la Murfatlar şiDealu Mare valorile zaharurilor la maturitatea deplină au fost foarte apropiate de 193 şi 196 g/l.

Pentru evaluarea compuşilor fenolici din struguri şi a dinamicii lor până la recoltare, s‐audeterminat prin metoda Glories standard: indicele de polifenoli; potenţialul antocianic total;potenţialul antocianic total extractibil; procentul de antociani extractibili şi maturitatea seminţelor.

Acumularea și evoluția compușilor fenolici în struguri este rezultanta raportului dintre viteza lorde sinteză și cea de transformare în timpul coacerii, conținutul lor fiind variabil, în funcție de soi, gradulde maturare al strugurilor, condițiile climatice ale arealului de cultură si nu în ultimul rând de practicileagricole utilizate.

Soiului Cabernet Sauvignon are cel mai mare potenţial de acumulare al antocianilor totali pentrupodgoria Dealu Mare şi Dealul Bujorului, înregistrând valori de 2350‐3842 mg/l, în celălalte douăpodgorii valorile au fost de 538 mg/l pentru podgoria Iaşilor şi 1580 mg/l la Murfatlar, valorileantocianilor extractibili au prezentat valori de 647‐1823 mg/l, la momentul maturităţii fenolice.

Activitatea 1.3.: Studiul potențialului calitativ și tehnologic al celor mai reprezentative soiuri autorizate pentru obținerea vinurilor roșii de calitate DOC din diferite podgorii romanești

Potenţialul oenologic (calitativ şi tehnologic) este o noţiune complexă care are în vedere totalitateafactorilor ce concurează la realizarea unei recolte de struguri din care se poate obţine vin cu un anumitnivel de calitate. În acest context recolta de struguri reprezintă materia primă din care se elaborează vinul la acel nivel de calitate fizico‐chimică şi senzorială care să asigure eficienţa maximă de valorificare a resurselorexistente în ecosistemul viticol dat.  

Rezultatele obținute privind potențialul fenolic ne arată că soiurile studiate conţin în pieliţa boabelor cantităţi suficiente de polifenoli, care să asigure printr‐o tehnologie adecvată o culoare reuşită a viitoarelor vinuri roșii. Potențialul antocianic total a prezentat valori în limite normale pentru majoritatea soiurilor, evidențiindu‐se soiurile Cabernet Sauvignon, Fetească neagră și Merlot cu valori mai mari de 1200 mg/l. Potențialul antocianilor extractibili a prezentat valori bune, procentul de extractibilitate oscilând între 41,8‐96,5%.Făcând o clasificare a strugurilor la momentul recoltarii în funcție de potențialulfenolic obținut prin metoda Glories, folosind metoda statistică Principal Component Analysis, se observă o diferențiere clară a soiurilor luate în studiu pe podgorii.

Podgoria Soiul ApH1 ApH3,2 AE% Polifenoli totaliTaninuri din pielita

Taninuri din seminte

Maturitatea semintelor Zaharuri

Aciditatea totala

Greutatea100 boabe

Murfatlar

Cabernet Sauvignon

1566±26 c 635±18 b 59.5±5.2 c 68.8±6.3 a 26.0±2.5 a 42.8±4.8 b 62.2±6.1 b 193±4.3 c 6.6±1.2 a 136±3 bDealu Mare 1765±34 b 911±20 a 48.4±4.6 d 66.0±5.8 a 27.3±3.4 a 38.7±5.6 b 58.6±6.3 b 203±5.2 b 5.0±1.0 a 117±2 cDealuBujorului 1875±45 a 566±16 c 69.8±5.0 b 64.8±4.9 a 22.8±4.1 a 42.0±3.5 b 64.8±8.2 b 242±4.9 a 5.0±0.9 a 114±4 cIasilor 540±22 e 96±12 d 82.2±6.3 a 72.0±6.8 a 4.0±1.6 b 68.0±4.9 a 94.4±5.5 a 172±3.7 d 6.9±1.4 a 136±2 bTarnave 1406±33 d ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ 194±3.9 c 5.1±0.8 a 144±3 a

