ANUL I II — No. 1» 13 A prilie 1929

2 4 P A G I N IApar* S tm b ă ta

Celebra stea de cinematograf LYA M ARA(In corpul revistei, interviewul pe. care I l-a luat corespondentul nostru din Berlin) PREŢUL I LEI

R E A LII A l EA LLL Z s lR A iA i i A p r i ln (92}

Demonal lui H u u n - a l - R a s I d

]T | T RA I A N ŞO AREC a făcut cerere m inis-' ie ru lu i să fie autorizat a adăoga la

num,ele său pe acela de Decebal, spre a se n u m i pe v iitor T ra ian Ş. Decebal. Dacă m untele, op in tindu-se , naşte câteodată un şoarece, de m u lte ori u n şoarece poate fă p ­tu i lucruri care să, lase m untele de ruşine.

In cazul de fa lă , d in tr 'u n şoarec, au ieşit <loi îm p ă ra ţi ză m islito ri de neam . D-sale nu i se va spune decât aşa cum a vroit de­sigur: T raian şi Decebal.

Public a ţiun ile m in is teru lu i de justiţie sun t pen tru noi a m u za n te şi in struc tive de oarece desprindem d in lectura lor o serie 'le in d ica ţiun i psihologice, preţioase.

..Vreau a ltceva /“ str iga tragic arabul rare, bogat, pu tern ic proslăvit şi iubit, nu lintea să a lunge triste ţea fără leac din su flctn-i bolnav.

Suntem, ne lin iş tiţi, tn căutare de izbânzi .şi sa tisfacţii noui, v u ltu r i cari n ă zu im spre cer şi cari n u ne p u te m înălţa din bătăturii n i prozaice orătănii.

In d. T ra ian Şoarec trăia nu un biruitor <:i doi, după cum in d. Costică Brâncă stăruia tiran ic u n dom nitor, căci d-sa n făcut cerere m in is te ru lu i să i se îngăduie a-şi sch im ba num ele pentru a se n u m i Î7j ri.itnr C onstan tin Brăncoveanu.

Predilecţia, pen tru num ele istoric îşi gă­seşte exp lica ţia in convingerea, că nu n u ­mai ha ina face pe om , dar şi num ele pe rare îl purtăm . Ş i apoi e nedrept, să în d u ­răm o v ia ţă în treagă ponosul u n u i num e ieşit din fa n ta z ia strâm bă a celui care ne-u botezat pe noi sau pe autorul fă p tu r ii noa­stre.

Sun t n um e groteşti, sunt îm perecheri dc num e deadreptul m onstruoase. S u n t n u ­me indecente. Care este vina d-tale că vei fi dator să te recom anzi în lum e Cacaliţea- n-u, Cocoş, Cioară, Sulă, Popârţache. Văr- nat/u. Corcoduş?

Cum poţi să preîn tâm pin i un zâm bet rând. în tr 'u n salon, te prezinţi une i do a m ­ne: Baston sau Piţigoi?

Deaceea nu ne m irăm şi nu ne in d ig ­năm cdnd d. Petre R ablă ţine să se lepede, ca de dracu, de num ele-i urât. Cel m u lt ne-am întreba de ce d in Petre R ablă a vru t să, fie neapărat Petre Rareş, şi de ce din Ghiţă Socaciu a ltu l a fă cu t in terven ţii pen­ii se n u m i în v iitor G hiţă Sofocle.

Ne-ami în treba, dacă nu am şti că -în fie­care din noi stă călare, un dem on care, cn pe H arun-al-Raşid, ne îndeam nă să vrem altceva, şi să fim altcineva.

ION PASP, S. — P rie te n u l nostru , sc riito ru l Vis-

sarion a da t p â n ă acum la iveală vreo zece cărţi şi — să-i tră ia sc ă , — vre-o 10 copii. F e ­ricit in sp ira t în botezarea, că rţilo r care au titlu ri frum oase (P riv ighetoarea N eagră, Corvin, F lo rica , Moş-Dorogan, etc.) . el h fost o rig ina l in s p ira t şi tn bo tezarea copiii lor. Unul se num eşte Garibaldi, a ltu l Ed ' son, a ltu l V oltaire, — şi aşa m ai departe. Din sp ir it de im ita ţie , consătenii şi-au bo­tezat şi ej copiii cu aceleaşi n u m ir i astfel că acum se găsesc la Costeşti tre i G aribald i, patru E disoni şi vreo şease V oltairi.

O nouă stea a ParisuluiS UCCESUL d an sa to a re lo r Dolly S is ter t.

care în u rm a debu tu lu i lor pe scenele parisiene a u devenit a r tis te cu renum e u- niversal, a isp itit u n m are n u m ă r de fete am ericane, ca să m e a rg ă în ca p ita la F ra n ţei şi să încerce cucerirea la u rilo r succe sului.

S’a s tab ilit ch ia r u n fel de trad iţie , s ta tornicindu-se că dacă cineva reuşeşte sâ

izbândească la P a r is , succesul e g a ra n ta i cu an tic ip a ţie p e n tru to t restu l globului Multe au re u ş it — d a r şi m ai m u lte s 'an în to rs în p a trie desiluzionate.

De cu râ n d în să , ia tă că o nouă v en ită de dincolo de A tlan tic , M iss H ariette Louisi B erkow itz, e p ro c la m a tă stea a P a r isu lu i, cu toa tă cerem onia şi toate on o ru rile cu venite.

T ân ă ra a m e ric a n ă e fiica unui m edic din Chicago şi d acă cineva i-ar fi spus acum câ ţiva ani, c ă v a deveni în tr 'o zi s tea a P a ridului, n ic i n u i-a r fi venit să creadă. Miss H arie tte şi-a în cep u t ca rie ra de d an sa to a re dândurşi concu rsu l la diferite festiv ită ţi cui tu ra le sau filan trop ice .

La una d in tre acestea , fa la a fosi ream r ca tă de A ndreas P avey si O n k ra in sk y , ei ponenţi fa im oşi a i şcoalej ru se ş ti de balei

Aceştia văzu ră în ea o a doua Pawlova. In A m erica M iss H arie tte L ouise Berko-

witz a începu t să danseze la v â rs ta de 9 ani. La 16 an i îşi dăd ea deacurn concursu l la diferite se rb ă ri, n u nu m ai la C hicago ci şi prin a lte o raşe a le S tate lor-U nlte .

Se pare to tuş , c& adev ăra te le ! însuşiri nu p rea l-au fost recunoscu te tn patrie După unele s fa tu r i, se h o tă rî să plece P aris ca să-şi în cerce norocul

Şi ia tă cum , n u de m ult. In faintoaiii m usic-hall „M o n tm artre" din P a r is , cu oca zia rep rez en tă rii unei fastuoase rev iste, In litu la tă „Alto Paris** i se d ăd u prile ju l o nui debut m ai Însem nat. In aceeaş compa nie de rev iste se găsin şl M istinguette . Ido Iul P a r isu lu i, su p ra n u m ită ..femeii» cu pi cioarele de un m ilion de do lari"

D ansul am erica n e i In tim p u l rep«*tlţiliyr a im presionat atAt de m ult pc directorii m usic-hallu lu l, tncftt i-au dat ro lu l de stea a lă tu ri de M istinguette . l.a p rlm n r<*pre?en taţie a rev istei, m ic u ţa am erican ă n obţinui un ră su n ă to r succes, care a u rca t o In mo<1

definitiv la ra n g u l de stea a P a risu lu i. <*ti tot cortegiul de bogăţii şi o n o ru ri

N eobositul co lin d ă to r al m ă rilo r, Josepb Conrad, a u to ru l cel m al p o p u la r al Angliei can tem porane, a în fă ţ işa t In ro m an u l TAI FUN o povestire de un d ra m a tism protund şl de un p ito resc lă râ pereche. I.ur.rarea •• ceasta ce leb ră In to a tă lum ea, a losl tra­dusă în ro m ân e şte de d. Ion P as şl publicată ln No. 111 112 al B ibliotecii D im ineaţa P re ţu l 10 lei.

m m/ V v /

! i

Moda ParislanăC o l e a Victoriei No. 47

Cnet* Bisericii Cr«-tul«*c»

R O C H I — M A N T O U R IP a rdesiu rl, Rochi de aprâs-m idi şi de sea ră

U M m lle creaţlnni d e la c e le m al m ari c a se p a r is ie n e e e e Gata şl de com anda ♦ ♦ ♦

O rice co m en z i pentrn D oam n ele d in pro v in d e ae ex e cu tă la 9 4 «ro.P r o tu r l ro M o n a b llo

calitatea

talaionlc, oara înregistrează convorbirii* pa un fir da otel i l la amlta apoi cn pxacizla

De vânzare la toate librăriile

H H a u T a T R a ILi i s TUa t â

O d e s c o p e r i r e m i r a c u l o a s ăUn fir de ofel înregistrează şi reproduce sunetele

| \ î n d e l u n g a t e şi laborioase cerce- i —■ tă r i care d u rează de m ai bine de 20 a n i — profesorul germ an dr. Stiehl, a re ­u şit să perfecţioneze şi să pu ie în p rac tică o m iracu lo asă descoperire a celebrului sa ­vant danez W lad im ir P oulsen. Este vorba despre anum ite p ro p rie tă ţi pe care le pose­dă un fir subţire de oţel, de a în reg istra şi reproduce sunetele. P u n erea în funcţiune a a p a ra tu lu i, a p rodus o leg itim ă senzaţie în toate cercurile ş tiin ţifice din G erm ania şi F ran ţa .

S un tem a tâ t de ob işnu iţi cu plăcile de fo­nograf, în câ t nu ne m ai im presionează m i­nunate le în reg is tră r i pe plăcile negre, care rep roduc cu o exactita te im presionan tă cele m ai m ici su b tilită ţi sonore. Ori invenţia p ro ­fesoru lu i germ an dr. S tiehl, v ine să creeze

Dr. M. STIEHL, d rea p ta în fa ţa aparatu Iul său .o nouă au reo lă ap a ra te lo r de în reg is tra t şi

reprodus sunetele. Dacă princip iu l înregis- tă rii sune te lo r pe plăcile de fonograf, p are astăzi destu l de sim plu, a p a ra tu l profeso­ru lu i germ an , prezintă oarecare p articu la ri­tă ţi curioase.

La fonograf, fenom enele p a r sim ple şi les­ne de înţeles, din cauză că ele su n t vizibile. A paratu l cu fir de oţel ne face să cercetăm

totul în domeniul invizibilului pentrucă a- tâ ţ ochiul nostru cât şi diferitele ap a ra te tizice sun t încă inutilizabile. In esenţă, to­tu l s a r reduce la nişte dep lasă ri m oleculare care n ‘au pu tu t fi încă destu l de bine p re­cizate.

Ş tiin ţificeşte nu s‘a fixa t încă precis mo­dul de în reg is tra re şi reproducere a sunete­lor — cu noul a p a ra t Poulsen-Stiehl — ch iar dacă ţinem seam ă, şi de cel de al doi lea fenomen al ap a ra tu lu i, influenţa electro­m agnetică. in general însă, putem presupu ne că există m u ltă analogie în tre fonograf şi noua invenţie.

începu tu rile acestu i a p a ra t le găsim în a- nu l 1900 la expoziţia din P aris, unde ap a ra tu l sav an tu lu i danez Poulsen a produs o le­g itim ă senzaţie.

La început, ap a ra tu l a fost cunoscut sub num ele de „lelegraphosî". A paratu l se com ­pu n ea d in tr 'un fir foarte subţire de oţel care se depăna în tre polii u n u i electro-mag-no-f al nnuj receptor telefonic.

b a c ă se vorbia ui fa ţa un u i microfon, cu ­ren ţii m odulaţi făceau să varieze câm pul m agnetic şi astfel se m agnetiza firu l de o- tel care se depăna. Astfel, bucată cu buca : tă, sunetele se în reg is trau pe firul de oţel prin a ju to ru l m agnetu lu i.

Dacă depănăm firu l de oţel astfel p reg ă­tit în fa ţa unui electrom agnet, fenomenul reversibil nu în tâ rz ie să se-producă.

De d a ta aceasta , firu l m agnetizat m odu­lează câm pul m agnetic, care provoacă crea­rea u n o r curen ţi de in duc ţiune m odulaţi, în bobm aj, curenţi care, dacă su n t am plificaţi, pot p une în funcţiune un hau t-parleu r.

F iru l de oţel a lu i P ou lsen nu p ăs tra p ro ­p rie tă ţile câştigate decât câteva ore; ori profesoru l germ an dr. S tieh l şi-a în d rep ta t cercetările mai m u lt şi în această d irec­ţiune.

■Problema firu lu i de oţel sau mai bine zis a a f lă rii secretu lu i care poate as ig u ra o în reg is tra re m ai durab ilă , p a re â fi com ­plet rezo lvată de dr. S tiehl. El a reuşit să ob ţină un am algam de oţel şi crom, care dă un fir, cu p ro p rie ta tea de-a p ăs tra la in fi­n it m agnetism ul şi deci în reg is tră rile fă ­cute. ^Noul ap a ra t perfec ţionat de dr. S tiehl p o artă num ele de „m nem ophon", F iru l în ­treb u in ţa t are un d iam etru de 3/10 m ilim e­tri. El nu este lim ita t ca plăcile fonografu­lui şi perm ite o în reg is tra re aproape infi n ită . Se socoteşte în m ediu 1 km. de fir pen tru 20 m inute de aud iţie . R apid itatea cu care se face în reg is tra rea şi em isiunea, este u im itoare.

R ăm âne să vedem dacă noul ap a ra t care p rez in tă foarte m ulte av an tag ii din toate

punctele de vedere, va reuşi să Ueiioiieze gram ofonul, care In u ltim u l tim p şi-a făcut a ţâ ţi credincioşi sau vor con tinua am bele să-şi îm partă favo ru rile m are lu i public. Ambele sistem e posed ca lită ţi şi defecte; unu l in detrim en tu l ce lu ilalt. In ceeace p r i­veşte în reg istrarea , a p a ra tu l Poulsen-S tiehl, p rez in tă m ulte av a n ta g ii p rac tice şi m a te ­ria le faţă de fonograf, nu este în să m ai pu ­ţin adevărat, că grarnofoanele su n t m ai ac cesibile deocam dată ca p re ţ şi din punct de vedere al in sta la ţiune i technice.

Fonograful are însă m are le defect, că nu poate obţine în reg is tră ri şi em isiuni conti­nue — pentru aceasta am avea nevoie de un num ăr destul de m are de plăci, care pe lângă că sunt greu de m an ip u la t şi fragile, costă de cele m ai m ulte ori sum e frum u şele.

F iru l de oţel are p ro p rie ta tea de a fi foar te p u ţin uzabil. In afa ră de aceasta , m ai po sedă o calitate, care m erită să fie re le v a tă : poate în reg istra la infinit.

în treb u in ţă rile practice ale acestei fai moaşe invenţiuni, sun t num eroase. La Pa ris s 'au găsit de acum num eroase cinem ato grafe, care să-şi în locuiască orchestrele, cu ap a ra te Poulsen Stiehl, care au avantaju l de a fi de cele m ai m ulte ori superioare or chestrelor din punct de vedere artistic şi m ateria l. S'a m ai a d a p ta t noul apara t şi la m ulte telefoane, care în reg istrează convor birile efectuate în lipsa p rop rie ta ru lu i tele fonului.

Desigur că inven ţia savan tu lu i suedez Poulsen, perfecţionată şi pusă la punct de

că tre profesorul germ an dr. Stiehl consti- tue în ceeace priveşte în reg is tra rea şi em i­siunea diferitelor sunete, o adevărată reve­laţie, care desigur că în cel m ai apropiat v iito r îşi va a ră ta adevărate le calităţi. Ş ti­in ţa practică în reg istrează desigur un nou şi s tră lu c ito r succes. R ăm âne să vedem dacă vom avea şi noi ocaziunea să ascultăm la Bucureşti, m in u n a tu l apara t.

N. B.

Ce trebue să ştie....Cele pe care le interesează sforţările tentate

către o eleganţă mai mare, mai sigură şi mai seductivă, trebue să ştie că nu departe, ci în cadrul banal al unui magazin modern din Calea Victoriei Mo 164, Domnişoara , LILLY expune ultimele modele din Paris şi confecţionează — întrunind cu un rar succes noutăţile cele mai indrăsneţe tradiţiilor artistice < ele mai pure — pălăriile Sale creiate pentru delicioasa Bucu- reşteancă şi inspirate de gustul ei care o Sac ncă şi mai suggestivă. ...

l i A p rilie lifitb

V izitafi noul Salon de ModeiL I S E T T E

(D -n a W e in s lo c h )1Str. Lip cani 100 (c.ilţ Bis. I

Sf . G h eorgh c _Asortat cu ultim ele n o u - i

tăţi Pariziene

I n i dragosteid e C L A U D E A K E I

Lei 5 0

E L ş i E Ad e G E O R G E S A N D

Lei 4 0

Au apărut în Editura, Cug> ta­rea" B u c u re ş ti , Mă»ăsari 23,

romanţ le cu mare succes:

/.t Kfriikt iQjf#

ac i . S l . l o a c h i r m s o j

De undeva, din fundul barăcii, se auzi un gemăt, mai m ult un scrâşnit, cu ecouri sm ul­se din p iep t r

— Vin corbii !...__ Corbii... Corbii., repetară căteva voci

răsleţe.Sublocotenentul de roşiori M arin Is tra te

se ridică în tr ’o rână. Târându-se peste trupul vecinului său se a tâ rn ă cu m âinile de chirpi- cii m ăcinaţi ai peretelu i, şi îşi_ lungi^ gâtul până la înălţim ea spărturii, făcută în zid. S trălucirea nepă ta tă a zăpezii îl făcu la în ­ceput să-şi ascundă faţa . Cu g reu ta te şi cu teamă răuşi în urm ă să-şi înfigă adânc p ri­virea în golul în tinsu lu i nins.

Câmpia M ăgarilor, din jurul lagărului Sli- ven, se în tindea sub ochii săi, largă, argintie, p istru iată ici colo cu barăcile prizonierilor, crescute din zăpadă ca ciuperci negre cu um ­brela albă. D inspre lagăr, doi câte doi, înno- tau agale, p rin zăpada afânată, venind spre lazaret, corbii, — groparii sârbi în sărc i­naţi să adune de prin barăci, ho itu rile m or­ţilor.

în f io ra t de lumină, Marin Is tra te închise ochii, dar im aginea se oglindi aevea dincolo de pleoape. Convoiul înainta, lung şi negru, pe tă rg ile rezem ate de umerii corbilor. D is­tingea, aşa cum văzuse în fiecare dimineaţă, cadavrele încrem eniţilor sub svârco lirile ce­lor din urm ă pâlpâiri de viaţă. Capete cu dinţi rân jiţi şi cu p riv iri înfricoşate şi s ti­cloase; schim onosituri de furie, chirciri bi­zare ; mâini încleştate în starea de rugă sau de blestem ; încolăciri de arici s tr iv i t ; sche­lete descarnate, se înălţau mormane-mor- mane pe scândurile îngheţate

— B rrrr!...Şi cutrem urându-se de teamă şi de scârbă.

Istrate lunecă în s tra tu l său de paie tocate şi se acoperi, repede, cu mantaua, până peste ochi.

Când a scos iarăş capul din bârlog, corbi: îşi luaseră prada şi plecaseră de mult. Spec­tacolul îl desgusta. De când zăcea în baraca aceea, din care bolnavii de tifos exantem atic nu erau scoşi de câ t m orţi, era sătul de vi­zitele groparilo r. I i văzuse despuind leşu­rile şi aruncându-le în grămezile de pe tărgi, ca pe n işte zdren ţe netrebnice. Ii auzise chiar adjudecându-şi, cu zile înainte, s tra ­iele mai bune, ale celor cari mai respirau, încă. N eputincios şi schilav se mulţum ia să-şi m olcom ească m ânia sub m antaua zo­ioasă.

