Categoria – IV – Evaluarea întreprinderilor

1. Evaluarea economicã si financiarã a unei întreprinderi se face pe baza:

a) bilantului contabil;

b) bilantului economic;

c) bilantului resurselor si destinatiilor acestora.

Raspuns b)

2. Care din urmãtoarele categorii de factori fac necesarã pozitionarea sistematicã a

întreprinderii pe piatã:

a) factori legati de existenta preturilor libere;

b) inflatia;

c) politicile de restructurare.

Raspuns a)

3. Cum se reevalueazã stocurile de materii prime din întreprinderea supusã

evaluãrii, pe bazã de expertizã si diagnostic:

a) aplicând una din metodele FIFO sau LIFO;

b) în functie de raportul de schimb leu/dolar;

c) la preturile zilei sau, dacã intrãrile sunt mai rare, la media preturilor de achizitie

din cea mai recentã perioadã.

Raspuns c)

4. Ce relatie existã între rata de actualizare si riscul de tarã:

a) cu cât riscul de tarã e mai mare, cu atât rata de actualizare e mai mare;

b) corectarea tuturor distorsiunilor dintre valoarea contabilã si valoarea economicã

a bunurilor;

c) corectarea valorii contabile cu inflatia si cu influentele din modificarea

raportului de schimb leu/dolar.

b) cu cât riscul de tarã e mai mic, cu atât rata de actualizare e mai mare;

c) cu cât riscul de tarã e mai mare, cu atât rata de actualizare e mai micã.

Raspuns a)

5. Ce relatie existã între valoarea întreprinderii si rata de actualizare:

a) direct proportionalã;

b) invers proportionalã;

c) depinde de numãrul si mãrimea riscurilor.

Raspuns b)

6. Estimarea de cãtre experti a unor rate de actualizare diferite poate avea ca

explicatie:

a) o perceptie diferitã despre riscuri;

b) nivel diferit de informare si documentare;

c) nu este posibilã o astfel de situatie.

Raspuns a)

7. Insuficienta de amortizare a imobilizãrilor dintr-o întreprindere (amortizarea

scripticã este inferioarã amortizãrii tehnicoeconomice) influenteazã artificial

valoarea patrimoniului întreprinderii în sensul:

a) micsorãrii;

b) majorãrii;

c) nu are nicio influentã.

Raspuns b)

8. Când se doreste determinarea valorii actuale a bunurilor dintr-o întreprindere, se

urmãreste:

a) actualizarea valorii bunurilor la inflatie;

b) corectarea tuturor distorsiunilor dintre valoarea contabilã si valoarea economicã

a bunurilor;

c) corectarea valorii contabile cu inflatia si cu influentele din modificarea

raportului de schimb leu/dolar.

Raspuns b)

9. Evaluarea economicã si financiarã a unei întreprinderi poate fi efectuatã:

a) numai când e prevãzutã prin acte normative;

b) sistematic, pentru o bunã gestiune a afacerii;

c) dacã normele contabile permit aceasta.

Raspuns b)

10. Atunci când se determinã fluxul de trezorerie, în vederea evaluãrii unei

întreprinderi, profitul net se corecteazã cu:

a) cheltuielile nedeductibile, necesarul de fond de rulment si investitia de

mentinere;

b) amortismentele, variatia necesarului de fond de rulment si investitia de

mentinere;

c) investitia de mentinere, amortismentele si necesarul de fond de rulment.

Raspuns b)

11. Cresterea necesarului de fond de rulment (NFR) influenteazã valoarea

întreprinderii, în sensul:

a) reducerii, deoarece se reduce fluxul de trezorerie;

b) reducerii, deoarece creste fluxul de trezorerie;

c) cresterii, deoarece creste necesarul de resurse.

Raspuns a)

12. Care este valoarea patrimonialã de bazã a unei întreprinderi care prezintã

urmãtorul bilant economic: imobilizãri 60.000; capital social 70.000; obligatii

640.000; creante 400.000; stocuri 300.000; diferente din reevaluare 50.000; profit

10.000; rezerve 10.000; disponibilitãti 20.000:

a) 140.000;

b) 150.000;

c) 780.000.

Raspuns a)

13. Câte variante teoretice sunt pentru determinarea capacitãtii beneficiare a unei

întreprinderi în ce priveste perioada de referintã:

a) 2;

b) 3;

c) 4.

Raspuns c)

14. Evaluãrile pot fi:

a) evaluãri contabile, evaluãri administrative si evaluãri bazate pe expertizã si

diagnostic;

b) evaluãri contabile si evaluãri economice;

c) evaluãri pe bazã de acte normative.

Raspuns a)

15. Obiectivul evaluãrii economice si financiare îl reprezintã:

a) determinarea valorii patrimoniale si a valorii prin rentabilitate a întreprinderilor;

b) determinarea valorii de piatã a bunurilor si întreprinderilor;

c) reevaluarea bunurilor din întreprindere, în vederea aducerii la inflatie.

Raspuns b)

16. Care este diferenta dintre uzura scripticã si uzura fizicã a unei clãdiri:

a) nu este nicio diferentã;

b) uzura scripticã este durata de recuperare a investitiei, iar cea fizicã este durata de

viatã;

c) apreciere economicã a vietii unei clãdiri.

Raspuns b)

17. La ce se foloseste reevaluarea mijloacelor fixe:

a) sã schimbe valorile mijloacelor fixe din bilantul contabil;

b) sã reactualizeze valoarea patrimonialã pentru privatizare, asociere etc.;

c) sã stabileascã valorile reale de impozitare.

Raspuns b)

18. Care sunt metodele de piatã de evaluare a terenurilor folosind chiria si

informatiile de tranzactionare:

a) metoda rentei de bazã si a capitalizãrii rentei de bazã;

b) metoda comparatiei directe;

c) doar metoda rentei de bazã.

Raspuns a)

19. Capacitatea beneficiarã se referã la:

a) beneficiul realizat în trecut;

b) un beneficiu viitor;

c) beneficiul realizat de întreprindere la data analizei.

Raspuns b)

20. Activul net corectat prin metoda aditivã se determinã dupã formula:

a) capitaluri permanente +/– diferentele din reevaluare;

b) capitaluri proprii +/– diferentele din reevaluare;

c) activul reevaluat corijat +/– total datorii.

Raspuns b)

21. Activul net corectat, prin metoda substractivã, se determinã dupã formula:

a) capitaluri proprii +/– diferentele din reevaluare;

b) activul reevaluat corijat – total datorii;

c) activul reevaluat corijat – obligatiile financiare.

Raspuns b)

22. Care dintre urmãtoarele elemente pot constitui niveluri ale ratei de capitalizare?

a) dobânda la împrumutul de stat;

b) rata de remunerare a activelor fixe;

c) dobânda bancarã.

Raspuns a)

23. Rata de actualizare este:

a) un element al pietei financiare;

b) un element al pietei de bunuri si servicii;

c) dobânda la împrumutul de stat.

Raspuns a)

24. Care este valoarea patrimonialã de bazã a unei întreprinderi sau a unui activ:

a) activul net contabil;

b) activul net corijat (corectat);

c) activul net reevaluat.

Raspuns b)

25. Sinteza diagnosticelor functiilor întreprinderilor reprezintã:

a) o metodã de cunoastere a rentabilitãtii;

b) o modalitate de determinare a profitului net;

c) o centralizare a concluziilor privind diagnosticele functiilor întreprinderii la un

moment dat.

Raspuns c)

26. Diagnosticul functiei organizãrii, conducerii si gestionãrii personalului

urmãreste examinarea:

a) structurii întreprinderii;

b) absenteismului;

c) resurselor umane ale întreprinderii.

Raspuns a)

27. Obiectivul diagnosticului functiei organizãrii, conducerii si gestionãrii

personalului are drept scop:

a) încadrarea întreprinderii (micã, mijlocie, mare);

b) analiza structurii umane si a capacitãtii sale de a contribui la realizarea

obiectivelor si functiilor întreprinderii;

c) stabilirea calitãtii conducerii si a salariatilor întreprinderii.

Raspuns b)

28. Obiectivul diagnosticului organizãrii, conducerii si gestionãrii personalului are

drept scop:

a) încadrarea întreprinderii (micã, mijlocie, mare);

b) analiza structurii umane si a capacitãtii sale de a-si da concursul la realizarea

activitãtilor întreprinderii;

c) stabilirea organigramei întreprinderii.

Raspuns b)

29. Obiectivul diagnosticului tehnic, tehnologic si de exploatare, în cadrul evaluãrii

întreprinderii, are drept scop:

a) stabilirea gradului de uzurã si a valorii mijloacelor fixe;

b) necesitatea de restructurare a întreprinderii;

c) aprecierea în ce mãsurã mijloacele de productie material rãspund nevoilor

actuale sau viitoare ale întreprinderii sau ale achizitorului (cumpãrãtorului) ei

potential.

Raspuns c)

30. Diagnosticul functiei comerciale se aflã în relatie de interdependent cu

diagnosticul:

a) functiei de organizare, conducere si gestionare a personalului;

b) functiei de exploatare;

c) tuturor functiilor întreprinderii.

Raspuns c)

31. Diagnosticul comercial urmãreste determinarea:

a) raporturilor dintre întreprindere si mediul sãu exterior social–economic;

b) pietei si a locului ocupat de întreprindere pe aceastã piatã;

c) nivelul calitativ al produselor si serviciilor sau al lucrãrilor executate de

întreprindere.

Raspuns b)

32. Goodwill-ul reprezintã:

a) fondul comercial al întreprinderii;

b) un plus de valoare recunoscutã întreprinderii cu ocazia unei transmiteri care are

ca sursã elementele intangibile ale acesteia;

c) un plus de valoare înregistratã în bilant care corespunde fondului comercial al

întreprinderii.

Raspuns b)

33. Evaluarea economicã si financiarã a întreprinderii se face pe baza:

a) unui act normativ;

b) unei expertize si diagnostic;

c) bilantului contabil al întreprinderii.

Raspuns b)

34. Elementele de calcul pentru a evalua o întreprindere prin rentabilitate sunt:

a) profitul din bilant, rata de actualizare si perioada de referintã;

b) capacitatea beneficiarã, rata de actualizare si perioada de referintã;

c) capacitatea beneficiarã, rata inflatiei, rata de actualizare si perioada de referintã.

Raspuns b)

35. Goodwill-ul unei întreprinderi se gãseste înregistrat în bilantul întreprinderii la

închiderea exercitiului:

a) da;

b) nu;

c) da, ca fond comercial.

Raspuns b)

36. Elementele intangibile influenteazã valoarea întreprinderii:

a) patrimonial;

b) prin rentabilitate;

c) nu influenteazã.

Raspuns b)

37. Bilantul contabil serveste ca bazã de date pentru stabilirea:

a) activului net contabil;

b) rezultatului net contabil;

c) conturilor de regularizare.

Raspuns a sau b

38. Modalitatea de prezentare a conturilor de venituri si cheltuieli în contul de

profit si pierdere se face:

a) dupã regulile de deductibilitate fiscalã;

b) dupã natura veniturilor si cheltuielilor;

c) dupã principiul necompensãrii veniturilor cu cheltuielile.

Raspuns a)

39. Modalitatea de prezentare a posturilor contabile în bilantul contabil se face:

a) în ordinea crescândã a simbolurilor conturilor;

b) în sume nete atât în activ, cât si în pasiv;

c) în ordinea fluxurilor economice.

Raspuns b)

40. Diagnosticul functiei contabile are ca obiectiv:

a) stabilirea corectã a înregistrãrilor contabile;

b) aprecierea fiabilitãtii conturilor anuale;

c) determinarea profitului brut.

Raspuns b)

41. Analiza structurii salariatilor pe niveluri de pregãtire, sexe si vechime în

întreprindere relevã anomalii în ceea ce priveste:

a) nivelul corespunzãtor de pregãtire a personalului;

b) ocuparea functiilor de conducere de cãtre personalul feminin;

c) nivelul corespunzãtor de pregãtire a sefilor de compartimente.

Raspuns b)

42. Separarea bunurilor din întreprinderea supusã evaluãrii se face în functie de:

a) prevederile legale;

b) gradul de utilizare a acestora;

c) utilitatea exprimatã si mãsuratã prin gradul de participare la realizarea

profiturilor.

Raspuns b)

43. Tehnicile pentru realizarea actualizãrii sunt:

a) capitalizarea si actualizarea propriu-zisã;

b) factorul timp si fructificarea;

c) rata de actualizare sau de capitalizare.

Raspuns a)

44. Care din urmãtoarele ajustãri aduse profitului din bilant, în vederea

determinãrii capacitãtii beneficiare a întreprinderii, este inexactã:

a) corectii legate de politica de amortizare a întreprinderii;

b) corectii legate de politica de salarizare a întreprinderii;

c) corectii legate de politica de comercializare a întreprinderii.

Raspuns c)

45. În ce constã ajustarea profitului din bilant în functie de politica de amortizare a

întreprinderii:

a) înlãturarea excesului sau insuficientei de amortizare;

b) calculul amortizãrii în functie de metoda liniarã, indifferent de metoda folositã

de întreprindere;

c) evitarea metodei de amortizare acceleratã.

Raspuns a)

46. Urmãtorii factori trebuie avuti în vedere, atunci când se reevalueazã bunurile

dintr-o întreprindere, unul din ei fiind eronat:

a) evolutia preturilor;

b) raportul de schimb leu/dolar;

c) modul de contabilizare a costurilor.

Raspuns c)

47. Care este valoarea activului net corijat al unei întreprinderi care, dupã

reevaluarea bunurilor, prezintã urmãtoarea situatie patrimonialã: capital social

3.000.000; imobilizãri 8.000.000; stocuri 20.000.000; creante 15.000.000; rezerve

500.000; profit 1.000.000; diferente din reevaluare 14.000.000; disponibilitãti

500.000; obligatii nefinanciare 25.000.000; instalatii luate cu chirie 10.000.000:

a) 43.500.000;

b) 18.500.000;

c) 28.500.000.