Murfatlar

Feteasca neagra

1159±24 d 568±16 c 51.0±4.2 a 70.4±6.2 a 21.2±3.1 b 49.2±4.1 a 69.9±5.7 a 201±3.7 b 4.5±1.3 b 153±2 cDealu Mare 1893±36 a 774±19 a 59.1±5.4 a 60.0±5.7 a 23.1±2.4 ab 36.9±5.0 b 61.5±4.9 a,b 211±3.0 a 3.4±1.1 b 165±3 bDealuBujorului 1741±40 b 683±24 b 60.3±5.0 a 65.6±4.8 a 27.2±1.9 a 38.4±4.7 b 58.5±3.7 b 210±4.1 a 4.4±1.0 b 199±3 aTarnave 1234 ±21 c ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ 169 ±2.9 c 7.9 ±1.3 a 90 ±2 d

Murfatlar

Merlot

987±18 c 503±16 c 49.0±5.0 b 68.8±5.9 a 21.6±2.7 a 47.2±4.2 a 68.6±6.1 a 216±3.1 b 5.4±1.2 a 143±3 a,bDealu Mare 2181±32 a 852±22 a 60.9±4.7 a 68.0±4.7 a 25.5±3.0 a 42.5±3.7 a 62.5±5.9 a 209±2.8 c 2.5±0.5 b 148±4 aDealuBujorului 1652±26 b 556±19 b 66.2±4.5 a 70.4±6.1 a 22.4±2.2 a 48.0±3.5 a 68.2±5.5 a 223±2.0 a 3.3±1.3 a,b 140±2 b

Murfatlar

Pinot noir

622±19 c 363±15 b 41.8±3.5 b 71.6±3.5 b 19.2±2.6 b 52.4±3.5 a 73.2±5.9 a 229±2.4 a 7.1±1.3 a 128±3 bDealu Mare 3134±43 a 1272±29 a 59.4±4.4 90.0±4.9 a 38.1±3.8 a 51.9±4.1 a 57.7±4.7 b 229±2.0 a 4.0±0.7 b 97±2 cTarnave 773±21 b ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ 181±2.2 b 5.0±0.9 b 143±3 a

Murfatlar Mamaia 668±22 d 259±12 c 61.2±4.5 c 67.2±5.2 b,c 7.6±1.5 b 59.6±10.2 a,b 88.7±20.2 a 197±3 c 4.5±1.2 a 193±3 b

DealuBujorului

Babeasca neagra 1892±36 b 585±20 a 69.1±3.7 c 64.0±4.9 c 23.6±5.3 a 40.4±9.8 b 63.1±16.6 a 223±3 a 3.7±0.9 a 190±2 bBurgund 2540±42 a 469±18 b 81.5±5.1 b 98.4±7.2 a 18.8±3.1 a 79.6±13.6 a 80.9±19.8 a 228±2 a 4.4±1.1 a 157±3 c

Iasilor

Busuioaca de Bohotin 539±18 e 19±3 e 96.5±5.9 a 74.4±6.6 b,c 0.8±0.2 c 73.6±12.5 a 98.9±22.1 a 216±3 b 4.6±1.3 a 205±3 aArcas 968±29 c 138±9 d 85.7±6.0 b 78.4±6.9 b 5.6±1.2 b,c 72.8±14.7 a 92.9±21.7 a 175±4 d 6.0±1.5 a 130±4 d

Valori medii, ± abaterea standard (n=3).Literele reprezintă semnificația diferenței p<0,05 între variante. Diferența între oricare două valoriurmate de cel puțin o literă comună este nesemnificativă

Calculul statistic al parametrilor de calitate la recoltare pe soiuri și podgorii

Podgoria Soiul

Indice de alcatuire a strugurelui

Indice de boabe

Indice de compozitie a 

bobului

Structura bobuluiRandament in 

mustIndice de randament FS/FL% pielita % seminte %pulpa

Murfatlar

Cabernet Sauvignon

19,7±4,5 b,c 74,2±6,2 b 3,8±0,9 b,c 15,8±1,1 b 5,0±0,6 a 79,2±5,3 a 71,2±6,6 b,c 2,5±0,3 c 0,263±0,1 a,b