Nu-1 mai privea nimic. N ici cine fusese adus proaspăt, ca să-şi trăiască acolo sufla­rea din urm ă, nici cine mai murise...

— La ce bun? ro sti el în tr’o doară.— La ce bun, ce? întrebă vecinul său, Va-

sile Chirnoagă, un sublocotenent de in fan te­rie, de optim ism ul căruia se ciocnea ades desperarea lui Is tra te . Ai începu.t şi tu ca Duşan ? Numai sârbul ăsta ţi-a sădit în su­flet am ăgirea.

— Amăgire... T u nu vezi? Nu auzi? Nu sim ţi? N u-ţi dai seam a că pierim? P ierim de ger, p ierim de boală, pierim de uitare. Ne stingem clipă cu clipă, ne îm puţinăm ceasu­rile aici în hârbul ăsta de baracă, în care nici m ăcar razele soarelui nu ne zâmbesc.

— M arine, vino-ţi în fire ! Nu despera. Invinge-ţi p ropriii tă i gărgăuni şi vei învinge boala, fiindcă trebue să învingem voiniceşte.

— Si, si, mori vieux, voiniţeste, exclamă din d reap ta lu i Is tra te , inginerul sârb, D u­şan Cobici, care ^cunoscând eterna ciorovă­ială a vec in ilo r săi, se prinsese în treacăt de cuvântul al cărui sens părea că l-a înţeles.

— E i, vezi, mai vii de-acasă, Duşane, se răsti Chirnoagă. D ites a ce nigaud, que ce n’est que la vo lon te dc vivre qui vous fa il vivre.

— B o je , B o je!... făcu Duşan, strângând paltonul în ju ru l său.

Ca şi a ltăda tă , el a r fr continuat să-şi des­

trame gândurile, dar astăzi nu-i ardea de n i­mic. C urăţirea barăcii îl im presionase şi-i deprimase. Căsca priv irea fixă spre tavan, torturat de aceeaş desnădejde: „Ce-i tap- tura omenească în im ensitatea aceasta, m care nu ai nici m ăcar proporţiile unei tu r- nici? Ce însemnăm noi, chiar în mfernuJ mărunt de pe păm ânt, când vieţile sunt s tr i­vite cu m iile zilnic, pe fronturi ? Nu ştii de unde vii, nu ştii unde te duci. Cand afli ca exişti, nu mai eşti de m ult decât un burdul de regrete. Te furişezi în lume, ca o destra- rnătură neînsem nată, smulsă din in fin it şi vrei să perz isti? Cu ce drept?"

Şi respirând adânc aerul îngheţat. Duşan i/bucni din nou:

— B oje, Boje!...— Cu sârbul ăsta nu-i nimic de făcut, zise

Marin Is tra te . sub greutatea aceloraşi gân­duri. Simt că de s’ar stinge lângă mine, m i-ar înăbuşi în piept puţinul curaj de care mă mai razăm.

— Ce-ai spus? Ce-ai spus. în trebă Duşan în franţuzeşte?

— A spus că azi trebue să stăm la pândă^ ca să nu ne prindă m oartea adorm iţi. Dacă simţi că ţi se răceşte inima, m işcă-te, zbate- te, chiamă-ţi am intirile , adună-ţi gândurile, înfierbântează-te, dar mai ales nu adormi, a- daose Chirnoagă zâmbind, dar cu ho tărîre .

— Bine, doctore, ţi-o i urma reţeta... M ’oi înfierbânta cu un val cald de am intiri... Dar dacă în locul lor dau de un sloi rece de re ­grete ?.„

— A sta te p riveşte. Destul că eu vreau să trăesc şi-m i e chiar foame, făcu in fan teris­tul. închizând pleoapele.

— P e m ine mă cuprinde neliniştea... De-aşi trece m ăcar noaptea asta...

Tăcerea învălui glasul lui D uşan şi căzu grea în tre cei tre i bolnavi, îm p ie triţi f ie ­care cu a lte gânduri.

In baracă pătrunsese, obosită, bezna nopţii, înţepaţi de ger, frăm ântaţi de friguri, s fâ r te ­caţi de foame, bolnavii gemeau surd sub b i­ciuirile viscolului.

Duşan a început să aiureze odată cu cei dintâi. Se zbătea, gonia. cu m âinile, vedenii, se ridica uneori în tr ’o rână, sfredelind noap­tea, cu p riv irea în frigurată . Se credea p ârjo ­lit, din toa te părţile , de o pară de foc. N u­mai picioarele îi îngheţau. S im ţea cum se urcă degerătura prin degete, spre glesne, mai sus, mai sus, şi se apropie de genunchi.

„Noaptea asta“... gândi el. „Un val ferb in­te de am intiri... am intiri... ferbinte ..." şi iar căzu toropit.

— Duşane, dorm i? strigă deodată M arin Istrate, ridicându-se pe jum ătate.

— Un val ferbinte... mormăi instinctiv Duşan.

— H a !... E bine !... Credeam că ai u ita t valul fierb in te. V asile ! cum o duci ?

Intorcându-se spre infanterist, I s tra te îl zgâlţâi puternic. T re z it din somn, V asile mormăi ceva neînţeles, trase m antaua mai adânc peste cap şi, făcându-se colac sub pu­ţinul său acoperăm ânt, continuă să respire cadentat.

H ei, a fu ris ită criză, şop ti roşiorul, dai simţind un fio r rece, se ascunse repede, sub manta. In im a îi bătea cu pu tere . I i auzia bă­tăile. Le auzia mai tare. ca pe n işte lovituri de ciocan.

„Da, dar nu bate inima", gândi el, „bate cineva la uşe". D ar se răsgând i: „In care uşe? Nu în uşe, în fereastră . Da, ia uită-te ce fe reastră lum inoasă la căpătâiu l meu. Şi se apropie un că lă re ţ pe şosea."

__ D race, ia r îm i p ierd capul, murmură elscuturând nălucile. J |

Se rid ică pu ţin , dar căzu aproape imediat în paiele tocate. T o t în acelaş tim p odată cu reapariţia călăre ţu lu i, M arin I s tra te şi-a în­ceput aiureala : „Ce trap frumos... Ce ţinută elegantă... D ar nu-i călăreţ, e o femee. O a- mazoană... Ii d isting acum ta lia , pălăria, cra­vaşa... O fi frum oasă?... V ine încoace. Vine la geam ! Im i zâm beşte" ! j

— V ise u râte , vise urâte, şop ti el cu glas potolit, p ipăindu-se. Duşane 1 Vasile !

Ochii i se închideau însă grei. în timp ce frumoasa am azoană îşi lega calul de salcâmul dela fe reastra im aginară. Acum venea la dân­sul zâm bitoare, răsucind cravaşa^. Innainta sveltă, în lungul baracii lum inată slab, se opria în faţa lui şi-i vorbia:

— Am venit! Şi-i întinse o mână catife­lată.

Is tra te se lăsă o clipă p radă visului nun- cinos, dar cuprins d* îndoială, scânci către amazoană :

— Nu eşti aevea, eşti o ară tare...— De ce spui asta, odată ce am venit lta-

gă tine?— Aşa-i... Am greşit...— A tunci cura j 1... adăogă amazoana, aşe-

zându-se lângă dânsul şi acoperindu-i P'Ci°; rele îngheţa te cu faldurile calde ale rochiei ei. T

— A ră ta re m incinoasă, făcu din nou is­trate, clipind şi scoţând repede capul de SUD manta, ca să-şi dea seama de el însuşi.

A erul rece al barăcii îl învioră. Asculta 0 | clipă cu p riv irea cârp ită şi cu respiraţia ta-| iată. A ră ta rea d ispărea to t mai slabă, mtr a lumină haotică, cuprinsă în tr ’un punct /?®‘| forescent, care se depărta, se apropia şi 18 se depărta. D in dreap ta şi din stânga se au- ziau ho rcă itu l şi resp ira ţia lui D uşan şi a Vasile. Lui M arin Is tra te îi era acum cao | şi-i ardea trupul. înch ise ochii şi se ţolam c mâinile căpătâi. Aproape în acelaş timp g® lângă el pe am azoană, care -1 m ustra cu g domol: r u

— De ce nu te încrezi în m ine? *(J să-ţi fac bine. Cum să te conving, că nu su nălucă? . f

— D acă nu eşti ară tare, vino cuvarăşe şi încălzeşte-ne picioarele. U f ! Ce * | mi-e la p ic ioare! Adu-mi şi coniac!

Amazoana ieşea pe uşă, încăleca pe ' pornea în tr ’un galop nebun pe şosea şi s părea la co titu ră . j

în că sub im presia visului, Is tra te tre de-odată şi se ră s ti la vecinii să i: j

— V asile, D uşane. suntem salvaţi. V 1

Nu-i m inciună.(Va «rina*J l

Jean AritonovicfStrada Doamnei, 18

Cu o cazia Sf. S ărb ători am p n s In v â n za re cu p refu ri r e d u se

-sg Encâ&ţâminte finâ ==-pentru Doamne şl Domni

Creaţi uni Pariziane

R E A L I T A T E A IL U ST R A T A

N egri, .principes-ă M dh/dniH A p r ilie m i t

menajamente. Dar era imposibil să diminu­eze o astfel de lovitură. Eram zdrobită. Nici nu ştiu ce s’a mai petrecut apoi cu mine.

M edicii mă sfătuiră să-mi menajez sănă­tatea. D ar trebuiam să continui lucrul meu. N ici nu-mi dau seama cum am putut supra- veţui acelor momente teribile.

Numai acei cari au pierdut o fiinţă scum­pă, mă pot înţelege. V iaţa riu mai părea demnă de t r ă i t

lor împreună, cum Rudolf n ’a pu tu t rămâne acasă, cum a plecat în America, cum dela dans şi cafenea a trecu t în industria filmu­lui pentru a ajunge la apogeul vieţii sale. Şi pe urmă am început eu să povestesc is­to ria v ieţii sale aşa cum Rudy mi-a poves­tit-o mie. Trenul care transportă răm ăşiţele sale, ne ducea spre H ollyw ood-ul pe care el îl iubise a tâ t şi noi vorbiam fără încetare des­pre el, toată noaptea, pe urm ă dimineaţa, până când ne-a cuprins somnul.

P R IN Ţ U L M EU

Rudolf era un bărbat frum os, neafectat şi căruia nu-i plăcea să pozeze. Mi-aduc a- minte că odată, când ziarele îşi băteau joc de el şi i-au publicat carica tu ra sub formă de dandy afemeiat, a provocat pe unul din critic ii săi la un m atch de box cu pumnul gol.

Celalt n ’a prim it p rovocarea şi i-a prins foarte bine. Rudy se ară ta totdeauna foarte susceptibil, de câte ori era a ră ta t ca un „a- m ant perfect". D etesta acest term en, ca şi cuvântul „afem eiat", de câte o ri i se spunea astfel.

E ra foarte viguros. Se in te resa de toate sporturile , iar la dans era neîntrecut.

Ş tiu că am fost foarte critica tă , pentru că m’am m ărita t a tât de curând după moartea lui Rudolf. Insă cunosc pe câteva din cele care m ’au critica t şi care s ’au rem ăritat 3 luni după ce au răm as văduve. E u n ’am fost

O E G R E U este să vorbeşti de cineva pe sare l-ai iubit şi să răm âi în aceiaş

timp credincioasă m em oriei romanului al că­rui erou a fost. Voi încerca to tuş să beau şi această băutură dulce-am ăruie, cu toate că nu se va şti decât după m oartea mea a- devărul_ asupra celor ce a fost între noi. C red că nu trebue să descriu viaţa nenoro­cită pe care a dus-o sărm anul Rudy până la apariţia mea. E l căuta totdeauna ferici­rea în v ia ţa sa particu lară şi n ’o găsia decât pentru un timp" foarte scurt. Destinul este adesea crud. Prim a sa femee Jean Acker, obi'tiu în 1922 divorţul.

E l se recăsători în 1926 cu W inifred Hud- nud, fiica unui bogat negustor de parfu- muri din New-York.

RU DOLF V A LE N T IN O

N ’am putut să-mi reviu pentru a asista la înmormântare. Şi pe lângă toate, eram an­gajată şi în afară. Capitaluri enorme sunt învestite în industria filmelor, unde nu este timp pentru sentimente. Inim a unei femei, durerile şi necazurile ei nu sunt luate în sea­mă. Industria nu poate aştepta până când o femee a term inat să plângă.

Mi s ’a povestit că Rudy ar fi pronunţat numele meu câteva ore înainte de a m uri:

— „Dacă Polla nu soseşte la timp, să-i spuneţi că mă gândesc l i ea".

Ş tiţi — fără îndoială — că 50 mii de per­soane au defilat la New-York în faţa sicri­ului său, pentru a-i aduce un ultim omagiu. P e urm ă corpul său a fost transportat la Hollywood, şi eu împreună cu fratele său îl însoţiam.

A fost o călătorie foarte tristă . Mult timp am sta t amândoi fără a vorbi. Ochii mei erau uscaţi, plânsesem atâta, încât simţeam că n ’aş mai putea vărsa nici o la i.tm ă. Pe ur­mă am început să vorbim despre el, să po­vestim am intin despre acela pe care îl iu­beam amândoi. Fapte mici fără însemnătate aproape, însă care ne veniau în minte şi le povestiam. Fratele său îmi vorbia de viaţa

bunalului, încât în tr’o zi destăinui prietenu­lui său p ic toru l spaniol, B eltran y Meases, că ar vrea să se sinucidă. P u ţin după aceea avu loc în tâln irea noastră. E l se îndrăgosti cu pasiune de mine şi ca şi dânsul m’am în­flăcărat şi eu.

P rim a dată ne-am în tâ ln it la un bal şi din acel m om ent sufletele noastre se uniră, pen­tru a form a unul singur. După o curte arză­toare dar respectuoasă, ne-am înţeles să ne căsătorim . Rudy era însfârşit fericit. E l scri­sese am icului său B eltran ia P aris :

„Ne vom căsători în F ran ţa în Decembrie, vei trebui să faci atuncea po rtre tu l scumpei mele P olla".

SFÂ R ŞIT U L S E A P R O P IEA cest p o r tre t n’a fost făcut niciodată. Du­

pă cum se ştie Rudy căzu bolnav de apen­dicită, se iviră com plicaţii şi în ziua de 23 A ugust 1926 — dată de care îmi voiu aduce am inte toa tă viaţa, — îşi dădu sufletul.

F osta sa soţie veni la catafalc şi stătu ceasuri întregi. E ra un gest delicat şi sunt sigură că şi Rudy l-ar fi apreciat.

Continuând povestirea sa, Polla Negri ne vorbeşte despre dragostea sa pasionată pen­tru m arele artist R u d o lf Valentino si de sfâr­şitu l tragic şi tim puriu al acestuia. '

CAP. IV.TRA G IC A ID IL A CU RUDY

Cele câteva săptămâni, care precedară m oartea sa, mi le amintesc perfect. Eram logodiţi de câteva luni şi vroiam să ne că­sătorim îndată ce lucrul nostru ne-ar fi dat răgaz. Când el căzu bolnav la New-York, e- ram angajată m tr’un film la Hollywood.

îm i era imposibil să alerg la el, după cum îmi impuneau sentim entele mele. Timpul e bani în America şi d irectorul meu nu vroia să opriască lucrul pentru a-mi permite tra ­versarea S tătelor-U nite.

Ce zile îngrozitoare! E ram nebună. Nici nu ştiu cum am juca t rolul în acel timp. Rudy îmi trim etea fără încetare telegrame, ca să mă încurajeze. E l nu fusese niciodată bolnav şi acest atac brusc fu o mare lovitu­ră pentru adm iratorii şi p rietenii săi perso­nali.

^Simţul meu de femee însă. mă avertiza că toa te aceste mesagii, trim ise ca să mă încurajeze, ascundeau adevărul. După o noapte în care -1 visai, mă trez ii îngrozită şi constatai că visul meu trebuia să aibă un grăunte de adevăr. In form aţiile din ziare mi-au dovedit-o.

Am înţeles că viaţa sa era în pericol şi că locul meu era lângă el. E ram nebună de du­rere.

— „S tricaţi contractul, faceţi ce v reţi; trebue să plec la e l !“.

E ra prea târziu! In timp ce eu mă pre­param să plec cu avionul, el muri. încercară să mă înştiinţeze de acest lucru cu mii de

RO M A N U L IN SALA D E BALScurta lo r lună de m iere fu deodată sfă­

râm ată dram atic de a restarea lui Rudy, acu­zat de bigamie. A ceastă acuzaţie nu era fondată. D ar ca şi prim a căsătorie şi a doua fu nenorocită, şi W inifred Hudnud divorţa înainte de a se împlini m ăcar un an, dela nunta lor.

Rudi se căznia în zadar să găsească feri­cirea. E l era atât de afecta t de decizia tri-

NEVRALGIN E. . J U R I S T V I N D E C /

& D U R E R I L E de C A P

MARCA ÎNREGISTRATĂ

M A R C A ÎN R EGISTR AT,

văduva lui Rudy ; am fost numai logodni­ca lui.

M’am m ăritat) — e drept, — la 9 luni după tragica şi neaştep ta ta lui moarte. A cest in ­terval de tim p m i-a păru t destul de lung. Eram nerăbdătoare să părăsesc Hollywood- ul, pentru câtva tim p. Oraşul acesta era prea strâns legat de m ulte am intiri, pentru mine prea dureroase.A Cei 4 ani pe care i-am petrecut acolo, m ’au îndepărtat p rea m ult de viaţa mea anterioară. Nu mai eram fata aceea nebunatică de 17 ani, care jucase în „Sum urun" la teatru l din V ar­şovia, ro lu l unei sclave ; aceea care văzând u? F ar-W est-u l american, s’a grăbitsă-şi îm prum ute un aparat şi un a telier pen­tru a face un film.

Trebuia să-mi stăpânesc nerăbdarea. T re ­buia să aştep t ca film ul început să fie te rm i­nat, pentrucă, apoi, abia, să fiu liberă

In tre tim p, am cunoscut pe prin ţu l M di- vani şi o prieten ie foarte strânsă, s ’a născut între noi. Am convenit să plecăm în Europa

R E A L I T A T E A IL U ST R A T Ă

şi să ne căsătorim la âeraincour, lângă P a ­ris, unde cum părasem o mică proprietate.

Ciudată coincidenţă : destinele noastre se mai întâlniseră odată ; copii mici fiind, ne-am jucat foarte des îm preună în Rusia. E xista deci între noi o legătu ră naturală, când ne-am revăzut în California.

Exilat din Georgia, împreună cu fam ilia sa din cauza revoluţiei ruse, fratele prin ţu lui Sergiu era deacum căsătorit cu un sta r : Mae M uriay. Când l-am revăzut, p rin ţu l S er­giu lucra la Los-Angeles ca agent de loca- ţiune.

Plecarea spre E uropa am făcut-o prim ă­vara, când pădurile şi grădinile din valea Senei erau în flo rite . In ziua nunţii eram în ­conjuraţi de foarte m ulţi prieteni.

N’am avut p rea m ult timp liber, căci aveam doar un scurt concediu.

Eram ca o pasăre în tr ’o colivie, — e drept, că de aur, dar, to tuş colivie. Vroiam să fiu liberă pentru a urm a inspiraţia mea şi a des- volta arta după propriile mele idei şi nu ca

uri angrenaj la o m are în trep rindere comer­cială. Mai aveam încă un angajam ent de în deplinit la H ollyw ood şi nu puteam rămânea prea m ult tim p, în Europa.

Cu reg re t am p ără s it castelul meu din Se- raincourt, deoarece căminul m eu este în Ca­lifornia, poate ch iar pentru totdeauna.

