HAR INDEPENDENT - EXPRESIE A OPINIEI |J| a n u l ii, n r . 201PUBLICE DIN JUDEŢUL CLUJ MARŢI 11 SEPTEMBRIE 1900

4 PAGINI I LEU

Putem fi liniştiţi: nu ne aflăm In centrul Europei, sîntem chiar destul de departe de el, cu toate că ani în şir o anumită propa­gandă n-a făcut nici o economie la Posibilităţile mass-mediei spre a ne inocula ideea că ne aflăm ' în ceiîtrul atenţiei, aprecierii şi respectului mondial pentru minu­natele şi aşa mai departe glo­rioase realizări. O nesfîrşită in­fatuare trebuia să ne cuprindă fiinţa şi, anihilîndu-ne orice spi­rit critic, să ne facă să ne umflăm piepturile pînă la sufocare sau, după celebrul exemplu din fabu­lă, pînă la pocnet.. Cei aflaţi aproape de „minunatele reali­zări* ştiau însă cîtă spoială şi cît adevăr se află în ele. Poporul nostru a avut întotdeauna bunul simţ să nu se considere buricul lumii; cîteodată, cu modestie (o modestie nu de puţine ori tra­gică) s-a considerat un străjer, o pavăză a Europei la poarta ei orientală, în vremurile îndepăr­tate cînd'invaziile erau la modă (acele vremuri ri-au apus cu to­tul). Ce merite au un străjer, un zid' de apărare, ce foloase trag din’ condiţia lor recunoscută ori nerecunoscută, dar. reală? Pentru ei înşişi, nici un folos pentru cei protejaţi, însă, foloase cu duiumul. Vremurile, ~ fireşte,:

S-au schimbat şi funcţia de apă- ; rător al ţărilor româneşti, apoi al României n-a mai fost necesa­ră — primejdiile nu mai ame­ninţau Europa dinspre sud-est. Ne-am făcut datoria. (Aici nu ne putem împiedica să observăm, cu tristeţe, că atunci cînd ţara noastră ar fi avut, la rîndu-i, nevoie de un cît de mic ajutor îm­potriva gravelor pericple ce-o ameninţau cu cinci decenii în

alte centre). Dar de 'stabilitatea politică şi economică, de civili­zaţia halvetă ce să spunem, sau. de modul orgolios, tenace, suve­ran şi acum desăvîrşit burghez cu care Austria şi-a purtat Steaua (pajura!) ' prin vîitorile istoriei, pînă la a se socoti cen­trul de echilibru al Europei?• Centrul geografic • revine însă Lituaniei, aşa cum ne demons­trează cercetătorii Institutului

CENTRUL EUROPEIurmă, nimeni n-a mişcat măcar un deget). ‘ ’

Nu ne aflăm şi .nici n-am nă­zuit vreodată să ne aflăm - în centrul. Europei. Ştiţi cel puţin unde se află acest centru? Pentru sîngele latin din noi, a fost multă vreme la Roma (toate drumurile

.duc într-acolo, aşa cum toate razele unui cerc converg spre punctul denumit centru). Pentru cei: ce acordă spiritualităţii, cul­turii şî unor principii cum ar fi cele de libertate, egalitate, fra­ternitate prioritatea deplină, cen­trul Europei rămîne la ; Paris (aici sînt, cu adevărat, şi multe

^Naţional de Geografie din Fran- ţa, care au calculat că punctul de întîlnire al tuturor „razelor" pornite din oricare margine a Europei ar fi la intersecţia pa-;

>alelei de 54 grade şi 54 de minute latitudine nordică cu meridianul de 25 grade şi 19 minute longitu­dine estică, loc situat la 26 kilo­metri de Vilnius. Nici o bornă, nici

;un monument ori măcar o modes­tă troiţă nu marchează importan­tul punct geografic, de existenţa cărora probabil că. nici lituanie­nii" habar n-au avut, de .vreme ce faptul a trebuit să le fie adus la cunoştinţă de geografii fran­

cezi. O realitate cu valoare sim­bolică? S-a vorbit mult, în ulti­mele . luni, despre eforturile lituanienilor de a-şi dobîndi li­bertatea, independenţa şi suve­ranitatea de care a u fo s t privaţi la un simplu joc de ruletă al. isto­riei. Pe aceeaşi cale mergînd, altfel nuanţată însă, i-am înţeles prea b ine 'şi le-am urmărit de­mersul cu toată simpatia. Ceea ce au cerut ei — spărgînd, primii, monolitismul de bloc şi' supune­rea fără crîcnet în faţa' ideii ■ de hegemonie. — năzuieşte să rea­lizeze, în planuri mai profunde, şi poporul, român. Premise sînt.

E puţin ciudat că marile, eve­nimente, de care. depinde pre­zentul şi viitorul Europei,' şi nu doar al continentului1 nostru, au loc la .Paris, Viena, Geneva, Helsinki,1 foarte curînd - şi la

Berlin, şi nici unul acolo undee," de fapt, central Europei, la yilnius sau.Kaunas. Dar de acolo vor mai veni; noutăţi, aşa cum sperăm .să ".vină , (noutăţi bune, pilduitoare) şi dintr-o zonă des­pre care Europa nu vorbeşte astăzi ctt prea multă plăcere şi încredere chiar dacă acolo, pe vremuri, i-a fost apărată cu de­votament şi sacrificii: poarta* orientală.

Dan REBREÂNU

„lECÎIA I.HM LUCRU WÎNT, DE NARE DEMNITATE PROFESIONALA PENTRU 011UL DE LA CATEDRĂ” '

Ne mai despart doar cîteva zi­le de debutul anului şcolar, al unei etape chemate să aşeze'şcoa­la, învăţămîntul româncsc sub semnul înnoirilor calitative în structură şi substanţă. _ Recenta întîlnire cu .directorii de şcoli şi unităţi de învăţămînt preşcolar din judeţ, desfăşurată sub egida Inspectoratului şcolar judeţean, a oferit cadrul generos pentru re­afirmarea adevărului că şcoala, prin complexul de problematici, atitudini, fapte şi iniţiative pe care le presupune, trebuie să fie - pentru elev templul sacru în ca­re acesta să deprindă înţelepciu­nea şi varietatea vieţii, natura ; lucrurilor şi slăbiciunile ome­neşti, puterea de a-şi învinge soarta şi de a atinge culmile demnităţii. Poate tocmai de ' a- ceea, însemnările de. faţă ar fi trebuit să înceapă ■- (am făcut-o, , totuşi, în titlu) cu transcrierea gîndurilor rostite de domnul prof. Victor Drăgoi, inspector ge­neral al' Inspectoratului şcolar judeţean Cluj în încheierea in- tîlnirii amintite,, cu îndemnurile domniei sale la responsabilitate îi patriotism' în întreaga activi­tate a oamenilor de la catedră şi a celor care" şi-au asumat, prin vocaţie,, misiunea de a educa ■

Vom reveni însă asupra acestor gînduri.

Să remarcăm, de la bun înce­put, caracterul de lucru al aces­tei întîlniri, în care părţile - im­p lica te — reprezentanţi ai Ins­pectoratului şcolar judeţean, res­pectiv, .directorii unităţilor de în­văţămînt din judeţ — şi-au ma­nifestat dorinţa sinceră de a-şi. conjuga eforturile pentru , mai binele învăţămîntului. Dialogul a fost util, inspectorii de speciali­tate din cadrul Inspectoratului aducînd, unele precizări privind probleme organizatorice fireşti, inerente începutului'de an şco­lar: încadrări şi necesarul- de ore— solicitîndu-se întocmirea unui proiect de încadrare la nivelul fiecărei şcoli' (insp. Bogdăriescu); propuneri privind numiri de; di­rectori în situaţiile în care. au a- părut posturi vacante (incp. Gîr- bu);-probleme ale jnvăţămîntului primar (insp. Corcea); posibili­tatea şi eventuale oferte din par­tea şcolilor privind şcolarizarea la Cluj-Napoca a unor copii din. Basarabia — s-a făcut îh acest sens un apel către toate uniuni* le şi asociaţiile culturale din ju­deţ, care dispun de posibilităţi, să ofere burse ;pentru aceşti co­pii (insp. Pârv — domnia sa re-

ferindu-se, în''alt context, şi ‘ lă problema extrem de importantă a -re-dotării bibliotecilor şcolare eu cărţi de calitate); predarea muzicii în şţoli (insp. Dăian);

- problema manualelor şcolare, ca­re în acest an vor fi distribuite gratuit, în funcţie de solicitările

~ unităţilor de învăţămînt şi pe baza unor grafice zilnice, întoc­mite pe.centre, aceasta în condi-

; ţiile în care- mai sînt .manuale, j care încă nu au ajuns în depozi- j tele din judeţ — manualele pen-> tru liceu, de exemplu, din care• s-au primit doar şase titluri —;: existînd speranţa ca acestea să

sosească, totuşi, în cel'm ai ,scurt ; timp (d-na inspector Rotaru); or­ganizarea şi funcţionarea grădi­niţelor şi a şcolilor care au în- suborrline grădiniţe sau grupe de preşcolari (d-na inspector Mi- ron). O serie de probleme lega­te de organizarea, salarizarea şl normarea în învăţămîntul pre­şcolar, primar, gimnazial şi li­ceal, în învăţămîntul special, ca­sele de copii şi cluburi ale copii­lor, acordarea: de trepte şi gra­daţii şi timpul de muncă în' în-

Michaela BOCU

‘ (Continuare în pag. III)

„Piami! M Dum nezeu cu om en irea "„Mişcarea aceasta, întîlnirrn a-

ceasta a venit din Scriptură. Toate persoanele participante au făcut parte dintr-un cult religios. In timpul nostru s-a făcut o Che­mare, s-a făcut o Strigare, prin- tr-un profet. Profetul e scris în . Maleahi, 4,5 şi este identic, este acelaşi cu Apocalipsa 10,7. Me­sajul nostru este de a scoate oa­menii din organizaţii, de a nu­mai forma altele. Mesajul nostru este de a-i apropia pe oameni tot mai mult de Dumnezeu, de a-1 cunoaşte mai bine, de a sejden-r tifica cu el. Temelia cre'dinţei noastre, creştine constă în desco­perirea unicului Dumnezeu atît In Vechiul, sub numele I.H.V.H.; iar In Noul, acelaşi sub numele Istis, conform T Corinteni. 12, versetul 3. Mesajul şi ce se aude

din Mesaj,, Mesaj care face cu­noscut oamenilor Adevărul1*.