Raspuns b)

48. Care este valoarea substantialã brutã a unei întreprinderi care, dupã reevaluarea

bunurilor, prezintã urmãtoarea situatie patrimonialã: capital social 3.000.000;

imobilizãri 8.000.000; stocuri 20.000.000; creante 15.000.000; rezerve 500.000;

profit 1.000.000; diferente din reevaluare 14.000.000; disponibilitãti 500.000;

obligatii nefinanciare 25.000.000; instalatii luate cu chirie 10.000.000:

a) 53.500.000;

b) 28.500.000;

c) 18.500.000.

Raspuns a)

49. Metoda de evaluare „la termen” este recomandabil sã fie folositã în cazul:

a) întreprinderilor aflate în dificultate;

b) întreprinderilor aflate în dificultate, neredresabile;

c) întreprinderilor aflate în dificultate, redresabile.

Raspuns c)

50. Dacã se poate determina valoarea patrimonialã a unei întreprinderi, care este

aceasta, dispunând de urmãtoarele informatii: capital social 3.000.000; rezerve

10.000.000; alte fonduri proprii 15.000.000; imobilizãri necorporale (cheltuieli de

înfiintare) 5.000.000:

a) da, 23.000.000;

b) da, 33.000.000;

c) nu.

Raspuns a)

51. O instalatie datã cu chirie influenteazã valoarea patrimonialã de bazã a unei

întreprinderi?

a) da;

b) nu;

c) da, deoarece se amortizeazã altfel.

Raspuns b)

52. În evaluarea unei întreprinderi prin rentabilitate, profitul din bilantul contabil

constituie:

a) un element de calcul al valorii întreprinderii;

b) punct de pornire în determinarea capacitãtii beneficiare a întreprinderii;

c) un profit economic la care, prin aplicarea unui multiplicator (coeficient), se

obtine valoarea întreprinderii.

Raspuns b)

53. Care din urmãtoarele afirmatii este inexactã:

a) cresterea ratei de actualizare micsoreazã valoarea întreprinderii;

b) cresterea riscurilor legate de politica economicã, vamalã, fiscalã, contabilã

micsoreazã valoarea întreprinderii;

c) cresterea riscurilor legate de politica economicã, vamalã, fiscalã contabilã

micsoreazã rata de actualizare si, ca atare, micsoreazã valoarea întreprinderii.

Raspuns c)

54. Metodele combinate de evaluare abordeazã:

a) atât activul, cât si pasivul din bilant;

b) atât patrimoniul, cât si rentabilitatea;

c) atât resursele, cât si destinatia acestora.

Raspuns b)

55. Ce semnificatie are relatia ANC . i în evaluarea elementelor intangibile ale unei

întreprinderi în care: ANC = activul net corijat (valoarea patrimonialã a

întreprinderii); i = rata de capitalizare:

a) prag de semnificatie în cadrul diagnosticului;

b) prag de rentabilitate al întreprinderii;

c) goodwill-ul întreprinderii.

Raspuns b)

56. Alegerea metodelor de evaluare utilizate are la bazã criteriul principal:

a) recomandat de bibliografia consultatã;

b) rationamentul profesional al evaluatorului;

c) tipul de întreprindere de evaluat.

Raspuns b)

57. Evaluarea întreprinderii necesitã aplicarea:

a) a trei sau mai multe metode;

b) cel putin a douã metode;

c) metodelor care dau rezultate apropiate.

Raspuns b)

58. Evaluatorul, în procesul de evaluare, estimeazã:

a) costul;

b) valoarea;

c) toate cele de mai sus.

Raspuns b)

59. Utilizarea unei metode de evaluare depinde de:

a) conditiile concrete de evaluare;

b) constatãrile din diagnosticul de evaluare;

c) dorinta beneficiarului evaluãrii.

Raspuns b)

60. Pretul pietii pentru bunurile care au utilitate pentru întreprindere este egal cu:

a) valoarea de intrare, mai putin deprecierea;

b) pretul de cumpãrare a unui bun similar sau cu caracteristici similare, mai putin

deprecierea;

c) pretul de vânzare existent în cataloagele furnizorilor.

Raspuns b)

61. Utilitatea bunului în întreprindere se determinã în functie de:

a) gradul de participare la realizarea profiturilor;

b) parametrii tehnici de eficientã;

c) gradul de uzurã.

Raspuns a)

62. Valoarea de lichidare a unui bun este egalã cu:

a) valoarea de origine, mai putin uzura;

b) pretul de vânzare posibil de obtinut, mai putin datoriile care greveazã bunul si

cheltuielile ocazionate de lichidare;

c) valoarea actualã a bunului.

Raspuns b)

63. Diagnosticul efectuat de evaluator urmãreste:

a) stabilirea competitivitãtii întreprinderii;

b) modalitatea de manifestare a functiilor întreprinderii si stabilirea concluziilor;

c) determinarea rentabilitãtii întreprinderii. Raspuns b)

64. Concluziile diagnosticului efectuat de evaluator tine seama de:

a) mediul economic exterior întreprinderii si conditiile asigurate de întreprindere

mediului intern de manifestare a functiilor ei;

b) dispozitiile legale în vigoare;

c) vointa proprietarilor întreprinderii.

Raspuns a)

65. Soldul clientilor la 31 decembrie este de 15.375 mii lei, iar rulajul creditor

anual al acestora este de 186.150 mii lei. Care a fost durata în zile a încasãrii

clientilor?

a) 15 zile;

b) 45 de zile;

c) 30 de zile.

Raspuns c)

Rezolvare

Durata de incasare a clienţilor se calculează ca raport intre clienţii neincasaţi

(ca medie) şi cifra de afaceri şi se inmulţeşte cu 365, şi se exprimă in zile. Adică,

in cat timp işi incasează firma clienţii.

Durata de incasare clienti = 15375/186150*365 = 30,14 zile

66. Se dau urmãtoarele elemente de bilant:

– total activ = 425.000 mii lei;

– cheltuieli constituire = 2.500 mii lei;

– cheltuieli de cercetare = 15.500 mii lei;

– brevete proprietate = 125.000 mii lei.

Existã un cumpãrãtor pentru o parte din brevete care oferã 75.000 mii lei.

Stabilind bilantul economic al întreprinderii, bilantul contabil va fi ajustat (corijat)

în minus cu:

a) 93.000 mii lei;

b) 143.000 mii lei;

c) 118.000 mii lei.

Raspuns b)

67. Bilantul economic se prezintã cu un:

a) activ net corijat de 23.000 mii lei;

b) pasiv net corijat de 23.000 mii lei, din care datorii totale de 5.000 mii lei.

Valoarea patrimonialã a întreprinderii va fi de:

a) 18.000 mii lei;

b) 20.000 mii lei;

c) 19.000 mii lei.

Raspuns a)

68. Se constatã cã o halã industrialã, în valoare rãmasã de 145.000 mii lei, nu mai

are utilizare de peste trei ani, iar situarea ei în partea perifericã a uzinei face

posibilã vânzarea terenului încã liber de orice sarcinã. Cheltuielile de demolare a

halei sunt estimate la 85.000 mii lei, iar transportul si taxele materialelor

nerecuperabile la suma de 35.000 mii lei. Pentru materialele recuperabile se

estimeazã obtinerea din vânzarea acestora a sumei nete de 45.000 mii lei. Stabilind

bilantul economic, cu ce sumã urmeazã a fi ajustat (corijat) în minus, bilantul

contabil:

a) 265.000 mii lei;

b) 75.000 mii lei;

c) 220.000 mii lei.

Raspuns c)

69. Activul net corijat al întreprinderii este de 22.000 lei, capacitatea beneficiarã de

3.000 lei, iar rata neutrã de 20%. Superprofitul va fi de:

a) plus 2.000 mii lei;

b) minus 1.400 mii lei;

c) plus 1.400 mii lei.

Raspuns b)

Rezolvare

Sp= RCI – CCI = RCI – ixCI

unde

Sp - superprofit

RCI - rentabilitatea capitalurilor investite

CCI - costul capitalurilor investite

CI - capitaluri investite

i - rata de rentabilitate a pietii

Sp= 3.000- 22.000x20% = -1.400

70. Activul net contabil este de 425.000 mii lei. Valoarea bunurilor închiriate este

de 105.000 mii lei, iar valoarea bunurilor întreprinderii închiriate la terti este de

75.000 mii lei. Valoarea substantialã brutã a întreprinderii va fi de:

a) 455.000 mii lei;

b) 320.000 mii lei;

c) 350.000 mii lei.

Raspuns a)

Prin valoare substantiala bruta (VSB) se intelege activul reevaluat in ipoteza

continuitatii activitatii, plus valoarea bunurilor folosite de intreprindere fara a fi

proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care desi sunt inregistrate in

patrimoniul intreprinderii nu sunt folosite din diverse cauze (inchiriate etc.)

VSB= 425.000+105.000-75.000 = 455.000 lei

71. Capacitatea beneficiarã a întreprinderii este de 8.000 mii lei, iar dobânda la

certificatele de depozit ale trezoreriei statului este de 30%. Valoarea întreprinderii,

utilizând valoarea de rentabilitate sau metoda de capitalizare a veniturilor, va fi

de:

a) 25.600 mii lei;

b) 26.500 mii lei;

c) 26.667 mii lei.

Raspuns c)

72. Valoarea patrimonialã a întreprinderii (ANC) este de 8.000 mii lei, capacitatea

beneficiarã este de 1.000 mii lei, rata neutrã de plasament (i) este de 11%, iar rata

de actualizare (c) este de 25%. Valoarea întreprinderii prin metoda bazatã pe

goodwill este de:

a) 8.800 mii lei;

b) 8.600 mii lei;

c) 8.480 mii lei.

Raspuns c)

73. O întreprindere neredresabilã, cu un activ net pozitiv, intrã în lichidare având

urmãtoarele date estimative:

– activ net contabil = 120.000 mii lei;

– plus valoarea imobilizãrilor = 5.000 mii lei;

– minus valoarea imobilizãrilor = 6.000 mii lei; (plusul si minusul sunt estimate a

fi rezultate în urma lichidãrii vânzãrii imobilizãrilor);

– cheltuieli de dezafectare si functionare în timpul lichidãrii = 2.000 mii lei.

Valoarea estimatã a trezoreriei disponibilã dupã lichidare este de:

a) 117.000 mii lei;

b) 118.000 mii lei;

c) 116.000 mii lei.

Raspuns a)

74. În câte grupe se pot împãrti metodele de evaluare combinate?

a) 3;

b) 2;

c) 4.

Raspuns b)

75. Valoarea patrimonialã a întreprinderii (ANC) este de 8.000 lei, capacitatea

beneficiarã este de 1.000 lei, rata neutrã (i) este de 11%, iar rata de actualizare a

superprofitului este 25%. Valoarea globalã a întreprinderii va fi de:

a) 8.600 lei;

b) 8.800 lei;

c) 8.480 lei.

Raspuns c)

Rezolvare

Vg = ANC + GW

GW =( CB-ANC x i)/t =(1.000-8.000 x 11%) / 25 % = 480

Vg = 8.000 + 480 = 8.480

Pragul de rentabilitate al intreprinderii = ANC X i = 880 lei

Renta de goodwill se determina astfel: CB-ANCxi = 120 lei

Actualizarea rentei de goodwill cu rata de actualizare:

| (c) = 25%|

120 x 25%= 480

Valoarea globala a intreprinderii (Vg)= 8480 lei

CB= capacitatea beneficiara a intreprinderii exprimata prin profitul net;

i = rata neutra de plasament a disponibilitatilor pe piata financiara;

ANC x i = pragul de rentabilitate al intreprinderii

CB – ANC x i = superprofitul, superbeneficiul renta de goodwill

76. Reluând informatiile de la întrebarea 72, precizati care este valoarea goodwill-

ului aplicând o ratã de actualizare de 30%:

a) – 4.666 lei;

b) + 6.666 lei;

c) + 4.666 lei.

Raspuns a)

77. Cresterea necesarului de fond de rulment (NFR) influenteazã valoarea

întreprinderii în sensul:

a) reducerii;

b) cresterii;

c) nu influenteazã.

Raspuns a)

78. Ce relatie existã între rata de actualizare si riscul de tarã?

a) direct proportionalã;

b) invers proportionalã;

c) nu existã relatie directã.

Raspuns a)

79. Explicati necesitatea evaluãrii economice si financiare a unei întreprinderi.

Raspuns Procesul de evaluare economica are drept obiectiv stabilirea valorii de piata,

a valorii de circulatie abunurilor, activelor si intreprinderilor, el constituie un

instrument de orientare a operatorilor economici in spatial economic al tarii.

Necesitatea evaluarii unei intreprinderi apare cand in viata intreprinderii au loc

unele schimbari semnificative cum sunt: modificari in marimea si strucura

capitalului social, modificari in numarul si componenta actionarilor sau asociatilor,

actiuni juridice cu scop patrimonial (succesinui, falimente, partaje), in cazul

tranzactiilor comerciale, cu ocazia privatizarii cand elementele prezentate in

bilantul contabil nu reflecta valori de piata ci mai degraba valori administrative,

sau costuri istorice mult diferite de valorile juste

80. Explicati rolul bilantului contabil în evaluarea unui activ sau a unei

întreprinderi.

Raspuns

Orice evaluare de active, firma sau societate etc. are ca punct de pornire bilantul

contabil, auditul financiar – motorul tuturor operatiunilor de evaluare, deoarce in el

se reflecta volumul fondurilor proprii, piata, strategiile aplicate de firma, el reflecta

situatia patrimoniului, a averii accumulate de firma de la infiintare si rezultatele

financiare obtinute in ultima periaoda pentru care s-a incheiat.