M’am înapoiat cu soţul meu, la casa mea din Bew erley H ills .

A fost ultim ul meu angajam ent la Holly­wood şi după film ul pe care l-am terminat am fost liberă. C olivia s’a deschis şi pasărea a sburat.

P roecte le mele ? Sunt foarte îna in ta te fiind că am fo st foarte ocupată în u ltim ul timp în Europa. Sunt pe cale a organiza mare so­cietate cu a ju to ru l unui sindicat de capitalişti foarte bogaţi. Nu mai am nevoie vă mă gră­besc pen tru a juca în filmele pe care vreau să le fac. P o t să-m i iau to t tu n p j l necesar şi să dispun de toa te m ijloacele pentru ca ele să fie cât se poate de reuşite.

(S fâ rş itu l in A~ viitor)

VI Aprilie 19î 9

OCHELARI DETECI 71 ?Ie centrul Capitalei, pe Calea Victoi 1 No, 94,

este situat Institutul Universal de optică , '. RUBIN",sub conducerea personală a D-lui Inv itor ,,A>-b ert I s ra ilo v ic i" optician specialii m Ber in.unde se găseşte expuse în permanenţ. • vânzarfnoile produse perfecţionate — ne mai . te în ţarâTot aci se execută orice ochelari după ?scripţiutmedicale — având ateliere proprii de :ică.

De notat este că acest Institut vind - u preturiexcepţionale, iar D ra Magda Demeti >u „MissK om ânia", a binevoit sâ-l onoreze vizita sa,de la care a reţinut o lorgnetâ specia. u care sepoate vedea înainte şi' înapoi pănă la istanţă de 1000 metri.

Tinereţea Dv? Frumuseţea D $.

depind de D-voa trăF em eia ră m â n e tâ n ă ră şi fri; . oasft

a tâ ta v rem e c â t tenu l el e s t' ara t, a tâ ta vrem e cât fa ţa ei n u ci; oaşte rid u rile . D ar în tre b u in ţa re a f d u ri­lor, crem elo r, p en tru a a s c u n s de­fectele feţei nu fac decât să rave- ze râu l. Ceeoce trebue făcu t, te să se re in o iascâ , să se În tin e re a i s6.se reînv ie ţe su tu r ile , a r te rio le ir. ;>orii. L ucru l ac es ta îl face NOVAE 1*1»A. p rodus ab so lu t nou fă ră vr<> iti si­m ilar, ca re d ă rez u lta te vi/.ibi, im e­d ia t d u p ă ap lica re .

F em eii ca re nu are nici vrem ea, nici m ijloace le p en tru a re c u r ge la în g rijir ile p re ţio ase ale u n u i In stitu t de În fru m u se ţa re , NOVABELLA ti p ro cu ră ace leaşi av an tag ii.

D acă d o riţi s ă răm â n e ţi tâ n ă ră şi frum oasă , Încerca ţi c h ia r de acum p re p a ra tu l

NOVABELLÂV eritab il t r a t a m e n t de În f r u m u s e ţa r e .

P rodus al C asei: In s titn t BeaulG „N OVABELLA”

4, A venue de l ’O pera — P a ris De v â n z a re p re tu tin d e n i

TUBUL L E I 140 p u tâ n d se rv i la num eroase ap lica ţiu n i

P e n tru a p u tea da tu tu r o r a posi­b ili ta te a să ap recieze e f ic ac ita tea a- cestu i p ro d u s m in u n a t, vom trim ite un tu b p e n tru Încercare o rică re i p e r­soane care va ad re sa su m a de 40 lei (che ltueli de tra n sp o rt, am b ala j) că tre

AGENŢIA „DIXOR“ B ucureşti, s tr. R âu rean u No. 5

T elefon 379/94 — 351/19 P e n tru C ap ita lă , tr im ite m ia do­

m iciliu , la o s im p lă cerere, un sPe" c ia lis t a l casei noastre p e n tru d#- m o n s tra ţiu n i g ra tu ite .

$

v

6

R E A LI TA T EA IL U ST R A T Ă

7ţpuri camotopor.

P E COASTA de vest a Americii de sud era pe v rem uri un ţin u t sălbatec, ne-

o ti g a t în seam ă de n im eni, s trăb ă tu t de Rio la P la ta .

A stăzi, se află pe m alu l d rep t al acestei ape m are le Buenos Aires, ia r pe cel stâng, ceva m a i încolo, se în n a lţă m ândru M onte­video cap ita la U ruguayu lu i. Vaporul vă conduce dela un o raş ia a ltu l, în tr'o s ingu ­ră noapte.

M ai înainte, toate aceste puste erau po­p u la te nu m ai de Ind ien i sălbateci, goi, cari uu văzuseră în v ia ţa lor nici un cai m ăca r şi tră ia u doar d in v ân a t şl pescuit.

T răg eau cu arcu l şi m ai aveau şi o a ltă a rm ă , boleadoras, (trei p ie tre legate în tre sie cu curele), pe care ind igenii le lan sau cu m u ltă îndem ânare.

P e n tru spaniolii s tab iliţi acolo, în secolul al 16-lea, aceste ţin u tu r i singuratice nu co n stitu iau decât d ru m u l spre regiunea a- u ru lu i, s itu a tă ceva m ai departe, pe p ă ­m ân tu l P eru lu i de azi.

S panio lii aduseseră, odată cu ei m ulţi cai şi bovine şi astfe l m iraco lu l s ’a produs; g ăs in d solul bun şi un clim at favorabil, a- n im alele acestea se în m u lţiră prodigios aşa că, in foarte sc u rt tim p, câmpiile de pe ţă rm u rile lui Rio la P la ta fu ră populate de im ense cirezi, redevenite sălbatece, g ra ­tie căre i în tâm p lă ri U ruguayu l şi A rgenti­na, a u astăzi cele m ai im portan te crescă­to rii d in .lume.

Înce tu l cu încetul, a lţi oam eni, coborâtori d in span io li şi indieni se aşezară prin acele locuri. Nomazi şi tră in d veşnic pe cal, erau ioarte bun i călăreţi. A ceştia fu ră prim ii yauchos.

D ar să-i cunoaştem ceva m ai am ănunţit, a şa cum a p ă ru ră în secolul al 18-lea.

Un gaucho este de obicei slab, negricios şi p o a r tă , barbă; ra reo ri este blond. T ră ­ind m ereu călare, bine h ră n iţi cu carne, expuşi tu tu ro r in tem periilo r şi curenţilor oceanului, aceşti cavaleri vestiţi sun t foarte

în v ă ţa ţi să tra iască în mijlocul anim alelor sălbatece sun t bravi şi nu fac niciodată caz de v ia ţă sau de m oarte. Cum pe deasupra, nu cunosc legi sau tribunale, un yaucho , este propriul judecător al necazurilor ce le are, şi-şi face singu r dreptate, cu cuţitul în m ână.

De obiceiu un gaucho argentln se bate pen tru un nimic, pen tru sim pla plăcere de

a se m ăsu ra cu cineva la putere, ca şi cum a r ju c a zaruri. Cel u ruguayez însă, e ceva m ai rezervat şi respectuos, ceace nu-1 îm ­piedică însă, ca la joc să aibe nenum ărate ocazii, de a scoate cu ţitu l din teacă; că lă ­rind pretu tindeni, un gaucho este, fă ră în ­doială, cel m ai bun că lă re ţ din lume, cu to tu l d iferit de cei europeni. D resajul ca lu ­lu i este cel m ai sim plu lucru. Anim alul este p rin s cu lasso-ul şi t r â n t i t la păm ânt, încă leca t în u rm ă de gauchos. calul să lb a ­tec, care n 'a văzut n ic iodată un om şi care-i sim te greu ta tea , începe o luptă d is­pera tă , pentru a scăpa.

In cele din u rm ă, văzând că agilul că lă ­reţ se ţine forte, bietul an im al se linişteşte resem nându-se.

Şi astăzi încă d resa ju l se face în acelas fel.

Caii aceştia, h răn iţi cu ia rbă mai ales

*uui foarte pu ţin «ângeroşl şi nu eunt m vaiaţi, catu* du puţin , cu trapul. Ei luhi a de «biettiu in t r u u galop m ă su ra t, lin iştit p . eare-1 pot susţinea vrem e îndelungată.

Pe spinare li se aştern* o cuvertură pe care se aşează o şea m a re Ue piele num ita mcado. P retu tindeni, calul esie singuru l mijloc de trausport. Luxul unui yaucUu coastă iu cataram ele hurnaşum entu lu i, ca re trebue să lie de arg in t.

In secolul 18-lea, cavaleru l gaucho, a l­in a t i u ijolcudoraa are la dispoziţie lot ce-i ti ebuo. E de a ju n s să observe un anim al pen tru ca sa-i um oare şi să-l frigă In plin câmp. I rip tura, ioarte sucu len lă, u num ită asados.

Viaţa şi-o duce liber şi .singur.Înain te de anul 1SOO fam ilia era ceva

necunoscut pentru ei. Unitmile conjugale, regulate şi durabile sun t foarte rare. Niei un ii d intre ei n au s im ţăm ântu l proprietă ţii. P en tru ei păm ântu l ap a rţin e tu tu ro r ca şi aerul. A-şj însuşi cineva un teren oare care înseam nă un a ten ta t Ia dreptul ob ştesc, ca şi la al său propriu.

Din copilărie, aceşti cavaleri nomazi sunt nişte adevăraţi poeţi, im provizând mlnu n a te versuri p t (a re le cân tă cu multa pa siune,— acom paniate de gh ita ră , nişte cân tă re ţi num iţi /layaduies.

Poezia acestora s a în c a rn a t in trei m ari poeţi: Ascazati, Hernandez şi del Campo.

Un detaliu ce nu trebuie scăpat. Un ga ucho este to tdeauna îndrăgostit. Câte idile, câ tă gelozie şi câte lovituri de pumnal!! Nimic însă nu-1 reţine, — nici chiar un h- m or nenorocit, — de a-şi continua viaţa lui nom adă. S ingură ta tea i-a colorat spiritu l cu nenum ărate reverii. N atu ra îi este to­varăşe de viaţă.

Viaţa civilizată a în locuit însa starea -salba.eca de m ai înainte. P ăm ânturile s a u îm p ărţit şi liecare cireada de anim ale este m arca tă cu sem nul s tăpânu lu i ei.

Ce vor face oare aceşti nomazi?Vor avea să aleagă in tre două m odalităţi.

Ori se vor supune, lucrând pentru un pro­p rie tar, ori, refuzând să ia loc în rându ri le societăţii organizate, vor deveni rebeli sau haiduci la d rum ul m are, matreros, cum li se spune, g rupându-se în ju ru l unui şef n iîîn it caudillo.

U ltim ul dintre aceşti caudillos a fost Sa raviu care a m u rit în 1904.

Astăzi, adevăraţii yauchos se sting odată cu vechile lor m oravuri. F iii lor se duc la oraş, la studii. Devenind orăşeni şi intelec­tu a li totodată, nu se m ai înţeleg cu p ă ­r in ţii şi p rin u rm are nici aceştia cu fiii lor.

Pe deasupra, em ig ran ţii s tră in i, sobri şi laborioşi au învins repede, pe nomazii m ândri, liberi şi jucă to ri pasionaţi.

Astfel d ispar vestiţii gauchos. Cei de azi, su n t de nerecunoscut. In locul pan ta lo n u ­lui cheii/ia ei poartă pe cel obişnuit, eu ro ­pean. Poucho-u\ său s a tra n sfo rm a t în tr ’un pardesiu fără m ăneci. Pe cap au p ă lă ria n eag ră a lucrătorilo r ita lieni. Cu toţi lu crează de zor, contopiudu-se cu lucrătorii de toate rasele, cari se află pe p ăm ân tu rile bogate ale A rgentinei şi ale U ruguayului.

D ispărând încet, încet, eroii cavaleri ai /lam pasurilor renasc, n em u rito ri prin ope­ra poeţilor. In rom âneşte de GH. TUDOR

CORSETE „FEMINA"agili şi vânjoşi. Unii p o artă ca şi indienii, p â ru l lega t cu o b a tis tă albă, num ită vin cha , a lţii o pălărie cu m arg in ile late.

P a r te din ej obişnuiesc să um ble goi. iae a lţii se acoperă cu o b u ca tă de ştofă în fo r­m ă d rep tungh iu lară , g ă u r ită la mijloc pen­tru a pu tea fi îm brăcată , sau cu cămăşi.

V iata singuratecă i-a obişnuit să fie tă ­cuţi. Au găsit In această v ia ţă , libertate şi bogăţie. C h iar şi In sărăcie su n t ospitalieri.

BUCUREŞTI I, Sfr. R eg a lă 12 Spe c l a l l f afe:

f,M aillot“ -uri Centuri reductive originale franceze.

Soufien Gorges. - Porfe Ja rtie re in Duchesse.

C E N T U R I M E D IC A L E şi de sarcini.

13 April ie 19*8

7

h t: a u t a t BA IL U S T R A T A(3 Aprilie

O pânză ce leb ră a p ic to ru lu i germ an . Sim onet, in t i tu la tă „A natom ia in im ii

obiectele de p reţ pe care le-am avut, chiar şi ceasornicul de mână, le-am am anetat. Şi t r e ­bue to tu ş i să trăesc, mai m ult p en tru g rija celor doi copilaşi ai mei, de cari sun t des­

părţită din cauză că nu-i pot în tre ţine. Când cineva n ’are slujbă, şi n ’are bani, îi răm âne ceva ca să vândă. E u nu mai am altceva de vânzare, decât pe mine însămi. D acă aş fi în stare să m uncesc, puteam poate să găsesc de lucru. D octo rii mi-au spus însă, că eu nu pot să m ă apuc de^ orice muncă.

„N ’am lu a t ho tă râ rea de a mă oferi ştiin ­ţei, decât după o m atură chibzuinţă. E în ­t r ’adevăr un lucru groaznic. D ar nu vedeam altă cale de scăpare.

„O ricâ t de m ari sun t nevoile m«le, to tuş nu cer acei 30.000 dollari — cred că nu e

studenţii săi, s’au expus m uşcăturilor ţân ­ţa rilo r aşa zişi de nisip, din regiunile me­diteraneene, ca să stabilească dece m uşcă­tu rile aces to r insecte lasă urme o trăv itoare pe corpurile om eneşti senzitive.

Dar to t vo lun tari umani s’au supus unor experienţe, — ale d -ru lu i Reed, — de pe urm a cărora se ş tia că nu se vor alege cu vreo boală perm anen tă sau să le fie v ia ţa în tr ’ade­văr prim ejduită . Cu toa te acestea, desigur că mulţi fiz io log i şi pato log i ar dori să conducă asemenea experien ţe prim ejdioase pe corpuri omeneşti. S inguru l obstacol este acela, că a- ceşti oam eni nu pot, împăca conştiin ţele lo r medicale, cu sentim entele lor om eneşti.

De curând Serv ic iu l sanitar naţional aly .. . . . . . . ------

D oam na MAY DAVIS, ca re ş i a o te rit cot- p u l p e n tru scopuri ş tiin ţif ic e

tia cu crim inalii, sau s’ar p rim i ofertele ** nor fiin ţe — cum e cazul d-nei D avis c o face din nevoi economice sau din altrui ştiin ţa m edicală n ’are decât să câştige.

O p ildă im ediată ar fi problem a n ’are încă rezo lvare, — anum e cum se lipsesc oam enii de lepră. Cu cinclsPr e _t,r ani în urm ă, feb ra tifo idă a fo st un f01 to t a tâ t de greu de rezolvat cum este tăzi lepra. Se ş tia numai că e o boai;a to rită uno r m ic ro b i; nimeni nu putea desluşi cum se transm it aceştia.

D octorul Charles N icolle, — pe ®.tun»Ifr:ca, dic în arm ata colonială franceză din a a făcut încercă ri cu m icrobi de t 1 * ’«noli‘ ţari, pe m aim uţe. D ânsul a dovedit afi, ma e răspând ită prin m uşcaturi de ţ acest o lucrare experim entală pen tru i c®re. , cea medic a p rim it de curând prem iul Nooe , mai îna ltă d is tin c ţie ş tiin ţifică . . . t s sa

D octorului N ico lle i-a fo st cu P“ tinJ “ U1 dovedească acest fap t şi să lup te in ^ războiului la combaterea^ acestei ieDr ._ num eroasele experien ţe făcute aşuPr^ tifo- ţelor, care se in fectau repede de teo r idă. A nim alele acestea pot fi în treb ca m ateria l experim ental. _ totuş

Cauzele tran sm ite re i leprei rama“ ani- nedesluşite, pen trucă nu ex istă v re - . enta-mal pe care s’a r P “ t e a încerca expert ^rea tran sm ite re i acestei boli. D aca

IN T R ’O M O D E ST A odăiţă d in tr’o casă din W ashington, locuia o femee drăgu­

ţă. Ea era a ten tă la sunetu l clopoţelului dela in trare . „ .

Poate ar fi v reun ch iru rg care sa vie aupa m aterial experim en tal; poate vreun trim is al societăţii ş tiin ţifice , care s’ar fi h o tă râ t sa plătească 30.000 do lla ri pentru un corp ome­nesc viu, m inunat de frum os şi plin de v i­goare tinerească . Un corp omenesc, pe care să încerce noui şi curioase operaţiuni, sau să-i in jecteze germ eni om orâtori.

In această aş tep tare se găsia doam na M ay Davis, o tân ără b runetă , mama a doi copii — femeia care a o fe r it docto rilo r corpul ei pen­tru experienţe ş tiin ţif ice , pe tim p de un an. O o fertă care, după cum prea bine şi-a dat seama şi doam na D avis, însemna o suferin ţa perm anentă care e m ai grozavă decât însăşi moartea. ....... ,

Văduvă, fă ră slu jbă şi in im posibilitate de a găsi vreo ocupaţie, m faţa no te lo r de tă pentru în tre ţin e re a celor doi copii ai sai, cari locuiau la ţa ră , la n işte rude, într_o s ta ­re de sănăta te cam delicată şi neavand unde să se adreseze pen tru aju to r, doamna D avis se oferi, în schim bul a 30.000 dollari, sa se supue o rică ro r experien ţe pe cari le-ar a- lege ch irurg ii. N um ai cancerul era scos dm convenţie,' p en tru că :

— „V reau la s fâ rş it o raza de speran ţa — şi ştiu bine că nu v o r putea lecui cancerul", spunea b ia ta femee. _

Dar niciun fizician nu veni sa sune la uşa doamnei D avis pen tru obţinerea corpului ei. Au sunat însă rep o rte rii m arilor ziare am e­ricane, cari au ven it sa se inform eze, in tr i­gaţi de anunciul care a apărut^ în tr ’un ziar.

— „Ce eram să fac? declară doamna D a­vis, explicând d ispera ta -i hotărâre. „T oate

o sumă prea m are pen tru asemenea servicii— pentru p rop ria m ea persoana. I i vreau pentru binele copiilor mei.

„Cu această sumă i-aş putea ţine langa mine, să le p rocu r un cămin, o bună educa­ţie şi să aibe cu ce porni în viaţa. Amân­doi copiii trăesc acum la o mătuşe, m Ca- rolina de N ord. D ar nici aceasta nu are o situaţie m ateria lă bună şi mai ţine pe langa dânsa o fiică văduvă şi un nepot, de care to t dânsa trebue să aibe grije. Ii sun t da­toare şi nu-i pot plăti..." , .