— Stimate domnule Ewnld Frank, sînteţi prezent la aecaslă evanghelizare extraordinară. A*, dori, pentru cititorii ziarului nos­tru, o scurtă prezentare a bio­grafiei dv.

— De loc sînt din Krefeld, cu­noscut oraş din R.F.G. Ca studii, în ştiinţele religioase, doi ani în Statele Unite, apoi am fost ordi­nat ca predicator, după care am început slujba duhovnicească. In anul 1964 am efectuat prima că­lătorie misionară în India. Din 1966 am început să primesc invi­taţii din întreaga lume, efectuînd vizite în peste 100 de ţări. între anii 1968 şi 1978 am vorbit, în fiecare duminică dimineaţa la Radio Luxemburg. Sînt membru al Universităţii Nroth — West

London University, în ştiinţe teo­logice. Am predicat în numeroa­se ţări .în China, am vorbit în­tregii naţiuni la televiziune. La fel în Uniunea Sovietică. De fie­care dată, am. avut parte de adu­nări impresionante. Sînt convins că şi aici voi avea parte de una la fel. . lV

— Tema evanghelizării este „Planul lui Dumnezeu eu ome­nirea", Aş dori să dezvoltaţi a- ceastă temă în ideile dc bază.

— Subiectul principal este în­toarcerea lui Christos şi împlini­rea profeţiilor biblice. Ating în această lucrare-şi multe alte te­me din Sfinta Scriptură, o adu­cem în lumină. Adunarea, este

Dcmostenc ŞOFRON

(Continuare în pag. 111) . ^

CONSFĂTUIRILE CADRELOR DIDACTICE

Ieri, 10 septembrie 1990, Ince-. pînd cu ora 10, în- municipiul Cluj-Napoca s-au desfăşurat .con­sfătuirile cadrelor didactice, pe specialităţi,; La Liceul .„Samuel Brassai" s-au întîlnit profesorii de educaţie fizică, - biologie* chi­mie, matematică, geografie, isto­rie, la Liceul „Emil Racoviţă* -7-— proferării de fizică; la Liceul „Gheorghe Şincai“ — profesorii de limba română şi limbi străi­ne; la Liceul „Nicolae Bălcescu".:— învăţătorii, iar la Şcoala Aju­tătoare cadrele didactice din în­văţămîntul special. Pentru învă­ţămîntul preşcolar, consfătuirile s-au ţinut la mai multe grădi-. niţe. _ .

- EXPOZIŢII

. ® Miercuri 12 septembrie, ora13, la secţia „Donaţii* a Muzeu­lui de artă din Cluj-Napoca, stra­da 23 August 22, va avea loc vernisajul expoziţiei pictorului sătmărean Ion Sasu. Prezintă dr. Negoiţă Lăptoiu, critic de artă.

• Uniunea Artiştilor Plastici, Filiala Cluj, vă invită la verni­sajul expoziţiei de ceramică al ceramistei ILEANA CRĂCIUN, care va avea loc miercuri 12 sep­tembrie, ora 12, în sala mică. din Complexul expoziţional din str. Iuliu Maniu (6 Martie) nr. 2—4.

SENATUL ROMANEI ŞI-A RELUAT LUCRĂRILE ÎN PLEN

Senatul României şi-a reluat luni,, 10 . septembrie, lucrările în plen, în cadrul celei de-a doua sesiuni anuale. : .

înainte da începerea dezbateri­lor, domnul Alexandru Birlădea- niv a făcut cîteva referi'-' la acti­vităţile Senatului, apreciind că s-a reuşit organizarea un?i munci împreună cu opoziţia, fâeîndu-se un . corp parlamentar aşa cum o cer interesele poporului In lu- ■ nile care au trecut s-a creat unv început de tradiţie, de metodă de lucru care> se cuvine a fi a- preciată'şi dezvoltată.

Referindu-se la unele • atacuri apărute în mass-media la-adresa Parlamentului,. domnia şa le-a calificat ca nefondate. „Dacă în acest moment lăsăm să fie ataca­te instituţiile . democratice, în­deamnă că lăsăm să fie atacat în­suşi procesul de instaurare a'de-C mocraţiei. Âş vrea să răspundem în activitatea noastră necesităţii întregului popor de a avea un climat de linişte, care să. permită desfăşurarea unei munci creatoa­re, în folosul tuturor*.

Senatul a luat în dezbatere doar primul punct al ordinii de zi validînd pe domnul Ilie Ioan Nistor ca senator în circumscrip­ţia nr. 33 Sibiu.

Cea mai mare parte a timpului rezervat şedinţei a fost acordată întrebărilor adresate, înainte de vacanţă, de senatori şi la care au dat răspunsuri ci serie de mem­bri ai guvernului prezenţi în sală, • '

rCa urmare, s-au primit explir" caţii privind disponibilizarea pentru export a unor cantităţi de' carne de ovine, situaţia şi măsuri­le luate de guvern pentru noro- vizionarea populaţiei cu -;-'hăr,' stadiul redistribuirii spaţiilor co­merciale, consecinţele trecerii la economia de piaţă în domeniul preţurilor. Totodată, au fost pre­zentate date privind fenomenele de încălcare a legilor ţi măsuri­le pentru combaterea actelor cri­minale, în special pe trenuri, precum şi a furturilor din avutul personal şi obştesc, recrudescenţa actelor de violenţă — cazul Să- pînţa fiind şi îtt'prezent nesolu­ţionat-de guvern. —

Senatul îşi reia lucrările azi, la orele 10,00, ’ -

LUCRĂRÎLE ADUNĂRII _ DEPUTAŢILOR

Adunarea' Deputaţilor şi-a re­luat, luni după-amiază, lucrările în plen din a doua sesiune a ac­tualei legislaturi, sesiune inau­gurată la 29 august, odată cu şe­dinţa comună — Senat şi Came-; ră — consacrată împlinirii a 50 de ani de la Dictatiil de la Viena. '

în cadrul şedinţei, la care au fost prezenţi 323 de deputaţi, pre­şedintele Adunării Deputaţilor, dl. Dan Marţian, a prezentat pro­punerile Biroului Permanent pri­vind programtil de lucru al Ca­merei pînă la sfîrşitul celei de-a doua sesiuni — 15 decembrie, precum şi ordinea de zi pentru săptămînă în curs, care , cuprinde examinarea în plen a proiectului de lege privind societăţile co-, merciale şi prezentarea raportu­lui Comisiei parlamentare de an­chetă pentru cercetarea eveni­mentelor din 13—15 iunie a.c.' La deschiderea lucrărilor în

plen ale Adunării Deputaţilor â participat şi cunoscutul econo­mist român de talie internaţio­nală, Anghel Rugină, care a ţi­nut să ia cuvîntul de la tribuna acestui for.legiuitor al României. Lucrările se reiau azi la ora 9,00. ,

Desen de Sabin TOMULEŢ j

X

ADEVĂRUL - IN LIBERTATE PAGINA 2

„U " TREBUIE SĂ DEVINĂ O ECHIPA COMPETITIVĂ

• Dialog cu VASILE IORDACIIE, noul antrenor principal al lui •

. — Ai acceptat să preiei .conducerea tehnică a c - ' cJiipei după etapo ,a III-a, după un bilanţ medio­cru. — • 3 în clasamentul adevărului, respectiv un singur punct din două partide jucate acasă; ăi pierdut la Hunedoara, deci tin debut cu . . . stîn- gul, iS-ar zice; nu consideri acceptarea-cam aventu­ristă?

— Nu! Toată viata am avut încredere în forţele mele. Această încredere,m-a făcut .să răzbesc spre înalta performanţă. Mă voi strădui să insullu jucă­torilor încrederea pe care am avut-o eu în posi­bilităţile mele, chiar dacă ‘la ora acutală „U“ nu mai reprezintă suma unor valori deosebite. „U *1 poate deveni într-un răstimp nu p r e a 'lung o echi­pă Qmogenă; puternică şl competitivă. Dezideratul înseamnă sudareţ) perfectă _n ambiţiei şi dăruirii pentru realizarea unei adevărate ECHIPE. ,

__Care au fost primele impresii luînd contactcu echipa, secţia şi oraşul? .

— Am găsit o echipă debusolâtŞ, cu'jucători cu­prinşi, aş zice, de un fel de apatie şl lipsă de Jnr credere în posibilităţile lor reale; am găsit o con­ducere «asaltată .de fel de .fel de igriji şi .greutăţi . deosebite; ara găsit — şi. acest . lucru m-a surprins la modul dureros — un oraş care parcă rţ-a auzit niciodată de cane stă în espectatiyă, uitînd că suporterii -.adevăraţi înseamnă aliatul cel mai de nădejde; 30 la sută din forţa unei echipe. îm i vine greu de tot să cred că această echipă, cu o tradi­ţie .de peste şapte decenii în fotbalul românesc. , născută ila .un an după -Marea.Unire: din J918, şi-a pierdut în aşa mare măsură 'creditul în Jaţa. cetă­ţii. .In /cei 71 de ani'de .existenţă (se Împlinesc în această lună), ,,U“. a fost şi-trebuie să rămînă e-

' cbipa fanion , a Clujului. Oamenii .cetăţii nu trebuie să aştepte minimi din . senin. începînd de la pro- fectură şi primărie, continuînd cu ffactorii' de răs­pundere din unităţile economice şi-cele de învăţă- mînt -superior sau de cultură şi artă, cu masa stu- , , denţilor muncitorilor— absolut/cu toţii trebuie

- să pună temeinic umărul pentru a scoate echipa ' din .impas, acum la greu. M-a şocat extrem de n e -1 v plăcut faptul că după înfringarea cu F.C. Inter :,: (primul meu-contact cu echipa, cînd am urmărit

• înţilnirea - din tribună) jucătorii' şi antrenorii au trebuit să ; părăsească „Municipalul“. sărind un gard : lăturalnic pentru a Scăpa de . invectivele jign i-, toare ale unor aşa.zişi „spectatori1*, care. nu ; vor . .