81. Explicati diferentele dintre pret si valoare.

Pretul este suma de bani ce se poate obtine din vanzarea unui bun de bunavoie,

intre parti aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii in care pretul este

determinat obiectiv. Stabilirea pretului presupune negocierea, evaluatorul nu-si

propune sa sa determine pretului ci gama de valori, respective zona in care ar putea

incepe negocierea si care ar putea probabil sa se situeze pretul.

Valoarea unui bun se fondeaza pe notiune ade schimb, se poate considera astfel ca

valoarea comerciala constiutie punctul de echilibru in care vanzatorul accepta sa

vanda si cumparatorulul sa cumpere. Valoarea depinde de unele criterii sau factori

care influenteaza dorinta de a cumpara sau vinde; aceste criterii pot fi subiective,

de natura psihologica sau economica si obiective, prin aplicarea unor metode de

evaluare care abordeaza atat separate cat si impreuna , latura patrimoniala si

profitabilitatea bunului, activului sau intreprinderii in ansamblul sau.

Valoarea = o estimare a celui mai probabil pret care va fi platit pentru un bun sau

serviciu.

Pret = termen utilizat pentru o suma ceruta, oferita sau platita pentru un

bun/serviciu.

Pret de vanzare = fapt istoric, indiferent daca a fost publicat sau daca a fost

confidential.

82. Clasificati diferitele tipuri de evaluãri.

Raspuns

Din punct de vedere al utilizatorului evaluarii

- evaluari contabile

- evaluari administrative

- evaluari bazate pe expertiza si diagnostic

Din punct de vedere al obiectului evluarii:

- evaluari de intreprinderi

- evaluari de bunuri

Din punctul de vedere al scopului evaluarii:

- evaluari efectuate in concordanta cu cerintele statutare

- evaluari contractuale

- evaluari generate de initiative antreprenoriale (fuziuni, suplimentari de

fonduri, , transferal activelor nete, oferte publice initiale, rascumparari

manageriale) evalurari in scopuri comerciale, fiscale

83. Care este rolul diagnosticului în evaluarea întreprinderii?

Raspuns Diagnosticul are drept scop

- intelegerea factorilor economici care influenteaza sectorul de activitate al

intreprinderii;

- cunoasterea regulilor concurentiale ale sectorului din care face parte

intreprinderea;

- determinarea oportunitatilor si riscurilor, punctelor forte si slabe in present si

in viitor;

- facultatea de integrare a rezultatelor in reprezentarea sintetica sau modelul,

in sens calitativ, pe care utilizatorii raportului de evaluare il cauta in acea

intreprindere pentru a deduce rapid consecintele la nivelul rezultatelor sale.

Rolul diagnosticului in evaluarea intreprinderii este de a orienta evaluatorul

in etapa de evaluare propriu-zisa respectiv in stabilirea ipotezelor de evaluare,

alegerea metodelor, ajuta la anticiparea viitorului firmei, la depistarea factorilor de

risc si la sabilirea ipotezelor de evaluare scara valorilor determinate prezentate in

raportul final.

84. Explicati legãtura dintre scop si metodã în evaluarea întreprinderii.

Metoda de evaluare se alege de evaluator in functie de scopul propus. De

exemplu metoda patrimoniala abordeaza intreprinderea exclusiv patrimonial, iar in

evaluarile effectuate cu scopul stabilirii valorii intreprinderii pentru privatizare nu

trebuie utilizate numai metodele patrimoniale ci se folosesc metodele de evaluare

combinate sau prin rentabilitate, dupa specificul intreprinderii.

85. Definiti valoarea de piatã.

Valoarea de piata reprezinta suma estimata pentru care o proprietate ar putea fi

schimbata la data evaluarii, intre un cumparator si un vanzator, hotarati si avizati,

care actioneaza in cunostinta de cauza, prudent si fara constrangeri, intr-o

tranzactie echilibrata dupa un marcheting adecvat.

86. Definiti valoarea justã.

Valoarea justa reprezinta suma pentru care un active ar putea fi schimbat de

buna voie intre doua parti aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii cu

pretul determinat obiectiv.

87. Definiti valoarea actualã a unui bun.

Valoarea actuala a unui bun este valoarea actualizata a viitoarelor intrari nete de

numerar, care urmeaza a fi generate de derularea normala a activitatii

intreprinderii.

88. Definiti valoarea de origine.

Valoarea de origine, cunoscuta si sub numele de valoare istorica sau de achizitie

reprezinta totalitatea costurilor necesare pentru achizitionarea si punerea bunului

sau activului instare de utilizare sau de folosire.

89. Definiti valoarea de utilizare.

Reprezinta totalitatea costurilor necesare pentru dobandirea unui bun susceptibil

a fi folosit in acelasi scop, in aceleasi conditii de utilizare, avand aceeasi durata

prezumata de folosinta si posedand aceleasi performante ca si bunul supus

reevaluarii.

90. Definiti valoarea substantialã.

Reprezinta activul reevaluat in ipoteza continuarii activitatii plus valoarea

bunurilor folosite de intreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea

bunurilor care desi sunt inregistrate in patrimonial intreprinderii, nu sunt folosite

din diverse cause (ex. inchiriate).

91. Prezentati 3 momente din viata întreprinderii în care este obligatorie evaluarea.

3 momente din viata intreprinderii in care este obligatorie reevaluarea

- modificari in marimea si structura capitalului social

- modificari in numarul si componenta actionarilor sau asociatilor

- actiuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje)

92. De ce este obligatorie evaluarea în cazul privatizãrii unei întreprinderi?

Evaluarea in cazul privatizarii este obligatorie pentru ca

- din punct de vedere patrimonial, majoritatea elementelor patrimoniale din

bilanturile societatilor cu capital de stat nu reflecta valori de piata ci valori

administrative, reevalurarea fiind necesara pentru stabilirea valorii de piata a

bunurilor

- din punct de vedere al rentabilitatii, trecutul intreprinderii trebuie considerat

ca nereproductibil; nu toti factorii care au determinat sau au influentat profitul din

bilanturile societatilor cu capital de stat pot fi extrapolate in perioada post

privatizare

- Cumparatorul nu investeste pentru ce a obtinut fostul proprietar ca profit ci

pentru ce va obtine le, de aceea profitabiliatea intreprinderii trebuie ragandita;

- Valoarea intreprinderii trebuie determinate in functie de gradul de utilitate a

tuturor elementelor patrimoniale, cumparatorul netrebuind sa fie penalizat pentrtu

politica de investitii a fostului proprietar, stiut fiind ca un bun fara utilitate nu are

valoare sau aceasta este nesemnificativa. Cu ocazia evaluarii pentru privatizare,

trebuie observata si analizata necesitatea unei eventuale restructurari.

93. Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului juridic.

Diagnosticul functiei juridice are ca obiectiv aprecierea modalitatii de

manifestare a situatiei juridice si a caracteristicilor acesteia in raport cu mediul

exterior intreprinderii si cu cel organizatoric intern al acesteia.

Realizarea acestui diagnostic utilizeaza datele si informatiile primate din partea

intreprinderii, prevazute in lista anexa contractului, precum si pe cele rezultate din

afara intreprinderii si din relatiile de interferenta cu celelalte diagnostice ale

functiilor intreprinderii.

94. Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului comercial.

Diagnosticul functiei comerciale are ca obiectiv principal sa determine piata si

locul ocupat de intrepinderea evaluate pe aceasta piata.

Mijloacele de realizare a diagnosticului commercial utilizeaza datele si

informatiile primite din partea intreprinderii, prevazute in lista anexa a contractului

precum si cele obtinute din afara intreprinderii evaluate si din interferenta cu

celelalte diagnostice ale functiilor intreprinderii.

95. Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului tehnic, tehnologic si de

exploatare.

Diagnosticul tehnic de exploatare are drept scop aprecierea masurii in care in

acest ansamblu al mijloacelor de exploatare materiala raspunde nevoilor actuale

sau de viitor ale intreprinderii sau ale achizitorului ei potential.

Mijloacele de realizare a diagnosticului ethnic de exploatare utilizeaza datele si

informatiile primate din partea intreprinderii, prevazute in lista anexa la contract

precum si cele obtinute din afara intreprinderii evaluate, din interferenta cu

celelalte diagnostice ale functiilor intreprinderii si daca este cazul datele si

concluziile din raportul altuyin profesionist specialist, technician, expert-posesor al

unui cabinet professional sau favcand parte dintr-o societate de profil legal atestata

sau autorizata.

96. Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului de organizare,

management si resurse umane.

Mijloacele de realizare a diagnosticului ethnic de exploatare utilizeaza datele si

informatiile primate din partea intreprinderii, prevazute in lista anexa a

contractului, precum si cele obtinute din afara intreprinderii evaluate, din

interferenta cu celelalte diagnostice ale functiilor intreprinderii si, daca este cazul

datele si concluziile din raportul altui profesionist specialist, technician, expert-

posesor al unui cabinet professional sau facand parte dintr-o societate de profil

legal atestata sau autorizata.

97. Obiectivele si mijloacele de realizare ale diagnosticului financiar-contabil.

Are ca obiectiv aprecierea fiabiliatii datelor cuprinse in situatiile financiare

Examinarea si estimarea starii de sanatate financaira privind cresterea activitatii,

echilibrul financair, rentabiliatea si riscurile financiare.

Mijloacele de realizare ale diagnosticului contabil- financiar utilizeaza datele si

informatiile primate din partea intreprinderii, prevazute in lista anexa la contract si

pe cele rezultate din interferenta cu celelalte diagnostice ale functiilor

intreprinderii.

98. Aveti urmãtoarele informatii despre întreprindere: cheltuieli de înfiintare 5.000;

licente 10.000; clãdiri 50.000; echipamente 100.000; stocuri 200.000; creante

300.000; bãnci 10.000; venituri în avans 80.000; capital social 125.000; rezerve

5.000; furnizori 250.000; împrumuturi bancare 150.000 (din care 75.000 pe termen

lung); provizioane pentru riscuri si cheltuieli 65.000.

Eliberati bilantul contabil în principalele sale mase, bilantul financiar si bilantul

functional, si explicati rolul acestora în cadrul diagnosticului de evaluare.

101. rezolvare

FR = AC totale – Datorii sub un an = Cap permanent – Active imobiliz.

Cap.permanent. = Active imob + FR = Cap propr. + Proviz.+ Dat. peste un an

NFR = AC – TREZORERIE – DAT SUB UN AN

NFR = AC (stoc+creante+ch in avans)- datorii (inclusiv venit in avans)

Trezoreria = FR – NFR = + sau –

Trezoreria negative poate fi acoperita de credite bancare sau de datorii resstante,

fie intrepr este decalata in faliment.

Trezoreri = disponibilit- dat finance pe t.s.

Bilantul contabil

Active imobilizate 165.000 Imobilizari necorporale 15.000

-chelt infiintare 5.000

- licente 10.000

Imobilizari corporale 150.000

- cladiri 50.000

- echipamente 100.000

Active circulante 510.000

- stocuri 200.000

- creante 300.000

- banci 10.000

Obligatii curente 325.000

- furnizori 250.000

- imprum. bcare 75.000

Activ net curent 185.000

Obligatii pe t.l. 75.000

Venituri in avans 80.000

Provizioane 65.000

Activ net 130.000

Cap soc. 125.000

Rezerve 5.000

Cap proprii 130.000

Bilantul functional

Activ Pasiv

Functia de investitii Imobilizari brute 165.000 130.0000 fd proprii de orig

externa

Functia de exploatare NFR 95.000 65.000 fd propr. orig.

interna

Functia de trezorerie 10.000 75.000 datorii financ

(impr fin)

270.000 270.000

Bilantul financiar

ACTIV PASIV

I Activ imobilizat

165.000

IV Capitaluri permanente

270.0000

II Stocuri, creante

500.000

V Datorii nefinanciare

330.000

III Disp si alte val mob plasament

10.000

VI Datorii financiare pe term lung

75.000

Capitaluri permanente = 130.000+75.000+65.000 =270.000

FR = IV-I = 270.000-165.000 =205

T = III-VI = 10 – 75.000=-65.000

NFR = II – V = 500.000-330.000=170.000

99. Rolul bilantului în diagnosticul de evaluare.

Bilantul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta activul

si pasivul unitatii patrimoniale, precum si rezultatele perioadei pentru care se

intocmeste, potrivit legii.

Bilantul contabil este sursa de date ce se prelucreaza pentru realizarea

diagnosticului contabil si financiar.

100. Rolul bilantului functional în diagnosticul de evaluare.

Bilantul functional este instrumentul de analiza, pe baza posturilor din

bilant, a principalelor functii ale intreprinderii functiile de investitii, de exploatare

si de trezorerie – in active si functia de finantare in pasiv.

101. Care sunt pasii (etapele) în determinarea activului net corectat al unei

întreprinderi?

Pasii in determinarea ANC sunt:

1.Separarea tuturor elemntelor de active in elemente necesare exploatarii si

elemente in afara exploatarii (necesare intreprinderii)

2. Reeevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de active necesare exploatarii;

3. Calculul mathematic al activului net corectat.

102. Care sunt componentele fundamentale ale oricãrei evaluãri de întreprindere?

Componentele fundamentale ale oricarei evaluari sunt:

activul net corectat si capacitatea beneficiara

103. În ce constã separarea bunurilor dintr-o întreprindere în bunuri necesare si

bunuri nenecesare?

Separarea bunurilor in necesare exploatarii si nenecesare sau in afara exploatarii

se face in functie de utilitatea fiecarui bun, exprimata prin gradul de participare la

realizarea profiturilor.

104. Care sunt criteriile în functie de care se face evaluarea bunurilor dintr-o

întreprindere în vederea determinãrii activului net corijat?