Ia tă o poveste patetica, cu a ta t m ai m ult cu cât nu prea sunt şanse că vreo organi­zaţie m edicală va accepta oferta doamnei Davis. N um ai în fo a rte puţine cazuri din istoria m edicinii au fost făcute experienţe de mare însem nătate pentru omenire, pe vo­luntari umani. Cea mai faimoasă a fost de­sigur aceea, făcu tă cu grupul de soldaţi a- m ericani devotaţi, cari au permis doctorului W alter R eed, în anul 1901, să-i inoculeze cu germenii febrei galbene, transm isa prin ţân ţari in fec taţi. E xperien ţa aceasta a avuto mare însem nătate. Depe urma ei s au putu* găsi m ijloacele de apărare îm potriva m oli­mei şi as tfe l s’a p u tu t term ina lucrarea ca­nalului de Panam a.

Nu cu m ult în urm ă, distinsul fizio log en­glez, doctorul / . B . S. Haldane, a încercat pe propriul său corp efectele condiţiunei numite acidosis, un rezu lta t al unor boli a- sem ănătoare diabetului. Cu doi ani mai îna­inte, m em brii corpului medical m ilita r al S tatelor U nite, au experim entat, la Manila, pe propriile lo r corpuri, germenii febrei, ca­re se num eşte „D engue"; febra care vara trecu tă a făcu t ravagii în toate oraşele Gre-

D octorul A ugust B ier, un faim os chirurg german, a experim entat pe sine însaş p re ­cum şi pe vo lun tari d in tre colegii săi m e­dici, cari s’au o fe rit, teoria sa care dovedia că arsuri pe epiderm ă, adm inistrate cu ba- gare de seam ă şi pe porţiuni^ restrânse ale suprafeţii corpului, p o t aju ta în m are m ăsu­ră la lecu irea bo lilo r, cum ar fi arth ritis- mul şi reum athism ul cronic.

t , _ _ i --------- 1 a £ B o yco tt din L ondra şi

Cubei a rep e ta t o fic ia l sugestia, pe care de altfel au m ai făcu t-o şi alţii, — anume că, acelor crim inali cari sunt condam naţi la m oarte să li se o fere p rile ju l unei graţieri. Adică, să se supună unor g rele experienţe medicale şi dacă vo r scăpa cu viaţă, să li se ridice pedeapsa. E foarte problem atic da­că şi această propunere va fi accep ta tă de înţelepţii p rac tican ţi ai_ m edicinii.

Pâră îndoială ca dx~a s ar aom ite suges

peraţie asupra unui câine, introducând o lu­pă până la inima animalului. P rin această lupă s’au putut vedea m ulte lucruri necunos­cute, mai ales cum operează valvulele inimii şi cum mişcările acestui organ vital reac­ţionează în faţa d iferite lo r droguri. In mod sim ilar introducându-se deasemenea o lupă la creerii unui câine, s’au pu tu t obţinea im­portante constatări privind acest organ

Oamenii de ştiin ţă dela Pennsylvania S tat College, au obţinut, p rin tr 'o operaţiune a- naloagă, o fereastră instalată la stomacul u- nei vaci.

Sunt posibilităţi de exploatări chirurgicale asupra corpurilor omeneşti, care se ivesc

numai în cazuri de accidente grave, atunci însă nu le este permis ch irurgilor să se de­dea la prea multe cercetări, viaţa indivizilor cari le este sub mână, fiind primordială. To» aşa în cazul inimii, chirurgii trebue să aş­tepte până li se aduce la spital vre-un indi­vid, a cărui inimă trebue repusă în funcţie normală.

D ar în m ajoritatea cazurilor, aceşti indi­vizi sunt foarte ra r aduşi în stare normală. Fiziologii cari vor să interpreteze ştiinţifi- ceşte unele fapte desprinse din operaţiunile chirurgicale întreprinse, se lovesc de un ob­stacol : individul operat este în tr’o stare de boală înaintată. Un corp sănătos, normal, s’ar comporta desigur cu to tu l altfel.

Cel mai de seamă dintre toate organele o- i mului, care e mai puţin cunoscut oamenilor de ştiin ţă decât toate celelalte, e fără în­doială creerul. D octorul David Ferrier, a descoperit, cu mai mulţi ani în urmă, func­ţiunile d iferitor părţi depe suprafaţa cree- rilor, prin migăloase experienţe făcute

asupra maimuţelor. De atunci, experienţele acestea au salvat numeroase vieţi omeneşti, pentrucă localizările d iferito r funcţiuni din creerii omului, sunt sim ilare la creerii mai­m uţelor. Concluziile doctorului Ferrier au însem nat o călăuză de p reţ în chirurgia cra­niană.

De chirurgia la creeri se face uz insă, nu­mai în cazuri de accidente grave sau de boli care altm interi ar fi fatale. Experienţe asu­p ra creerilor omeneşti normali, ar aduce poa­te deslegarea şi diagnosticul salvator pentru afecţiuni teribile cum ar fi epilepsia, menin­

gita, etc. (N. L. R.)

13 April ie 19tS

r t t m t Snoi

Expoz fia de jucării SCHIFFERSTRADA SMARDAN No. 18

Are u n sortim ent splendid de jucării In toate genurile. Găsiţi în perm anen ţă ju c ă ­rii g răd in i, ferme, autom obile, servicii de m asă, servicii de porcelan, biciclete, drezi­ne, cărucioare de păpuşi, jo cu ri de cons- tru c ţiu n i din lem n şi m etal, păpuşi din cele m ai frum oase, an im ale de tot felul, săbii, echipam ente m ilita re B aukasten, cu- bus, viori, p ianine, vile m obilate, cai, urşi, căm ile, m ingi în toate m&rimele şi culorile Se re p a ră păpuşi, se pun capete noui.

86, Calea Victoriei, 86(ln iaţa Palatului Regal)

Furnizori al Curţilor Regale «I Princiara RomAna tl Iugoslava

•l a prlmalor Taatra din tari

L uarea p u lsu lu i la o m a im u ţă , după ce a fost inocu lată cu u n se r periculos

boală care face ravagii, deşi nu mai este atât de fatală în urm a descoperirii insulinei, de că tre doctorul canadian Banting, din To-ronto.

E xperien ţele făcute asupra câinilor, au

dat indicaţii cum că diabetul se datoreţte turburărilor ţesăturilor pancreasului, o glan­dă din aparatul digestiv. Probabil că aceste experienţe canine sunt corecte şi se pot re­feri to t aşa de bine şi la fiinţele omeneşti.

Cu toate acestea, fiziologii conştiincioşi ar dori totuşi să mai vadă unul sau două cazuri umane, la care pancreasul unui indi­vid să fie cercetat ţesătură cu ţesătură, cu

O bservaţii făcute p r in tr 'o lupă în creerii u n u i câine

sim ultane observaţii asupra desvoltării d ia­betului.

Nu de mult, chirurgi ai universităţii Ma- ryland din Baltimore, au făcut o reuşită o-

Sncnrsale : P iteşti ş l Sibiu.B ogat asortim ent cu artico le m oderne de prim ăvară. Im port d irect d in stră ­in ă ta te . Vulpt, Tonrdeconrl, Jderi, fanfezlnrl. Prefuri ce d estld ori ce con

cnrenfă.- V i z i t a f i s p r e c o n v i n g e r e -

cie ta ţe medicală ar cum păra corpul doamnei D avîs, va trebui în prim ul rând să vadă cumi se poate adm inistra lepra. Şi, spre norocul victim ei unei asemenea experienţe, adăogăm că lepra se poate lecui.

Un alt m ister medical, a r fi diabetul, o

R E A LI TA T EA ILUSTR AT A

Bn-groa - C entrala BUCUREŞTI, S tr . S fin ţilor No. 3 0Casă Proprie. — Telefon 3 6 7 /7 5

- E n-defall

Importanta ca o dâ moda la InclItAmlnta ne-a obligat a Importa din cele mal renumite firme franceze, modele de o ELEGANTA rafi­nat h care uimesc prin gratia fi «Icul lor atrăgând admiraţia distinsei noastre clientele

R E A L I T A T E A I L U S T R A T Ă 13 APrilte <929

O scrisoare Un concurs al „Realităţii Ilustrata"Textul v a avea u n co n ţin u t p a trio tic , la t

m uzica va p ă s tra to n u l, co lo ritu l şi accen­tele a tâ t de fru m o a se şi in sp ira te , ale mu. zicei n o as tre n a ţio n a le .

Partitura va fi copiată precis în trei exemplare pentru pian şi va fi înaintată redacţiei noastre, Bucu­reşti I, str. Sărindar 12, până la 15 Mai a. c., când toate lucrăr le vor fi supuse unei com isiunj de specia­lişti, iar cea aleasă drept eea mai bună va fi prem iată cu

L E I 5000şi va fi im prim ată în editn i noa­stră.

Manuscrisele vor fi semr ite şi vor avea indicaţia adresei arilor.

P ublicăm aci fotografiile a două reuşite la concursu­rile judeţene d in 3 f i 10 M artie. în tâ r ­zierea aparilie i se datoreşte fa p tu lu i, că n 'am posedat fo to -

grafiile la tim p. La s tâ n g a : d-ra N a­dejda Nicoi’ici d in

Tighina.Jos: d-ra Evelina

Uşer din Bârlad. D. W. R IED ER d irec to ru l „F lo ră rie i P ala' tu lu i”, care a d eco ra t ca ru l tr iu m fa l & d-rei M agda D em etrescu-,,M ISS ROMÂNIA •

• W H H W W » » K I MMM I i m t W H I I M H IIM H ♦*••#•■•••♦*

M o b i l ef i n e c u p r e ţ u r i ş i c o n d i ţ i u n i

F o a r te a v a n ta g io a s e„Industriile" Unite d e M obile

.MercurC a l . V i c t o r i e i N o . 1 7 8

D e l aconcurs

Prim im d in p a r te a u n o r buni rom ân i, ci ■titori ai rev is te i n o as tre , u rm ă to a rea sc ri­soare :

Stim ate d-le director.In regiunea noastră au stârnit senzaţie m e­

lodiile cu tex te, dedicate „Miss E uropei".In ceeace priveşte arta , n’avem nimic^ de

zis ; frumosul îl prim im de ori unde, însă cântecele fiind făcute la Budapesta, au pece­tea şi caracterul de propagandă, cu a tât mai m ult cu cât „M is E uropa" este una din f ii­cele Ungariei.

Dealtfel, vecina noastră dela apus, în toate acţiunile ei de orice natură, pune in ten ţia vizibilă de revizuire a unor tra ta te consoli­date de conferin ţele internaţionale.

Şi durere, cântecele acestea aprind inim ile com patrioţilor noştri unguri şi sunt cântate în toate cafenelele — chiar şi de români.

Am face o propunere, domnule directoF, pe care vă rugăm să nu ne-o refuzaţi.

Arta se com bate prin artă, propaganda prin propagandă.

Ni s’a ales de m ult reprezentanta ca lită ţi­lo r noastre fizice, purtătoarea frum useţii ro ­mâneşti, în trupătoarea farm ecelor naţionale p rin „M ISS RO M A N IA ", pe care dorim s’o vedem ca personificarea tu turor frum useţilor din lume.

Fiindcă n ’avem feric irea s’o vedem decât în revista dom niei-voastre şi în fo tografii, am dori ca d intre excelenţi noştri com pozitori muzicali, să fie m ăcar unul care, insp ira t de farmecele drăgălaşei „M iss Rom ânia", să -ne facă melodia, care să exprime frum osul, armonicul, suavul şi în sfârşit toa te caracte- risticele „Frumuseţei româneşti".

Im nul „M ISS ROMÂNIA11, ră sp â n d it în to t cup rin su l ţă rii, a r con tribu i la în ă lţa re a su ile tească a tu tu ro r ş i a r li to to d a tă o con tra -dem onstra ţie .

Ştiind, domnule d irector, că veţi fi ecoul sentim entelor noastre , nădăjduim că propu­nerea noastră nu va răm ânea fără satisfacţie , trecând — prin zelul dom niei-voastre — din propunere în realizare de fapt.

Dorind m ulţi şi p rosperi ani „R ealită ţii Ilustrate", vă m ulţum im şi vă rugăm să p r i­m iţi asigurarea d istinselor noastre conside- raţiuni.

UN G R U P DE C IT IT O R I

Jibou, la 28 M artie 1929„REALITATEA ILU STRATĂ'1, accep tând

ideea de m a i sus, in s titu e un concurs, p en ­tru cea m a i b u n ă lu c ra re m uzicală, (m elo­die şi tex t) ca re se v a in titu la

„IM NUL M ISS ROMÂNIA» şi care „va ex p rim a frum osul, arm onicu l, suavul şi în s fâ rş it toa te caracteristicele f ru ­m useţii ro m ân eşti" , ca să uzăm de te rm en ii

coresponden ţilo r noştri.

D. W IL L E T L. ROE, d irectoru l executiva l „C om itetu lu i C oncursu rilo r In te rn a tio ­nale de fru m u se ţe d in Galveston", n e com u­nică în tre a lte le p r in t r ’o scrisoare d a ta tă la 9 M artie :

neta Ghenrghiu, s tâ n g a : d-rn h viei, d r e a p ta : d -ra Sofia B

Mă b u cu r fo arte m u lt de fap tu l că p ro g re ­sa ţi în o rg an iz a rea concursu lu i dv. şi a ş tep t cu n e răb d are ziua, când voiu afla, cine v a rep rezen ta ţa r a dv. a tâ t de frum oasă, la con­cursul de aici.

Am p u b lic a t în z ia re le am ericane m ai m ulte artico le , t r a tâ n d despre concursu l de frum useţe d in R om ân ia şi îmi voi da o s te ­nea la ca p r in p u b lic a ţii şi articole să a tra g a ten ţia în treg e i n o as tre ţă r i a su p ra „M iss R om âniei”.

A lă tu ra t îţi tr im e t o fotografie a m ea cu u n au tograf, u n lu c ru pe care îl fac foarte ra r ; cu a tâ t m a i m u lt, cu cât îm i d au seam a câ publicu l n u se in te resează p rea m ult, de cine o rgan izează concursu rile , ci îşi concen­trează a te n ţia a s u p ra concuren te lor şi în special a s u p ra celei re u ş ite la concurs.

R E A L I T A T E A ILUS TRA TA l i ApriHe <9*1

De sărbătorile Paştilor

P rim a cu m in ecă tu ră a M. S. Regelui M ihai. M ajestatea Sa, în so ţit de A ugusta M am ă şi de P a tr ia rh u l Regent, eşind

dela P a tr ia rc h ie , după s lu jb a relig ioasăP rim ăria sectoru lu i III (Albastru), a îm p ărţit a ju toare să

racilor

Copiii în scrânciob, la T racţiunea... mecanică, la la n ţu ri

In „bărci” Tradiţionala... „orchestră" „Vedere g en e ra lă” a scrânciobului

1 1

periferie

R E A L I T A T E A ILU S TR A T A 13 Aprilie f92g

Ce-a răm as dintr’o expoziţie de automobile, d istrusă de in ­cendiu la Los-Angelos.

T r e i pompieri veterani, Invitaţi la p rim aru l New- Vork-ulul, Im pro­vizează un d is­curs.

Trei poduri metalice, construite de curând la New-York, sunt r id i­cate la trecerea vapoarelor p rinfr’un mecanism, pus in m işcare de un singu r om.

O m inune a tebnicei moderne.

proviziiPasi>-

Ethiopienii din sudul Egiptului, păstrează încă toate obiceiurile străm o­şeşti. Un avion militar francez, s ’a prăbuşit zilele trecute lângă Paris.

Pilotul şl pasageru l au lost ucişi.

u ) c t

G e n e ra lu l SAKKAIL, fo s tu l c o m a n d a n l a l t r u p e lo r a l ia te la S a lon ic , a m u r it la P a r i s s ă p tă m â n a tre c u tă . D. IIEKBERT HOOV ER n o u l p r e ş e d in te a l S ta te lo r-U n ite ,

f o to g ra f ia t in g r ă d in a „C ase i A lb e“ d in W a sh in g to n , in

P o r tr e tu l „ d u c e lu i" ş i a f iş e u r i a ş e a u in d ic a t a le g ă to r i lo r i ta lie n i, cum s ă v o te z e lis te le g u v e rn a m e n ta le , in re c e n te le a le g e r i .

„S I“ , (da), a în t r u n i t o e- n o rm ă m a jo r ita te .

E ch ip a u n iv e rs i ta r ă „ C a m b rid g e “ , a b ă tu t cu ş a p t e lu n g im i e- ch lp a „O xfo rd“ , la c u r ­s e le a n u a le de r e g a te d in L o n d ra .

PRIM O DE RIVIERA, d ic ta to ru l sp a n io l, îş i p r e ­g ă te ş te r e t r a g e r e a .

R E A L I T A T E A I LU STR AT A13 April ie 1929

C/ardBoV.

V A RO G să mă credeţi, că la şaisprezece ani n ’aş fi s ta t nici un m inut la in :

doială, ca să dau o palm ă aceluia care ar fi îndrăznit să mă sărute, — afară, b ineînţeles de „el“ .

De acel „el‘V mă amorezasem la nebunie. L-am în tâ ln it în tr ’o Duminică. E ra blond, în- nalt şi ochii lu i erau fermecători.^ D ar numai eu mă am orezasem de „el“, căci cu toa tă silinţa mea de a-i a ră ta dragostea ce i-o nu­tresc, „el“ se făcea că nici nu mă vede. Ce să-i faci... eu eram săracă, — iar „el“ bogat.

Au trec u t câţiva ani de atunci şi începu­sem să u it ce este dragostea, când iată, ea se alipi şi m ai m ult de mine, făcându-mă să o sim t în to t farm ecul ei.

F E R IC IR ETurnam „The P lastic Age“, când Ben

Shulbert m ’a rugat să-l ajut la alegerea unui jqni-prim , de care avea nevoie.

Fem eile, zicea el ,— ştiu mai bine, decât noi, bărba ţii, cum să „arate" veşnicul amo­rezat. I l-am descris.

Visam pe ecran un tânăr, în genul lui Iohn Gilbert, — rom antic şi încântător. P ărerea mea a fo st p rim ită cu entuziasm.

Câteva zile mai târziu , când el fu anga­ja t şi când m i-a fost prezentat în studio, ochii noştri s’au întâlnit.

Atunci, capul, inim a şi to t corpul, mi-au

CLARA BOW

fost invadate de o senzaţie tu rbu len tă, de­licioasă, inexplicabilă.

Inima mea aparţinea lui Gilbert R o l and.Am p refera t totdeauna tipurile brune şi

arzătoare. E l era som bru ca noaptea, ochii săi străluciau ca doi cărbuni ap rin ş i; el m i-a plăcut m ult, căci în truchipa dorinţele şi spe­ranţele m ele şi to t ceeace mi-am im aginat în visuri.

In tr’un singur m inut, dintr’o singură pri- 'v ire m’am am orezat la nebunie de G ilbert Roland.

In fine, pen tru a complecta idealul meu, G ilbert era gelos ca Othello şi an trenată de acest sen tim ent violent, am tră it ore m ag­nifice, te rib ile , încântătoare.

T ată l meu, p rietenele mele, familia lui, re ­ligia noastră , to tu l, totul, se opunea căsăto­riei noastre şi în plus n’aveam nici bani.

G E LO Z IEIn curând gelozia lui G ilbert deveni în-

spă m ântătoare. I se spunea că flirtam cu alţi bărbaţi. C ertu rile au început.

Lucrul meu îl ir ita şi când am plecat cu V ictor Flem m ing pentru a turna „W ings", el deveni furios.

Ziarele, — nu ştiu din ce motiv, — au a- nuntat logodna mea cu Flemming.

Natural, aceasta a adus o terib ila explica­ţie între mine şi G ilbert. Din^ acest moment, legătura noastră a fo st ruptă. Nu mai pu­team vorbi, nici râde cu un astfel de om care nu se gândia decât la „scene".

Din acest moment Bob Savage a început să-mi facă curte.