Dealu Mare 28,7±5,2 a 82,1±7,4 a,b 5,7±1,1 a 10,7±1,4 c 4,3±0,8 a,b 85,0±7,1 a 81,0±7,5 a,b 4,3±0,2 b 0,176±0,03 bDealuBujorului 17,7±3,1 c 78,2±5,1 a,b 5,9±1,0 a 10,6±0,8 c 4,8±0,5 a 84,7±3,3 a 85,9±8,3 a 6,1±0,5 a 0,181±0,02 b

Iasilor 21,7±4,9 a,b,c 88,1±4,2 a 4,9±0,8 a,b 16,0±0,5 b 3,6±0,4 b 80,4±6,2 a 79,6±7,2 a,b,c 3,9±0,4 b 0,250±0,02 a,bTarnave 26,8±3,8 a,b 73,4±3,2 b 3,0±0,6 c 20,8±1,2 a 4,0±0,2 a,b 75,2±5,9 a 66,2±5,3 c 2,0±0,2 c 0,330±0,01 a

Murfatlar

Feteasca neagra

22,9±3,2 b 67,0±5,1 c 6,0±1,2 a 10,0±1,6 b 4,2±0,5 b 85,8±4,7 a 73,4±4,4 a 2,8±0,4 b 0,166±0,02 c

Dealu Mare 41,1±3,6 a 60,6±4,8 c 4,8±1,0 a 13,3±1,8 b 3,8±0,7 b 82,9±3,6 a 75,9±3,8 a 3,1±0,6 b 0,206±0,03 bDealuBujorului 14,9±1,5 c 127,0±4,7 a 4,5±1,5 a 12,0±1,3 b 6,5±0,9 a 81,5±3,1 a 79,6±6,2 a 3,9±0,2 a 0,227±0,01 bTarnave 22,7±2,2 b 112,7±5,6 b 2,1±0,9 b 24,6±2,0 a 8,1±1,2 a 67,2±2,5 b 73,7±4,5 a 2,8±0,1 b 0,487±0,02 a

Murfatlar

Merlot

27,4±3,1 b 66,0±4,7 b 5,4±1,3 b 11,4±1,5 a 4,1±0,4 b 84,5±4,2 a 79,2±4,9 a 3,2±0,5 b 0,184±0,03 a

Dealu Mare 39,8±3,5 a 67,4±3,8 b 8,5±1,6 a 6,4±1,1 b 4,2±0,5 b 89,5±4,8 a 80,3±5,1 a 4,1±0,4 b 0,118±0,06 aDealulBujorului 18,7±2,2 c 80,8±5,1 a 4,5±1,2 b 12,2±1,8 a 6,1±0,8 a 81,7±3,6 a 85,9±6,2 a 5,9±0,6 a 0,224±0,08 a

Murfatlar

Pinot noir

25,4±2,7 c 100,0±4,5 a 5,7±1,5 a 10,6±1,3 b 4,3±0,3 b 85,1±4,8 a 78,4±4,5 b 3,6±0,6 b 0,175±0,02 b

Dealu Mare 32,7±3,3 b 91,1±3,9 b 3,5±1,1 a 15,6±1,8 a 6,7±0,9 a 77,6±4,2 a 89,6±5,1 a 8,6±1,1 a 0,288±0,04 aTarnave 42,7±3,8 a 82,9±4,1 b 3,4±1,2 a 16,7±1,7 a 6,0±0,5 a 77,3±3,7 a 66,9±3,2 c 2,0±0,3 c 0,293±0,05 a

Murfatlar Mamaia 25,9±4,7 b 45,4±4,2 c 2,8±0,8 b 22,1±2,0 a 4,2±0,8 b,c 73,8±4,8 b,c 81,6±6,1 a 4,4±1,2 a 0,356±0,02 a