Criteriile in functie de care se face evaluarea bunurilor in vederea

determinarii ANC sunt > deprecierea monetara, modalitatile de amortizare,

evolutia preturilor, modalitaile de contabilizare a op si proceselor , utilitate, alti

factori depistati cu ocazia diagnosticului care pot antrena distorsiuni importante

intre bilantul contabil si cel economic, intre val contabile si cele de circulatie.

105. Care sunt metodele de calcul al activului net corectat al unei întreprinderi?

Metodele de calcul al ANC sunt: metoda substractiva si met. Aditiva

106. În ce constã metoda substractivã de calcul a activului net corijat?

Met. substractiva consta in deducerea din totalul activului reevaluat corectat

(val. matematica) a tuturor datoriilor actualizate.

107. În ce constã metoda aditivã de calcul a activului net corijat?

Met aditiva consta in corectarea capitalurilor proprii din bilantul contabil cu

influentele din reevaluarea elementelor patrimoniale.

108. Explicati relatia dintre activul net corijat al unei întreprinderi si valoarea

acesteia.

ANC reprezinta valoarea patrimoniala propriu-zisa sau valoarea intrinseca a

intreprinderii.

109. Cum se calculeazã valoarea substantialã brutã a unei întreprinderi? Explicati

semnificatia acesteia.

Val. substantiala bruta este egala cu activul reevaluat plus valoarea bunurilor

folosite de intreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor

care, desi sunt inregistrate in patrimonial intreprinderii, nu sunt folosite din diverse

cauze.

Ea semnifica valoarea bunrilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune

si le poate utiliza intreprinderea la un moment dat, prezentand valoarea activului pe

baza principiului prevalentei economicului asupra juridicului.

110. Determinati activul net corijat al unei întreprinderi, prin ambele metode,

cunoscând urmãtoarele elemente din bilantul economic al acesteia: casa 10.000;

banca 150.000; cheltuieli de înfiintare 15.000; clãdiri 200.000; echipamente

250.000; stocuri 300.000; furnizori 400.000; creditori 80.000; împrumuturi bancare

t.l. 200.000; capital social 100.000; reserve 10.000; venituri anticipate 80.000;

profit 55.000.

Met aditiva

Capitaluri Proprii 110.000

Cap social 100.000

Rezerve 10.000

Profit 55.000

Ch infiintare 15.000

ANC 150.000

Met substractiva

Cladiri 200.000

Echipamente 250.000

Stocuri 300.000

Casa 10.000

Banca 150.000

Total active 910.000

Furnizori 400.000

Creditori 80.000

Imprum 200.000

Ven anticip 80.000

Oblig 760.000

ANC 150.000

111. Ce este rata de actualizare?

Rata de actualizareeste rata de rentabilitate utilizata pentr determinarea valorii

actualizate, la o anumita data, a unui varsamant unic sau a unei serii de varsaminte

de incasat sau de platit ulterior.

112. Care sunt tehnicile de actualizare?

Tehnicile de actualizare

- suma Y prevazuta a fi fluxul de trezorerie in viitor peste n ani are in perzent

valoarea X daca pe Y il amplificam cu factorul de actualizare X = Y ___1____

(1+i)n

- rd (rata deflatata) = i-f

(1+f)n

- rata neutra de plasament 1

I _ __1___

An= 1 (1+t)n

- actualizarea unei serii de fluxuri constante t

- actualizarea pe baza indicatorului PER

113. Prezentati 3 metode de determinare a ratei de actualizare.

Rentabilitatea specifica asteptata pentru investitii alternative,--rata de actualizare

= dob obligatiiunilor de stat + prima de risc,.- rata neutra de plasament pe piata

financiara

- rata dobanzii ceruta pentru plata datoriei planificate;

Rata dobanzii care este bazata pe o estimare subiectiva a componentelor sale

(rata dobanzii de baza fara risc)

114. Ce este actualizarea?

Actualizarea este estimarea valorii actuale a unui flux de trezorerie

115. Prezentati si explicati modul de determinare a costului capitalului unei

întreprinderi.

Modul de determinare a costului capitalului unei intreprinderi

Costul capitalurilor proprii constituie o componenta a costului mediu ponderat al

capitalurilor dar si o posibila rata de actualizare folosita de intreprindere.

-Cost cap propriu expr prin act commune = dividend ultimul an/val justa medie a

actiunii+crestere preconizata a dividendului

- cand se considera ca remunerarea fondurilor proprii se realizeaza prin

dividende distrbuite si prin profituri reinvestite, costul capitalurilor va fi :

KCPR = DIV + (1-d)*π

S CPR

DIV = dividendul pe actiune distribuit

S = cursul bursier al actiunii firmei analizate

d = rata de distribuire a dividendelor

π = profitul net al firemie

CPR = valoarea contabila a cap proprii ale firmei

116. Cum se determinã costul capitalului propriu al unei întreprinderi?

Modul de determinare a costului capitalului unei intreprinderi

Costul capitalurilor proprii constituie o componenta a costului mediu ponderat al

capitalurilor dar si o posibila rata de actualizare folosita de intreprindere.

-Cost cap propriu expr prin act commune = dividend ultimul an/val justa medie a

actiunii+crestere preconizata a dividendului

- cand se considera ca remunerarea fondurilor proprii se realizeaza prin

dividende distrbuite si prin profituri reinvestite, costul capitalurilor va fi :

KCPR = DIV + (1-d)*π

S CPR

DIV = dividendul pe actiune distribuit

S = cursul bursier al actiunii firmei analizate

d = rata de distribuire a dividendelor

π = profitul net al firemie

CPR = valoarea contabila a cap proprii ale firmei

117. Explicati relatia dintre riscuri si rata de actualizare.

Profiturile viitoare ale intreprinderii nu se pot proganoza cu certitudine din cauza

faptului ca viitorul este nesigur.

Acceptarea unor asfel de incetitudini antreprenoriale este recunoscuta de catre

participantii de pe piata prin intermediul unor prime de risc. La naliza unei astfel

de abordari ariscului, incertitudinile legate de profiturile viitoare ale

intreprinderilor se pot reflecta in evaluarea prin doua metode: ca o deducere din

suma scontata a profiturilor intreprinderii (metoda echivalarii sigrantei sau metoda

deducerii profitului) sau ca o crestere a ratei de actualizare (metoda cresterii

dobanzii, metoda primei de risc).

Rata de actualizare trebuoie sa fie o rata inainte de impozitare ce reflecta

evaluarile pietei curente ale valorilor-timp a banilor si riscurile specifice actuivului.

Rata de actualizare trebuie sa reflecte riscurile pentru care estimarile viitorului flux

de numerar au fost ajustate.

O rata care reflecta evaluarile pietei curente asupra valorii –timp a banilor si

riscurile specifice activului este rentabilitatea pe care investitorii ar solicita-o daca

au ales o investitie care ar genera fluxuri de numerar, cu valori, durata si profil al

riscului echivalente cu acelea pe care intreprinderea le asteapta sa fie generate din

active.

Sunt luate in considerare si riscuri cum ar fi: riscul de tara, riscul monetar, riscul

de prêt si riscul fluxului de numerar.

118. Explicati relatia dintre riscuri si valoarea întreprinderii.

Riscul, prima de risc care se cuprinde in rata de actualizare este o imbinare intre

riscul pietei si riscul determinat de punctele slabe rezultate din sinteza

diagnosticelor.

Prin urmare o intreprindere cu multe puncte slabe va avea o prima de risc si

implicit o rata de actualizare mai mare.

119. Explicati relatia dintre rata de actualizare si valoarea întreprinderii.

Inte rata de actualizare si valoarea intreprinderii este o relatie invers

proportionala cu cat rata este mai mare valoarea intreprinderii va fi mai mica.

120. Enumerati unele posibile riscuri externe si riscuri interne ale unei întreprinderi

cu influentã asupra ratei de actualizare.

Riscuri externe- riscul de tara, riscul monetare, riscul de prêt

Riscuri interne - Amplasarea, structura de finantare, dependenta de client, gama

de produse, coeficentul de marketing si al titlurilor de participatie ale entitatii

121. Ce semnificatie are coeficientul de volatilitate al actiunilor unei întreprinderi

asupra valorii acesteia?

Coeficientul de volatilitate al acţiunilor unei intreprinderi semnifică puterea

de cumpărare a acţiunilor

Beta reflectă riscul de piaţă al societăţii emitente. Nu există motive în a

considera că acest parametru trebuie sa fie constant în timp. Din contră, în funcţie

de deciziile pe care societatea le ia, riscul de piaţă al acesteia va varia.

Astfel, creşterea ratei de îndatorare a societaţii va creşte riscul

financiar şi implicit riscul de piaţă măsurat prin beta. Adoptarea unor proiecte

de activitate riscante, de către societate, va duce la creşterea riscului

acesteia. A considera că întreprinderea emitentă a titlului are aceleaşi caracteristici

de la o perioadă la alta este valabil numai dacă aceste perioade sunt foarte

apropiate. Pe perioade lungi societaţile nu vor mai avea aceeaşi

structură financiară, aceeaşi parte din piaţă sau aceeaşi tehnologie. În consecinţă

ele nu vor mai avea aceleaşi perspective privind beneficiile.Altfel spus,

coeficientul beta care măsoară riscul de piaţă, nu va avea motive sa fie constant pe

perioade mari de timp. ß

= coeficient care semnifica volatilitatea actiunii intreprinderii dee valuat.

Conform teoriei moderne a portofoliilor, este elementul central pentru că el măsoar

riscul sistematic al acelui titlu sau portofoliu. El

exprima si masoara sensul si marimea abaterii rentabilitatii actiunilor intreprind

erii fata de marimea abaterii rentabilitatii actiunilor pe piata (ramura) din care face

parte intreprinderea. În funcţie de valoarea pe care o ia acesta, acţiunile se pot

împărţi în mai multe categorii :

- acţiuni cu volatilitate unitară: variază în acelaşi sens şi în aceeaşi proporţie

cu piaţa; achiziţionarea unei astfel de acţiuni presupune expunereainvestitorului

exact la riscul pieţei ;

- acţiuni cu volatilitate subunitară (nevolatile): variază în acelaşi sensdar

într-o proporţie mai mică ca piaţa; expunerea la riscul pieţei este maimică, ele fiind

acţiunile „defensive”

- acţiuni cu volatilitate supraunitară (volatile): variază în acelaşi sens

dar într-o proporţie mai mare ca piaţa; sunt acţiunile „ofensive” care amplifică

variaţia pieţei şi sunt atractive când se anticipează o tendinţă ascendentă a pieţei .

Cu ajutorul coeficientului de volatilitate se determina costul

capitalului propriu in baza relatiei: Ccp = Rn+(Rr-Rn) x ß

122. Ce este valoarea patrimonialã a unei întreprinderi si prezentati câteva din

metodele de determinare.

Valoarea patrimoniala este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul

bilantului economic si datoriile inscrise in acest bilant.

Metodele de determinare sunt:

Activul net coectat poate fi determinat prin doua metode:

Metoda aditiva

Metoda substractiva

Metoda valorii substantiale

Alte metode patrimoniale, sunt:

Metoda capitalului permanent necesar exploatarii

123. Ce este capacitatea beneficiarã a unei întreprinderi si ce semnificatie are în

evaluarea întreprinderii.

Capacitatea beneficiara inseamna atitudinea unei intreprinderi de a genera un

beneficiu dat, in viitorul apropiat, in conditii de motivare si de gestiune considerate

normale, identice cu cele din ultimii ani, daca nici-o schimbare semnificativa nu a

avut loc = randamentul totalitatii capitalurilor care finanteaza intreprinderea

124. Care sunt pasii (etapele) pentru determinarea capacitãtii beneficiare a unei

întreprinderi?

Etapele determinarii capacitatii beneficiare sunt:

- studiul rezultatelor trecute

- examenul previziunilor

- mixajul elementelor rezultate din primele doua etape in scopul desprinderii

capacitatii beneficiare

125. Prezentati si explicati 4 corectii ce pot fi aduse rezultatelor din bilantul

contabil pentru determinarea capacitãtii beneficiare.

4 corectii ce pot fi aduse rezultatelor din bilant pentru determinarea capacitatii

beneficiare:

– amortismente – se inlatura orice exces de amortizare si se adauga orice

insficienta de amortizare, referinta constituind-o fie legea fiscala fie standardele

profesionale emise de expertii tehnici;

- salarii si asimilate salariilor- insuficientele sau exagerarile trebuie adaugate

sau eliminate, referinta constituind-o standardele si studiile effectuate de experti in

munca si protectia sociala;

- stocuri – se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe intreaga

perioada, realitatea si jocul stocurilor de la inceput si sfarsit de perioada,

anomaliile trebuind reintegrate sau deduse din rezultatul contabil;

- profituri si pierderi exceptionale – se retin numai acele profituri care provin

din operatiuni obisnuite, cere se reproduc in mod systematic in viitor

126. Ce corectii se aduc rezultatelor financiare din bilantul contabil în legãturã cu

amortizãrile si provizioanele pentru deprecierea imobilizãrilor?

– amortismente – se inlatura orice exces de amortizare si se adauga orice

insficienta de amortizare, referinta constituind-o fie legea fiscala fie standardele

profesionale emise de expertii tehnici;

- se analizeaza si se readuc in situatiile financiare provizioanele

nefundamentate

127. Ce corectii se aduc rezultatelor financiare din bilantul contabil în legãturã cu

cheltuielile salariale?

- salarii si asimilate salariilor- insuficientele sau exagerarile trebuie adaugate sau

eliminate, referinta constituind-o satndardele si studiile effectuate de experti in

munca si protectia sociala;

128. Explicati corectiile legate de sinergii ce trebuie aduse profitului din bilantul

contabil pentru a determina capacitatea beneficiarã a întreprinderii.