D RAG OSTE, D U R ER E Ş i F U R IEBob Savage a învă ţa t la un iversitatea din

Yale. II credeam bine crescut şi cu m inteaechilibrată. .

Ştiam că la şcoală, spiritul se d isc ip li­nează. .

Ori, când mi-a vorbit, ci m i nror r a i in primul rând de averea sa, de lam iiie, dân- du-mi a înţelesre că mă ia ca pe o m arfă, care trebue p lă tită scump.

L-am detesta t din primul moment. Nici odată n ’am avut nevoie de alţi bani, decât de aceia pe cari i-am câştigat la cinema şi m’am sim ţit in su ltată prin procedeul lui.

Bob Savage, nu s’a descurajat. Mă urm a fără încetare. II întâlneam regulat, la res­taurant, la teatru , la studio.

Era o obsesie.In tr’o zi, la o reuniune, el sfârşi prin a

mă acosta şi a mă săru ta forţat.Gândiţi-vă numai la ce-au scris ziarele

despre această întâm plare. E l avea guia plină de sânge, dar ju r că nu l-<ini m uşcat, cum s’a sous.

Bob, însă, pentru a-mi creia o d ificultate, îşi muşcase buzele.

M’a am eninţat că se va sinucide şi nu ştiam cum să-l calmez. E u vroiam să evit scan­dalul.

Câteva zile mai târziu , Bob a încercat sa se sinucidă. A fost găsit întins pe covor, în mijlocul m ai m ultor fo tografii de-ale mele. Sânge peste to t, sc riso ri pe care ie-a scris prietenilor săi şi mie. Ce urâtă poveste.

Când am fost chem ată la tribunal, n ’am vrut să spun că-1 cred nebun. N atural, aceas­tă tristă afacere a în tă rit şi mai m ult rup­tura d in tre mine şi Gilbert.

IN T E R M E D IUIn tr’o zi, una din prietenele mele m ’a p re­

zentat lui Garry Cooper, care îmi deveni re ­pede un ferven t adm irator declarat. Aveam pentru el o vie sim patie.

îmi plăcea şi sentim entul pe care îl resim- ţiam era asem ănător aceluia al unei mame. îm i era drag şi-l consolam de toate necazu­rile. îm i plăcea şi mie să mă consoleze V ictor F lem m ing, 'care era geniul meu cel bun şi am icul meu sincer.

Numai Flem m ing era un asiduu m osafir al casei m ele şi vechea poveste de gelozie reîncepu cu G arry, care nu vroia să ştie, că găsiam în V ic to r sprijinul moral, pe care îl găsia la m ine el.

Ceeace iubiam la V ictor era această im ­presie de siguran ţă, de tandreţe fină şi in te ­ligenţă, de îndrum are constantă, pe care o exersa asupra mea. Singura um bră pe ra ­porturile noastre a fost atunci, când a v ro it să mă ia în căsătorie. Am ezitat. E ra în tre noi o d iferen ţă de v ârstă şi de caracter, a tât de mare, încât am renunţat. In ce priveşte prietenia noastră, la ea nu vom renunţa n ic i­odată.

D R A G O STEA CEA M ARE

Totdeauna mă gândesc că pe nici o altă persoană nu o voi putea iubi, cum l-am iubit pe G ilbert Roland.

Astăzi pot spune că el a fost marea şi singura mea dragoste.

Infine am găsit pe acela a cărui inimă şi in te ligen ţă corespunde tu tu ro r asp ira ţiilo r

mele de fericire .Regret, dar nu vă pot spune numele său.

E l nu se ocup£ de cinem atograf ; este însu­

rat dar nu trăe ş te cu soţia lui şi n ’are copii. El are ardoarea lui G ilbert; aceiaş tip de

băiat bun ca al lui G arry, are in te ligen ţa şi experienţa lui V ic to r Flem m ing .

II iubesc şi m ă iubeşte. M ă voi mărita ? Nu ştiu. V iito ru l va arăta.

Este o p răpastie de n e trecu t ntre un

GILBERT ROLANDbărbat, ale cărui afaceri nu p ri' m atograful şi în tre o soţie care mijlocul studio-ului. Sunt foarte ţ. timpul care ne este acordat nou., este prea scurt.

Dacă voi p ăstra dragostea care mă iubeşte, voi avea o v ia ţă şi când ora va suna, când publicu: să o parăsiască pe Clara B ow , ei 1 Bow se va consacra unui singur i de soţie, care trebue să dea toat nea, bărbatulu i iubit.

sc cine-eşte în

iară, dar stelelor,

irbatului inunată

.a începe ie, Clara

aceluia atenţiu-

S e ra tă v e s e lăla

Ion PribeaguIU»»********’

((CASA GRIGORIUA nu n ţă d is tin sa s a c lien te lă

că a tra n sfera t M a g a z in u l de M ode ş i C onîecţiun i d in Str. E p isco p ie i 6 , în C a lea V ic­to r ie i 9 6 , u n d e e x p u n e z iln ic

M O D E L E N O I $

14

R E A L I T A Ţ E A I L U S T R A T A

Inlcrview cu Lya Mara(Dela corespondentul nostru din Berlin)

L e g i t i m a ţ i a „ r e a l i t ă ţ i i i l u s ­t r a t e " , face m inuni. Toate uşile

mi se deschid. G azetar s tră in , m ă rog !!„S ch u b i", p o rta r p rin c ip a l la „Ufa“, îm i

face o reveren ţă s tră lu c ită , aproape m edie­vală. P robabil, efectele con tac tu lu i zilnic, cu' in te rp re ţii film elor cu subiect din Evul Mediu.

Un coridor lung, fă ră sfârşit, tapeta t cu p lacarde enorm e ale principale lor filme,, tu rn a te în aceste vaste uzine cinegrafice.

Uşi pe am bele la tu ri. Citesc o serie de nume... foarte p u ţin cunoscute: H arry Liedt ke. Gerda M aurus, H ans S tueve, von Schle- tow, Grete M osheim, L upu Pick, Rudolf Klein Rogge , etc. In fine, că lăuza mea se opreşte şi-m i a ra tă o uşă m ică, pe care se poate citi:

LYA MARASonerie. C am eristă. Salonaş. P apagal: „Du

Schw einesel!/“ (foarte g raţios, m erţi!) Un fotoliu ,renaissance”. Oglinzi ! ! ! O g linz i! ! ! Oglinzi!!! In fine... L ya Mara.

O m â n u ţă fină, p a rfu m ată , u n zâmbet a- dorabil, o toaletă adm irab ilă , m ult „Chy- p re “ şi...

— F o arte scurt, dom nule, căci...— Ş tiu doamnă... „Tim e is money". Voi

f i m a i rap id decât cel de Cernăuţi.— C ernăuţi? Am o m ătuşe acolo, la care

am fost acum câţiva ani. Nu cum va su n ­te ţi d in Rom âni^?

— Api ghicit?— A tunci am tim p pen tru d-ta. începe.

Ce v rei să ştii?— Debutul?

— Pe scenă, ca m a jo rita tea artiştilo r. La11 ani, jucam la rep rezen ta ţii de b inefa­cere. Succes? Relativ. D upă ce am term i n a t conservatorul d in F ra n k fu rt, am jucat câtva tim p la „Lessing-Theater" din Rer- lin. Aci am fost rem a rc a tă de m ulţi regi- sori, p o rn iţi la vânătoare de „stele“, d a r m ’am d esp ărţit foarte greu de scenă, pentru a îm b ră ţişa a r ta m ută .

—- P rim ele filme?— F o arte slabe, de oarece erau m ontate

în stu d io -u ri im perfecte. Mai târz iu , când am tre c u t la „Ufa“, a început se ria cea m a­re a succeselor.

— A m in tir i frum oase?— „D unărea albastră“. A fost filmul care

m ’a lan sa t. Am tr ă i t m u ltă vrem e la Viena Şi-i cunosc obiceiurile. Am putut, deci juca în ad e v ă ra ta a tm osferă vieneză, ceeace m i-a a ju ta t foarte mult.

In tim p ce se tu rn a o scenă în P rater, am fost lu a tă de vârte ju l m ulţim ii la braţu l lui H arry L ied tke şi îm pinşi am ândoi în tr ’o be­rărie . M achiaţi cum eram , am a tra s im ediat

a ten ţia tu turor. Nu ne-am em oţional însă şi ne-am aşezat la o m asă în fundul localii lui, unde fie de sete, fie an tren a ţi de atm o­sfera generală, am bău t p rea m ultă bere, aşa că la obişnuitul ,,Bum barasasa", am fost în fruntea m onom ului.

11 noaptea. H arry , în viteza transfo rm ă­rii, îşi uitase portefeuill-ul cu acte şi bani, în a lte haine. Eu, n ’aveam In mine decât0 um breluţă.

— Ce facem, H arry ?—• Ce facem, Lya?Chelnerul ne dădea târcoale şi de emoţie

ne trecuse am ânduro ra dam pful. Şi culmea! Ni< i unul din asistenţi nu ne cunoştea. Rn unu l m ai fanfaron, care pretindea că nu1 a scăpat nici un film- nevăzut, se ju ra pe m or .iân tu l nevestei sale, că H arry Liedtke p o artă m ustăţi, ia r I.ya M ara. este brunetă.

Noroc că tocmai în acele clipe grele, ne-au ţ ă s it oam enii plecaţi de m u ltă vreme îti c ă u ta re a noastră. N ota fu ach itată , ia r p a ­tro n u l ca să-şi scuze p u rta rea , ne ceru re s ­pectuos.... un bilet de favoare pentru „fa,- m ilie“. (11 persoane, inclusiv bucătăreasa).

—• Alte filme?— „M arietta, câteva pe care le cunoşti

probabil, şi u ltim ul m eu succes „Mein Herz is t ein Jazz-band ‘, în care soţul meu, Zel- n ik , n ’a c ru ţa t nici u n sacrificiu de m on­tare.

— Oferte din America?— Destule, d ar nu accept nimic. Holly-

wood-ul este p a tr ia g loriilo r trecătoare. P un t pozitivistă, dom nule şi răm ân aci.

— Vă place arta mută,?— O ador, cu tonte că la început, m ’am

obişnuit greu. Cea m ai m are satisfacţie pen­tru m ine, este când nu trebue să repet o scenă. Ia r iniile de scrisori pe primesc, îmi stim ulează şi m ai m ult d ragostea pentru cinem atograf.

— Ce părere aveţi despre film ul vor­bitor?

— O părere foarte... tacită . Ii sunt adver­sa ră ho tărîtă , cu toate că am o dicţiune perfectă. (Aşa se spune! M ofturi, probabil).

— Cunoaşteţi România?— F oarte bine. Am cutreerat-o în autom o­

bil şi am fost pu tern ic im presionată de frum useţile n a tu ra le care abundă la to t

pasul. Cred că peisagiile şi soarele dvs. a r fi un puternic cap ita l în tr ’o industrie de filme.

— Cum văd, sun te ţi şi economistă9— Ce vrei domnule, experienţa, practica...— Vârsta poate? Dacă permiteţi...— Nimic, domnule. O sim plă anecdotă, pe

care nu eşti obligat s'o crezi.

O doam nă, cam trecu ţică, este În trebată in tr ’o zi de un m usafir, ce v â rs tă are.

— Păi, fă ţi d-ta socoteala. Când m ’am m ă rita t, aveam 17 ani, ia r so ţu l meu 31. El are azi 62. I’rin u rm are şi-a dub la t vârsta , iar dacă am procedat la fel; înseam nă că am azi.... 34.

— Dar n'avi avut intenţia...— C hiar dacă ai avut-o sper că este ire­

m ediabil tă iată.— Cunoaşteţi „Realitatea Ilustrată" pe

care o reprezint?— Foarte bine. Eliza la l’orta, am ica şi'

colega mea, o prim eşte regu la t şi-mi trad u ­ce lu c ru ri interesante, care ne prives-.1. Am constatat că m işcarea cinem atografică în Rom ânia, este foarte desvoltată.

— Când ne m ai vizitaţi?— In toam nă, voi a s is ta la prem iera

noului meu film, — al căru i titlu-1 ţin se­cret, — la Bucureşti. Sper să vă revăd acolo.

— Două cuvinte pentru cititorii norfH şi pentru admiratorii dvs. din R om ânia?

— Cu cea mai m are plăcere.Blonda Lya deschide un birou m icuţ

şi-mi scrie un au tograf pe un portret. N'u- m ai la cuvântul R om ânia se fâstftceşie din cauza peniţei, care a „prins un fir".

Un su râs drăgălaş, un „bună ziua“ p rie­tenesc, oglinzi, papagal: „Habe die Ehre" (zât!) coridor, uşi, „Schubi", reverenţă, ta ­xim etru.

Atât! MOUJALLEDT-BEY-------- 00C=*=300---------

Unde mergem ?„CAPITOL”, reprezin tă „Vârsta rericu-

loasă" după rom anul d-nei K arin MidiacHs, cu Bernhard Goetzke.

* * *CINEMA „TRIANON”, prezintă „Madona

P ustiu lu i'' cu Irene Rich.* * *

„ELITE" an u n ţă „Frigurile căsăto­rie i

* * *„BOULEVARD-PALACE” continuă marele

succes „Râzi paiaţă“ cu Lon Chaney.* * *

CINEMA „SELECT” proectează „Crinul gal­ben" cu Billie Dove.

* * *„SCALA" prezintă „Sclava albă" şi noul

succes „Râzi paiaţă” cu Lon Chaney.* * *

CINEMA „REX" reprezin tă ca de-obiceiu, un film de m are senzaţie, m ontare şi lux.

13 Aprilie 1D!9

Le ipSooo PHENIU Sooo LeiCidfl In numărul vi: for

»ÎMPIEDICAŢI UN MASACRU!! ( (

E x t r a o r d i n a r ă n u v e l ă , a l c ă r e i s i â r ş i f t r e b u e s ă - l d e a c i t i t o r i i

MARE CONCURS LITERARA L

u tREALITAŢII ILUSTRATE*Lei Sooo PREMIU Sooo Lei

15

13 A vriile f,9g.q

Cortul Ş efu lu i d in îm p re ju rim ile o ra şu lu i sacru Abomdo, u n d e a avu t loc concursu lp e n tru ti t lu l de „MISS AFRICA".

frumoase fete a „Continentului NegruAlegerea celei maia LEGER IL E celor m a i frum oase fete

J-Il d in l u r c p a p e n tru p a rtic ip a rea la concursul in te rn a ţio n a l de frum useţe , din Iunie a. c. a u set s d in ind iferen ţă şi conti­nentul n eg ru a l Africei.

La Abom eo, o ra şu l sacru al Dagomeei, a şi avut 1 c de c u râ n d concursul p en tru t i t ­lul de „cea m a i fru m o a să fa tă " a frican ă ,„Miss A fr ;c ti‘. A ceasta va lua p a rte dease- menea la rc n c u rsu l m ondial d in Am erica (Galveston, l'rîxas, S ta te le Unite).

Succesul acestei fru m u seţi negre la a cest concurs este îndoelnic, în să nu se poa­te nega c u ra ju l şi energ ia o rgan izato rilo r şi p a rtic ip a n te lo r ca re au a sp ira t la acest titlu adem enitor.

Prinţul-şef dela Abomeo prezida în mod onorific şi ex officio ju r iu l, com pus d in u r ­m ătorii no tab ili: d irec to ru l z iaru lu i »C°li- Coro“ (o rgan iza to r p rincipal şi preşed in te activ), b rig ad ie ru l vam al, inspectorul p e r­cepţiilor, casie ru l „C reditului D ogom eean , d irectorul poştelor şi a lţi câţiva d em n ita ri localnici, p lu s câte u n delegat de fiecare regiune rep rezen ta tă p rin câte-o concuren ta .

Descrierea concursu lu i în culori şi n u a n ­ţe e im posibilă p en tru un ju rn a lis t alb: fiindcă europenii n u se prea o rien tează în nuanţele coloristice cuprinse în tre tu şu l n e­g ru chinezesc şi ciocolata fă ră lap te , p rin urm are negru , u n neg ru profund.

Tem peram entele africane au dat loc la

câţi, pline cu v inu l spum os de palmier trec d in m â n ă în m â n ă şi d e la g u ră la gură.

Deodată bubu l un m ic tun . M ulţim ea se zbătu o clipă, sp e ria tă , şi co rteg iu l frumoa selor can d id a te trec u spre cort.

Nu se poate spune că toaletele ,,m iss“• elor, o ricâ t de e legan te şi p o triv ite erau , ar fi p u tu t să joace vre un rol în aprecierea frum useţe lor acestei pleiade de V enere afri­cane. Mai exact — toa le ta s tră lu c ia prin absenţa to ta lă , d ac ă nu vom ţin ea cont de coliere b ă tă to a re la ochi, de b r ă ţă r i late şi de cingători înguste , lăsate p u ţin după şol­duri... D ar aci, în tre tropice şi ecuato r, toa­te aceste a p a r fo a r te .... n a tu ra le . In capulprocesiunii, zece b ă rb a ţi zd raven i duceau pe p a lanch ină , pe „Miss G uineea“ — svelta şi e legan ta Fulea. acoperită cu flori.

Apoi u rm a „Miss Sudan“ o s ta tu e tă din abanos în m in ia tu ră cu num ele de Nioro.

Sassane , „Miss Dagomeea" a *osit cu o lim uzină „C itroen” şi a fost lntnrnpinată de o fu rtu n ă de ac lam aţii. Izbucnite din piepturile dagom eenilor.

Dând m a i jos descrie rea concursu lu i, re ­producem şi p o rtre te le concurenle lor p r in ­cipale

Din cauză că A frica u u p rez in tă în c ă nicio un ita te cu ltu ra 13, i^ r m ijloacele de com u­nicaţie su n t fo a ite p u ţin dezvoltate, o rg a n i­zatorii concursu lu i «ie frum useţe p an -a fri- can, n ’au reuşit să ob ţină rezu lta te p r in concursuri regionale, decât la D agom eea, Guineea, Congo, Cam erun, Ciad, S u d a n , Se- negalia şi alte câteva.

A frica de Sud (Cafri, H otentoţi şi Buş- mani) ca şi reg iunea lacurilo r V icloria- A lbert-Tanganika, n ’a u lu a t p a rte la con­curs, d in cauza d istan ţe lor p rea m a ri, d in ­tre ele şi Dagomeea.

N’a fost lucru uşor, să fie convinse f ru ­m useţile nef-'re regionale, să-şi a leag ă o r e ­gină pan -a frican ă . Totuş, am orul p ro p riu de r a s ă a învins şi continentul cu 120 m i­lioane de neg ri îşi expune cea m a i g in ­gaşă floare, la concursul m ondial d in Gal veston.

Cum an u m e s’a u ales frum useţile reg io­nale a fr ica n e — e greu de descris, deşi ju ­riul ce n tra l dela Abomeo asigură lum ea, că totul s’a p e trecu t conform in struc ţiun ilo r trim ise cu tre i lu n i Înainte.

C o re sp o n d e n ţ i i ziarelor europene, cari au a s is ta t la concu rs (dar u’au fost adm işi în sacru l o ra ş Abomeo) afirm ă că ju riu l con­cu rsu lu i a c ă u ta t în prim ul rân d să în lă ­ture cu to tu l in flu e n ţa europenilor asu p ra rezu lta tu lu i.

m ulte in tr ig i şi a g ita ţiu n i In p rea jm a con cursului.

Cele două fiţu ic i politice locale a u pole­m izat în ju ru l cand ida te lo r a ju n g â n d ch iar până la necuviin ţe.

P rin ţu l-şef s tră lu c ia în ziua alegerii, m ai ales cu p a r te a de su s a to rsu lu i său , u n să cu cele m a i scum pe m irodenii răco ritoare .

