STUDIU PRIVIND INFLUENTA APARTENENTEI SEXUALE ASUPRA REPREZENTARII MENTALE DESPRE CONCEPTUL DE FAMILIE Autori: Oana Crupa Ana-Maria Ciobanu Adina Caloianu Catalina Oanta Seria 1, Grupa 1 Bucuresti, 2010 - 2011

REZUMAT

Obiectivul cercetarii de fata este studierea cu ajutorul testului asociativ-verbal a diferentelor de reprezentare mentala asupra conceptului de familie dintre cele doua categorii sexuale. In acest studiu au fost utilizate datele culese prin metoda sondajului.

Cercetarea a fost realizata pe doua esantioane de cate 20 de subiecti, alesi aleatoriu. Primul esantion este reprezerntat de femei cu varste cuprinse intre 19 si 35 de ani iar al doi-lea este alcatuit din barbati cu varste intre 20 si 30 de ani, cu educatie peste medie.

Subiectilor li s-a cerut sa citesca un sir de sapte cuvinte enuntate in cadrul testului asociativ-verbal, iar apoi in dreptul fiecarui cuvant sa inscrie primul cuvant pe care ei il asociau cuvantului din chestionar.

Cele sapte cuvinte utilizate in cercetare sunt: parinti, copii, bunici, frati, familie, camin, casnicie.Prin centralizarea datelor culese in urma testului asociativ verbal, s-au cautat cuvintele cu frecventa cea mai mare de aparitie.

Rezultatul cercetarii arata faptul ca nu exista diferente semnificative intre cele doua esantioane atunci cand este vorba despre familia de origine, insa exista diferente semnificative intre reprezentarea conceptului de familie in randul femeilor fata de cea din randul barbatilor atunci cand se refera la familia pe care au format-o sau urmeaza sa o intemeieze prin casatorie.

Prin urmare se releva faptul ca interventia genului, ca si cea a varstei (variabile independente) au dus la obtinerea unei diferente semnificative din punct de vedere statistic asupra conceptului de familie.

1. INTRODUCERE

Teoria asocierii are la baza principiul conform caruia daca doua experiente se produc in acelasi timp si in acelasi spatiu, atunci cand una dintre ele este adusa in constiinta subiectului o aduce dupa sine si pe cealalta.

Cele trei legi ale asocierii formulate inca de Aristotel, stau la baza acestui mecanism: 1. asocierea dupa asemanare: o reprezentare aduce in memorie o alta reprezentare

asemanatoare. 2. asocierea dupa contrast: o reprezentare aduce in memorie elemente opuse ei 3. succesiunea temporala si coexistenta spatiala: asociem si aducem in memorie elemente care au

aparut fie impreuna fie s-au succedat temporal. Avand insa in vedere caracteristicile innascute diferite la femei fata de barbati, modalitatea

diferita in care sunt crescuti copii in functie de sex, precum si experientele diferite acumulate de-a lungul vietii, imaginea subiectilor asupra unor concepte precum familia si asocierile verbale pe care acestia le fac pot suferi modificari.

In conformitate cu aceasta idee, studiul de fata isi propune sa evidentieze daca genul este unul

dintre factorii care aduce influente semnificative asupra reprezentarii conceptului de FAMILIE

2. METODA

Cercetarea a fost realizata pe un numar total de 40 de persoane de ambele sexe, impartite pe doua esantioane de cate 20 de participanti. Primul esantion (V1) este reprezerntat de femei, alesi aleatoriu cu varste intre 19 si 35 de ani. Al doilea esantion (V2) este alcatuit din barbati de asemenea alesi aleatoriu cu varste cuprinse intre 20 si 30 de ani.

Ambele esantioane au fost supuse testarii in vederea stabilirii influentei pe care o are genul asupra reprezentarii mentale despre familie.

.

2.1. PARTICIPANTI

2.2. PROCEDURA Fiecare participant din cele doua esantioane a primit cate un chestionar cu cele sapte cuvinte (parinti, copii, bunici, frati, familie, camin, casnicie.). Inaintea completarii chestionarelor, participantii au fost instruiti verbal cu privire la modalitatea de completare. In instructaj s-au precizat urmatoarele: participantii sunt rugati sa scrie primul cuvant la care se gandesc in legatura cu cuvantul deja inscris in chestionar, nu exista timp limita si nici timp impus pentru completarea chestionarului iar pentru a elimina emotiile ce ar putea surveni in timpul testului participantilor li s-a cerut sa inscrie doar genul si varsta in chestionare si nu numele. Testarea s-a facut in zile lucratoare (de luni pana vineri) in intervalul orar: 10.00 16.00. Subiectii nu au fost supusi unor stimuli perturbatori. Pentru o cat mai mare relevanta a testului, participantii din ambele esantioane au beneficiat de acelas tip de chestionar, cu aceleasi cuvinte, au fost intervievati in acelasi interval orar si au primit instructaje identice inainte de completare.