/ să'.înţeleagă greutăţile de moment: în care se zb'a~v,- te. echipa, ‘

r Te consideri un mare arlrenor, posesor al u- nor „reţete" infailibile? '

'Nicidecum! Nu ■ştiu să ‘fac. minuni/ Mă ‘con- ",. sider un om' 'dornic de., afirimire — ; aşa.-'cum am

făcut-o ca..portar!— şi numai ..împreună/cil 'echipa, ■ secondat de Alcxe XUfăleanu,- de conducerea sec­ţiei, de suporteri şK întregul oraş Aroi -reuşi în ten- - tativa de-ţa scoate echipa din impasul in care se zhate,,— hu de azi, de ieri, :d "de alaltăieri; dova­dă .salvările jde ultim .moment de Ha retrogradare. Doresc ca gederea mea ’la JU“ .să fie de durată,

fiindcă © echipă nu se poate clădi de azi pe mîine Clădirea unei echipe bune cere timp,' răbdare, foarte multă răbdare din partea‘tuturor. : ■*

■— .Apropo: dc ce te-3i .oprit asupra lu i- Alexe Uifăleanu ea secund? . . .

— Pentru că l-ara cunoscut şi apreciat încă din perioada cînd era fotbalist, ca om ataşat faţă de club -şi culorile echipoi.

— -Pentru .clujeni, .-o -scurtă „carte de vizită" a lui Vasile lordaclie.

— Am deprins .alfabetul /fotbalului, copil fiind, la „Poii“ Iaşi, unde ara. debutat, >ca junior, în e- chipa întîi. După un an de ,„A“ m-am trasferat Ja Steaua, pentru simplul motiv că eram dornici să mă lansez în fotbalul de înaltă ^performanţă; Am adunat in cariera mea de jucător 18 seletîţil vîn poarta naţională de juniori, .31 Jn cea de tineret şi 38,în echipa mare (asta,în vremea cînd selecţiona­ta României .susţinea două-trei jocuri pe .an-). Du­pă abandonarea activităţii ca rjucător am început să învăţ, !cu sîrg, un nou alfabet, cel .al antreno­rului, făcîndu-mi ucenicia in-cadrul, echipelor de copii şi juniori de la Steaua, iar ;mai apoi iocu- pîndu-.mă şi de :pregătirea ^portarilor echipei mari. Sînt căsătorit, familia mea este .în Bucureşti, am trei-copii, <două , fete şi un băiat, care aşteaptă veşti bune de la mine şi sper -să le confirm aş-- teptările.

— Consideri. că un bun portar poate deveni şi. un bun antrenor?

— Eu cred că da. Dovadă însăşi faptul cu ln Cluj, -adică’ .Iâ „XT“, un mare portar, Scpci, a de­venit şi un .bun antrenor. Fiindcă portarul are ma­rele privilegiu, ca ultim'om, -să aibă în faţa -între­gul gazon, să judece critic unde s-a -greşit, cum trebuie , eliminate greşelile de ordin tehnic şi ,tac-/.

. tic. . c ' ■ ^— Eşti nu om optimist, Vasile Torclnche Va reu- .

si acest optimism să rodească profesional* ca 'an-, trenor? ■, — Da, recunosc, sînt un optimist, Jiindcă -— :re- t

pet — vreau :sa mă afirm ,şi ca antrenor şi con­sider că la „U“ am această şansă, chiar plecînd ’ de la zero.. . ’ ...

— De cc dc la zero?- %— Pentru că situaţia materială este .mai mult

decît precară! .lipsa. ,echipamentului, a mingilor, nu numai ia echipa mare-.ci şi la cele iele copii : şi juniori. Tentru că Liga studenţilor în .Ioc să vină în sprijinul clubului şi echipei ne-a luat autohu • zul cu care' ne deplasam. A ş t e p t n u numai eu —; ca Liga Studenţilor să se implice în greutăţile echipei, să; contribuie la rezolvarea lor. în- fond „U“ este emblema Universităţii, nucleul : din 1918 al /învăţămîntul ui superior' din: Cluj! Aş mai adă­uga, cotele mari pe care !e plătim -chirie pentru stadion şi sălile, de "sport."/Listă /greutăţilor şi -lip­surilor în care,,ne zbatem estfe mare. Totuşi, vreau din toată.inima şă cred — iată, izvorul optimis­mului meu — că;prin cuvintele dâte spre 'tipar-voi- reuşi să,,raliez înţelegerea tuturor factorilor : de răspundere, a întregii opinii publice, -a'tuturor ce­lor cWe stimează şi iubesc cu, adevărat culorile' atît. de tradiţionale şi vechi /ale lui ^U“, ‘ ca', , să pună umărul /pentru a face din această echipă a cetăţii de la poalele Feleacului una de primă mă­rime în: fotbalul românesc. , • . . >

— îţi doresc, la .rîndul m oli, din inimă ca .acest CREDO o l ‘ tău să guscască-audienţa cuvenjtă.

Victor MOHEA

J U R N A L

XTn amical cam . . . indisclpHnat

- ,,*Pauza“ intervenită în .campio­natul diviziei .,,A“ dte fotbal ;a fost

.folosită, sîmbătă după-amiază, .pe „Municipal", de -echipele ,„U“ -şi;; Gloria -susţinîml :un jo c .amical de 'verificare: a continuităţii pre­gătirilor pentru 'Viitoarele 'parti­de. In tribune— cîteva sute dc spectatori; ?Dm păcate unii dintre ei au venit da stadion pentru a împroşca -veninul invectivelor a- dresate jucătorilor sau 'Unora din xonducerea-secţiei. Alţii, :au huiduit la modul grosolan echi­pa bistriţeanâ pentru faptul câ la un duel aerian Ţene — -Pojar, jucătorul clujean a părăsit ac­cidentat ‘terenul iar la termina­rea partidei unul din spectatorii

, mai belicoşi ă încercat să arunce' .cu pidtre" spre capiii' poitiiruiai - bistriţean (ce păcat că -la parti­de amicale oamenii de ordine ai poliţiei lipsesc.; individul cu pie­trele merita sâ fie reţinut şi sancţionat contravenţional, cel puţin!). Huiduieli, şi in momen­tul cînd jucătorul bistriţean Ma­nea — pentru insulte 'ţi vorbe triviale adresate arbitrului de ccn- - tru — a 'fost pdftit afară, arătîn- • du-i-se cartonaşul roşu. Ano eta- lat toate acestea la Începutul ■ prezentelor rîmluri pentru că nu ■•dorim ca ia-Gluj-Napoca să se lntîmple tîele petreente la Pi­teşti tn .partida T.C..Ar{ţeş — fţa- ‘ pid. Este do datoria adevăraţi­lor spectatori şi suporteri de n-i dcmasca -pc cei turbulenţi şl be­licoşi, care -pătează inoţ’unea de •etică şl comportament civilizat

In privinţa Jocului,-pentru.noul ..antrenor Vasile Iordaehe, parti-i' tla i-a .prilejuit o testare.apro.Tpc

„U" -.GLORIA BISTRIŢA 2-.1 (0-1)a întregului lot. Ce am putea spune în plus? Că alb-negrii ^u mărit cadenţa jocului, acţiimile sînt mai -rapide -şi explosive, dar

■ că mai .sînt multe de retuşat, că finalizarea lasă eîe dorit, .vă zasu-' pra acestei priorităţi a .priorită­ţilor va trebui acţionat metodic şi ^eficient. Aşa, bnnăoară, în min. 4, la centrarea ’lui'Dican de pe stînga s-a ratat o mare oca­zie iar în .min! 40 Kadar .a - exe­cutat, telefonat,' o lovitură de la 11 metri, prilejUindu-i- portarului Tene să respingă. Şi cum Qca- ziile ratate se răzbună. în ' min. 42 bistriţenii au înscris prin Pîr- vu (şut violent .din careu, fără replică pentru Naghi, care pînă atunci mai avusese două inter­venţii oportune). : .

^După pauză bistriţenii au „in­trat în corzi“ în unele momente datorită noii -garniturii a lui ,,U“

intrată iîn "joc. vDar chiar. în ciu­da presingului sufocant bistriţe- nii puteau -sâ ’se desprindă . '.pe tabela-de marcaj dar s-fa opus, salutar, Colceag. Atacurile alb- negrilor s-.au materializat — In sfîrşit — şi pe tabela de marcaj prin golurile marcate de 'Popes­cu (min; '68) şi TeodorescU (min;75).■ Iată şi jucătorii folosiţi de ,,U“ în cele două reprize: Naghi'(Col- ceag, 46) — ‘Gherman (Dobrotâ, 46), Neamţu (Zanc, B4),. Jenei (Falub, 46), Gyorffi (Pojar, 46)— Falub (R. Saboi 46), Stan (Teo- dorescu, .46), Dican (Al. Marian,

, 46), Dobrotă (Popescu, 46) — Ka­dar (Muntean, ’ 46), dostâch<;scu (Corpodean, 61).

A arbitrat trio-ul clujean O.. Fărăgău (la centru), I. Suciu şi’I. Dan (la tu-je).

Victor ROiVlAN

Pfin aceeaşi generozitate, Ţi- Hac ne-a oferit prilejul de a nr- mări duminică -noaptea, gratis — . de ce jsă n-o spunem? — :finala masculină a turneului ă& la , Flushing Meadow. Şi aş putea adăuga că,.am avut nu. numai privilegiul de a urniări finala , propriu-zisă, , ici şi pe aşii de-mîine, ai tenisului mondial. -S-auîntîtriit...doi -eopii - »americani,Sampras — 19 ani ,şi Jlgassi —■20 , de ani,'(seniifindlist şi ân anul - irecuttj ceea ce demonstrează eă Statele Unitei, intre doua. runde de convorbiri cu "ruşii şi un ~,,galf'.‘, . pot. avea grija şi de soar­ta tinerelor generaţii! ' Oricum cele mai frumoase şi mai uma­ne .rachete .ale civilizaţiei noas­tre rămîn cele, de tenis de cimp! - -

Disputa a avut prestanţă, ele­ganţă, farmec, adică rasă!, chiar ' dacă Sampras - a dominat :copias de la. un cap la altul. Tenisul lui ne :iasă sâ intuim o muncă fan- ■ tantică la antrenamente, unde ■’. fiecare amănunt este o . . . Gol- - golă ce trebuie urcată, iar la vedere — -ce înseamnă tehnica, echilibrul psihic aproape perfect, jantezia .şi gîndirea zecimii de secundă Deşi' este o artă, teni­sul liii Sampras nu se disociază f şi nu sc desparte'de joc. ‘Pete riscă, atacă şi contraătacâ, .se a- pără, cîştiga puncte: prin acţiuni fantastice, dar şi greşeşte ca un . om de rînd. Cît despre serviciile sale, ,ele\ sînt nişte rachete de­vastatoare, cum zicea crainicul vest-germxin, cînd cu rază me- , die, cind cu , rază lungă, de ac-

SAMPRAS SAL) NOUL TENIS!