La începu tu l şed inţei, p rin ţu l a p ropus să se p ronun ţe m o ţiu n ea de b lam republicei vecine negre Liberia, care fiind „p u ritan ă" , nu nu m ai că a re n u n ţa t la p a rtic ip a re a la concuis, num indu-1 „comedie nedem nă“ şi periculoasă d a r a şi trim is ju riu lu i, o te legram ă p r in care co n ju ră „pen tru u ltim a oară, pe cona ţiona li să renunţe la pacostea eu ropeană care ne v a distruge r a s a “ .

La care , d irec to ru l lu ; „Coli-Coro“ a o- biectat că, de fap t, L iberia a re n u n ţa t la concurs d in tr ’o a l tă cauză: nu se găsesc b- colo fete fru m o ase ....

Din dosul co rtu lu i (îm pletit d in frunze de palm ier) se aud , în to t cursul şedinţei vo­cile so ţiilo r p rin ţu lu i, care fac p reg ă tir i pentru banchet. îm p re ju r o m u lţim e de slugi şi de m ilita ri, ab ia reuşesc să op reas­că m u lţim ea „pub licu lu i” de a p ă tru n d e pe terenul d in ju ru l cortului.

M uzicanţii cu enorm ele lor tobe, su n t t r i ­m işi să am uze publicu l: la sunetele „Tam- Tam “-ului to ţi n eg rii şi negresele care se respectă Încep să se balanseze cu to t corpul şi să tropăe repede d in picioare.

Sute de „calebase“ din dovleci u r ia ş i us

FULEAde 12‘/a an i, o r ig in a ră din G uineea,„cea m a l f ru m o a să fa tă d in A frica concursu l p a n a fr ic a n de f ru m u se ţe , care av a t loc la A bom to .

16

R E A L I T A T E A IL U ST R A T Ă n Aprilie 192$

Dela s tâ n g a la d re a p ta : Sassan6, MISS DAGOMEEA; N’Tomo, MISS CONGO; F um ba Gabon, MISS CAMERUN; Sari, M ISS CIAD; Nioro, M ISS SUDAN; M ayum by, MISS SENEGAL, partic ipan te regionale la concursul pan african d in Abom6o.

„Miss C am erun“, F um ba Gabon de n u ­m ai zece an i; „M iss Congo" N'Tomo bogat ta tu a tă pe ... pân tec; „M iss Ciad“ m ica S a ri şi „Mtss Senegal" cu u n frum os tu r­ban în cap, — ia tă p rincipale le concurente p rezen ta te ju riu lu i.

* * *M ai în tâ i, toate „M iss”-ele au fost obliga

te să danseze în sunetele „Tam -tam ”-ului, p en tru a-şi dem onstra ta len tu l în şerpuireatru p u lu i. ’

Apoi a u defilat în toate direcţiile înain tea

ju riu lu i, au fost exam inate fiecare ind iv i­dual şi plasate în tr ’un sem icerc la o m ică d is tan ţă de ju riu , care avea sft aleagă defi­n itiv pe cea m ai frum oasă din acest an sam ­blu.

L a u rm ă toate p riv irile s ’au oprit asup ra zveltei „Miss Guineea" şi s 'au auzit s tr ig ă ­te din toate părţile:

„Fulea!' „Fulea!"....Ju riu l, după o consultare de num ai doua

m inute, a proclam at-o pe Fulea „M ISSApoi a u detila t in toate u irectnie m w ui™ .................................................

„Y a bon”, — zise prinţul-şef, rotindu-şl ovalele albe ale ochilor şi rân jindu-şi d in ­ţii îngălbeniţi. Apropiindu-se de Fulea care se făcu cenuşie de emoţie, o bătu pe um ăr şi s trigă:

— Trăiască „MISS AFRICA!"B anchetul şi „Tam-Tam "ul au urm at a

poi p ân ă la m iezul nopţii.Ia tă dar, că p ân ă şi în tunecatele frum u

seţi africane, su n t m ândre de titlurile lor şi asp iră poate la unul internaţional.

A. N.

SĂNĂTATEAP R I N f

e x p e d i ţ i i ' h s v |

...... . IW+MIH»»» ♦♦♦♦**«♦***«♦♦**

E F E C TE L E UNUI ELIX IR : Drogueria Pieţei S f. AntonPROP. GH. N. COSTEA

S trada Carol No. 33, B ucureştiTelefon 344/16

T otdeauna b ine a so rta t cu p arlum erle fină, pudre, rouge de buze, cosmetice, să p u ­nu ri, crem ă de toa le tă , dela cele m al renu m ite case franceze.

P aste de d in ţi. Ape de gură . S ăpunuri de d lnfl. P erii de d in ţi, etc.

T oate ln am balage o rig ina le , precum şl p a rfu m u rl line cu gram uL

P erm an en t depozit de spec ia lită ţi fa rm a ­ceutice s tră in e şl Indigene.

V ată, pansam ente , artico le de băl, ape m inerale şl s ă ru r i te rm ale .

B urefl n a tu ra li şl de cauciuc.M are aso rtim en t şl sp ec ia lita te ln Ape de

Colonia ca:Donce F rance, A m arylls, Chypre, Orlgan,

Jockey-Club, M adla, F leu rs de Tabac, Fior- am y, Etolle de F rance , P erle de Paris, Pom- pela, F leu rs d'EUte, M uguet, Rose, etc.

Sa re p a ră P u lv eriz a to a re de toate felurile cu p re ţu r i de concuren ţă .

Mare «ortlment de PulverizatoareSecţie ip ee la li de optică.

17

R E A L I T A T E A ILUSTR AT Ă 43 ÂprUie

Memoriile lui Alexandru ZoubkoffIa r când medicul se pregăti să-mi spintece

abdomenul, pe când eu suferiam doar de du­reri de cap, nu-mi puteam lămuri de fel in. tenţiile lui. O frică nebună mă cuprinse şi o bănuială cum plită mă înfioră : mă îm potrivii cu ultim a energie să mi se facă operaţie sto-m a ra 1 â

CO NVALESCENŢAM edicul se învoi, spre a nu mă irita mai

mult. D ar eram în tr ’o dispoziţie sufleteasca din cele mai negre. Rugai pe soţia mea, al cărei devotam ent îmi uş'ura clipele grele prin care treceam , să mă elibereze din iadul sa­natoriului.

Iar p rin ţesa îşi zicea, că vindecarea nu poate fi accelerată în tr ’un mediu în care nu mă simţeam bine.

A doua zi veni cu maşina, transform ată în ambulanţă de ocazie ca să mă ducă iarăş la palatul Schaumburg Lippe. încon ju rat de o dragoste a tât de devotată, bucurându-mă deo îngrijire a tât de bună, mă însănătoşii cu­rând. Deşi mă consideram restabilit, medicul îmi ordonă să nu părăsesc patul. Vechiul meu neastâmpăr însă, mă făcu, să nu iau în consi­deraţie p rescrip ţiile medicale. Mă dusei cu maşina la nişte prieteni, în tovărăşia cărora petrecui o seară foarte animată. Mă bucu­ram că nu ţinusem socoteală de sfaturile doctorului, însă a doua zi dimineaţa trebui să-mi ispăşesc neascultarea, căci mă trezii iarăş cu o m igrenă puternică.

M edicul chemat în grabă ordonă radiogra­fierea p ă rţilo r rănite şi o schimbare de aer. Plecai la orăşelul Ahrweiler, unde găsii o so­cietate plăcută. D ar dorul după fericirea tihnită alături de so ţia mea, mă făcu să mă îtiapoiez la Bonn în cel mai scurt timp.

ŞIC A N E L E P O L IŢ IE IN enorocitul accident de m otocicletă dă­

duse iarăş m aterial gazetelor, care cam u i­taseră de căsătoria noastră. Şi iar eram o- biectul cu rioz ită ţii generale şi iar se debitau fel de fel de palavre pe socoteala noastră! Onor. po liţia începu din nou să se intereseze de persoana mea. Când mă restabilii, a tre ­buit să mă înfăţişez la au toritatea respectivă unde mi se ceru perm isul de conducere ca m otociclist. N ici nu-mi trecuse prin minte vreodată necesitatea unui astfel de docu­ment. T rebu ia să m ărturisesc la poliţie, că nu posedam perm isul solicitat şi în conse­cinţă mi se retrase pe v iitor perm isiunea de a circula cu m otocic leta; plus câteva amenzi şi am eninţarea unui control sever. Şi nu erau vorbe goale. Curând după aceea am fost din nou am endat, deoarece posedam un revolver fără perm isul respectiv . Pe urmă, au to rită ţile îşi am intiră, că eram supus străin — şi astfel şicanele nu mai conteneau.PR O EC T D E Z B O R TR A N SA TLA N TIC

In căutarea unei ocupaţii rentabile — căci vroiam să-jni om or tim pul — prim ii num e­roase oferte, d in tre care unele foarte isp iti­toare. Le refuzai însă, nefiind încred in ţa t de perfecta lo r onorabilitate. Nu puteam doar s o compromit pe augusta mea soţie. O p ro ­punere însă îmi surâse. Un concetăţean îmi facu oferta să încercăm — el ca pasager, eu ca şef al expediţiei şi un al tre ilea com pa­trio t ca p ilo t un raid aeronautic peste o- cean, întreprindere m ult discutată pe vrem ea aceea. Sarcina mea ar fi fost să p rocur un aeroplan potriv it acestui scop, spre a da o- caz e com patrioţilor mei să-si pună în evi­denţa talentul şi munca.

Soţia mea se interesă şi ea de acest p ro ­iect prom iţandu-m i to t sprijinul ei pentru infaptuirea lui. 1

„Berlinul, fiind centrul aviaţiei, ne ho tărî- ram sa plecam in capitala Reichului. Vroiam sa tragem la hotel Odeon. In gară ne întâm ­pinară cei doi com patrioţi, dela cari aflarăm ca o m ulţim e imensa se strânsese în fata o ’ deonului in aştep tarea noastră. Ferindu-ne din principiu de orice manifestaţii, de simna tie, sau antipatie, ne-am ho tărâ t'să renunţăm la Odeon şi sa tragem la un mic hotel parti­cular. M ulţim ea foarte decepţionată trebui sa plece dupa cateva ceasuri de aşteptare za darnică.

T ra ta tive le mele cu băncile şi persoanele particu lare erau pe cale favorabilă, termenul startu lu i p ro ec ta t se apropia. Sumele nece

sare mi-au fost făgăduite — ce-i dreptul, însă, nu fuseseră încă vărsate la bancă.

UN IN C ID E N T N EFA STDin nenorocire, lumea mă p lic tis ia şi la

Berlin cu în trebările şi chiar cunoscuţii b i­nevoitori aveau un fel de a mă ancheta, care mă scotea din sărite. Nu mai puteam să rabd acea atm osferă greţoasă de curiozita te şi a- veam accese de fu rie la ocaziile cele mai mici. Soţia mea spunea uneori îndurerată, că ar fi mai bine pen tru mine, să plec undeva cu ea, în tr ’un orăşel mic, ca să mă recreez, decât să zbor peste ocean. Dar tocmai în u r­ma articolelor batjocoritoare din presa b u r­gheză, aş fi v ro it să a ră t lumii, că eram un om întreg, înzestra t cu mult curaj şi conti- nuai să m ă ocup cu asiduitate de p reg ă ti­rile zborului.

Am mai scris în aceste memorii, că am tră it epoci în viaţă, în cari mă sim ţeam u r­mărit de o piază rea. Nici de. astă dată nu avea să-mi fie dat să-mi realizez planul. Nervii mei erau încă foarte zdruncinaţi de când cu a ten ta tu l dela Godesberg şi astfel se întâmplă în tr ’o seară, pe când mă aflam la unul din cele mai m ari baruri din Berlin, să-i cârpesc o palmă zdravănă unui am ploiat cam obraznic. E ra, ce-i drept, o palm ă vigu­roasă — căci o aplicasem în gând şi la vre-o stă de inşi, de aceeş m entalitate ca şi acest slujbaş al barului.

Ce prilej n im erit pentru au to rită ţi de a mă şicana din nou! Z iarele, bineînţeles, făceauo chestie senzaţională din această întâm ­plare. In tr ’o zi, când băncile erau închise, mă pomenii cu o som aţie din partea ju stiţie i, să depun 300 m ărci cheltueli de judecată. D e­oarece nu aveam această sumă asupra mea, mi se puse sechestru pe toate lucrurile. Spre a scăpa de această neplăcută podoabă a pece- ţiilor oficiale, avui de p lă tit a doua zi o sumă considerabilă, pe lângă cele 3000 m ărci. Soţia mea nu spuse nimic, însă după câteva zile îşi manifestă dorin ţa să se înapoieze la Bonn, deoarece tra ta tive le se tărăgăneau prea mult!

P E R S E C U Ţ IIRămăsei aşa dar singur la Berlin, fără sp i­

jinul celui mai devotat tovarăş. Scandalul din ziare îmi slăbise creditul — financiarii se retraseră pe rând. Nu bănuiam, că pe când mai_ luptam aci pen tru cauza mea, o nouă fu r­tuna mă am eninţa la orizont.

In cele din urm ă mă întorsei la Bonn, în speranţa că-mi va fi dat să trăesc cel puţin aci o viaţă tihnită. O dată şi odată, lumea tre ­buia sa se liniştească. Dar la Bonn aflai că era sa fiu expulzat. La început am râs de a- ceasta am eninţare. De ce să mă expulzeze pe mine care eram însurat cu o supusă ger­mana? In defin itiv doar nu făcusem nici o ciima. D ar par că era la lucru un vrăşm aş pu­ternic care-m i lua cu încetul posib ilita tea de a trai in Germania. Să fi fost K aizerul? E x i­latul dm D oorn avea oare destule relaţii, spre a desparte pe cumnatul său indezirabil de sora-sa? P u tea oare Kaizerul să exercite

în rePuMica germ ană? Nu

In rom âneşte de E. MARtiHlTAputeam să aflu nim ic precis, dar în curând mi se părea că-i zăresc um bra peste tot. In- t r ’adevăr, dela el la mine nu ducea nici o punte de în ţe legere, s tru c tu ra lui sufletească era cu to tu l alta. T ră ia mai departe în con­vingerea de a fi un om excepţional şi lua sur[ ghiunul său d rep t o încercare, la care-1 supu! sese pu terea divină, fără să cugete asupra greşelilor, care pricinu iseră prafcuşirea lui Eu a trebu it, în todeauna să mă bizui doar pe mine însum i, învăţasem în fiece zi câte ceva nou, îmi desvoltasem cuno inţele lin- guistice, mă străduisem să-mi cc ,jez cusu­rurile. Nu, dacă în tr ’adevăr el er acela care uneltea după culise îm potriva ineE — repet că n ’o pot dovedi, era o simpl- impresie— orice în ţe legere era cu neputin ţă .

S U R G H IU N U LCa precu rso r al decretu lu i d< expulzare,

fui iar am endat. Socoteam , că dac - Hpsesc de bună voe un tim p din Germ an poate că atm osfera se va schimba. P lecai ,şa dar la Bruxelles şi răm ăsei acolo câ tva im p .

Dar dorul după soţia mea m Irământa mereu. H o tă râ i să plec în ascun in Germa- niţL pen tru câteva zile, ca s’o rc v i şi să son­dez cum stau luc ru rile cu p riv ire expulza­rea mea. T recu i graniţa, pe jos, r am fost recunoscut. A junsesem până la - ueseldorf, când am fost a resta t. Mi se s; e însă, că nu avea să mi se întâm ple nim ic, liţia voia doar să-mi înm âneze decretul d< expulzare.

A doua zi, trebu i să mă în to rc Aix, unde mi se înmână decretu l. H aita cai mă urmă­rise dela căsă to ria mea, mă b ir t ;e, trebui să părăsesc G erm ania, patria so ţ mele.

Acum trăiam la V erviers şi nu drăzneam măcar să mă duc până la Bruxeî ., de tea­mă, să nu stârnesc interesul pu .cului. Cu toate acestea am fost citat la xelles şi solicitat să părăsesc ţara până :■ trei zile. P reşedintele po liţie i din Bruxelle. nu putu să-mi indice nici un m otiv; to tu r belgienii fură mai po liticoşi decât germ iii şi-apoi nici nu-mi dădură decretul form al âzând că sunt şi aşa dispus să plec. M 'an, lugiat la Luxemburg, unde mi-am scris m erceriile.

E P IL O GIn clipa în care term in aceste tisemnări,

v iitorul mi se p rez in tă iarăş în cu ori negre. Nu ştiu ce să fac. Aş vrea să mă duc într’o ţară, unde nu mă ştie nimeni şi unde pot fi iarăş om, doar om, atâta , cum eiv , înainte de a mă căsători cu o femee, cai o prin­ţesă şi m ult mai în vârstă decât ne.

Mai există undeva o astfe l de ţară? N’o ştiu, dar am s’o caut. Poate că în clipa, în care ce tito rii din E uropa cen trală Europa de vest îmi citesc m em oriile, eu voi fi de- parte, departe de to t. Poate că părăsesc sfera de celebritate , în care atâţia anonim i văd un ideal, ca să mă cufund din nou în lumea ce­lor necunoscuţi. P o a te că mă schim b undeva din Zoubkoff în Tam arov sau Sajsenko şi poate voi râde, văzând lumea care ceteşte m emoriile lui Zoubkoff...

— F IN EHmH ........

Cea mai frumoasă distracţie esteun aparat cinematografic de casa

cu filme normale şi tablouri magice. Acest aparat cinematografic paten-ff - ins?*lt de modul de funcţionare şi poate

pus in mişcare de ori cine şi ori unde. Preţ de mare reclamă cu 1 film şi i tablouri magice

L E I 2 S O .E xp ed iem contra ra m b u rs în toată ţa ra im e ­d iat ce prim im com an d a . Trimeteţi comenzile

urgent cu toată încrederea la depozitul: K E ST E N B A N D , C alea R ah ovei 29, B u cu reştiAvem şi aparate mai mari cu următoarele p re tu r i :

2 1 8 C“ P® d * Pe<r01 L e i 5 0 0

18

alREĂ TMERILORBndal fl in anul IMS

PRIMUL COMITCTIMPREUWÂ (li MEMBRI I» ONOAIU:

Câteva vedele $i numele lor veritabil

Mulţi, foarte m ulţi nu cunosc adevăratele num e ale anum itor vedete de cinema.

i oarte puţini ştiu de exem plu, ca i ( ‘chuia O u ne num eşte in rea lita te K ruesi Carlton, că num ele exuct al lui Jackie Cooyan estt lacob Cobaii, ia r Collen Aluure este un num e adoptat pen tru ecran de Kathleen M orm on.

L ya de l 'u tti îna in te de a face cinemato- g ra i, se num ia Amalie Junke. M ary lirian

. este pseudonim ul vedetei Louise Dantzler şi Ioana Craw/ord acel al Lucîliei Lesueur.

Mae M urray se num eşte tn realitate Mieze Konig şi Lya M aia, i^ya Gerdovici.

Deasemenea, parteneru l N orm ei Talmud ye d in film ul „Dam a cu Camelii", Odberl noland , se numeşte Louis Antonio Dumas co iio tava de Alonzo.

C u z u - V o d ăROMANUL CUZA VODA IN FILM

Se afirmă, că una din m arile case produ câtoare de filme din ito m an ia a r ii decis sa pună pe ecran rom anu l popular „Cuz,a Vo­d ă ” sc ris de Vasile Pop.

D ate fiind însuşirile pe ca ri le are a- ceastă scriere, lucru l nu a r li de m irat. In tr adevăr „Cuza Vodă" conţine cel m ai bo­g a t şi v a ria t m ateria l ce se poate închipui p en tru un film senzaţional. Se găsesc în el av en tu ri palp itante, scene de eroism , de de votam ent, şi sacrificii. U ra, in tr ig a şi răz­b u n area celor loviţi în averile lor prin In- s tă r ire a ţă ran ilo r, şi to t cortegiul de acţiuni d ram atice şi - sentim entale, care trec prin cele 4U4 pagini m a ri îl ind ică anum e pe „Cuza Vodă“ pen tru ecran.