Efectele sinergice presupun complementaritate de activitati ale caror rezultate sunt

superioare celor reiesite din insumarea algebrica a rezultatelor individuale. Printr-

un diagnostic bine executat se pot descoperi toate complementaritatile din

activitatea intreprinderii si se pot ajusta rezultatele financiare

129. Ce sunt efectele sinergice si ce influentã au asupra valorii unei tranzactii?

Efectele sinergice presupun complementaritate de activitati ale caror rezultate

sunt superioare celor reiesite din insumarea algebrica a rezultatelor individuale

De exemplu produsele obtinute de o intreprindere cu productie integrata.

130. Care sunt variantele teoretice de calcul matematic al capacitãtii beneficiare a

unei întreprinderi?

Capacitatea beneficiara se poate cacula in una din urmatoarele variante:

- ca medie a profituriloe anuale corectate din perioadele trecute ;I a profiturilor

anuale corectate din perioadele trecute ;I a profiturilor anuale previzionate;

- ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute;

- ca medie a profiturilor anuale previzionate;

- ca medie a profiturilor anuale din unele perioade trecute si viitoare.

131. Care sunt elementele de calcul necesare pentru evaluarea întreprinderii prin

rentabilitate?

Elementele de calcul pentru evaluare prin rentabilitate a unei intreprinderi sunt:

- rata de capitalizare (fructificare sau actualizare);

- profitul respective acel profit care exprima capacitatea beneficiara a

intreprinderii;

- perioada de referinta;

132. Ce întelegeti prin perioada de referintã a unei întreprinderi în evaluarea

acesteia prin rentabilitate?

Perioada de referinta corespunde perioadei de prognoza a intreprinderii,

respective perioada la sfarsitul careia proprietarii ar trebui sa-si modifice atitudinea

fata de afacerea sa, adica sa provoace asemenea schimbari in viata intreprinderii

incat sa-I permita sa-si reia ciclul vietii.

Astfel de schimbari constau in masuri de restructurare cum ar fi: divizarea,

asocierea, formarea de noi societati comerciale, injectii de capital pentru

modernizarea echipamentelor si tehnologiilor, pentru reinnoirea produselor, etc.

Din punctul de vedere al investitorului perioada de prognoza corespunde cu

termenul de recuperare al investitiei.

133. Ce este si cum se determinã prima de risc a unei întreprinderi?

Prima de risc a unei intreprinderi reprezinta o rata de ajustare care reflecta modul

in care piata ar evalua riscurile specifice afluxurilor de numerar. Prima de risc se

stabileste pe baza estimarilor de piata la care se adauga primele de risc specifice

intreprinderii evaluate.

134. Ce relatie este între rata de actualizare, capacitatea beneficiarã si valoarea

întreprinderii?

Intre rata de actualizare, capacitatea beneficiarã si valoarea întreprinderii

este o relatie invers proportional

135. Capacitatea beneficiarã a unei întreprinderi exprimatã prin profitul net este de

800, iar dobânda la obligatiunile de stat este de 12%. Care este valoarea

întreprinderii prin metoda capitalizãrii veniturilor si explicati semnificatia acesteia.

Vintrepr=CB/I = 800/0,12=6.666

136. Ce semnificatie are multiplicatorul capitalistic y pentru evaluarea prin

rentabilitate a unei întreprinderi si care sunt formele de prezentare a acestuia?

Multiplicatorul capitalistic Y reprezinta o rata de capitalizare, de fructificare,

actualizare a veniturilor si este reprezentat de:

a) rata neutra de plasament;

b) nr. de unitati ,,an” - actualizarea unei serii de fluxuri financiare constante pana

in anul ,,n” in care Y reprezinta un nr. de unitati an,

1 - 1__

an= (1+t)n

t

c) rata de plasament aferenta PER secdetremina ca raport intre 1/PER si

semnifica durata de recuparare a investitiei V= CBxPER

PER= Cursul bursier al unei actiuni

dividend platit+profit nerepartizat

137. Ce este valoarea de randament propriu-zisã si cum se determinã?

Valoarea de randament sau capacitatea beneficiara reprezinta randamentul

totalitatii capitalurilor care finanteaza intreprinderea.

Valoarea de randament este estimata prin actualizarea fluxului de dividende

previzionate a fi oferite actionarilor de-a lungul perioadei pentru care se face

evaluarea, in ipoteza unei rate de actualizare constante pe intreaga eprioada.

Valoarea intreprinderii este privita prin prisma actionarilor, respective a veniturilor

pe care le primesc.

Potrivit acestei metode care se bazează pe randamentul investiţiei făcute de

cumpărător, exprimală prin dividendele pe care întreprinderea i le varsă, valoarea

întreprinderii este direcl proporţională cu capacilalea beneficiară a sa exprimală prin

dividende [CB (D)] şi invers proporţională cu randamentul acţiunilor pe piaţă (r).

Formula

138. Ce este valoarea de rentabilitate limitatã si cum se determinã?

Valoarea de rentabilitate limitată şi valoarea de rentabilitate continuă sunt derivate

ale valorii de rentabilitate şi se obţin astfel:

Valoarea de rentabilitate limitata este estimate prin actualizarea fluxurilor de

profituri nete previzionate a fi obtinute de intreprindere de-a lungul unei perioade

determinate de timp, in ipoteza unei rate de actualizare constante pe intreaga

perioada. De exemplu, in cazul unei afaceri, intreprinderi ce presupune exploatara

unui contract cu durata de viata limitata (contract de concesiune, de inchiriere,

asociere in participatiune), perioada de previziune va coincide cu durata

contractului.

Valoarea de rentabilitate limitata = valoarea fluxurilor de lichiditati limitatate

pentru un numar de ani

V = ∑CB/(1+i)n + Vr/(1+i)

n

unde:CB= se exprima prin profiturile nete anuale viitoare limitate la un numar de

ani;

Vr= valoarea reziduala a intreprinderii

139. Ce este valoarea de rentabilitate continuã si cum se determinã?

Valoarea de rentabilitate limitată şi valoarea de rentabilitate continuă sunt

derivate ale valorii de rentabilitate şi se obţin astfel:

Valoarea de rentabilitate a intreprinderii cunoscuta si sub denumirea de

metodacapitalizarii veniturilor, valoarea de rentabilitate se determina prin aplicarea

la capacitatea beneficiara a intreprinderii (CB) exprimata prin profitul net, a unui

multiplicator capitalistic y

Valoarea de rentabilitate continua:

V= CB + CB/i

unde:CB= exprima profitul net mediu anual previzionat;

CB/i= valoarea de rentabilitate

Semnificatie - prin pretul tranzactiei vanzatorul doreste sa-si recupereze

profitul cedat ca suma fixa anuala si valoarea actualizata a acestuia pe o durata

determinata

140. Definiti capacitatea beneficiarã a unei întreprinderi si prezentati formele de

exprimare a acesteia.

Capacitatea beneficiara inseamna atitudinea unei intreprinderi de a genera un

beneficiu dat, in viitorul apropiat, in conditii de motivare si de gestiune considerate

normale, identice cu cele din ultimii ani, daca nici-o schimbare semnificativa nu a

avut loc = randamentul totalitatii capitalurilor care finanteaza intreprinderea

Capacitatea beneficiara se exprima de regula cifric, ptin profitul net evaluat,

dividende si cash-flows.

141. Cum se determinã si ce semnificatie au fluxurile de trezorerie în evaluarea

unei întreprinderi?

Fluxurile de trezorerie sunt acele profituroi ale intrepr. Care sunt disponibile

tuturor furnizorilor de capital catre intreprindere dupa analizarea restrictiilor de

distributie conform legii societatilor.

Fluxul de trezorerie reprezinta profiturile intreprinderii dupa scaderea

cjeltuielilor si impozitelor pe imobilizari, dar inaintea dobanzii.

Fluxul de trezorerie se poate stabili indirect:

Profit (pierdere) pe an

+ dobanda pe datoria la terti

- economia la impozitul afferent intreprinderii datorata deductibilitatii dobanzii

pentru datoria la terti

+impozitul pe venit care poate fi compensate

+ deprecierea si alte cheltuieli care nu sunt in numerar

- venituri care nu aduc numeraqr

- cheltuieli de capital

+/- deducerea/cresterea fondului de rulment, inclusiv a lichiditatilor/datoriilor

Flux de trezorerie

142. În ce constã metoda fluxurilor de disponibilitãti actualizate?

Metoda DCF consta in insumarea fluxurilor de disponibilitati care raman in

fiecare an in unitate, pana in anul ,,n”, cand se apreciaza ca proprietareul ar trebui

sa-si reconsidere modul de abordare a afacerii sale; in acest an ,,n” se stabileste

cvaloarea reziduala a activului sau a intreprinderii

143. Care sunt cele 4 etape (pasi) în evaluarea întreprinderii prin metoda fluxurilor

de disponibilitãti actualizate?

Aplicare metodei se face in patru etape:

1. Calculul fluxului de lichiditati nete istorice pe minim trei ani folosin dsinteza

diagnosticelor

2. Proiectarea fluxului de lichiditati nete pe o perioada mai lunga, dar

compatibila cu orizontul de prognoza stabilit intreprinderii; deci o buna viziune, o

intelegere a fluxurilor trecute: vanzari, preturi, structura cheltuielilor, riscuri, etc.

3. Determinarea valorii reziduale ce urmeaza a fi adaugata la cash-flow-ul din

ultimul an proiectat; orizontul prognozat este in general, estimate tinand seama de

constatarile diagnosticelor, marcand momentul cand prorpietarul va decide viitorul

intreprinderii in anul ultimo prognozat; valoarea reziduala, de regula se calculeaza

prin aplicarea unui multiplicator z la cash flow-ul ultimului an prognozat

(Vr=ZxCF) sau aplicand modelul Gordon

___1___, unde K este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este cresterea pe

K-g termen lung a fluxului de numerar

4. Determinarea ratei de actualizare, cu ajutorul careia este posibila readucerea

fluxurilor nete viitoare se a valorii reziduale in valori de azi; numita si rata neutra

Ea poate fi detreminata pornind de la dobanda obligatiilro sau titlurilor de stat.

144. Ce este valoarea rezidualã, cum se determinã si când se foloseste în evaluarea

întreprinderii?

Valoarea reziduala reprezinta suma net ape care intreprinderea sconteaza sa o

obtina in schimbul unui bun, la finele duratei sale de utilizare, dupa deducerea

tuturor costurilor de cedare prevazute.

Valoarea reziduala, de regula se calculeaza prin aplicarea unui multiplicator z la

cash flow-ul ultimului an prognozat (Vr=ZxCF) sau aplicand modelul Gordon

___1___, unde K este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este cresterea pe

K-g termen lung a fluxului de numerar

145. Ce sunt elementele intangibile ale unei întreprinderi si care sunt acestea?

Elementele intangibile sunt imobilizarile necorporale, respective, cheltuieli

de constituire, de cercetare dezvoltare, licente,marci, brevete, softuri, fondul

commercial, etc.

146. Ce este partea „invizibilã” a unei întreprinderi si cum se determinã valoarea

acesteia?

Goodwill – este excedentul de valoare globala a intreprinderii in raport cu

suma valorilor diferitelor active care il compun. Partea din valoarea globala a unei

intreprinderi care are ca sursa buna gestionare si exploatarea elementelor

intangibile de care dispune acea intreprindere; se obtine prin capitalizarea

profitului obtinut de intreprindere peste pragul de rentabilitate.

147. Ce este pragul de rentabilitate al unei întreprinderi si ce semnificatie are în

evaluarea acesteia?

In evaluare, pragul de rentabilitate este punctul de la care rentabilitatea generata

e intreprindere este superioara celei ce s-ar obtine plasand pe piata un capital

echivalent cu activul net corijat.

In evaluare pragul de rentabilitate se utilizeaza pentru calculul supraprofitului.

148. Ce este superprofitul, superbeneficiul sau renta de goodwill, ce semnificatie

are si cum influenteazã valoarea întreprinderii?

Superprofitul este diferenta dintre capacitatea beneficiara a intreprinderii

(profitul intreprinderii) si profitul care ar fi generat de investirea pe piata financiara

a unui capital echivalent cu valoarea ANC.

Sp = CB –ANCxi, i= rata neutra de capitalizare

Influenteaza valorea intreprinderii insensul cresterii.

149. Ce este goodwill-ul unei întreprinderi si în ce relatie se aflã cu valoarea

acesteia?

Goodwill – este excedentul de valoare globala a intreprinderii in raport cu suma

valorilor diferitelor active care il compun. Partea din valoarea globala a unei

intreprinderi care are ca sursa buna gestionare si exploatarea elementelor

intangibile de care dispune acea intreprindere; se obtine prin capitalizarea

profitului obtinut de intreprindere peste pragul de rentabilitate.

Relatia cu valoarea intreprinderii este direct proportionala.

150. Ce relatie existã între fondul comercial si goodwill-ul unei întreprinderi?

Este acelasi lucru.

151. Ce sunt metodele combinate de evaluare a întreprinderii si în câte grupe se pot

clasifica?

Metodele combinate de evaluare presupun o abordare financiara, intrucat se

bazeaza pe fluxurile antrenate de activitatea intreprinderii intr-o perioada trecuta

sau viitoare.

Metodele de eval combinate pot fi grupate in doua categorii, in functie de

tehnicile aplicate:

- tehnici bazate pe ponderea intre o valoare patrimoniala si una prin

rentabilitate;

- tehnici bazate pe asocierea valorii patrimoniale cu unul sau mai multe

elemente intangibile

152. Explicati în ce constã metoda practicienilor de evaluare a întreprinderii.

Metoda practicienilor

Valoarea intreprinderii se determina ca medie simpla sau ponderata a unei val.

patrimoniale ANC si a unei prin rentabilitate (CB/i)

V= ANC + CB/i

2

Sau,

V = K1*ANC + K2* CB/i

K1+K2

153. În ce constã metoda remunerãrii valorii substantiale brute?