2. METODA

Intervievarea participantilor a fost facuta cu ajutorul chestionarelor scrise, iar centralizarea datelor s-a facut cu ajutorul calculatorului.

Redacatarea cercetarii s-a facut cu ajutorul pachetului Microsoft Office, folosindu-se programele Word, Excell si Power Point.

2.3. APARATURA

2.4. MODEL EXPERIMENTAL

2.4.1. Variabile: Variabila independenta: genul si varsta participantilor Variabila dependenta: rezultatele obtinute la testul reprezentarii mentale

3. REZULTATE

Datele obtinute in urma efectuarii testului asociativ verbal au fost restranse sub forma unor tabele cuprinzand frecventa aparitiei cuvintelor, urmarindu-se punerea in evidenta a diferentei dintre reprezentarea studentilor si cea a adultilor asupra familiei.

In acest raport de cercetare ipoteza cercetarii (statistica) este H1: Reprezentarea asupra conceptului de FAMILIE va fi diferita la femei fata de barbati din cauza caracteristicilor innascute diferite la femei fata de barbati, modalitatea diferita in care sunt crescuti copii in functie de sex, precum si experientele diferite acumulate de-a lungul vietii,

Ipoteza de nul este urmatoarea, H0: Nu exista diferente semnificative intre reprezentarile mentale ale femeilor si barbatilor asupra conceptului de FAMILIE

3.1. CUVANTUL PARINTI FEMEI BARBATI

Din analiza rezultatelor se observa urmatoarele: - pentru esantionul format din femei (V1) cuvantul incredere (f=4) are cea mai mare frecventa, urmat de cuvantul respect (f=2) si siguranta (f=2). Totodata cuvintele dragoste si iubire cumuleaza o frecventa f=2 - pentru esantionul format din barbati (V2) cuvantul respect are o mai mare frecventa (f=4), urmat de cuvantul dragoste (f=2) care cumulat cu iubire (f=1) dau o frecventa totala f=3 Se constata ca ambele categorii asociaza parintii cu respectul, cu sentimentul de iubire si cu siguranta, ocrotirea, nefiind diferente semnificative intre cele doua esantioane.

Cuvinte asociate frecventa incredere 3 respect 2 siguranta 2 dragoste 1 iubire 1 Departe 1 tata 1 indiferenta 1 autoritate 1 mama 1 protectie 1 camin 1 sustinere 1 devotament 1 agresivitate 1 familie 1

Cuvinte asociate frecventa respect 4 dragoste 2 iubire 1 devotament 1 ocrotire 1 protectie 1 sustinere 1 bucurie 1 apropiere 1 rude 1 responsabilitate 1 autoritate 1 familie 1 comunicare 1 batrani 1 cuvant 1 distantare 1

3.2. CUVANTUL COPII FEMEI BARBATI

Analizand rezultatele observam: - pentru esantionul femeilor (V1) frecventa cea mai mare, f=5, o are cuvantul inocenta, iar cumulat cu sinceritate au o frecventa totala f=5. Urmeaza cuvantul joaca f=3. Sinonimele veselie si bucurie cumuleaza o frecventa totala de f=2 - pentru esantionul barbatilor (V2) frecvent cea mai mare, f=3, o detin cuvintele joaca si griji. Frecvena cumulata f=2 o au sinonimele bucurie si voiosie precum si agitatie si nazbatii Se constata ca pentru femei copii sunt echivalenti cu inocenta si cu jocul, in timp ce pentru barbati copiile inseamna totodata, pe langa joc, si griji. Aici se observa diferente semnificative intre cele doua esantioane.

Cuvinte asociate frecventa inocenta 5 joaca 3 sinceritate 1 veselie 1 bucurie 1 gingasie 1 scumpi 1 vis 1 implinire 1 liniste sufleteasca 1 chin 1 agitatie 1 rabdare 1 viata 1

Cuvinte asociate frecventa joaca 3 griji 3 responsabilitate 1 agitatie 1 nazbatii 1 bucurie 1 voiosie 1 scoala 1 gingasie 1 implinire 1 tineret 1 iubire 1 caldura 1 viata 1 ajutor 1 ura 1

3.3. CUVANTUL BUNICI BARBATI

Din analiza rezultelor se observa: - pentru esantionul V1, cuvintele cele mai des intalnite sunt: caldura (f=3) care cumulat cu tandrete (f=1) au o frecventa totala f=4, urmate de cuvantul moarte (f=3). Frecvente seminficative au si cuvintele copilarie (f=2) si indiferenta (f=2). - pentru santionul V2, cuvintele cu cele mai mari frecvente sunt: iubire (f=3) cumulat cu dragoste (f=1), intelepciune (f=3), si copilarie (f=2) Si aici se constata diferente intre cele doua esantioane, femeile fiind mai marcate de moartea bunicilor decat barbatii. Ambele esantioane asociaza bunicii cu perioada copilariei, cu un mediu plin de iubire, caldura si incredere.