Succesul a r fi desigur foarte m are cunos­când popu la rita tea de care se bucură m ai ales m arefe dispărut.

P â n ă la realizarea film ului, rom anul Cuza Vodă se poate găsi la toate librăriile, şi la ad -ţia ziarului „Adevărul”, 11, str. Să- rind'ar-B ucureşti.

C ă r ţ i - H e v î s l eA a p ă ru t „Cinci zile p rin tre leproşi", de

Fox. im presiunile unei vizite la lazaretul g roaznicilor bolnavi dela L ărgeanca. O im agine sum bră a existenţei acestor neno­rociţi, scoşi din societate, u ita ţi de lume.

S u n t pagin i dureroase, unde se descrie pă tim irile nenorociţilor, pag in i şi de revol­tă îm potriva chipului cum su n t ignoraţi de cei în drept. O carte şi in teresan tă , şi l ite ra ră , şi um ană, pe care o vor citi toţi a ceia ce au tresă rit a s tă v a ră când reporta giile lu i Fox, au a p ă ru t în ziare.

P re ţu l 20 de lei.

18 Aprilie i m

Astma, gripa, respiraţia grea, bron­şita cronică, ca La rul pulm onar, Tusa, l’aringita, bolile nas, gât şi urechi, Le­ziunile vârfurilor pulm onare, vinde­că, adresaţi: „I iiU 7 venger“ Tem i- şana 10, Bucureşti -1 m ii vindecări a- testate prin scrisori. E xpediţie zilni­că în toată lum ea.

r e a l i t a t e a i l u s t r a t a

Un român Ia Polul Nord-<>OCE3& = 300'

W W H H W W H m U l i m U H l I I I I I I M l M W M H i m i f H I M H t H U t H W I

O s o c i e t a t e a c t i v ă

Cuoon nentru tocuriNo. 16

Numele şl pronumele

Adresa

- Senzaţionalele descoperiri ale d-lui Constantin Dum­bravă în stabilirea curenţilor anti-cidonici

Fotografia de m ai sus, reprezin tă com ite tu l societăţii „U nirea T inerilo r Arde­leni", cu scop c u ltu ra l şi de a ju to r reciproc. . ,

S ocietatea, — în f iin ţa tă în 1926 — es te p a tro n a tă de d-nli Al. Vaida Voevod, m ln s-tru de In terne yl M ihai Popovici, m in istru de iln an te .

în care se relatează pe la rg prin câte greu ta ţi şi prim ejdii au trecu t participanţii la expediţia d-lui D um bravă şi ce rezultate a avut, după 14 luni, această expediţie. D ate­le culese sunt de un nepre ţu it folos cunoş- ( inţelor meteorologice.

D. Dum bravă a reuşit să soluţioneze enig­m a curenţilor aşa zişi anti-cilonici, cari sun t originea a tâ to r groaznice furtuni şl u ragane ce desrădăcinează pomii şi sm ulg din temelie casele.

Un a lt obiectiv al expediţiei a fost să se cerceteze dacă e posibil a se clădi în Gro­en landa, unde-i leagănul tu tu ro r v ân tu ri­lor distrugătoare, — o sta ţiune meteorolo gică, aşa ca să putem fi preveniţi de apro pierea cicloanelor.

D. D um bravă e sigur că o astfel de s ta ţi­une meteorologică se poate clădi acolo şi că p rin mijlocul ei arii fi în ştiin ţa ţi cu 24 ore îna in te despre apropierea furtunilor. Este de o mare im portan ţă de a şti drum ul lua t de aceşti curenţi dezastruoşi. Lum ea s’a r pregăti să în frun te furia , ori a r părăsi regiunea am eninţată.

Experienţele d-lui D um bravă fac obiectul adm iraţie i presei am ericane.

Zilele trecute, d. D um bravă a fost la Chi cago unde a conferenţiat în sa la „Pruden- ţ ia l“. Conferinţele au fost însoţite şi de r u ­la rea unu i film lu a t de d. D um bravă în Groenlanda.

A dăogăm am ănun tu l că cercetările d-lui D um bravă au avut loc în epoca în care la Polul Nord s’a desfăşurat u riaşa tragedie a d irijabilu lu i „Italia" com andat de generalu l ita lian Nobile.

 IUM câteva lun i, am vorbit în revista n o a s tră despre fructuoasele explorări

la P o lu l N ord ale d-lui C onstantin D um bra­vă, u n ro m ân stab ilit în America.

E xped iţia d-lui D um bravă n ’a avut parte

de m a re publicitate. Totuş, fa ţă de s tră ­lucitele rezultate, p resa am ericană s’a vă­zut nevoită, să se ocupe de rezultatele sen­zaţionale ale descoperirilor d-lui Dumbravă.

In tre altele, z iaru l „The P hiladelph ia In- g u ire r“, i-a consacrat o în tre ag ă pagină,

R E A LI TA T EA ILUSTRATĂ.

Poşta GaureiC. V. PLO EŞTI. P en tru pistrui : 250 gr.

Ulei de T herben lină rec liiica i 10 gr. Camfor 100 gr. U k i de m igdale, este ua bun l.ni- ment. A se unge u ş^ r p istruii la două seri odată. B obul p ro asp ă t îie r l iu apă cu care l a a iu cataplasm e pe obraz e exceient. 100 gr. uiei de uiăsliue în care am sdrobit şi fiert 30 gr. cam ior, este de asem enea eiicace. P en tru m âlreaţă: foile de Jaborandi lie rte în apa m care spălăm capul. Semen Sabadilla m acerat în alcool3 /.ile în ca re puu ni uiei de r id a . C antităţi: 50 gr. Semen sab ad ilia , 250 gr. alcool rec­tiiicai apoi 20 gr. u L i de ricin. F ric ţionaţi

\ capul.iy ANI. Bicromiat de Potasiu 5% , fric­

ţiune, apo i pud ra ţi cu p ud ră de talc. Mâi; nile ie spă ia ji cu lăm âie şi apoi le ungeţi cu glicero iat de am idon. Noaptea p u rta ţi m ă­nuşi ue piele vechi. F ăina de migdale curată m âinile excelent- Mălaiul dease- meuea.

AKnABELLA. Masaj cu ulei de vaselină. Căutaţi să vă m ai îngraşaţi. O crem ă bună: Unt de Cacao 40 gr., glicerhiă 20 gr. uiei de vaselină 20 gr. Lapteie de migdale e iarăş 1. bun. P en tru puncte negre: N a sulf.2 gr., a lcool cam fo ra t 100 gr., Sulf 2 gr., A tt«er 10 gr., gL c.rm ă 20 gr.

RAMONA B. Ungeţi braţele cu glicero- lat de am idon în Cure a ti pus câteva pică­tu ri de 1 erliidrol. P en tru pistrui ca la C. V. Ploeşti.

P. FLORI CA. L aptele de migdale sau crem a: Ulei de vaseuuă 40 gr., gliceriuă 10 gr., cea ră 15 gr. cetaceum 15 gr. Pentru m ătruată ca la C. V. Ploeşu.

DEYuTA l'A CITITOARE. Da, m asagiile electrice su n t bune. Şi masagliie cu m âna sunt eiicace d a r trebuesc făcute de o ma- estră. L leiui de m igdale e bun d a r în co­m erţ nu se găseşte pur.

Ce fel de p ă r v re ţi să aibă fetita m ai închis sau m ai deschis?.

MISS EUROPA. Dece nu utilizaţi un roşu bun pentru buze? Mai rap id a r fi o tinctură de păr. Un cuL eur v a r putea servi.

llhN R IE T T E GALAŢI. V ar ii de folos o cură la un in stitu t de frum useţe din Capitală. în cerca ţi iaptele de m igdale e ex­celent. Săpunul usucă obrazul.

MARIC1CA. Bandajele de cauciuc sunt bune. Un in slilu l de irum usete vă dă in- structii în iacei ea masagiilor. C ăutaţi în revistă Crem a cu Ulei de Cacao, e f. eficace.

MAŢA, GALAŢI. A pa oxigeiită 0 la 20 volume nu a rd e obrazul.

MIŢA, SISSY, ELI. P en tru coşuri: Oprile alcooiul, cafeaua, p iperul, acriturile. A se lua dim ineaţa pe nem âncate drojdie de bere câ t o alună. A se lua după m asă: Pulv rh e i 0,15 Suli. 0,15 Mg. u sta 0,20, câte un bulin. A se bad ijona coşurile cu A ether pu r10 gr. Sulf. 2 gr. Resorcină 1 gr., a lcool cam forat 100 gr. G licerhiă 20 gr. Apoi crem a: Pp. alb 2 gr. Ung em oliens 20 gr. Icliliol 2 gr., Lapteie de migdale e excelent pentru ten. Ce fel de pete?

GERTRUDA. Pp. a lb 2 gr.. Ung em oliens 20 gr. P erh idro l 5 p icături. Sm ântână p roas­pătă e bună.

C. I. PLOEŞTI. Spălaţi degetele cu lă­m âie şi ungeţi cu vaselină ste riliza tă . F ă ­ina de m igdale e b ună a se spăla m âinile.

SILVIA VOIC- Acet arom at 100 gr. Ae­th e r p u r 10 gr;, glicerhiă 20 gr., sulf. 2 gr.

FII' \ . Spăla(i m âinile cu făină de mig­dale şi le ungeţi cu glicerolat de am idon. Noaptea pu rta ţi m ânuşi de piele uzate.

Ş l EI" AN CREJOIU. Pentru coşuri ca la Mita Syssy şi Eli. P en tru pecingine crem a cu Ichlio l to t d .la Mita Syssy, etc.

P en tru p ăr: P ilocarp in ' l gr ., T ra Ja- boranti 10 gr., Exlr. Chine 10 g r , T ra Catecliu S- gr., Alcool de Lavandula 10 in­ului de r ic in 20 gr.

CELE T R E I GRAŢII. Pentru coşuri ca la Mita Syssy, p en tru pistruii ca ta C. V Ploeşti ia r o c rem ă bună este: Cetaceum 15 g r , c e a ră 10 gr., glicerhiă 20 gr., ulei vaselină 40 gr., scumpele mele graţii.

RY- Apa de co ji de China: 50 gr. Coji a se fierbe b ine cu 500 gr. apa şi 2 gr. Bicar­bonat de Sodiu. Apa de foi de nuc: 100

20

gr. foi de nuc la 500 gr. apă. Se am estecă ambele. P ărul se unge apoi cu ulei de va­selină parfum at în ca re aţi pus 10 gr. i r a jaboranti la 50 gr. ulei. G licerolatul de am idon pentru cot. U leiul de vaselina pu r a se face m asagii u şo r cu mâna. Crema cu unt d.s cacao din revista e foarte bună pentru ten.

ZECE MAI. Dinţii să fie spălaţi cu sare albă de masă. E desagreabi.ă dar e foarte bună pentru * curăţire şi albire.

Săpunul de M arsillia e foarte bun. Pentru urmele ce aveţi a r fi eficace o crem ă cu unt de cacao.

PAPILLON ROUGE- La care în trebare să răspund m ai în tâ i? Din cauza aglom eraţiei excesive de corespondenţă nu pot răspunde decât la două întrebări- Culoarea acajou a părului se păstrează la coafor cu 1 lene. Pentru puncle negre aveţi Ia Mita Syssy.

DIDA NICOLAU. Pentru coşuri aveţi în revistă, ia r (peuilru p istru i deasemenea. Dece nu faceţi o vizită unui Institut de frum u­seţe din Bucureşti v’a r învăţa m ulte. P rin revistă e greu.

D’AMERAC, BRAILA. Crema cu u n t de cacao ar fi eficace în cazul dv- încercaţi. aveŢi reţeta în revistă.

ILEANA GINGAŞA. Petele de ficat dispar f- greu. Aţi scăpat m ai în tâi de boala de ficat ?

ETTIŞKA. P ăru l dv. e uscat sau gras? Dacă e uscat şi probabil că esle atunci dati cu :-U le i de Vaselină 40 gr. Unt de Cacao 20 gr. T ra jaboranti 5 gr. Fata s’o ungeţi cu lapte de migdale.

BEATR1CE. la c e ţ i masagii serale. Cu No- vocaină 0,50 gr. Unt de Cacao 40 gr. Ulei de \ aselină 20 gr.

,F a c4 i apoi com prese cu alcool de ros- m arin cu o gu tlap ircă .

C. RADU. Cu d u reri m ari şi vărsă tu ri frequente. D ar m ai în tâ i depinde unde este localizat.

Adresaţi-vă unui medic, razele v’a r spune precis.

HELIANTA. Cetaceum şi Ceară 20 gr. Unt de m igdale 50 gr. Glicerină 10 gr. Pp. alb 2 gr. Rcsorcină 1 gr. Făină de migdale e adm irabilă pentru cu ră ţirea o- brazului.

EMILIA MARINESCU. Din cauza aglo­m eraţiei de corespondentă nu răspund de câ t numai p rin revistă.Acet arom at 100 gr. Glicerină 20 gr. Sulf.2 ,gr.

SYLVIA MARIANNE- Mii de scuze dar nu răspund decât la 2 în trebări: P en tru m ătreaţă aveţi în rev istă la C. V. PLOEŞTI P ărul îl puneţi singură seara în papillote ca re se găsesc în com erţ. Genele le veU unge cu ulei de ricin în fiecare seară.

S1ELLA COVU. Săpunul Cadum usucă tenul. Dacă aveţi un ten foarte gras de ce-I mai ungeţi seara cu crem ă? Pentru

ca k* h mii ia Marinescu.LYSON. N u m âncaţi feculente şi dulciuri.

Faceţi seara com prese cu alcool de Ros_ m arin şi ap ă de roze şi strângeţi pieptul în bandaj. P ăru l se înch ide cu ap ă de coji de chină şi foi de nuc-

OCHI ALBAŞTRI. A pa de Colonie com­binată cu lăm âie e dezaslroasă p e n tru te­nul dv. uscat. Un lap te bun de migdale ar fi excelent. M âinile se albesc c u glicerolat de amidon.

— HILDA IACOB. G ălbenuşul de ou bătut bine părţi egale cu g licerină e excelent pen­tru pâri ală. U tilizaţi laptele de migdale pentru ten uscat.

Mondial

H Aprilie <<$9

Un singur TON răsună azi! De nu-i aşa, vă cer pardon Un TON plăcut armonios, Afund când scrii cu

Reming-TON |***********

e recom an d at de mii de me­dici la an em ie , nervozitate şi debilitate, e luat cu plă­cere in toa tă lum ea de co­pii şi m am e pentru recon-

I forţarea şi întărirea ner­vilor.

Oe tâsit la toata farmaciile.t (. BOEllttf 4 SOEHW Unu.» WWtt

O v i z i t a i I n s t a n t a n e e . . . -I n a lb a s t r u l p r im ă v e r i i , l u m e a - i to a tă ’n s ă r b ă to a r e ,C a p i ta la n r e g is tr e a z ă — a n i m a ţ i e — v â l to a r e .

> L u m e m u l t ă a m a to a r e , c ă u t â n d n e c u n o s c u tu l q a ! u i} u înv} e r e U m i c i ?i m a r i c u d e a m ă n u n tu l

ţ î n d r e a p tă c u r ă b d a r e ş i c u to a tă b u c u r iaS a m a i v a z ă in c ă -o d a tă p e M a g d a „ M iss R o m â n ia " t a r e c a c l ie n tă v e c h e a M a g a z in u lu i „C A M E L I A ’’ l n ş e l a r i S f t . N ic o la e — v i z i t e a z ă g a la n te r ia .D e? 1 ţ u to a te c a d o u r i le p r i m i t e d e p â n ă a c u m , l o t u ş i a d a t p r e fe r in ţă d i s t i n s u lu i M a g a z in P e n t r u a p r o v iz io n a r e c u a r t i c o le s u p e r b e A m a to a r e a ş i f id e la c io r a p i Ip r c u b a g h e te .

„ A c l a m a t ă d e m u l ţ im e a c a r t i e r u lu i c e n tr a l ,- h Usă~ ’n, u r m a , e i u n z â m b e t c u r ă s u n e t m o n d ia l .

7 o a ta lu m e a - i m u l ţ u m i t ă d e a c e a s tă a r ă ta r e U r â n d u - i c u ’n s u f l e ţ i r e s u c c e s u l p e s te h o ta r e . ’D e m n a c a s ă r e p r e z in te n e a m u l n o s tr u R o m â n e s c ( j a l v e s to n u l s ’o p r o c la m e p e M a g d a „ M I S S - U N I V E R S "

M i A u t A l H a i L t ' S T l i A l ' A

O

/.I A i - n l t r m t f l

aventura seraattonală a detectivului m o n d ia l* O e x T r e v o r 1 <-> •

REZUMATUL CAPITOLELOR PRE CEDENTE

Gex Trevor, îm preună cu generalul Paul Bernard şi doi cavaleri brazilieni, opereazăo descindere în grota reptilelor, dar se pră­buşesc cu un ascensor în tr 'u n put addnr ru pereţi de oţel.

A ju n g în tr 'o vastă sală de templu sub­teran. unde chinezii conduşi de W ampoo n adoratori ai un u i şarpe, îi fac prizonieri, prinzdndu-i în tr 'un năvod m etalic. Ei asis­tă astfel la torturarea m ai m ultor europeni 'le către chinezi.

Gata să fie îm puşcaţi, W ampoo le dn rxplicatin m isteru lu i din V illa Manuela.

„E ste adevărat, continuă profetul, că trav tam entul lucrătorilo r din fazendas, s’a îm bu-1 nătăţit. D ar mai sunt încă senhores, proprie­tari de culturi, adm inistratori şi feitares, cari aplică chinezilor, acelaş tratam ent ca şi sclavilor negri de odinioară.

„E i bine, urmă W ampoo, to ţi credincioşii pe cari i-aţi văzut în templul meu, sunt coa­lies de pe fazendas. In Europa, asociaţia noas­tră s’a r numi un sindicat al lucrătorilor a- gricoli. La noi, ea se num eşte o sectă reli­gioasă. E u sunt preşedintele sindicatului, a- dică „profetul". P en tru aceşti oameni _sim- pli, din cari aţi văzut cât de uşor pot să fac ce vreau, preşedinte nu înseamnă mare lucru, dar „p ro fet" e imens.

— P ro fe t mincinos, preot şarlatan ! şueră aspru, p rin tre dinţi, don Lopez.

—• D ar numai astfel, în numele credinţei şi zeului lor, Budha-Şarpele, am putut să r i­dic, să organizez, să disciplinez şi să cer a- cestui grup de m uncitori, la nevoe chiar sa­crific iu l v ieţii lor, pentru o idee ! In adevăr, asiaticul din clasele mizere, are nevoe de im­pulsia religioasă, m istică, pentru a se mişca. Secta noastră, care crede în Şarpele-Zeu, are un ideal : să pedepsească pe to ţi călăii albi de pe fazende, cari mai aplică încă lucrătorilor chinezi, acelaş neomenesc tratam ent, ca şi sclavilor negri de eri. Pedepsele pe care le aplică ei chinezilor coalies, noi le întoarcem asupra lor : tronco de pes, casca de fer, bi­ciul, pe lângă pedepsele noastre naţionale, ca topsilul şi altele exotice, ca tetanosul prin sistemul marocan.

— Atunci, întrebă generalul Paul Bernard, cei pe cari i-aţi pedepsit, torturându-i în faţa noastră, erau adm inistratori şi vătafi de moşii, cari se poartă rău cu lucrătorii chi­nezi ?