Prin metoda remunerarii valorii subsatantiale brute se intelege activul

reevaluat in ipoteza continuarii activitatii, plus valoarea bunurilor folosite de

iontreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care, desi

sunt inregistrate in patrimonial intreprinderii, nu sunt folosite din diverse cauze.

154. În ce constã metoda remunerãrii capitalurilor permanente necesare

exploatãrii?

Metoda captalurilor permanente necesare exploatarii consat in determinarea

valorii substantiale brute reduse insa din punct de vedere financiar: capitalurile

proprii, imprumuturile si asimilatele(inclusive obligatiile financiare pe termen

scurt), datoriile de exploatare (obligatiile nefinanciare), fiind destinate sa acopere

nevoia de fond de rulment si eventual, partial, imobilizarile.

155. Care sunt ipotezele de bazã în evaluarea întreprinderii prin metoda

remunerãrii valorii substantiale brute?

Ipotezele de baza in evaluarea prin metoda remunerarii valorii substantiale

brute sunt continuitatea activitatii intreprinderii si prevalenta economicului asupra

juridicului

156. Se dau urmãtoarele informatii: imobilizãri corporale 29.000; fond de comert

1.000; stocuri 20.000; creante 50.000; disponibilitãti 5.000; capitaluri proprii

50.000; diferente din reevaluare 25.000; obligatii nefinanciare 25.000 si

împrumuturi bancare 5.000; rata de remunerare a valorii substantiale brute este de

15%; capacitatea beneficiarã exprimatã prin profitul previzional net 1.000/an; rata

de actualizare este de 12%.

Se cere sã evaluati întreprinderea calculând o rentã a goodwillului redusã la 5 ani.

Rezolvare:

GW = ANC +

ANC = ACTIVE – DATORII = ( 29.000 + 20.000 + 50.000 + 5.000) – (25.000 +

5.000)

ANC =74.000

CB = capacitatea beneficiara a intreprinderii exprimata in profit net = 1.000

i = rata neutra de plasament = 15 %

t = rata de actualizare = 12 %

GW 1 = 74000 +

= 74000+

=

74000-9017,86

GW 1 = 64.982,14

GW 2 = 74000 +

= 74000+

=

74000-8051,66

GW 2 = 65.948,34

GW 3 = 74000 +

= 74000+

=

74000-7188,98

GW 3 = 66.811,02

GW 4 = 74000 +

= 74000+

=

74000-6418,73

GW 4 = 67.581,26

GW 5 = 74000 +

= 74000+

=

74000-5731,01

GW 5 = 68.268,99

157. Cum se evalueazã actiunile detinute de întreprindere la capitalul altor

întreprinderi?

Actiunile detinute de intreprindere in capitalul altor societati se evalueaza astfel:

- atunci cand pachetul este minoritar, prin capitalizarea dividendelor procurate

de acestea;

- canda pachetul este majoritar se poate aplica aceeasi metoda sau se procedeaza

la evaluarea globala a societatii in care s-a investit si pe aceasta baza se determina

valoarea unui titlu respective a pachetului;

Evaluarea actiunilor detinute la alte societati se face diferit, dupa cum sunt cotate

sau nu la bursa.

A. Evaluarea titlurilor de participare cotate la bursa

Evaluarea titlurilor de participare cotate la bursa se face, de regula, in functie

de profitul net pe actiune (PNA) si coeficientul PER (Price Earning Ratio): V =

PNA x PER

Un PER superior mediei semnifica cert o rata a rentabilitatii financiare

mai scazuta imediat, dar el indica, de asemenea, ca daca cumparatorul este dispus

sa plateasca mai mult pentru o unitate monetara de profit net in prezent, este

pentru ca el prevede o evolutie favorabila a rezultatelor intreprinderii

in viitor. Rezulta ca valoarea bursiera a titlurilor este o valoare de randament care

tine cont de capitalizarea fluxurilor de venituri viitoare asteptate de la aceste titluri.

In cazul participatiei minoritare, fara putere de decizie in activitatea

firmei emitente a actiunilor, valoarea titlurilor de participare se determina pe baza

relatiei:

VB = Na x ca, in care:

Na = numarul de actiuni detinute;

ca = cursul unei actiuni dupa ultima cotatie.

Valoarea titlurilor de participare dintr-un pachet majoritar se stabileste in

functie de valoarea firmei emitente (stabilita prin una din abordarile clasice) si cota

de participare la capitalul social. De regula valoarea unei actiuni dintr-un pachet

majoritar este mai mare decat valoarea unei actiuni dintr-un pachet

minoritar.

B. Evaluarea titlurilor de participare necotate

In cazul intreprinderilor necotate la bursa, evaluarea se poate efectua in mai

multe moduri, si anume:

a) la cursul titlului – numai in cazul in care acesta a facut obiectul unor tranzactii

frecvente recente si pentru un numar important de fiecare data;

b) in cazul societatilor care nu fac obiectul unor cotatii. I n acest caz se pot

avea urmatoarele tipuri de evaluari.

• Evaluarea actiunii prin actualizarea dividendelor. Fundamentul acestei metode

este urmatorul: valoarea de piata a unei actiuni trebuie sa fie egala cu valoarea

actuala a fluxurilor viitoare de lichiditati degajate.

• Evaluarea actiunii prin comparatie pe baza coeficientului PER al firmelor cotate.

Valoarea unei actiuni se stabileste prin comparatie, in functie de profitul net

pe actiune al firmei necotate si un coeficient de capitalizare PER pentru

intreprinderile cotate la bursa, recalculat (PER’):

V = PNA x PER’

Recalcularea coeficientului PER se face in functie de parametrii care

diferentiaza cele doua firme, cum ar fi: lipsa de lichiditate a actiunilor necotate,

dependenta fata de furnizori si clienti, calitatea activelor etc. Determinarea valorii

unei actiuni prin comparatie presupune ca gradul de asemanare sa fie cat mai

mare posibil, si anume: aceeasi activitate, aceeasi zona geografica, acelasi

risc, aceeasi rentabilitate etc. Coeficientii de corectie mentionati sunt luati in

calcul de evaluatori pe baza experientei proprii sau a unor lucrari de evaluare

similare

158. Cum se evalueazã stocurile din cadrul unei întreprinderi pentru a determina

valoarea acesteia?

Stocurile se evalueaza dupa separarea celor fara miscare sau cu miscare lenta, la

preturile zilei sau la media preturilor de aprovizionare din cea mai recenta

perioada.

Stocurile de productie in curs se evalueaza la nivelul costurilor efective,

corectate cu gradul de inaintare in realizarea fizica a produsului, determinat de

expertiza tehnica.

Stocurile de produse finite se evalueaza la nivelul preturilor de vanzare, mai

putin beneficiile si eventualele cheltuieli de desfacere cuprinse in acestea.

159. Cum se evalueazã creantele din bilantul unei întreprinderi pentru a determina

valoarea acesteia?

Creantele se evalueaza dupa inlaturarea din calcul a creantelor incerte, la valoarea

scriptica, cele in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale

din ziua respectiva.

160. Cum se evalueazã disponibilitãtile din bilantul unei întreprinderi pentru a

determina valoarea acesteia?

Disponibilitatile din bilant se evalueaza la val scriptica, cele in valuta se

actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua respectiva.

161. Cum se evalueazã imobilizãrile necorporale ale unei întreprinderi pentru

determinarea valorii acesteia?

Imobilizarile necorporale nu se iau in caculul valorii ANC cu exceptia chelt

de cercetare dezv. care privesc produse noi sau dezvoltari de activitati, care sunt

luate in calcul cu val. scriptica.

162. Cum se evalueazã obligatiile din bilantul unei întreprinderi pentru

determinarea valorii acesteia?

Obilgatiile in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei

nationale din ziua evaluarii, diferentele fiind regularizate pe seama capitalurilor

proprii, in cazul evaluarii in scopul unei tranzactii, sau pe seama rezultatelor

financiare, in cazul evaluarilor in alte scopuri.

163. Care sunt situatiile în care este posibilã evaluarea unei întreprinderi în

dificultate?

Valoarea unei intreprinderi in dificultate se poate aprecia in trei situatii:

a) poate fi redresata;

b) dispune de un patrimoniu care dupa lichidare prezinta inca un active net

pozitiv;

c) urmeaza a fi lichidata.

164. În ce constã metoda activului net de lichidare, când se foloseste si cum se

calculeazã valoarea întreprinderii în dificultate?

Atunci cand lichidarea este sigura, cea mai buna utilizare a activelo firmei,

opinia evaluatorului este solicitata pentru estimarea valorii reliyabile nete a unei

parti din activele intreprinderii sau a marimii activului net de lichidare al firmei.

Astfel, pornind de la activul net contabil, sunt realiyate corectiile poyitive sau

negative ale tuturor activelor corporale, necorporale şi circulante din bilantul

intreprinderii, di care se deduc cheltuielile cu lichidarea si eventualele obligatii

fiscale implicat de lichidare. Pasivele intreprinderii se pot majora cu costurile de

lichidare, cum ar fi: indemnizatiile de concediere a personalului, penalitatile de

rmbursare anticipate a imprumutului, etc. Valoarea astfel obtinuta va fi diminuata

cu o cota cuprinsa intre 30% si 50%, corespunzatoare riscurilor aferente vanzarii

forţate a activelor întreprinderii.

Conform standardelor de evaluare, valoarea de lichidare reprezintă suma ce

poate fi obţinută în mod rezonabil de vânzarea unei proprietăţi într+un interval de

timp prea mic pentru a îndeplini condiţiile din definiţia valorii de piaţa.

Dacă însă lichidarea se face treptat, activele sunt evaluate la preţuri

corespunzătoare unor tranzacţii normale echivalente valorii lichidative a acestora.

Aceasta situaţie este întalnita in cazul lichidarii voite a întreprinderii cf.

Lg.31/1990, atunci cand perioada de functionare s-a incheiat, se anuleaza

contractul de societate, se reduce nr. asociati, etc.

In conditiile in care lichidarea nu reprezintă cea mai buna utilizare a activelor

intreprinderii in dificultate, evaluarea se va realiza în perspective redresarii

afacerii. In aceasta situatie se recomanda apelarea la metodele de evaluare bazate

pe actualizarea fluxurilor viitoare de numerar. Se va tine cont de totalitatea

fluxurilor implicate de derularea programului de redresare a activităţii firmei.

Restructurarea va genera modificari atat la nivelul structurii fluxurilor de numerar

cat si la nivelul riscurilor aferente realizării lor. Ca urmare va fi necesara

reestimarea ratei de actualizare specifice noilor condiţii de exploatare ale

întreprinderii. In plus activele redundante sau auxiliare din proprietatea firmei vor

alimenta prin vanzarea lor primul flux de numerar obtinut de intreprinderea in curs

de redresare.

165. În ce constã metoda valorii la termen, când se foloseste si cum se calculeazã

valoarea întreprinderii în dificultate?

Metoda se foloseste in cazul intreprinderilor redresabile si consta in:

- aprecierea activului net si a capacitatii beneficiare a intreprinderii

- calcularea unei valori la termen, placand de la activul net si de la capacitatea

beneficiara a intreprinderii presupus redresabila

- aplicarea unei decontari a valorii la termen astfel obtinute; acesta decontare

este aplicata pentru atine seama de: a) capitalurile proprii care au fost ijectate

pentru realizarea redresarii; b) riscul specific de ,,ne success “ al redresarii sperate

si c) actualizarea valorii la termen

166. Evaluarea întreprinderii în cazul fuziunii si divizãrii.

Pentru evaluarea societatilor intrate in fuziune sau divizare, se poate folosi

una dintre următoarele metode: metoda patrimonială sau metoda activului net,

metoda bursieră, metoda bazată pe rezultate (valoarea de rentabilitate, valoarea de

randament, valoarea de supraprofit), metode mixte şi metoda bazată pe fluxul

financiar sau cash-flow.

Valoarea globala a societăţii stabilită printr-una dintre metodele menţionate

reprezintă valoarea aportului de fuziune al fiecărei societăţi intrate în fuziune. Pe

baza acestei valori se stabileşte raportul de schimb.

Valorea activului net este egală cu valoarea aportului net numai în cazul în care

s-a folosit metoda patrimonială de evaluare globală a societăţii. In cazul în care

cele două valori nu sunt egale, la societatea absorbită sau intrată în contopire,

diferenţele sunt recunoscute ca elemente de câştiguri sau pierderi din fuziune,

astfel: dacă valoarea aportului net este mai mare decât activul net contabil,

diferenţa este recunoscută ca profit. In situaţia inversă diferenţa este recunoscută ca

pierdere.

Determinarea raportului de schimb al acţiunilor sau al părţilor sociale pentru a

acoperi capitalul societăţilor comerciale absorbite.

In cadrul acestei etape se efctuează:

a) determinarea valorii contabile a acţiunilor sau părţilor sociale ale societăţilor

comerciale care fuzionează, prin raportarea aportului net la numărul de acţiuni sau

de părţi sociale emise.

Valoarea contabilă a unei acţiuni-părţi sociale se poate obţine şi prin raportarea

activului net contabil la numărul de acţiuni-părţi sociale.

b) Stabilirea raportului de schimb al acţiunilor sau al părţilor sociale, prin

raportarea valorii contabile a unei acţiuni ori părţi sociale a societăţii absorbite la

valoarea contabilă a unei acţinui sau părţi sociale a societăţii absorbate, raport

verificat şi aprobat de experţi.