ţiune. Agassi tinde spre -un :ro­bot a l, tenisului, cave. aplică scheme şi iăei adept idl luptei, al forţei. EI lucrează cu .-două mîini, ca docherii sau minerii Pentru el tenisul nu e un joc, xuo bătălie. ■Călare .pe .un «col, cu pistoale la şold. jar fi xax invin- cibil cowboi. El a -pierdut acolo,

la ^esenţă: jîn jactCl cu aningea -u fost net inferior!

Din clipa în cane ii-am văzut pe cei doi maeştri, .mima mea iS-a dăruit -jără rezerve -lui 'Sam­pras. 121 era mai aproape de om, .Agassi mai aproape de . . . Înain­taşii .omului! . Nu-mi ,plac $i m-am săturat de bărboşi, ăe pă- rul lung, dc .cei legaţi la cap ca în comuna , 'dinţii, Ivibracaţi f i s ­tichiu şi cu cercel; în ureche. Cercelul reactualizat (unii mni purtau ş i '■belciuge -ln nas,. da’ moda asta n-a revenit încă!) mă umple de consternare.

M-a impresionat /finalul: P.eîe Sampras a ridicat mirnile , spre cer, a v e n it calm şi încet spre fileu, a Strins mina adversaru­lui, apoi pe cea a arbitrului ,şi s -a aşezat pe scaun, tăcut, concen­trat, doar cu'sufletul său, ăe parcă abia începea setul decisiv.’ Am văzut în acest -gest atitudi­nea şi alura marelui .campion care, abia obţinând o v ictorie, începe truda şi sacrificiul „p en ­tru ce ’va să vie! Vrem m ereu să-i vedem pe marii campioni ■victoriile lor,.dar de ce oare în -, cercăm atît de rar (sau defel!) să-i imităm, ~cît de cît Jn ex is ­tenţa noastră de fiecare z i ? 1

Viorel CACOVEANtJ

Divizia A la handbal masculin: PAS CU DREPTUL:W-C.TJ.G.

;■ Mărturisesc "că -am aşteptat cu <■ oarecare, scepticism apariţia la .v-; rampa Campionatului cu tiu-; mărul 33 a „şaptelui“ universitar, , întrucît cunoşteam ' .convulsiile;, produse în echipă. , de -plecarea ;■ celor doi jucători de bază, ;Ser- . giu Pop şi CcrdrUţ Marc (care, -. actualmente evoluează - în cam­pionatul norvegian), ca şi faptul că pivotul Marius Cristea nu este complet refăcut după hepa­tita din -primăvară', iar / Călin Hossii, noua achiziţie a lui ,,U“ este; accidentat. '“'iri primul săli meci acasă, cel

de duminică, cu Strungul Arad, echipa a evoluat însă mulţumi­tor, -apariţia în centrul sistemu­lui a conducătorului -de joc Re­mus Moldovan apărind promi­ţător în ciuda unor discordan­ţe :în raporturile ide ‘joc, ale /a- cestuia cu, interii Crainic şi Sîmboan. ’Este drept însă că nii-

— STRUNGUL ARAD: 28— 20 siunea ,,U“ -ului a fost 'înlesnită de replică sub aşteptări'a adver­sarei, acestei: realităţi .datorln- du-i-se, în bună. măsură; şi dife­renţa de scor.

Intorcîndu-ne - la partidă, care a fost condusă din; cap In cap de gazde, se impun subliniate abnegaţia şi dispoziţia "de jo c ale proaspăt reintegratuiui .Marius Cristea şi oportunitaceâ thtt inven­ţiilor portarului R adj Marc, tot mai aproape de cerinţele -unui goal-keeper de . . . marcă. -Iar ca întîmplâri, pe care nu le dorim repetate; descalificarea directă, în min. 50, a jucătorului M. Crai­nic.: - '

Punctele clujenilor au fost marcate de: Crainic -9, Cristea -6, Sîmboan 4, Moldovan ;3, X iss'2 , Cucura 2, Năstase şi Grmdei c îte unul. -Principala Tealizatoii ' a i oaspeţilor: .-Ora ÎB, Crivăţ 5.

r Naşa UErenA/îî

Divizia HU" dc fotbal:

SCHIMBARE BE LIDERI

Bilanţul «tapei a : iV -a: 20 de victorii ale .gazdelor, 3 „remize" şi 4.succese ,ale oaspeţilor, Bl de goluri marcate (65 gazdele .şi 16 oaspeţii) cele /mai -nsUlte în s e - ; ria I cu un .total de 29, în cele­lalte cîte :26. Succese iîn depla­sare ■ Ceahlăul Piatra Noaroţ,. I.P.A. Sibiu, A .SA. ElectromU- Teş ţi C.T.R, Timişoara. Rezulta­tele etapei.

• SERIA I: Fnrtus Iaşi — U- nirca Focşani 3—1, Olimpia R. Sărat — „Poli" Iaşi 2—0, Şire­

tul, Paşcani ~ C.S.M. Borzeştl2—2, C.S.M. Suceava — Gloria C.F.R, Galaţi -4—0, Steaua Mizil —• Cnllatis Manealia 2—1, Foreş- ta Fălticeni — Aiipile Bacău3—4), Unirea .Slobozia — Poiana

. Cîmpina .2—0, ‘Oţelul Galaţi —Ceahlăul .P. Neamţ .4—3 (mare surpriză), Gloria Buzău — .iPra- hova Ploieşti 3—0. Pe primul loc Ceahlăul -eu "? puncte, ucmînd -Gloria -Buzău, C.S.M. Borzeşti, C.SJd. .'Suceava si -Olimpia R. Să-

' rat eu cîte 6 puncte.

• SERIA ,A II-A: I.C.I.M. Bra­şov — E.C.M. Caracal ,1—0, A;S. Drobeta Tr. Soverin — Tractorul Braşov 6—0, Gaz Metan Mediaş— Electroputere Craiova 3—0 (prima înfrîngere a craioveriilor), Chimia R. Vîlcea —. Metalurgis­tul .Slatina 3—0, Flacăra .Moreni— Montana -Sinaia 6—r0, Autobu­zul Bucureşti — Sportul „30 De­cembrie*’ 1—1, Mecanica F.ină Bucureşti — GJS, Tîrgovişte 2—0, Gloria Pandurii Tg. Jiu — ;Pro- , greşul. .Şoimii Bucureşti . .2—0, ■Minerul Motru .Sibiu0—1. Pe prunul -loc, cu 7 -puncte, Sportul „30 -Decembrie**; urmea- aft Electroputere şi i3PA. .Sibiu ■ou clte <6 puncte.

• SERIA A III-A: Aurul Brad— Meftalurgistul Cugir il—0, Gloria Reşiţa — Olimpia Sa tu

'Mare 0—0, AJSiA Prxigresul T i­mişoara — -C.SiM. .Reşiţa 4—2, Chimica Tîrnăveni — .A.S.A. .E- lectromureş .Tg. .Mureş 1—2, U.T.A. — Strungul Arad 4—O,F.C. Maramureş J3ăia Mare — Vulturii I aijjoj, 6— 1, .Metalul Boc­şa — e.F.R. Timişoara 0—1, Va­gonul . Arad — Armătura Zalău1—H, Unirea Alba Iulia •— XUX. Sighet 8—1. Trei'iBciiipe tDtali- zoază :cîte 16 ipuncte:-C.FJt- T ia i- ţoara, VasonUl :ţi A.S.A. Electiwj- mureî.' ' '

PAGINA 3 ADEVĂRUL - IN LIBERTATE

Pianul iui Dumnezeu. uSt

:f (Urmare din pag- 1)

Înteţeau fesionalâ, «a se adresea- tuturora. Poate -vom atinge o

tema tm Israelul -ţi cu dezvolta­rea centrala djn Europa, dartoa- 3j*> P°rftjad -şi .avînd ,1a bază Bi- blia. Scopm :nostru tiu este s3e a lace politic^. Poate vom atinge' probleme de. pocăinţă, de întoar- *eee spre ©uranezeu. Dorinţa Un ÎDuinnezeu ie sâ devenind «na eu « 1. sa devenim w ia şi noi între *101. Noi aşteptăm fcinecuvlntăn ■deosebite din partea lui Dumne­zeu Sînt aici din numele Lai tJirv’intele mele *sînt •cuvintele ti- 3Hii om. Avem nevoie de' ceva si- S^L "*n ce să ne punem credinţa. 3*eniru _'cei‘ prezenţi, aceasta, ni putea î i -ciea .rnai minunată zi din viaţa lor.. Dumnezeu si-a expri- s»at Bin.Hu! prin Cuvintele -Lui. 3Nai trebuie- să credem Cuvîntnl. profeţia ^biblică nu ■trebuie in­terpretată 'Trebuie însă .urmărită

■Jn împlinirea fii.’ HfcSim <o «epocă profetică. Eu cred Intr-un Me­saj al lui Dumnezeu. 'Flecare Eu- ■vînt al lui Dumnezeu este < Ade­vărat. ■

— Sînteîi pentru prima dată în Ko mânia? ;