DealuBujorului

Babeasca neagra 24,6±3,9 b 49,2±4,4 c 4,7±1,1 b 12,6±1,2 c 50,±1,0 a 82,4±5,6 a,b 79,1±5,3 a 3,8±0,9 a,b 0,214±0,03 bBurgund 33,8±4,9 a 70,4±5,6 b 7,6±1,6 a 8,2±0,8 d 3,4±0,7 b,c 88,4±5,3 a 75,1±4,9 a 3,0±0,7 a,b,c 0,131±0,02 c

Iasilor

Busuioaca de Bohotin 27,6±2,7 a,b 43,2±3,7 c 3,9±1,2 b 18,0±1,6 b 2,3±0,5 c 79,7±4,4 a,b,c 73,1±5,0 a 2,7±0,5 b,c 0,255±0,02 bArcas 21,4±2,9 b 85,1±5,9 a 2,6±0,6 b 22,7±1,9 a 5,3±0,8 a 72,0±4,0 c 62,7±4,4 b 1,7±0,3 c 0,392±0,03 a

Valori medii, ± abaterea standard (n=3).Literele reprezintă semnificația diferenței p<0,05 între variante. Diferența între oricare două valori urmate de cel puțin o literă comună estenesemnificativă

Indicii tehnologici ai strugurilor la recoltare

• Analiza compoziţiei mecanice a strugurilor relevă faptul că în anul 2015, toatesoiurile s‐au încadrat în limitele valorilor medii ampelografice. Analizele privindindicii tehnologici ai strugurilor la recoltarea au condus la următoarele aprecieri:

• valorile obţinute în cazul indicelui de structură a strugurelui au fost în anul 2015mai mari decât valorile obişnuite prezentate în literatura de specialitate, ceea cene permite să afirmăm că strugurii au fost bine constituiţi.

• indicele de boabe a avut valori de 60,6 și 127,0 la soiurile Fetească neagră deDealu Mare și cea din Dealul Bujorului, care au boabe mai multe şi mici. În cazulsoiurilor Mamaia, Băbească neagră și Busuioacă de Bohotin cu boabe mari și maipuține, valorile indicelui de boabe a fost cuprins între 43,2‐49,2.

• indicele de compoziţie a bobului a avut de cele maimulte ori valori mici, sub limita minimă de 5, indicând oproporţie mai mare a pieliţelor şi seminţelor decât înmod normal, fapt datorat deficitului accentuat deprecipitații și a rezervei de apă accesibilă din sol.

• valorile parametrilor care caracterizează structurabobului depăşesc valorile atât la pieliţe cât și lasemințe. În ce priveşte cantitatea de pulpă, valorileexprimate în procente se află sub limita minimă de 73% la soiul Fetească neagră din Târnave și Arcaș, acesteafiind cel mai afectate de secetă. Privite în ansambludatele prezentate în cadrul studiului relevă că în anul2015 procesul de maturare fenolică s‐a atins în a ultimadecadă a lunii septembrie ceea ce a condus ladeclanşarea campaniei de recoltare a strugurilor dupădata de 25 septembrie.

Concluzii

Cele patru regiuni viticole cu podgoriile Murfatlar, Dealu Mare, Dealul Bujorului, Iasi și Târnave, îndeplinesc condiţiile de habitatale viţei de vie, atât în ceea ce priveşte factorii suport (lito‐morfo‐pedologici) cât şi cei externi (bioclimatici) fiind asiguratecondiţii de maturare a strugurilor, valorile indicatorilor ecologici sintetici indică un grad de favorabilitate bună pentru cultivareasoiurilor pentru producerea vinurilor roșii.

Analiza condiţiilor ecoclimatice specifice comparativ cu valorile medii multianuale evidenţiază o sporire a regimului termic şi deinsolaţie şi o diminuare a regimului hidric.

Anul 2015 s‐a caracterizat printr‐o primăvară mai caldă decât în mod normal, cu precipitaţii neuniform repartizate şi o vară destulde secetoasă, cu precipitaţii puţine coroborate cu temperaturi foarte ridicate, frecvent peste 30°C, grăbind procesul maturăriistrugurilor.