Determinarea numărului de acţiuni sau de părţi sociale emis pentru remunerarea

aportului net de fuziune:

a) determinarea nr. de acţiuni sau de părţi sociale ce trebui emise de societatea

comercială care absoarbe fie prin raportarea capitalui propriu (activului net= al

societăţilor comerciale absorbite la valoare contabilă a unei acţiuni sau părţi sociale

a societăţii comerciale absorbante, fie prin înmulţirea nr. de acţinui-părţi sociale ale

societăţii comerciale absorbite cu raportul de schimb;

b) majorarea capitalui social la societatea comercială care absoarbe, prin

înmulţirea nr. de acţiuni/părţi sociale care trebuie emise de societatea comercială

care absoarbe cu valoarea nominală a unei acţiuni sau a unei părţi sociale de la

această societate comercială;

c) calcularea primei de fuziune, ca diferenţă între valoarea contabilă a

acţiunilor sau a părţilor sociale şi valoarea nominală a acestora.

167. Care este structura standard a unui raport de evaluare a întreprinderii?

Raportul trebuie sa ofere o imagine clara asupra opiniilor exprimate de

evaluator, aupra bazelor de evaluare folosite, ametodelor si informatiilro care stau

la baza raportului.

1. Rezumatul principalelor concluzii si recomandari privind:

1.1. Scopul evaluarii

1.2. Scara valorilor satbilite si valoarea medie

1.3. recomandarile privind perspectivele intreprinderii

2.Prezentarea intreprinderii

- numele , forma juridica, adresa, codul SIRUES,

- Scurt istoric> crearea, fazele cronologice principale de dezvoltare,

transformare etc.

- stabilirea coordonatelor principale prin: prezentarea capitalul social, a

modalitatilor de formare si a eventualelor modificari intervenite, structura

capitalului si componenta actionariatului, obiectul de activitate, pozitia ocupata in

cadrul ramurii respective,in vederea explicarii metodei de evaluare folosite

cuantum, evaluare, etc.

3. Prezentarea evaluatorilor si a mandatului primit

In cazul in care evaluarea este facuta de catre o societate comerciala abilitata in

domeniu, se vor mentiona datele de inmatriculare ale acesteia de la Registrul

Comertului.

Daca echipa de evaluatori este formata din personae individuale, este necesara

prezentarea unor cv

4. Diagnosticul de evaluare

4.1. Diagnosticul juridic

4.1.1 obiectiv: aporecierea situatiei juridice a intreprinderii in raport cu

proprietarii, tertii si cu salariatii.

4.12. Constatari: tinand seama de prevederile legale in vigoare, evaluatorii vor

stabili daca intreprinederea este constituita legal, daca exista acte si contracte

privind drepturile de proprietate, daca exista ontracte incheiate cu partenerii de

afaceri, daca sunt actiuni juridice in curs, cu personae fizice sau juried, daca exista

contracte de munca individuale si collective, si vor analiza regimul fiscal al

intreprinderii.

4.1.3. Concluzii: udpa trecrea inrevista a mijloacelor de realizare si aprocedeelor

de lucru utilizate se stabilesc:

-oportunitatile exeistente in mediul exterior intreprinderii, adica evolutii cu un

character previzibil pozitiv pentru entitatea evaluata ca: legislatie si reglementari

favorabile, conditii economico financiare optime;

-riscurile existente in mediul extern intreprinderii, adica evolutii cu un efect

previzibil negative, respective condintionarii inverse oportunitatilor;

-punctele forte; adica atuurile, ca urmare a unor factori cum sunt: o buna

organizare si functionare a entitatii evaluate, contract, statut corespunzatoare,

relatii contractuale corecte, finantare bancara asigurata, absenta litigiilro,

regelementari fiscale corecte si obligatii fiscale indeplinite la timp;

-punctele slabe, deficientele consatate in organizxarea si functionarea entitatii:

contarct si sattut necorespunzatoare situatiei de fapt, existenta unor litigii

contarctulae cu tertii si cu proprii salariati, conflicate de munac, obligatii fiscale

nerespectate,etc.

4.2. Diagnosticul commercial

4.2.1. Obiectiv determinarea locului ocupat ep piat de intreprindere, in present si

in viitor

42.2. Constatari

a) pornind de la nomenclatorul produselor su functie de principalele activiati se

va calcula ponderea lor in volumul toatal al activitatii intrepr

b) se va efectua o analiza a clientilor intreprinderii > importanta, durata de

recuperare acreantelor, clienti restanti

c) se analizeza furnizorii

d) se identifica concurenta intreprinderii – actuala si potentiala

e)se analizeza reteaua de distributie aintreprinderii acre poate furniza date asupra

ponderii contractelor interne sau externe in cifra de afceri

f) pentru a anliza posibilitatile de dezvolatre seva studia gradul de permeabilitate

a pietei

g) vor fi studiate tipurile de actiuni promitionale facute de intreprindere,

cunatumul cheltuielilor publicitare, evolutia polticii de promovare a produselor si

imaginii firmei;

4.2.3. Concluzii – dupa stabilirea principalelor evolutii se vor evidential cele mai

importante:

- oprtunitati

- riscuri

- puncte forte: retea de vanzare puternica, clienti statornici, calitate foarte buna a

produselor, etc.

- puncte slabe- produse si servicii scumpe, cunoasterea insuficienta a pietei etc.

4.3. Diagnosticul tehnologic operativ sau de exploatare

4.3.1. Obiectiv: stabilirea masurii in care mijloacele de productie materiale

raspund nevoilor actuale sau viitoare ale intreprinderii sau ale potentialului

comparator.

4.3.2. Constatari: se impune cunoasterea infrastructurii, a potentialului de

productie la un moment dat si evolutia in timp, stabilirea dinamicii imobilizarilor

corporale, a nivelului de automatizare si aproductivitatii, dar si analiza functiei de

cercetare – dezvoltare, pentru a determina strategia de viitor a intreprinderii

4.3.3. Concluzii prezentate sub forma:

-oportunitatilor;

-riscurilor;

- punctelor forte: o buna utilizare a capacitatii de productie, utilaje moderne,

preturi competitive, servicii competente,

-punctelor slabe- o planificare defectuoasa a productiei, o conducere defectuoasa

a aprovizionarilor si transporturilor, stocuri de materii rpime, probleme de calitate

a produselor si serviciilor.

4.4.Diagnosticul resurselor umane

4.4.1. Obiective : analiza structurii umane si a capcitatii personalului de a

contribui la realizarea activitatilor intreprinderii

4.4.2. Constatari:

a) analiza structurii umane: organigrama ierarhica si functionala a intreprinderii;

date cu privire la personal- varsat, pregatire, grad de ocupare, vechime in

intreprindere, etc.

b) Date cu privire la conducatorii intreprinderii- varsta, pregatire, formare si

experienta, stil de conducere, sistem de remunerare

c) date sociale- climatul social, protectia muncii, oragnizarea sindicala din

intreprindere, nr. de zile de greva.,

4.4.3. Concluzii – analizanda datele de mai sus se pot stabili:

-oportunitati;

-riscuri;

- puncte forte: personalul este tanar, dinamic, flexibil si bine format, organizare

buna, exista motivarea muncii.

- puncte slabe: proasta functionare a conducerii, reprezentare sindicala slaba,

salarizare nestimulativa,etc.

4.5. Diagnosticul financiar contabil

4.51. Obiective

- stabilirea existentei imaginii fidele, clare si complete a patrimoniului, a

rezultatelor si asituatiei financiare ale entitatii evaluate, percum si astarii de

sanatate financaira a acesteia;

-utilizarea relatiei efecului de levier pentru aface diagnosticul ratei de

rentabiliate a capitalurilor proprii;

-evaluarea diferentelor intre efectul de levier financiar masurat plecand de la

valorile de contabile si efectul levier masurat pelcand de la valorile de piata;

-diagnosticul ratei de rentabilitate economica placand de l rata marjei economice

si rata de rotatie a capitalurilor investite;

-utilizarea totalurilor soldurilor intermediare de gestiune pentru analiza formarii

marjei economice;

-analiza diefrentelor intre optica de rentabilitate si optica productivista prin

realizarea unui audit asupra situatiilor financiare

4.5.2. Constatari: acestea rezulta in urma realizarii obiectivului, avnd ca mijloace

de efectuare datele is informatiile continute in conturile anuale, rezultatele

financiare examinate pe ultimii 3-5 ani perluate potrivit metodologiilor specifice

evaluarilor patrimoniale,

4.5.3. Concluzii: se impun in baza constatarilor exprimate sub forma:

- oportunitatilor;

-riscurilor;

-punctelor forte;

- punctelor slabe;

4.6.Sinteza diagnosticelor evaluarii

Se prezinta sub forma tabelara in cadrul raportului sau ca o anexa a acestuia,

cuprinzand concluziile stabilite pentru fiecare diagnostic in parte, respective

datorate mediului exterior intreprinderii (cu doua subcoloane afernte

oportunitatilor si riscurilor) si cele datorate mediului intern al intreprinderii (cu

doua subcoloane afernte punctelor foret si punctelro slabe)

Prin luarea in considerare a tuturor constatarilor din diagnosticele sectoriale

prezentate se el;aboreaza bilantul economic al intreprinderii.

5. Bazele lucrarii de evaluare

Se vor mentiona datele si inforamtiile puse la ispozitie de client, conform

caietului de sarcini si prevederilro din contractul incheiat.

5.1. Expertize si studii, proprii sau insusite: se fac trimiteri la surse, inscrisuri,

publicatii utilizate la elaborarea raportului de evaluare.

5.2. Bibliografie

5.3. Factori de risc:

5.3.1. Factori de risc extern;

5.3.2. Factori de risc intern.

5.4. Ipoteze de evaluare:

5.4.1. Ipoteze macroeconomice;

5.4.2. Ipoteze microeconomice.

6.Metode de evaluare aplicate

Se vor inscrie cauzele ipotezele si scenariile care au determinat alegerea

metodelor de evaluare pentru fiecare in parte, cf grupelor de mai jos:

6.1. Metode patrimoniale;

6.2.Metode prin rentabiliatte;

6.3. Metode combinate;

6.4. Metode combinate;

6.4. Metode bursiere;

6.5.Alte metode.

7.Gama de valori, valoarea actiunilor.

Se vor enumera opiniile obtinute prin aplicarea metodelor de evaluare

mentionate la pct.6, in mod corespunzator se detremina valorile minime si maxime

ale actiunilor.

8.Cocluziile si opiniile evaluatorului

Se vor exprima opiniile asupra rezultatelor obtinute, atat din punct de vedere

economic cat si financiar. Se va exprima parerea evaluatorilor asupra rezultatelor

obtinute din operatiunea de evaluare.

168. Cum influenteazã raportul de schimb al monedei nationale valoarea unei

întreprinderi?

Raportul de schimb al monedei nationale, influenteaza valoarea intreprinderii

astfel:

- influenteaza rata de actualizare prin riscul deprecierii menedei nationale

-Influenteaza bilantul economic prin evaluarea elementelor monetare la cursul de

schimb de la data efectuarii evaluarii

169. Cum influenteazã modificarea preturilor valoarea unei întreprinderi?

Modificare apreturilor influenteaza vaoarea interinderii astfel:

- rata ed actualizare este influentata cu riscul de prêt;

- bilantul economic este influentat prin evaluarea activelor la valori juste, de

piata care tin seama de preturile pietei

170. Rata de remunerare a activelor este de 10%, valoarea patrimonialã a

întreprinderii este de 10.000, iar capacitatea beneficiarã exprimatã prin profitul net

este 1.500. Care este superprofitul, superbeneficiul sau renta de goodwill a

întreprinderii?

Superprofitul = CP-ANC*i = 1.500-10000*10%= 1500-1000=5000

171. Care este valoarea unei întreprinderi dacã are o capacitate beneficiarã

exprimatã prin profitul net de 10.000, iar costul capitalului acestei întreprinderi

este de 15%?

V = CB/i=66.666

172. Se dau urmãtoarele informatii despre o întreprindere: total active 150.000, din

care cheltuieli anticipate 10.000; total datorii 75.000; diferente din reevaluare

50.000; capitaluri proprii 25.000. Determinati activul net corijat al acestei

întreprinderi.

Active totale 150.000

- ch anticipate 10.000

- datorii totale 75.000

- dif reevaluare 50.000

- cap proprii 25.000

ANC= 150.000-10.000-75.000= 65.000

173. Care este rolul bilantului economic în evaluarea unei întreprinderi?

Bilantul economic ofera masa de date necesara aplicarii metodelor de

evaluare.

174. Explicati rolul evaluãrii pentru elaborarea situatiilor financiare ale

întreprinderii.

Evaluarea este procesul prin care se determina valorile la care structurile

situatiilro financiare vor fi recunoscute in bilant si in contul de profit si pierdere.

Aceasta presupune alegerea unei anumite baze de evaluare: cost istoric, cost

current, valoare relizabila, etc.

175. Explicati influenta politicilor de amortizare asupra valorii întreprinderii.

Politica de amortizare influenteaza valoarea intreprinderii astfel:

- stabilirea unor durate de viata mai lungi decat cele normale, influenteza in

sensul unei valori mai mari a cativelor si a intreprinderii

- satbilreau or durate de viata mai scurte decat cele normale influenteaz in

sensul micsorarii valroii intreprinderii

- metodele de amortizare deasemena influenteza, de exemplu daca in anul in

care se face evaluarea mijloacele fixe achizitionate in acest an sunt amortizate

accelerat influenteaza intreprinderea, valoare acesteia fiind mai mica decat daca ar

fi utilizat metoda liniara.

176. Cum explicati relatia dintre politicile contabile si valoarea întreprinderii?

Este evident ca politicile contbile influenteaza valoarea intreprinderii

instrucat intrucat acesta poate opta pentru o metoda sau alta, o baza de evaluare sau

alta a elemntelor din situatiile financiare, astfel metoda lifo in cazul stocurilor va

conduce la o valoare a stocurilor mai mare in bilant si un rezultat mai mic pe cand

metoda fifo va avea unefect invers, asmenea si politicile de amortizare, respective

duratele de viata stabilite sau metodele de amortizare. De exemplu capitalizarea

costurilro indatorarii la un moment dat determina active mai mari decat daca

dobanda ra fi tercuta direct in caheltuiala perioadei.