— Da, Excelenţă. A ţi văzut de sigur pe omul acela din cuşcă, cu picioarele strânse în tronco de pes. E un adm inistrator care a ţinu t şapte zile un coalie în acel aparat de to rtu ră ! Am trim is oamenii noştri să-l p rin ­dă, l-am închis în cuşcă şi i-am aplicat aceeaş pedeapsă... dar pentru toată viaţa.

— Domnule, zise detectivul T revor Gex, voiţi să daţi o justificare socială, cruzimilor ce aţi patronat în peşteră. Ju s tiţia îşi va spu-' ne cuvântul în această chestiune. Dar sunteti bun să se spuneţi ce rost avea omul cu-^cascKxj de fer din micul laborator şi mai ales j to ţi copii schingiuiţi ? i

— Omul cu cască e un- cl^imist, care a des­coperit o substanţă cu m i nu nat«^câ 1 i ră ţi ,L - am capturat ca să ne fabrice aceasflă substanţă ; dar ca să n ’o consume el însuş, cum a făcut de câteva ori. i-am închis capul în tr’o cutie de fer.

— E o o travă ?— E mai degrabă un stupefiant ideal...— D ar copiii î Dece schingiuiţi copii ? în ­

trebă dârz don Cortez. fulgerându-1 cu o- c.hiul său.

— Cabalero, răspunse W ampoo, copiii a- ceia. din cari s’au fabricat m onştrii, nu sunt

torn

ai sectei noastre. Sunt proprietatea celui care ne-a închiriat caverna, pentru şedinţele sectei noastre.

— Caverna aparţine lui Sse-Pong ? întrebă Gex.

— Da. E l e proprietar. In cuşti, îşi ţinea d iferite animale sălbatece, pe care le vindea circurilor şi grădinilor zoologice din d ife­rite oraşe din lume. A facerile însă i-au m ers prost şi atunci s’a decis să furnizeze circurilor şi baracelor de bâlci, monştrii u- mani, cari sunt mult mai căutaţi, în secolul nostru de adorare a diform ităţilor şi anorma­lului. De aceea, unele din cuşti sunt un fel de pepiniere de monştri. E l fură copii de albi, le suceşte picioarele, îi face să crească în a- num ite tipare rigide, le frânge membrele şi apoi îi vinde am atorilor. C erşetorii profesio­nişti se aprovizionează dela el cu copii estro­piaţi. Aceasta însă este o procedare de care

^e singur răspunzător.— Dar tu, banditule, cum ai tolerat aceas-

Dece nu l-ai denunţat poliţiei? izbucni Lopez.

- Cabalero, mai întâiu nu sunteţi judecă- sl meu... sunteţi numai oaspetele meu...

Domnilor, să lăsăm pe Wampoo să vor- b e a sc â \E singurul care ne poate lămuri pe deplin m isterul dela vila Manuela.

— Excelenţă, zise W ampoo, sunt la dispo­ziţia Voastră. Intrebaţi-m ă şi vă voi răs­punde...

T revor Gex se gândea că în fine vor afla cine a turnat otrava în paharul lui Randall şi în ce moment anume.

XLO R IE N T U L CONTRA O C C ID EN TU LU I

Băură cafea, servită de mongolul _ uriaş. T revor Gex îşi stăpânea cu greu neiăbdarea de a pune câteva întrebări chinezului.

Wampoo, imobil, aştepta.Generalul zise :— Wampoo, fi bun şi spune-ne, cele două

accidente, piesa aceea scoasă dela avionul lui Dick Randall şi cuţitul asvârlit în el, pe fereastră, au fost puse la cale de... sccta ta ?

— Da.— In complicitate cu don Alvarez Domin­

gos ? întrebă T revor Gex.— „Complicitate" nu e un cuvânt care co­

respunde raporturilor d in tre secta m ea şi don Alvarez.

— Dar, zise detectivul, te previu că am auzit toată convorbirea care a avut loc în tre tine şi don Alvarez, în biroul lui Sse-Pong.

— A ţi auzit acea convorbire ? Vă felicit. Sunteţi foarte tari. E i bine, nu vă voi as­cunde nimic. Iată cum s’au petrecu t lucrurile, dela început :

„ îndată după m oartea lui Don Diaz Do­mingos, nepotul său, Don Alvarez, a venit la mine, pe când Dick Randall se afla încă în F ran ţa şi mi-a declarat că cunoaşte conţinu­tu l testam entului, deoarece a c itit cu ajutorul unei oglinzi, ceeace se im pnm ase pe hartia sugătoare, pe care unchiul său o apăsase pe testam ent, dupăce-1 scrisese".

Şi Wampoo povesti cum don Alvarez n propusese atunci să ucidă prin banda sa pe Dick Randall, m oştenitorul indicat de testa­ment. Averea avea să rămână astfel donei Manuela, cu care don Alvarez spera să se însoare ; apoi, pentru uciderea lui Randall, îşi luase obligaţia să dea jum ătate din moştenire lui W ampoo şi sectei sale.

— Aveam nevoe de bani mulţi, zise Wam- poo, ca să pot începe o campanie efectivă, contra sclavajului clandestin. De altă parte, de m ult urmăream pe don Alvarez, sa-1 pe­depsim, fiindcă introdusese pe fazendele un­chiului său, cele mai sălbatece to rtu ri împo­triva lucrătorilor chinezi. Or, ce pedeapsă mai potrivită am fi putut aplica familiei D o­

mingos decât introducând crim a printre membrii ei?

— D ar Dick nu v’a făcut nimica, zise ge­neralul.

— E ra şi el din sângele asupritorilor noş­tri. Şi apoi, Excelenţă, nu trebue să vedeţi în insurecţia noastră, a sărm anilor coalies. a vierm ilor galbeni, după cum ne numiţi voi, albii, numai o luptă de clasă. E un episod din m arele războiu ocult pe care-1 duce Asia cu albii. E marea bătălie d intre Occident şi O- rient, dintre două spirite opuse, — politica rece de o parte şi m istica fierb in te de alta, — e lupta ce nu va înceta decât cu stârpirea u- neia din cele două lumi.

X LIC ELE DOUA „A C C ID EN TE '

In vreme ce cavalerii, generalul şi detec­tivul, pătrunseseră în templu şi asistau la grozăviile de acolo, în aceeaş zi, în care a- ceastă explorare subterană avea loc, poliţia căuta pe don Lopez şi Cortez, crezând că unul din ei era m isteriosul cavaler cu care dona Manuela d’Almeida se întâlnise pe munte. După cum am văzut, don Alvarez adusese m ărturia chinezilor că petrecuse toată noaptea de Sâmbătă la Sse-Pong şi în urm a acestui alibiu, dona Manuela, care de­clarase că se întâlnise cu el, fusese arestată.

In aceeaş zi, don Alvarez prim i o scrisoa­re, prin care Bella îl în treba unde dispăruse generalul.

„L-am implorat să mă scape — scria fru ­moasa spaniolă — şi nu mi-a răspuns.

„Senore, ştiu că sunte ţi prietenul său, mă adresez cavalerului desăvârşit ce sunteţi şi vă implor să mă ajutaţi. In noaptea aceasta, Sse-Pong vrea să mă închidă în grota în care ţine animalele sălbatece, unde a ascuns ca­davrul lui Dick Randall şi să spună apoi câ m ’a dus la un sanatoriu. N im eni nu mă ajută, crezându-mă ţiebună. Dacă ve ţi f i pe şo­seaua spre Santa-Cruz la noapte, ve ţi vedp6 trecând automobilul lui Sse-Pong, cu care voi f i adusă spre stânca ce se vede din drum Salvaţi-m ă“.

— E nebună 1 îşi zise don Alvarez şi arun că scrisoarea.

D ar după câtva timp, obsedat de acest bi­zar apel, se hotărî să se ducă pe Santa-Cruz. Nu ar fi rău să se convingă dacă în adevăr chinezii aveau o grotă, în care se întâlneau, după cum se zvonise în oraş şi să vadă ce m istere ascunde caverna.

Soluţia pe care i-o propusese Wampoo, de a lăsa pe dona Manuela d’Alm eida să fie con­damnată, pentru ca m oştenirea lui Diaz Do­mingos să treacă legal asupra sa, nu-i con­venea şi nu o prim ise decât de formă, ca să liniştească pe bandiţi şi să obţină din partea lor alibiul de care avea nevoe. Don Alvarez iubea pe Manuela şi nu putea să renunţe la ea. E l voia şi m oştenire şi pe dona Manuela d’Almeida. O, dacă ar putea să suprime pe W ampoo şi pe Sse-Pong 1... Atjmci, nu ar mai trebui să împart£t~~*iţ>ştenv£ea’ cu ei şi i-ar fi uşor să-i denunţe ca asa&jffiiiAi lui Dick

andall, descoperind poate caw&fill acestuia in g ro ta lor. In acest caz, a r \* b ţin e cu si guran ţa \m âna donei M anuela, ca^o fe p la tă a faptuluH că ar salva-o, iar aflarea cadavru­lui lui D ick în gro ta lui Pong, ar fivfost o dovadă suficientă de v inovăţia chinezuluL

Se înarm ă, luă m uniţie de to t felul, o f^clă stinsă şi se duse să pândească pe şoseaua a- ră ta tâ în scrisoarea donei Bella.

Şi în adevăr, autom obilul lui Sse-Pong se opri la locul indicat şi chinezul, împreună cu a lţi doi chinezi. Ducând-o de subsuori, co- b o rîră pe Bella, care părea pe jumătate le­şinată. începură apoi ascensiunea spre gura cavernei, urm ăriţi de don Alvarez. carc s trecu ra prin tre stânci ca o şopârlă.

E i se apropiară astfel de boschetul dela

V

gura cavernei cu şerpi, când auzind un fel de m orm ăit ciudat ce venia din tufiş, chinezii cu prizoniera lo r înmărmuriră locului, iar don Alvarez se ascunse după o stâncă.

HHAUTATUA il i is t h a t a

In acest timp, în pivniţa din capătul celă­lalt al peşterei, W ampoo explica generalu­lui şi p rieten ilo r săi, taina celor două „acci­dente", întâm plate lui Dick Randall, îndată după sosirea acestuia din F ranţa la Rio de Janeiro.

— După cum vă spuneam, senores, urmă Wampoo, — hotărîsem să ne răzbunăm crunt pe fam ilia lui Diaz Domingos, cel mai bogat dintre to ţi p rop rie ta rii de culturi şi de mine, pe ale cărui fazendas şi exploataţiuni dia- m antifere din M inas Geraes, munceau chi­nezii cu miile şi mureau în chinuri, pentru satisfacerea bes tia lită ţii lui Alvarez. De în­dată ce Dick Randall sosi la Rio de Janeiro, oamenii mei i-au deteriorat o piesă dela a- vion, înainte de suirea sa în aparat. Soarta l-a ajutat, căci s’a descoperit defectul. F ără fri­că, Randall dormea, din cauza căldurii, cu geamurile deschise. Cel mai bun ochitor dela distanţă cu cuţitu l, se duse să arunce lama ascuţită pe fereastră , în Randall, în timpul nopţii. Capul lui Randall, în pat, era slab lu­minat de o candelă. La colţul străzii, fără să ştie nimeni supraveghiam personal ope­raţia. Jongleurul pândi când nu era nici un trecător pe stradă, ridică mâna şi cuţitul sclipi.Dar în aceeaş clipă, o idee mi-a scă­părat în m inte : D ick Randall nu trebuia să moară, căci m intea-m i oglindise o răzbunare unică.

— Să-l o trăveşti !.. strigă don Lopez.— D ar cum să mai împiedec pe cel ce le­

găna cuţitu l, — urm ă impasibil W ampoo, ca să-l lanseze în capul lui Randall ?

E ra prea târziu ca să mă duc şi să-i opresc braţul. A r fi ascu ltat de porunca mea, ne- ştiind cine i-o strigă? Am scos revolverul şi glonţul porni odată cu cuţitul. Ochisem în mâna jongleurului. M işcarea lui fu g reşită şi cuţitul nu nim eri pe Randall.

A V ' t i t M m

„Dai cel care-1 lansase, cu mâna în sânge, fugi trăgând focuri de revolver în toate p ă r­ţile, de frică. L-am ascuns în gro tă şi poliţia nu l-a descoperit, ci a crezut că to tu l se re ­duce la o ceartă nocturnă între beţivi.

„Acestea sunt cele două accidente ale lui Dick Randall, înainte de sosirea Excelenţei Voastre cu d. T revo r Gex, în Brazilia".

Gex şi celor doi cavaleri, cum don Alvar îi ceruse să ucidă pe Randall şi cum el, nr^ fetul" pusese la cale cele două „accidente"'

X L IIR EV O LTA M O N ŞTRILO R

Wampoo arătase generalului, iui T revor

„Aflând prin spionii noştri, urmă Wam poo — că a ţi te leg rafia t că sosiţi împreun' cu un celebru detectiv , pe vasul Amazona am com unicat lui Sse-Pong, care se afla la Dakar cu soţia lui, să se îm barce pe vaporu] pe care vă a fla ţi şi să vă spioneze.

— Cum i-aţi com unicat ? în trebă Gex— P rin T . F .F. Avem în tem plu un pos,

de em isiune personal. (Va urma)

Şlagerile anului 1929!Intâimţi la Le czre pas aceste melodii şi n i m ji puteţi scapa de ele

r e f r a i N .

Dok - tor P .A .F . pe toa-te fa * ce praf D oc - to r P.A.F. d in e-le fa - ce jaf

q e f r a i x .---------- ih - .T rh7“ - — r------- -------------N-----------— — , ----------- 1

- v ------------° l — --------- * - * . 1 ' J ' X e ---------= = l

Tot ce vrei S p u -n e -m i to t ce vrei D u - pă

Rif ra in .

Lei 40

Lei 40

Lei 40

Lei_ . . .. A n

Nu te mai cred Cir-a ta - le fal-şe ju • ră * min - te N ulem aicre<î Ai fost f e - m c - ia c a * re m iu * te

aceste bucăţi se găsesc în loate magazinele de note muzicale si librării

C E R E Ţ I UN C A T A L O G G R A T U I T E D I T U R A M O R A V E T Z , T I M I Ş O A R A

CA EŞTI (MATA

In fiecare jlocuinţa

râcitorul electric

KELVIMATORs ă nu lip se a scâ

prin el grijagospodârlel

este uşurataPână acum vă asiguraţi viaţa la

Societăţi de asigurare Acum asiguraţi sănătatea D-voastră

prin

i a i . o rAtwar* BtH+r

Reprezentanţa generalăC R E D IT U L E X T E R N

118. Calea Victoriei — Bucureşti T e l e f o n it.C O /82

J o c No. 3 (Logogrif multiplu)(5 puncte;

. * <J'iU ',r, ''lftto,irel« cuvin te: ala, vie, gol, p la ta şl joi. Oornbi x. U y? cu un num<! c*e fluviu, se vor găsi a lte cuvinte cu u r ­

m ătoarele^ sem nificaţii: 1) Ţ ară tn Europa. 2) L ocalitate istoric»In Rom ânia. 3) Com itat în U ngaria. 4) Poet rom ân (1835—1865) 5.Lac ln Oobrogea.

J o c No. 4 (Cuvinte potrivite)(5 puncte)

Se dau u rm ătoarele cuvin te: Acum, a ra tă , a tâ ta , cea|ă, de, după, frig, Iar, îngheaţă , m ai, nasul, ne, nu, picioarele, se, şi, şi. soarele. Schim bându-se ordinea, vor da o stro fă de patru versuri din cunoscutul poet G. Topârceanu.

Deslegările jocurilo r se prim esc Ia redacţie până la 10 Mai 192C. F iecine joc acordă deslegătorului un nu m ăr oarecare de puncte. Cel care obţine n u m ăru l cel m ai m are de puncte, p rin deslegarea celui m ai m are n u ­m ăr de jocuri, d in num erile 15, 16, 17 şi 18, va p rim i un prem iu de 1000 lei. P rem iu l al douilea e de 500 lei; prem iul al tre ilea 300 lei. U rm ătorii şap te deslegători prim esc câte un volum d in operile au torilo r renum iţi. D easem enea vom publica num ele tu tu ro r deslegătorilor. Prem iile se vor

d is trib u i la 20 H ai 1929.

c || ;— ALIMA-r-SL GRIPA

F r i z e r i a B E E RCalea Moşilor, 53

S a lo n p e n tru D om ni ş i D o am n e O n d u la ţ iu n i 'c u a p ă $1 l ie r A ra n fa tm s p r â n c e n e lo r , M a n iq n re

13 A ftrilu tutu

Jocurile „Realităţii Ilustrate"RE A LI TA T EA ILUSTRATĂ

Se vor găsi două verso ri d ln tr ’o cunoscută poezie patriotică.

TOATE JOCURILE DIN ACEST NUMĂR SUNT

Jo c No. 1 (Cuvinte încrucişate)(15 puncte)

FĂCUTE DE D. D. PARJOLESCU CARACAL

J o c Na. 2 (Rebus)(5 puncte;

ORIZONTAL: 1) Postav. 4) Numele grec al Terrei. 7) P lantă. 8) Hău în F ran ţa . 11) M em bru al partidu lu i conservator. 14) Fluviu în E uropa . 15) Prefix. 16) Demn de a fi glorificat. 19) Grăsime. 20' B ărbierit. 21) F iica lu i Edip. 22) P lantă. 23) In terjecţie. 24) Neobi­cinuită . 29) Separ. 30) P rodusu l unui nu m ăr înm u lţit cu patra tu l său. 31) A cţiunea de a dori foarte (fig. plural). 32) Sondă folosită de pescari. 35) Silogism. 42) Breaz (mold.) 44) Rege iudeu. 45) Do­rită (fig.) 46) Dezolaţi (fig.) 47) Providenţă, 50) Judecător în Infern. 51) Veche m onedă rom ană. 52) Inclinaţiune p articu la ră . 55) Com­pact. 58) P rim eşte (im perat.) 59) P ia tră preţioasă. 60) Greutate fa r ­m aceutică. 62) Adverb. 63) M am a lu i Isac.

VERTICAL: 1) P riv ito a re la istoria n a tu ra lă a omului. 2) Ba rierâ. 3) D ivinitate eg ipteană. 4) Reunire de persoane. 5) Emana- liun i în doctrina gnostică). 6) P riv itoare la deprinderea de a mânca carne de om. 8) Veselie neaştep ta tă . 9) Ogor întins. 10) Argilă. 11) Oraş în F ran ţa . 12) Teasc. 13) Vrednic de dojanâ. 17) Adverb (în com erţ). 18) Sprinten. 25) L iberta te p rea m are (fig.), 26) Peşte. 27) Oraş în P eru . 28) M işcare circu lară . 33) Superstiţie. 34) Intunerec. fig.). 36) Interjecţie. 37) P ronum e. 38) U nguent, 39) Notă muzicalii

i-0) îm p re u n ă cu. 41) P ronum e. 42) Prepoziţie. 43) D inastie româno- bu igară. 48) Totalităţi. 49) N um e Jem enin. 52)- Trib ebreu. 53) Neted 54) P ronum e. 55) T ransportă! 56) Oraş în G erm ania. 57) Succesiune 59) Conjuncţie. 61) Pronum e.

| C O S T U M E fino, de lân ă ş i f ţfiuş c f e m ătase , pentru

D G & M M E. U ltim e le cre- a ţiu n i d in s tră in ăta te , co n fe cţio n a te g a t a ş i d u p ă c o m a n d ă . M are aso rtim en t d& ch ilo ţi de m ătase3 f i i i de ecosse şi bum bac, p rim a ca lita te c u p re ţu r i de en gross, g ă s iţ i la

FABRICA DE TRIC0TAGE

f T . h

APOLOA_______ _ _ _ _________K Cai

Piaţa Buzeşfi No. 45, Etaj.

23

ijr

Când înfloresc cireşii

Alrlirrfle