FEMEI

Cuvinte asociate frecventa moarte 3 copilarie 2 indiferenta 2 caldura 3 tandrete 1 distanta 1 nevoie 1 experienta 1 intelepciune 1 tataia 1 respect 1 rautate 1 sustinere 1 saracie 1

Cuvinte asociate frecventa intelepciune 3 iubire 3 dragoste 1 copilarie 2 casa 1 batranete 1 devotament 1 inteligenta 1 saracie 1 nimic 1 pace 1 ingrijire 1 distantare 1 intelegere 1 respect 1 carti 1

3.4. CUVANTUL FRATI FEMEI BARBATI

Analizand rezultatele observam: - pentru esantionul femeilor(V1) frecventa cea mai mare, f=4, o are cuvantul prietenie care cumulat cu frecventa f=2 a cuvantului camaraderie au o frecventa totala de f=6; aceste cuvinte sunt urmate de loialitate cu f=3, de intelegere cu f=2 si in cele din urma de termenul sora cu o frecventa de f=2; - pentru esantionul barbatilor (V2) frecventa cea mai mare, f=2, o detin cuvintele prietenie, fericire si bucurie,ultimii doi termeni avand o frecventa cumulata de f=4 Desigur,si in acest caz se pot oberva diferente intre genuri: femeile ascociaza,ca si barbatii, fratii cu prietenia si camaraderia dar si cu loialitatea, in timp ce barbatii, pe langa prietenie, ascociaza fratii si cu termenii de fericire si bucurie.

Cuvinte asociate frecventa prietenie 4 camaraderie 2 loialitate 3 intelegere 2 sora 2 indiferenta 1 dorinta 1 certuri 1 minge 1 Buna dispozitie 1 legatura 1 plictiseala 1

Cuvinte asociate frecventa rude 2 prietenie 2 fericire 2 bucurie 2 joaca 1 cuvant 1 dificultate 1 distractie 1 caldura 1 intelegere 1 joc 1 incredere 1 sef 1 picnic 1 obligatie 1 libertate 1 cearta 1

3.5. CUVANTUL FAMILIE FEMEI BARBATI

Conform rezultatelor: - pentru esantionul femeilor (V1) frecventa cea mai mare, f=4, o are cuvantul iubire, care cumulat cu frecventa f=1 a termenului dragoste, dau o frecventa totala de f=5; acestea sunt urmate de termenii liniste cu o frecventa f=3, bucurie cu o frecventa de f=2 care cumulat cu frecventa f=1 a termenului fericire dau o frecventa totala de f=3 - pentru esantionul barbatilor (V2) frecventa cea mai mare, cumulat f=4, o detin termenii dragoste (f=3) si iubire (f=1), urmate de bucurie f=2) cumulat cu voiosie (f=1) cu o frecventa totala f=3. Frecventa semnificativa o are si cuvantul responsabilitate f=2 Pentru ambele esantioane familia este asociata cu sentimentul de iubire, bucurie si liniste/. Se constata totusi si o diferenta intre cele doua esantioane deoarece la barbati o frecventa semnificativa o are si cuvantul responsabilitate.

Cuvinte asociate frecventa iubire 4 dragoste 1 liniste 3 bucurie 2 fericire 1 gheata 1 intelegere 1 distantare 1 sustinere 1 matusa 1 respect 1 armonie 1 responsabiltiate 1 mama 1

Cuvinte asociate frecventa dragoste 3 iubire 1 responsabilitate 2 bucurie 2 voiosie 1 simplitate 1 ocrotire 1 copii 1 parc 1 pace 1 respect 1 casnicie 1 rude 1 aglomeratie 1 strainatate 1 viata 1 bunavointa 1

3.6. CUVANTUL CAMIN FEMEI BARBATI

Conform rezultatelor: - pentru esantionul femeilor (V1) frecventa cea mai mare, f=3, o detin cuvintele liniste, urmat de intelegere si siguranta, ambele cu f=2. - pentru esantionul barbatilor (V2) frecventa cea mai mare, f=4, o detine cuvantul acasa, urmat de cuvantul liniste (f=3), caldura (f=2) si iubire (f=2). Pentru ambele esantioane in general caminul reprezinta un mediu plin de caldura si intelegere. Din ambele esantioane, anumiti reprezentanti au asociat cuvantul camin cu alte notiuni din afara sferei prezentei cercetari: semineu, soba, munte sau cu camin de liceu/ facultate. Nu s-au constatat diferente seminficative.