— Am mai îost în ţara dv. de 'două, trei ori. 'Niciodată Însă în -acest oraş pe care ‘II .găsesc xleo- .sebit. Deosebiţi sînt şi oamenii pe care i-tam întîlnit -aici Mă în­torc acasă cu xiorinţa fermă răe a Toai reveni la Cluj Fie ca Dum­nezeu să binecuvînteze ţara 'dv. ijuvemuL pe cei ce au mari t s s - •ponsa'bilităţî, să-i binecuvuiteze pe toţi #1 JS1 sâ îie cu .soi... ..I ■l-*- . - iir ' - . ' v< Evanghelizarea a avut ioc du­minică rdapâ-masă. în sala cine­matograf ulur „Rep^ -ş> s-a 'bucurat de o asistenţă nume­roasă. ■ ■ •

: Evanghelizarea a îneeptitşi ‘s-a isDrţit cu • o rugăciune. > ,

, m m e m i . i j x n u s f î n i .w

(Urmări? din pag. I) .■

vălcimînt au fost prezentate' dt> d-1 Răcăşan, economist la Ins­pectoratul -şcolar. ’S-au mai abor­dat aspecte, referitoare la planii- rile .de 'învăţămînt pentru licee industriale. 3001* pbstliceale. pro­fesionale, pentru clasele comple­mentare'şi, ca noutate, modul de intrmdursre a disciplinelor opţio­nale — In privinţa cărora a exis­tat - o diversitate de opinii (d-na inspector Străjescu)' precum şi chestiuni legate -de desfăşurarea examenelor de treaptă (d-na in­spector Nicorici) întocmirea ne­cesarului 7de combustibil. ., (d-na insnoftor Cuc), introducerea pre- âarai limbilor străine , la clasele nun (irrsp. Tcodorescu). '■

Gînduri la început de an şco­lar a exprimat. în final, domnul conf. cir Gheorghe;'Popescu. cori-: silier, al' Prefecturii judeţului ;în probleme de; învăţămînt, domnia sa .atingind. cîteva din o un etnie de .referinţă-;ale . momentul'â ac­tual pe care îl parcurge .învăţă­mîntul — -anume-isă, se Ca<ă - loc criteriilor -de competenţă şi va­loare în selectarea cadrelor care vor lucra1 cu elevii, să fie grab­nic rezolvată problema manuale--

. ilor şcolare care, totuşi, mai Upr sesc, - în (condiţiile în care s-au Şgăsit şi hîrtie şi timp şi forţă de ţmuncâ pentru tipârireai a ipeste .1000 'de publicaţii în această ţar ră,.sâ -fie înlăturate abuzurile ca? ;re au dus la separarea şcolilor pe

; criterii -etnice: Şi,, Înainte de toa- . 'te, să se găsească în "toate spa­

ţiile de învăţămînt din: România Jocul cuvenit -pentru „un crimpei din tricolor"..Pe aceeaşi lima. rpnnctînd asupra aspectelor' ce ţin de ţinuta' âeviilui şi a profeso­rul ui, a cadrului în care .trebui e să se desfăşoare un învăţămînt de «calitate, a vorbit doamna Stanca Constantinescu, -preşedin­ţa Sindicatului liber al învăţă- -mîntul ui preuniversitar .clujean.■ îndemnul domnului inspector

■ general Victor Dră^oi ,a însemnato chemare icâtre toţi da'sc.nSii ca, în condiţiile descentralizării şi fcreşteni autonomiei.. .Invăjtămîn- tului -pe. .toate .planurile, .să - fie

- imprimat , un spiritr-de.-ordine şi disciplinăîn Întreaga i -muncă' e- ducativă - astfel > Incit • prima zi a

-noului an -şcolar să-l găsească pe fiecare, .elev, .cu -banca • şi 'cărţile

• lui, într-o -clasă curată şi1 o at­mosferă de, reală emulaţie. .

-* 1ÎÎNDUNICA JtfEAGUl {8; ItU 12i; 14;. 1B.; 18; 20V— KcpuhUca • EAZBGIHL -STELELOR, seriile I «I.-■-li; 13,13; 15.30; 17.45;’ 20) • COMOARA HECHINIliOR '

: (12; 14; 16; 13; 19,30) • DESENE ANIMATE (10) — Dacia• TRANSAMERICA EXPRESS ţ8; Wr.l^: 34; 16; 18:30)• MIRCEA. seriUe I isî I I 111:13,30; 16; 18^03 • .DESENE AWIMATE:tlO.) - Mărăşti • .r ..© E X.A ICAR (8.30; l l î 13,15; 15,30; JB; 20.) — Victoria * RACHI® iŞl ŞA'MPA- NIE;'«8; 10; 15; 14;. 16; 18; 20) — A ftâ /• PENl!Rtl ÎIN PUMN DE CEAPA (8; 10; 32; 14; 16; 1»; 20) — Munciţii»-.; rcsc « FALEZE DE :NJSIP (8; 10; 12: 14; 16; 18: 20) — 23 August • NOI AVENTURI PE VASUL POSEIDON <10,12; 1.4; 1B; 18; 20) • ADIO. DRAGA NELA J8 ) — Timpari noi • UN STUDrO IN CĂUTAREA UNEÎ VE- ; ; DETE (13; 15; 17; 19) — Sleaua roşie. ;

CURIER • ŞTIRI • INFORMAŢIICARPAŢI CU 10 liEL Şi la

Huedin, nu numai la Gluj, ţiga­nii vînd ţigările „Carpaţi” îără filtra cn Î0 lei pachcftui Aproxi­mativ de trea ori mai mult deCIt preţul oficial. î*e cînd .hîrtia igie- Tncă ja acelaşi ,preţ ţ i la aceeaşi sursă? 'întrebarea o punem ro- merţului 1 nrclaboratarilor“ .■' FI-.EXiBILITAl’E. Norii roaga- 3ăn de prezentare ăl întreprinde-- rîi 'de tricotaje' «Someşul" a a- iranţat, în ziarul -nostru, un pro­gram de funcţionare rigid: ere la9 la 17. întreprinzătoare, vînză- toarele îl fac flexibil. Luni. .3 •septembrie, lff ora 15.02, I. H. -şt

"iîîca' «a- ati vrut isă intre <?ă?5i cumpere ceva. Li s-a trîntit ttşa In. nas, cu sentinţa. „Magazinul; ■se închide Ia -ora 15, pentru câ a fost deschis -la ora 7“ fi). Clienta, documentată, i-a -replicat că, în ziar. programul anunţat era aî- ituL Ultimul cirvînt l-a avut tot • •vînzâtoarea. Să -stea pînă la ora 1.7 cel care a dat anunţul. Con­cluziile să le tragă alţii.

CINE MATURA PRIN TRO­LEIBUZE? întrebarea ,este 'de mare actualitate, cum de altfel

. de rnare -actualitate este lot cc* ,ţine de U .TJj. In ziua de & sep­

tembrie, pe linia 2 de troleibuze, maşina cu nr. 135, arăta ca un coteţ Pe jos, coşuri de îngheţa­tă, •coceni de porumb fiert, bile-

, .te-compos;tăle, hîrtii. In mod si­gur în ziua respectivă nu -»e mă­turase, prin maşină. In mod ii- gur există ,o explicaţie care, cu siguranţă, nu ne interesează., ÎN LOC DE FILM. Duminică,

,-• la cinematograful „Republica”, de la -ora 18 a .avut loc o evangheli­zare extraordinară cu tema p l a ­nul iui Dumnezeu cu omenirea din limpul slîrşituluî" .susţinută de predicatorul internaţional. Dr.;

■ -Ewald Franlt — R î ’.G. Intrarea a fost .firatuită. D Jiltâ instituţie de artă — Teatrul Naţional — a găzduit, o săptămînă Întreagă, pe conferenţiarul Dr. Brad Thorp — Canada, care a vorbit duminica seara, despre. .Secretul puterii

1 personale". Lă aceste manifestări spirituale sălile erau arhipline, "în timp ce la Catedrala1 ortod'j- xă şi la alte biserici enoriaşii vin ca şi Înainte de Revoluţie. .

iM. SANGEOU/.AN

Aspcct din concursul •

profesional a) pompierilor

civili

CE NU FACE

O STICLA

GOALĂ... I

Un magazin ' de lesume-Tructe din cartierul Gcorgheni; pe raf­t u r i— sticle de vîn, Riesling, 31 leii sticla; pe tejghea, liii „anunţ" scris cu litere mari .de tipar, să- poată citi şi s cei care si-au uitat ochelarii acasă! „SERVIM VIN NUMAI. CU SCHIMB DE STI- CLA“ ■Cer -explicaţii $i vînzătoa- rea. amabilă. îmi spime că „asa au primit ordin". Ca să mă fcon- vingă, îmi arată o circulară (nr. 5773;18 dec. 1989) tn care. printre altele, scrie într-adevăr că 'toate l>duturile alcoolice pe care. le eoihercialrzati începînrl cu data primirii prezentei se va fa ce . liumai ci’ ;stirlă la schimb". Cred. că cel cqre a conceput fraza nu a avat „sticlă la schimb* ţ i * fost nevoit -să dea tn locul ei xartea de gramatică). E clar... Cine rn-a. pus să vînd la «central -de achiziţii toate sticlele pe rare le aveam? Si totuşi, niă incomo­dau I Probabil că ar î i trebuit sâ păstrez rîteva, pentru orice eventualitate, dar cîte? Dacă aş fi păstrat ,5, ş( acum aş avea ■

■ nevoie de - 10, tot n-aş rezolva mare lucru, Iar dacă acasă aş. avea atîtea sticle goale, cîte-mi treljuie, cine mi-ar putea 'garanta tră pînă ;mă duc iă le iau şi reuşesc să mă -reîntorc, mai «ră­sese vin?; „Coada" e -mare, bău­tură e puţină,. . . cine ştie cînd -s-o mai-.-găsi'.. . Deh, rabdă inimă şi taci i N-ai sticle, nu bei I

Oameni tuni, nu mai vindeţi sticlele ! Păstraţi-le şi purtaţi-le cu- dumneavoastră, în fiecare zi, peste tot-pe unde. umblaţi: Dm-

-pleţi-vă buzunarele -du sticle goale de toate tipurile, de bere, de vin, -de şampatiie, că nu se,, ştie- niciodată ce „se dă" la un magazin sau la'altul..;'. :

- Nici T. PIR 3NREZULTATELE

CONCURSURILOR PROFESIONALE ,

ALE POMPIERILOR

; , .In .zodie - de . ii—B -septembrie ja.c. ■ au avut loc în rnumcipiifl -■Cluj-Napoca concui^ririle ' profe- isionale ale pompierilor Ervili din ^obiectivele economice *şi locali­tăţile judeţului nostru. îţregătirea fizIcS,, Indeminarea şi curajifl .şi-au spus -ciivintul în lupta cu •secundele. Clasameniul .întocmit arată astfel:

Pe primele trei locuri ia obi- •ectlvele' «ronomice s-au situat, în . ordine, formaţiile civile de pompieri ale -I.M.M.R „1B Fe­bruarie". 'Combinatului ,de -Utilaj Greu Cluj-Napoca şi Combina­tului de; Pielărie şi încălţăminte „Clujana*.

tn ceca ce priveşte localităţile, pe primele trei locuri s-au clasifi­cat formaţiile; oraşului .Cîmpia Turzii, oraşului Gherla şi comu­nei Aghireşu; - ■

Se deschid,- dacă liu zilnic, săptâmînal, Eogoşerii, tonete, ca­fenele. Răsar, te. obişnuieşti ."'ca ele de -parc# ar fi fost acolo din- -totdeauna. Că "se înfiinţează ■»' bine. Sint chiar necesare îlacâ nu şt fi -şi dacă nu «r supăia unele mici diferenţe. De preţ!