Variaţia principalelor caracteristici de compoziţie a strugurilor în perioada de maturare evidenţiază potenţialul oenologic alsoiurilor luate în studiu. Evoluţia greutăţii a 100 boabe în perioada de maturare a înregistrat o creştere ascendentă, aceastacrescând relativ puţin şi diferit în funcţie de soi și regiune viticolă. De asemenea, acumularea zaharurilor și scăderea acidităţiitotale în procesul de maturare a fost diferită în funcţie de soi, dar influenţată de condiţiile climatice ale anului 2015, în specialde temperaturile ridicate din etapa premergătoarea determinărilor (luna iulie) cât şi în luna august și septembrie.

Rezultatele obținute privind conținutul în polifenoli totali ne arată că soiurile studiate conţin în pieliţa boabelor cantităţi suficientede polifenoli, care să asigure printr‐o tehnologie adecvată o culoare reuşită a viitoarelor vinuri roșii. Potențialul antocianic totala prezentat valori în limite normale pentru majoritatea soiurilor, evidențiindu‐se soiurile Cabernet Sauvignon, Fetească neagrăși Merlot cu valori mai mari de 1200 mg/l. Potențialul antocianilor extractibili a prezentat valori bune, procentul deextractibilitate oscilând între 41,8‐96,5%.

Potenţialul calitativ și tehnologic al soiurilor studiate a fost diferit, fiind influenţat în mare măsură condiţiile climatice. Astfel,soiurile studiate au acumulat peste 170 g/L zaharuri în must, evidenţiindu‐se printr‐un potenţial foarte ridicat, peste 220 g/lsoiul Pinot noir din podgoria Murfatlar și Dealu Mare și din podgoria Dealul Bujorului soiurile Merlot, Băbească neagră,Burgund, cele mai mari valori înregistrate fiind de 242 g/l la soiul Cabernet Sauvignon. Aciditatea totală a mustului a variat înlimite normale, cele mai mici valori înregistrându‐se la soiul Merlot (2,5 g/l H2SO4 din Dealu Mare).

Analizele privind indicii tehnologici ai strugurilor la recoltarea au condus la următoarele aprecieri:• valorile obţinute în cazul indicelui de structură a strugurelui au fost în anul 2015 mai mari decât valorile obişnuite

prezentate în literatura de specialitate, ceea ce ne permite să afirmăm că strugurii au fost bine constituiţi.• indicele de boabe a avut valori de 60,6 și 127,0 la soiurile Fetească neagră de Dealu Mare și cea din Dealul Bujorului, care au

boabe mai multe şi mici. În cazul soiurilor Mamaia, Băbească neagră și Busuioacă de Bohotin cu boabe mari și mai puținevalorile indicelui de boabe au fost cuprinse între 43,2‐49,2.

• indicele de compoziţie a bobului a avut de cele mai multe ori valori mici, sub limita minimă de 5, indicând o proporţie maimare a pieliţelor şi seminţelor decât în mod normal, fapt datorat deficitului accentuat de precipitații și a rezervei de apăaccesibilă din sol.

• valorile parametrilor care caracterizează structura bobului depăşesc valorile atât la pieliţe cât și la semințe. În ce priveştecantitatea de pulpă, valorile exprimate în procente se află sub limita minimă de 73 % la soiul Fetească neagră din Târnave șiArcaș, acestea fiind cel mai afectate de secetă. Privite în ansamblu datele prezentate în cadrul studiului relevă că în anul2015 procesul de maturare fenolică s‐a atins în a ultima decadă a lunii septembrie ceea ce a condus la declanşareacampaniei de recoltare a strugurilor după data de 25 septembrie.

RECOMANDĂRI Condițiile de terroir ale podgoriilor studiate precum și rezultatele obținute în urma evaluării potențialului oenologic al soiurilor

pentru vinuri roșii justifică continuarea cercetărilor în vederea valorificării potențialului sanogen al vinurilor prin creștereaconținutului fenolic în special la soiurile Fetească neagră, Cabernet Sauvignon şi Merlot care s‐au evidenţiat prin potenţialullor antocianic.