Cuvinte asociate frecventa liniste 3 intelegere 2 siguranta 2 ocrotire 1 sustinere 1 caldura 1 iubire 1 fotoliu 1 culoare 1 raceala 1 soba 1 barbat 1 viata 1 casa 1 Aglomeratie 1 masa 1

Cuvinte asociate frecventa acasa 4 liniste 3 caldura 2 iubire 2 familie 1 liceu 1 semineu 1 curatenie 1 nevoie 1 comunitate 1 aglomeratie 1 munte 1 distantare 1 viata 1

3.7. CUVANTUL CASNICIE FEMEI BARBATI

Din analiza rezultatelor observam: - pentru esantionul femeilor (V1) frecventa cea mai mare, f=3, o detine cuvantul respect - pentru esantionul barbatilor (V2) frecventa cea mai mare, f=2, o detin cuvintele respect, obligatie, loialitate. Se constata ca pentru ambele esantioane respectul este important in casnicie. Se observa insa si diferente semnificative intre cele doua esantioane: in cazul femeilor predomina termeni precum iubire, intimitate, armonie, fericire pe cand in cazul barbatilor sunt mai frecvente cuvinte precum obligatie, corvoada,dicutii, indiferenta

Cuvinte asociate frecventa respect 3 iubire 1 armonie 1 intimitate 1 comunitate 1 trainicie 1 relatie 1 infidelitate 1 apropiere 1 dificil 1 corvoada 1 fericire 1 intelegere 1 curaj 1 comunicare 1 incredere 1 viata 1 caldura 1

Cuvinte asociate frecventa respect 2 obligatie 2 lioalitate 2 discutii 1 indiferenta 1 incredere 1 comunicare 1 apropiere 1 libertate 1 corvoada 1 familie 1 calmitate 1 relatie 1 departare 1 fericire 1 intimitate 1 cuvant 1 intelegere 1

4. DISCUTII

Rezultatele obtinute in urma prelucrarii datelor releva urmatoarele aspecte: - multe dintre cuvintele enumerate de esantionul V1 sunt de cele mai multe ori identice sau similare

cu cele enumerate de esantionul V2, ceea ce denota faptul ca ambele esantioane au imagine similara asupra conceptului de familie.

- diferentele care se constata intre enumerarile celor doua esantioane, constau in frecventa diferita a aceluiasi cuvant regasit in enumerarile esantionului V1 in comparatie cu esantionul V2

- o alta diferenta intre enumerarile celor doua esantioane consta in faptul esantionul femeilor, V1 are o tendinta mai pronuntata spre a asocia anumite cuvinte ce denota emotii si sentimente in timp ce esantionul barbatilor V2, inclina sa asocieze familia cu notiuni legate de responsabilitate si obligativitate.

Diferentele dintre cele doua esantioane sunt mai pronuntate atunci cand este vorba despre

termeni legati de familia noua pe care o formeaza (in urma casatoriei) si mai putin seminficative atunci cand se refera la familia deja formata din care provin (parinti, bunici, frati)

Limitarea principala a testului consta in faptul ca cele doua esantioane sunt formate de persoane diferite intervievate in acelasi timp. Pentru a testa cu adevarat influenta variablei independente varsta asupra perceptiei unui anumit concept, si felul in care aceasta perceptie evolueaza in timp, ideala ar fi fost testarea acelorasi persoane dar la varste diferite.

5.BIBLIOGRAFIE

Aniei, M. (2007), Psihologia experimental, Iai, Ed.Polirom Aniei, M. (2010), Fundamentele psihologiei, Bucuresti, Ed.Universitara www.wikipedia.com

STUDIU PRIVINDINFLUENTA APARTENENTEI SEXUALE ASUPRA REPREZENTARII MENTALE DESPRE CONCEPTUL DE FAMILIEREZUMAT1. INTRODUCERE2. METODA2. METODA3. REZULTATE3.1. Cuvantul parinti3.2. Cuvantul copii3.3. Cuvantul bunici3.4. Cuvantul frati3.5. Cuvantul familie3.6. Cuvantul camin3.7. Cuvantul casnicie4. DISCUTII5.BIBLIOGRAFIE