Vom -exeiwplifica luînd un sin?- gur produs, caSeamii,In iCîteva i- postaze. Deci cafeaua la : CaîS- bar. (strada Doja): cafeaua tur­cească «costă 5 !Icl, ness-ul, 8 tei- în zona Halea Agroalimentare e- Kistă; două chioşcuri Primul să-i zicem din lipsă de ftrmă flol-Do", vinde cafeaua filtru cu10 lei şi ness-ul tot eu 10 (1). ®u menţiunea că preţurile-îiu sînt afişate. Al doilea , chioşc, Plioe- nlx,; serveşte numai ness cu 10 lei. Mergem mai departe şi ă- jungem la patibarul Roth de pe strada Făcliei. Aici, cafeaua fil­tru costă 9 lei. Ceva mai sus şi în ■ stingă, In Parcul Operei, - chioşcul Caro care serveşte ca-

. PRIVATIZARE, COMFRI

. SAU BIŞNIŢĂ.;.? -feaua filtru- cu 6 lei -şi, atPNnţie, cafea filtru -cii Irtşcă. & lei.. Ke întoarcem în zona centrală $i poposim la . -nou îtiiiioţatul Cafd-CentraL-Ae.pe ‘.strada T ipo*. grafiei. ®afeauă filtru «astă au* mai ■* lei. De .aici Încep si spe- culaţiile «nastee,, ale cumpără*

torilor: la Caro e 6 lei, dar .Caro e cam depai.te. La Caffi- Bar pe Doja e 5 iei; - avantajos, dar nn e filtru, Apoi, Ia Hală e îi scump, e şi departe, e ţ i nsul- iă murdărie, e şi. îm i multă a- jlomeraţie. ,N<ii punem o sincu- ră întrebare: cine a 'stabilit pre­surile? ' . ■ /

Situaţie identică ' la -sandwi-' duri, sau Ja sen viei. sau ia sand­vici sau la :sendwici unde pre­turile urcă ,şl icoboară de,nici nu ştii ce mănînei şi . dacă merită ^ mănînei. " , .■ Oricum, nu degeaba spunea'

românul că obrazul subţire' cu cheltuială mare se'ţine!

! Demostene'ŞOFRON

REGIONALA C.F. CUJ3 SI3CTLA TX.M. (TRAFIC COMBINAT Şl MECANIZARE)

. &tr. Constanţa nr. '12 organizează eonenrs pentm ocuparea postului de:

• "CONTABIL ŞEF (limitele de salarizare fiind cuprin­se în tre '4.050—4^20 Iei)

Concursul va -avoa loc.'la. data de 20 septcwhricMtWO. M-3) 9.

-Crmdiţli «de încadrare Ijjeea 'nr. 12/197.1 si L.egea nr, 57/1974.

Informaţii suplimentare la sediul Secţiei T.CJV1 <1277)

LCiS. UA«ri>IRl 4NDUSTI11/M E DEJ oferă spre vîrizare ,

'Î S f iP ’PIXJE -CrlSAXF. ;|bas. paleji metalici) •Oorrtorfi se. t o i , prezenta la sediul întreprinderii din

X V ’ 16 W ’ruaTle nr. 4. pînă ta data «ie 1-î sep ie»- btut 1990. $126Q)

. DISPECERUL ENERGETIC TERITORIAL CI.l'J

' . .. str.. Taberei nr. 1 ,

angajoa/S’ do- urgenţă: ‘I TNG INKR PRINCIP A J. telecomunicaţii

» I TEHNICIAN PUINflPAL automate. - ţcletoalcc .#i 'teleimprimatoare'“ Relaţii la teleleu 6-61-66, laterkn 39. (1275) .

■ s .c .r .c .p n x :w ~ itm icT in c l u j

vinde'la tmîtâţi ecoiromirT* ţi'persoane particulare » BOVINE REPRODUCT»E, la preţul de 27 lei/kg viu

OVINE REPRODUCŢIE din rasa T»«aTe şi 'Rontney* sh, la ţre ju l stabilit prin t a t o r e {1237)Marsh

I.P.P.S. CLUJ-NAPOCA

cu sediul în str. Dr. P. Groza tir. î -

angajează prin transfer «iu Oficiul forţei d« • muncă.următoarele catcgaiii de personal, bărbaţi: ,

• TlMPLAU, cale£. 2—5 (10 penoanc)

• FOCHIŞTI, cafcjjoria 2—i (3 persoane ru. autorizaţie, ISCIR) ■ ' '

• M u n c it o r i S e c a l i f ic a t i pentru:

• ilepazltal de materiale (2 -persoane)

• LĂCĂTUŞ MECANIC, categoria 2^-4 (3 persoane)

• OPLIt.ATOR <MASE PLAS11C* (3 jc m w w l < » » »

ADEVĂRUL - IN LIBERTATE PAGINA 4

- MATRIMONIALE® Domn serios 52 ani, 1,73,

fără obligaţii, fără pretenţii, si­tuaţie bună, doresc cunoştinţă cu femeie suplă, posesoare per­mis conducere (şi fără). Răspuns CP 409 Cluj-Napoca I. (17621)

© Tinăr serios fără vicii, 23 ani, 1 ,T&C& caută parteneră, co­respunzătoare . pentru prietenie de perspectivă. Căsuţa poştală 911, Oficiul poştal 13. (17536)

ANIVERSARI• La a 75-a aniversare, calde

felicitări şi „La mulţi ani“ tăti­cului şi bunicului nostru ILISIE BOB din Lujerdiu. (18092)

VINZARI — CUMPĂRĂRI© Vînd: injecţii Zinacef, ara-

gaz.lustră, galerii, aspirator. Te- . lefon 4-99-20. (17725)

0 Vînd dormitor cu furnir de nuc. Cumpăr aragaz. Telefon3-93-91 sau 7-87-56. (1>739) :

- ® Cumpăr bloc motor Dacia 1100, telefon 1-45-36, orele 18— 22. (17948) ■ ’ ;

O Vînd televizor color, strada Gr. Alexandrescu 15, ap. 54. Te­lefon 3-41-28. (17947)

© Vînd Dacia 1310 break nouă. Telefon 1-34-92. (17740)

® Vînd Opel Rekord 2, OS, : fabricat îh 1979. Telefon 3-61-35. '(17961) J, ® Vînd apartament 3 camere, parter, Piaţa Mărăşti, str. Lacul Roşu nr. 1, bloc A, scara VII, ap. 82. Telefon 5-12-84. (179G0)

•’® Vînd: apartament 2 came- ’ .re confort I, Zorilor, str. Gh. Di- ma nr. 7, ap. 2, Moskwich 403, convenabil şi pentru schimb pie­se.. Telefon 2-86-50. (17951)

® C. A.P, Tureni vinde plasă sîrmă la diferite dimensiuni şi grosimi, preţul fiind de 25 lei pe

- kilogram. (17822)■ ® Vînd motor barcă Evinru-

de,,3 CP. Cumpăr . Dacia .1300, accidentată. Telefon 4-37-16, o- : rele 18—21. (17963) :

® Vînd planetare „Glaenzer" noi, în valută. Telefon 1-90-01, după ora 18. (17970)

® Vînd TV marca Lux, str.. Cosminului nr. 58. (17962)

© Cumpăr valută vest. Telefon 8-85-35, între orele 18—20.(17843)

® Vînd cărucior copil, radio VEF 206, radiocasetofon dublu stereo. Telefon 4-62-39. (17893)

® Vînd cărucior invalid.. Te­lefon 3-45-45. (17859)

® Vînd Fiat 850. Cumpăr ur­gent parchet. Informaţii telefon 5-80-65. (17996) -

• Vînd TV color Orion,: stare excelentă. Telefon 7-89-03.(17895)

® Vînd rochie'-ie mireasă. Te-• lefon 4-79--03. (17891)

9 Vînd urgent autoturism Mer­cedes 300 D, în star a foarte bu­nă, an de fabricaţie 1970, şi te­levizor color marca „Blau- punkt“. Informaţii - telefon 5-90-50, între orele 17—19. (17897)

®. Vînd apartament 4 camere* cartierul' Mănăştur şi. mobilă. Telefon 7-83-81. (17881)

• Cumpăr urgent valută vest. Telefon 8-70-55. (17989)

• Cumpăr 4. camere (Oltcit, Trabant) 145 S.R. 13. Telefon4-53-21; 4-22-47.(17901)

® Tineri căsătoriţi, cumpărăm casă cu 2—3 camere. Telefon3-34-62. (17886) ' .

• Cumpăr televizor color Sony.'- Telefon-3-58-75 sau 3-47-04. • (17694)

® Cumpăr dulap şi ladă zes­tre „Bonanza“, maf-o. Telefon4-88-37. (17414)

® Vînd sufragerie, sculptată vcche. recamier, rnobilfi de bu­cătărie, 'covor mare, şezlong, an- 1 tenă românească şi ungurească.. Szilagyi Gabriela, Piaţa 5.848 nr. 3. (17558)

® Cumpăr Dacia 1300 avaria­tă, orice grad. Telefon 8-88-33 sau 8-22-95, după ora 16. (17404)

« Vînd chestionare pentru ve­rificarea cunoştinţelor la regulile de circulaţie. Telefon 3-08-92, în­tre orele 17—19. (17412)’

O Vînd'gresie de. pardoseală, lemne foc, lemne pentru cons-

; trucţii, pene de gîscă, ladă de lemn, cărămidă de şamotăi cără­midă pentru construcţie, sanie, ţeavă pentru antenă, ţeavft de fier, stropitoare, tablă pentru de­sen. Telefon 4-89-95.' (17561)

® Vînd tractor nou U 445. Te­lefon 5-65-90. (17425). • Vînd pătuţ stare perfectă. Cumpăr garsonieră cu preluare rate. Telefon 5-33-58. (17422) _

O Vînd Sinclair Spectrum 48 K ' şi jocuri pentru TV color. Tele­fon 5-23-79. (17415)

© Vînd televizor Sport color şi alb negru. Telefon 2-46-76. (17545)

® Vînd pătuţ cu sertare, gar­nitură de mobilă pentru tineret şi plăci drepte de teracotă bej. Telefon 3-58-62, între 18—20 (16702)

® Vînd „Zenit“ TTL nou şi accesorii. Telefon 8-69-76. (17538)

, ' • Vînd sufragerie „Nina“. Te­lefon 5-01-80. (17584)

® Vînd caroserie, completă Tra­bant 601, stare bună. Informaţii telefon 6-13-03, după ora 20.'. (17588) '

• Vînd apartament cu 2 came­re. Str. Teleorman nr. 72, bloc T 9, scara VI, ap. 61, zilnic în­tre orele 18—22. (17571)

® Vînd autoturism Lada 1200. Telefon 6-25-15 sau 6-23-51.(18040)

® Vînd Windsurf, marca Mis­tral, cu suport autoturism sue­dez. Telefon 1-12-34. :

ÎNCHIRIERI © Dau în chirie, pe valută, :

garsonieră în vilă, cartier Grigo­rescu, respectiv 3 camere, depen-V dinţe; situate central. Telefon .3-83-98.(17033)

® Studentă din Grecia caut a - ; partament la etaj, cu 2—3 came­re, în zona centrală, mai ales str. Plopilor sau Grădini Mănăş­tur. Plătesc în valută. Telefon1-51-05, între orele 17—20, H aş-:

■. deu B, 13 camera 50. (17627)• închiriez garsonieră semi-

mobilată, cartierul Mărăşti. In­formaţii telefon 5-38-53. (17807)

® Caut garsonieră pentru în­chiriat. Telefon '4-45-23. (17828)

• închiriez apartament' mobi­lat, etaj VIII, Grigorescu, pe va­lută. Informaţii telefon 1-47-55. ■ (17833)

® Dau'în chirie cameră mobi­lată cu baie, în Grădini Mănăş­tur. Telefon '6-79-95. (17741)_ ® închiriez apartament central la studenţi (te) greci,. condiţii foarte bune. Telefon 1-22-25. (17842) > ' /

® închiriez urgent apartament2—3 camere, mobilat, pe valută, Bd. Lenin, telefon 4-17-39.(17953) ' . ...

• Student, caut de închiriat garsonieră, preferabil; cu telefon. Plata anticipat. Telefon 7-35-71, orele 20—22. (17401)

• închiriez cameră. mobilată cu pianină, pe valută. Ofer mij­loc de transport pentru depla­sare. Telefon 3-62-00. (17543)

• Dau în chirie două camere cu intrări separate, central, pen­tru eleve sau studente. Telefon4-60-81. (17575)

• Ofer în chirie apartament 2 camere, Mănăştur. Telefon7-63-71.(17809)

® Tineri căsătoriţi, străini, căutăm pentru închiriere un a- partament cu telefon pe lungă durată. Preferabil, cartierul Zo­rilor, Grigorescu. Comunicaţi lâ telefon 2-82-92. (17905)

DIVERSE• Căutăm spre angajare în

R.F.G., Offenbach, la familie de medici, pentru 2—3 ani sau mai mult, menajeră precum şi asis­tentă' său soră medicală, califi­cată, cunoscătoare a limbii ger­mane pentru a lucra în cabinet particular. Informaţii telefon8-09-89. seara. (17732)

O Confecţionez , jaluzele din material plastic diferite culori şi rulouri din lemn şl plastic. Te­lefon 6-39-34. (17710)

• Caut femeie pentru îngrijit copil de un an.-Telefon 8-91-35. /

♦ (17606) '© Dacă aveţi temperatură, nas

înfundat, dureri de cap şi gît, a- dresaţi-vă pentru consultaţie şi

'tratament în primele ore ale di- , mineţii. Clinicii ORL, camera 18. - (17808)

© Biroul de asistenţă în cons- . trucţii OFERĂ proiectarea-avi-

- zarea-verificarea execuţiei şi si­tuaţiei de plată în construcţii pentru particulari şi întreprin­deri de stat: Telefon 7-18-80.(17779) '

® Profesoară, - predau engleza şi franceza, orice nivel, cu depla­sare la domiciliul solicitantului. Telefon 8-81-23, după ora 18.(17504)

®, Pierdut în data de ,7 sep­tembrie 1990, în incinta Notaria­tului de Stat, o mapă maro con- ţinînd o carte de muncă şi de-

1 cizia. de pensionare pe numele Gyori Anton Vasile, str. George,- Enescu nr. 8. Găsitorului bună recompensă. (17984)

SCHIMB de LOCUINŢA ® Schimb garsonieră^ proprie­

tate personală cu apartament 2 sau 3 camere. Informaţii orele 18—22, str. • Fîntînele nr. 63—65, bloc B 9, ap. 335, telefon 3-78-04. (17419) ; ;

© Schimb garsonieră confort I Turda cu . similar Cluj-Napoca. Telefon 5-40-40. (17094)

© Schimb apartament ICRAL 3 cam ere/ lîngă Autogara: călă­tori nr. 1, parter. Cer apartament2 camere. ; Informaţii telefon3-01-86, între, orele 17—18. (18002)

© Schimb apartament 3 came- : re. Bucureşti cu similar Cluj- Napoca. Relaţii la telefon'6-57-87.' (17950)

® Cedez 2 apartamente a două camere, ICRAL, pentru . aparta­ment 3 camere. Prefer str. Pata sau Năşăud; Telefon 1 -18-96..

DECESE-COMEMORARI• Pios omagiu colocatarului

nostru IOAN STEVAR, iar fami­liei îndoliate sincere condolean­ţe. • Asociaţia locatarilor Scări­şoara nr. 5. (18013)_ • Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă în ziua de 9 septembrie 1990 a dragului şl iu­bitului nostru soţ, tată, socru şi bunic VASILE STOICA, în virstă de 59 ani. Chipul Iui bun va ră­mîne. viu în amintirea noastră, înmormîntarea va avea loc în 12 septembrie 1990, ora 13 în comu­nă Valea Drăganului. Familiile Stoica, Puescu, Cîmpcan. (18041)

O Cu nemărginită durere ne despărţim dc iubitul nostru bunic STOICA VASILE. Sufletul lui blînd să se odihnească in pace. Nepoţii Mariana şi Dorel Pană. (18041/A)

O Un pios omagiu celui care a fost cumnatul nostru

ALEXANDRU DltAGIIICI. Naşa Mărioara şi copiii. (13139/A) ___

O Ziua de 9 septembrie 1990 va ti pentru noi o zi de Imensă durere cînd a Încetat fulgerător din viaţă scumpul nostru soţ, ta­

tă şl bunic maior (r.)ALEXANDRU DRAGHICI

în vîrstă de Si ani. Chipul Iul blînd îl vom păstra veşnic ne­atins de timp in, inimile noastre. Înmormîntarea are loc miercuri, 1Z septembrie, ora 11 din capela nouă. Mănăştur. Familia: Leon- tina, Sorin, Camelia, Sandra, Co- druta, nada. (18139)_____ l

• Cu adincă durere ln suflet anunţăm încetarea din viaţă, du­pă o lungă şl grea' suferinţă a iubitei noastre mame, bunici şl soacre MARIA VERMEŞAN, de «4 ani, născută CIIETAN în co­muna Borşa, pensionară a Spi­talului de Boli contagioase. O- vom conduce pe ultimul drum miercuri, 12 septembrie 1990, ora 13 dc la capela nouă a cimitiru­lui Mănăştur. Familia. (18142)

O Un ultim omagiu Iubitului nostru cumnat ALEXANDRU

DRAGIIICI. Dumnezeu să-l ierte. Vasile, Mărioara şl copiii. (18139/B) , ___________ "

0 Cu inimile zdrobite de dure­re anunţăm încetarea fulgerătoa­re din viaţă' a Iubitului nostru BALOG GHEORGHE de 49 anii plecat prematur pe drumul fără întoarcere. Suflet generos şi bun, zadarnic te vom aştepta. Chipul tău drag va lumina din neant 1- nlmlle noastre întristate. Dum­nezeu să-l odihnească In pace. In veci nemlngliaţl: soţia Maria şi copiii Geta şl Gelu. (18133)

O Anunţăm fraţii Ostaşi. dc pretutindeni că a trecut la dom­nul fratele CHITA LEONTZN din Cluj-Napoca, după o lungă şi grea suferinţă, ' dusă cu resem­nare şi credincloşie, sfirşindu-şl lupta ca un bun ostaş a lulHrîs- tos. 2 Tim. 4-7, Ia revedere scumpul nostru frate care ai fost Un model de credincloşie şl statornicie In Biserică ; i aduna­re. N e. vom reîntlîni pe plaiurile veşniciei. înmormîntarea va a- vea Ioc Ia cimitirul Mănăştur în data de 12 septembrie, ora *13,30. Fraţii ostaşi de la adunarea din

IRIS Cluj-Napoca. (18145)

• Sintem alături dc colegul nostru Ioan Zaii in marea* dure­re pricinuită de pierderea tată­lui său drag. Colegii de Ia Ate­lierul de întreţinere „Napochim". (18006) . ■ . . ■ ,

O Dragă Monica sîntem alături de tine ln marea durere pricinu­ită de pierderea mamei tale dragi. Colectivul din secţia 100 Tehno­frig. (17932) ■

B Tristă a fost şl va rămîne ziua de 8 septembrie 1990, cind moartea nemiloasă î-a stins ul­tima pîlpăire a vieţii şl-a smuls-o dintre noi pe cea mai bună şi iubitoare mamă MARIA POJAR, născută FRATEAN. înmormînta­rea- are loc azi, 11 septembrie 1990, orele 13, in Jucu de Sus. In veci ncmîngîîaţl fiul Jenu, nora Lcontina şl nepoţii Cosmin şi Răzvan. (18117)'

In 9 septembrie a plecat din­tre noi scumpa noastră mămicn- ţă RAVECA JUCAN, în virstă de 66 de ani. Nu o vom uita nicio­dată. Nepoţii Iile, Liviu, Doina cu familiile. (18030/B)

• Anunţăm moartea fulgeră­toare a surorii şi mătuşiî noas­tre RAVECA JUCAN. Sora Ana, nepoţii Nelu, Anuţa cu familiile. (18030/A)

0 Sîntem alături de familia Ba- logh în marea durere pricinuită de moartea soţului şi tatălui lor drag BALOGH GHEORGHE, fost operator R.C.T. clu j. Sincere con­doleanţe familiei. Colectivul. o- peratorilor de Ia R.C.T. Regionala C.F.R. Cluj. (18095)

> Sîntem alături de colegul nostru Eugen Pojar în marea durere pricinuită de moartea ma­mei jîale dragi. Colectivul de la evidenţa populaţiei. (18032)

• Cu inima indurerată anun­ţăm trecerea în eternitate a mult iubitului nostru soţ, tată şi bu­nic, om de o rară bunătate şi

nobleţe scfleteasiă, VASILE GALOŞ, pensionar, fost director al Atelierelor „16 Februarie*1 şl director adjunct al ^Uzinei „Car- bochlm”. înmormîntarea are loc azi, • 11; septembrie, în cimitirul din str. Crişan. Ceremonia de doliu la ora 13, ia locuinţa de­functului. Familia îndoliată.

• Aducem calde mulţumiri tu­turor celor care, In ziua de 4 sep­tembrie .1990, Prin. prezenţă, flori şi telefoane şi-au exprimat com ­pasiunea Ia decesul mamei noas­tre MARIA MOCODEAN. Emilia Petru, Iustina şi Nicolae Boeres- C U . (18115)

0 Durerea noastră este imensă şl nimic n-o va şterge din sufle­tele noastre I La şase săptămîni de la deces, soţia Miml, copiii Karin şi Ralph, roagă pe cel care l-au cunoscut şi iubit să păstreze un moment de reculegere nentru

dragul şi nepreţuitul lor RICIIARD HÂNN. (18102)'. • Cu. adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpei

noastre _ surori şi cumnate RAVECA JUCAN. înmormîntarea are lbc azi, 11 septembrie, în Someşenl, ora 15. Iile şi Ileana îndureraţi. (18030)

O Sîjitom alături de voi, Le­nuţa, Simona şl Dorin ln marea durere pricinuită dc moartea so­

ţului şl. tatălui drag VASILE BOBIŞ. Familiile Cherecheş, Chl- ra, Stanciu, Tatu. (17906)

O Mulţumesc tuturor celor ca­re în clipele grele prin carc am trecut .au înccrcat să-mi aline du­rerea şl au fost alături de mine. Mia C6t!rlă. (18013)

0 Cu adincă durere anunţ în­cetarea din viaţă a scumpului- meu soţ BOTTYAN ŞANDOR. în­mormîntarea va avea Ioc la 11 septembrie 1990, ora 15, dc la do­miciliul din comuna Baciu nr. 157. Soţia Nuşl.. (18109)

O profund îndureraţi anunţăm încetarea din viaţă a iubitei noas­

tre soţii, mame şl bunici ELEONORA CUCU, In virstă de 73 ani. Înmormîntarea aro loc azi, 11 septembrie 1990, ora 13, la cimitirul Central. Chipul el drag va rămîne vcşnlc fn inimile noastre. Familiile Cucu, Preda, Cărbunel (17991)

® Sîntem alături de maistrul Doinisle Rusu în marea durere pricinuită de pierderea • mamei dragi, colegii din formaţia 514 de la Gaz Metan. (18010)

O Aduc mulţumirile mele tu­turor acelora care au fost alături de mine in Imensa mea durere la pierderea _ dragului meu soţ ing. IOAN OCTAVIAN BALU. So­ţia. (18003)

• Cinci ani de lacrimi şi sin­gurătate sc împlinesc azi, 11 sep­tembrie, de cind scumpul nostru soţ şi tată PETRICA MARCU,

ne-a părăsit. Chipul său bllnd şî drag este mereu alături do noi pe anevoiosul drum al vieţii. Nu- ţi şl Dana. (18001)

• Sintem alături de colonel Inginer Dumitru Grigorlciuc In marea durere pricinuită de pier­derea tatălui drag. Sincere con­doleanţe familiei Îndoliate. Cole­gii de serviciu. (17914)

.0 Regretăm profund dispariţia celui care a fost distinsul nostru coleg şl colaborator ALEXANDRU RUS, om de aleasă omenie, iubi­tor al pămîntului pe care l-a slu­jit cu devotament pînă în ulti­mele .zile ale vieţii. Condoleanţe familiei' îndoliate. Colectivul de muncă de la C.A.P. Someşenl Cluj-Napoca. (17887)

0 Sintem alături dc familia Chi- rilă în marea durere pricinuită de dispariţia fulgerătoare a scum­pului lor soţ, tată, socru şt bunic GHEORGHE CHIRILA. Un ultim omagiu din partea colectivului Centrale frig, Fabrica de Bere, Cluj. (17898) .

O Sincere condoleanţe familiei Chirilă în marea durere pricinu­ită de moartea scumpului lor soţ, tată, socru şi bunic GHEORGHE CHIRILA. Colegii de Ia poartă, Fabrica de Bere Cluj. (17898/A)

0 Sintem alături de membrii familiei îndoliate în marea dure­re pricinuită de moartea colegu­

lui nostru GIIEORGHE CHIRILA. colectivul de muncă al Intreprirderil Bere-Spirt Cluj- Napoca. (17898/B)

O Sinccre condoleanţe şl în­treaga noastră compasiune cole­gei Anicuţa Curt şi familiei în aceste clipe grele pricinuite de moartea fulgerătoare a soţului drag. Colegii de serviciu. (17994)

O Zdrobiţi de durere anunţăm încetarea din viaţă, după o lungă şl grea suferinţă, a scumpei noas­

tre mame, soacre şl bunici NASTASIA RUSU. Amintirea el va rămîne neştearsă în inimile noastre. Mormintul ei va fi în­cununat cu flori. Dumnezeu s-o Ierte şi să o odihnească. Copiii Marcel, Mărioara şi Ovidiu, nu­rorile Iuliana şl Elvira, nepoţii Mire], Sorin şî Bogdan. (17890/A)

0 A trecut un an de durere de cînd scumpa noastră mamă, soa­

cră, bunică şl străbunică SIDONIA VACAR, din Jucu de Sus (Molltură) ne-a părăsit pen­tru totdeauna. Tina cu familia. (17560)

0 Tristă amintire la 50 ani de Ia moartea tragică a bunului, nostru tată GHEORGHE DEJEU din Poieni. Veşnică amintire. . (17436)

O Aducem un pios omagiu şi sentimente de adincă preţuire dragului şi în veci neuitatului nostru CON STAN TIN CHIRILA, la împlinirea a 2 ani de Ia tre­cerea in eternitate. Familia. (17547)

0 Neştearsă rămîne amintirea dragului nostru LIVIU VANCEA,

Ia cinci ani de la crunta des­părţire. Soţia şl familia. (17531)

0 Condoleanţe familiei Goga la pierderea soţiei sale ANA GOGA. Locatarii din str. Nicolae Bălcescu nr. 14. (17874)

O Sîntem alături de voi, dragă Ovidiu şl Elvira, în marca durere pricinuită de moartea mamei voastre. Familia Cioca şl familia Driglă. (17882)

O Sintem profund îndureraţi de dispariţia fulgerătoare a dr. CO- RINA CIUPE şi-l asigurăm pe co­legul nostru conf. dr. M. Ciupe de Intreaga noastră compasiune. Catedra de Microbiologic U.M.F. Cluj. (17885)0 se Împlinesc 6 ani trişti de cind bunul nostru frate IL1E MAŢU,

grefier şef, n e -a ' părăsit pentru totdeauna. Amintirea lui va dăinui în veci in inimile noastre. Dumne­zeu să-i aibă in pază sufletul iui nobil şl , bun. Fraţii Tudor, Ardelea­na, Ana eu familiile. (17175)

O Cu ad in că durere în suflet ne despărţim vremelnic de scumpul nostru soţ şi tată LEONTIN CHITA. Privegherea va avea loc la capela mică, din str. Victor Babeş, iar în­mormîntarea la cimitirul Mănăştur, miercuri, 12 septembrie' 1090, ora 13,30. Familia îndurerata. (18143)

. • •> ...... • ___ ;

SOI.FGIVL DE RKDAGŢIE.v Iile Câllan (redactor jel). Onn Rehrpnno (reactor $pI sdlnncU Traian Rar» (**•

'eretnr genfrnl de rfldacllff). .Vaier Cliloteano, Emil Luca. Ion Rus. Mnrl* 5''no«>or7an. Rari u Vida.

REDACŢIA: «lu j, str Napoca or H TELEFOANE: I-10-32 (redactor jefV. 1-75-0? (reactor <el adlunol si secretariatul de. redacţii)! 1-74-18 Kectla culturală)! 1-73-07 (secţia problema social-

- economice)! 1-74-90 (secţia probleme eetât<?ne$U)i (administraţia ziarului) Mica DUbli- rltnto «» prlrnest» Intr* orei# 10-18 «tr Nb iw p nr 1F Aa oart<»r) SlmhAt» jl 1'mMnlrs InchK

42.597

• i i '