177. Ce întelegeti prin valoarea patrimonialã a unei întreprinderi?

Valoarea patrimoniala sau valoarea propriu zisa, este activul net corijat obtinut

ca diferenta intre activul bilantului economic si datoriile inscrise in acest bilant.

178. Cum influenteazã riscul de tarã valoarea unei întreprinderi?

Riscul de tara influenteaza valoarea intreprinderii in sens invers proportional

cu cat riscul este mai mare cu atat valoarea intreprinderii este mai mica.

179. Conturile din afara bilantului influenteazã valoarea unei întreprinderi? Dacã

da, cum?

Da, conturile extrabilantiere influenteaza val intreprinderii, activele care nu sunt

in proprietate dar sunt utilizate de intreprindere, evidentiate extrabilantier sunt

luate in calcul la determinarea valorii substantiale brute.

180. O întreprindere si-a constituit un patrimoniu compus în principal din

participatii minoritare în afaceri industriale si comerciale. Bilantul sãu se prezintã

astfel la sfârsitul exercitiului N:

ACTIV PASIV

Imobilizari corporale nete 5 Capitaluri proprii 112

Imobilizari financiare 120 Datorii financiare 25

Disponibilitati banesti 12

TOTAL 137 Total 137

Imobilizãrile corporale ale afacerii sunt constituite în principal din mobilier de

birou pe care îl utilizeazã pentru propriile nevoi si care are o valoare de piatã

estimatã la 11 milioane u.m. Imobilizãrile financiare cuprind portofoliul de

participatii minoritare care includ douã categorii distincte:

– titluri ale societãtilor necotate pentru o valoare netã contabilã de 88 milioane

u.m. care genereazã, în opinia managerilor, plusvalori potentiale brute de 15

milioane u.m.;

– titluri ale societãtilor cotate a cãror valoare bursierã reprezintã, pentru partea

detinutã de întreprindere, 50 milioane u.m.

Întreprinderea are, ca urmare a unor pierderi aferente exercitiului anterior, un

rezultat reportat negativ de 15 milioane u.m.

Aceste pierderi se vor recupera în urmãtorii 5 ani, perioadã în care se va determina

o economie de impozit pe profit. Impozitul pe profit este de 40%, cel aferent

plusvalorilor activelor de 28%. Rentabilitatea capitalurilor proprii asteptatã de

piatã pentru acest tip de afacere este de 10%.

Sã se determine plusvalorile nete aferente activelor.

Rezolvare

Determinarea plusvalorilor nete aferente activelor

- plusvalori brute pentru imobilizari corporale 6 mil (11 valoare de piaţă – 5

valoare contabilă)

- plusvalori brute pentru titlurile necotate 15

- plusvalori brute pentru titlurile cotate 18

Total plusvalori brute 39

Impozit pe plusvalori (28%) (11)

Total plusvalori nete de impozit 28

Observaţie: În practica internaţională a evaluării plusvalorile aferente activelor

imobilizate se impozitează cu o cotă diminaută avându-se in vedere realizarea lor

pe termen lung sau incertitudinea realizării imediate.

Determinarea economiei de impozit pe profit indusă de pierderi:

- IC reevaluate - 18

- IF – necotate 88 + plusvalori potentiale brute 15

- cotate 50

Total 138 + 15 potential

- Pirederi 15 (3 anual)

- Ip = 40%

- Iplusval 28%

- Rcp – 10%.

Plusvalorile nete aferente activelor

Plusvaloare - I corporale = 11-5 = 6 (rezulta net 6 x 0,78 = 4,68)

Plusvaloare I financiare (88 + 50) – 120 = 18 ( net 18 x 0,78 = 14,04)

181. Se reia enuntul de la problema 180 cu urmãtoarea cerintã: sã se determine

economia de impozit pe profit indusã de pierderi.

Rezolvare

Se presupune că pierderea poate fi recuperată în următorii 5 ani dacă se ţine

seama de plusvalorile potenţiale pe care le degajă participaţiile.

Fluxurile anuale sunt actualizate (aduse la data evaluării) la o rată de 10%

dată în enunţ.

Pierderi reportate = 15 mil, de unde o economie de impozit pe profit de: (15 / 5) x

0,4 = 1,2 anual

182. Se reia enuntul de la problema 180 cu urmãtoarea cerintã: sã se calculeze

activul net contabil.

Rezolvare

Determinarea activului net contabil corectat = 145

ANC 112

Total activ 137 - Datorii 25 + Plusvalori active nete 28 + Economie de impozit

pierderi 5

ANCc = TAc – Dc

TAc = 11 +(88+50) + 12 – 25 = 136

183. Grupul Y detine, prin intermediul societãtii-mame, un control majoritar

asupra a trei societãti: A, B si C.

Bilantul societãtii-mame, încheiat la sfârsitul exercitiului N, se prezintã astfel:

Se mai cunosc urmãtoarele:

– imobilizãrile corporale corespund clãdirii ce reprezintã sediul social al grupului

(regrupeazã ansamblul serviciilor administrative si comerciale ale grupului si ale

celor trei filiale); o expertizã recentã îi atribuie o valoare de piatã de 16 milioane

u.m.;

– imobilizãrile financiare cuprind, pe de o parte, valoarea netã contabilã a

participatiilor în societãtile A, B, C si, pe de altã parte, un împrumut de 12

milioane u.m. acordat unui partener comercial al grupului care are unele dificultãti

financiare. Dupã ultimele informatii, acest partener ar putea ajunge în situatia

încetãrii plãtilor.

În privinta filialelor, se mai stie:

– A reprezintã în bilantul grupului o valoare netã contabilã de 50 milioane u.m.

Este o societate necotatã care are datorii financiare de 18 milioane si care a obtinut

în ultimul exercitiu un rezultat din exploatare de 9 milioane. Societãtile cotate ale

aceluiasi sector de activitate prezintã actualmente urmãtorii multiplii asupra

rezultatelor ultimului exercitiu: 10 pentru rezultatul exploatãrii si 15 pentru

rezultatul net;

– B este o societate cotatã pe piata secundarã de 2 ani. Valoarea netã contabilã în

cadrul grupului, care detine din capitalurile sale o cotã de 55%, este de 35

milioane. În urma unor performante deosebite, B prezintã la ora actualã, pe baza

mediei cursurilor înregistrate pe parcursul ultimei luni bursiere, o capitalizare

bursierã de 130 milioane;

– C este o societate tânãrã, în puternicã crestere, a cãrei finantare a fost realizatã

deocamdatã doar din capitaluri proprii. Rentabilitatea sa nu este mare, dar tinând

seama de potentialul sãu, se estimeazã o valoare global apropiatã de cifra de afaceri

anualã, de 32 milioane pentru ultimul exercitiu. Grupul detine 100% din capitalul

sãu. Alte informatii: impozit pe profit 40%, impozit pe plusvalorile aferente

activelor pe termen lung 28%.

Sã se determine valoarea actualã a participatiilor în societãtile A, B si C.

Rezolvare

Participaţii în societatea A: valoarea de piaţă a acesteia poate fi estimata prin

metode comparative:

- rezultatul exploatării:

valoarea afacerii sau a entităţii (ansamblul capitalurilor) = 10 x 9 = 90 milioane

valoarea acţiunilor (valoarea capitalurilor proprii) = valoarea entităţii – datorii =

=90 – 18 = 72 milioane

- rezultatul net:

valoarea actiunilor (capitalurilor proprii) = 15 x 5 (rezultatul exploatarii de 9

milioane dupa impozitare cu 40% = 5,4; daca se tine seama de existenta

cheltuielilor cu dobanzile aferente datoriilor se poate rotunji in jos, la 5 milioane)=

75 milioane

Se poate accepta o valoare a participatiilor in societatea A de 75 milioane de unde

rezulta o plusvaloare de 25 milioane (75 valoare de piata – 50 valoare neta

contabila).

Participatii in societatea B: valoarea acesteia se stabileste pe baza capitalizarii

bursiere care, tinand seama de partea detinuta de grup, este de 71,5 milioane (130

mil x 55%), rezultand o plusvaloare de aproximativ 37 milioane (71,5 valoare de

piata – 35 valoare neta contabila)

Participatii in societatea C: fiind finantata doar din capitaluri proprii, valoarea

societatii C este egala cu valoarea actiunilor (capitalurilor proprii) de 32 milioane,

de unde rezulta o plusvaloare de 7 milioane [32 milioane valoare de piata – (110 –

50-35 ) valoare neta contabila]

Valoarea actuala participatii A B C =

Pentru A:

- Val neta contabila 50

- Profit exploatare 9 milioane

- Coef multiplicare 10 pt profit exploatare si 15 pt rezultat net.

Valoare A = 9 x 10 = 90

Pentru B:

- Val neta contabila 35 (55%)

- Capit bursiera 130

Valoare B = 130 x 0,55 = 71,5

Pentru C:

Val = 32

184. Se reia enuntul de la problema 183 cu urmãtoarea cerintã: sã se calculeze

activul net contabil corectat al grupului Y.

Rezolvare

a)Corectii in vederea determinarii activului net contabil corectat al grupului:

- cheltuieli de constituire: sunt nonvalori şi se elimina

- imobilizarea care reprezinta sediul social: plusvaloare de 6 milioane (16 valoaare

de piata – 10 valoare contabila)

- imprumut de 12 milioane: partenerul prezinta un risc de faliment ridicat care

conduce la provizionarea integrala a imprumutului (anularea activului de 12

milioane)

- plusvaloare aferenta participatiei in A: 25 milioane

- plusvaloare aferenta participatiei in B: 37 milioane

- plusvaloare aferenta participatiei in C: 7 milioane

b)Determinarea activului net contabil corectat: 109 milioane

ANC (143 - 80) 63

Anularea cheltuielilor de constituire - 1

Provizionarea imprumutului -12

Economie de impozit aferenta cheltuielilor de constituire şi imprumutului anulat

[(12+1) x 0,4] 5

Plusvalori pentru imobilizarile corporale 6

Plusvalori pentru participatiile A, B, C 69

Impozit pe plusvalori [(6+69)x 0,28] -21

ANCc = TAc – Dc = (4-1) + 16 + [(90+71,5+32)-12]+7 – 80 = 127,5

185. Societatea A, cotatã la bursã, prezintã caracteristicile financiare urmãtoare:

– capitaluri proprii 100 milioane u.m.

– datorii financiare 200

– imobilizãri nete 220

– nevoie de fond de rulment 80

– rezultatul exploatãrii 50

Se mai stie cã:

– rata dobânzii fãrã risc pe piatã 5,7%;

– prima de risc mediu pe piata actiunilor 4%;

– rata medie a dobânzii la datoriile societãtii 7,5%;

– cota de impozit 40%;

– coeficientul β 1,1;

– capitalizarea bursierã a societãtii este actualmente de 225 milioane u.m.;

– imobilizãrile nete cuprind o participatie minoritarã, în sumã de 20 milioane, într-

o altã societate cotatã, a cãrei valoare de piatã (pe baza mediei cursurilor ultimei

luni bursiere) este de 35 milioane u.m.;

– investitiile realizate de societate în cursul ultimului exercitiu au fost de 50

milioane si nevoia de fond de rulment a crescut cu 10 milioane. Cheltuielile cu

amortizarea au fost de 45 milioane u.m.

Sã se determine costul mediu ponderat al capitalului ca si referintã a ratei de

actualizare.

Calculul CMPC

- costul capitalurilor proprii = kj = kF +(kM -kF)xβj =0,057 + 0,04 x 1,1 = 10,1%

- costul datoriilor după impozitare = 0,075 x 0,6 = 4,5%

- CMPC = (225x0,101 + 200x0,045) / 425 = 7,5%

unde 225 reprezintă valoarea actuală a capitalurilor proprii (capitalizarea bursieră a

societăţii) faţă de valoarea contabilă de 100; mai relevantă este prima sumă.

CP = 100

DF = 200

I profit 40%(sau 0,4)

Rfr = 4%

P risc (Rm – Rf) = 5%

Beta = 1,3

d = 7%

1. Rentabilitatea capital propriu:

Ri = Rf + B(Rm-Rf) + B(1 – Ip)(DF/CP)(Rm-Rf)

Ri = 4% +1,3x5% + 1,3x(1-0,4)x(200/100)x5%=10,5% + 7,8% = 18,3%

2. Costul datoriei = d(1-Ip)

Cd = 7%x(1-0,4) = 4,2%

Rentabilitatea capitalurilor proprii:

In totalul capitalului (CP + DF) ponderea CP este de 33% si a capit imprumutat de

66%, rezulta:

Cmpc = 18,3% x 0,33 + 4,2% x 0,66= 6,03 + 2,77 = 8,8%

186. Un grup de societãti prezintã urmãtoarele situatii financiare pentru ultimul

exercitiu:

Cifra de afaceri 1.000 milioane u.m.

Excedent brut de exploatare 250

– Amortizãri 50

= Rezultatul exploatãrii 200

+ Rezultat financiar – 15

+ Rezultat extraordinar 25

– Impozit pe profit 85

– Amortizare pe plusvalori (specificã consolidãrilor) 10

= Rezultat net consolidat 115

BILANT

Alte informatii:

– investitiile au reprezentat 60 milioane u.m. în cursul ultimului exercitiu:

– nevoia de fond de rulment reprezenta 150 milioane u.m. la sfârsitul exercitiului

precedent;

– cota de impozit pe profit 40%;

– rata de rentabilitate a pietei, fãrã risc 4%;

– prima de risc medie a pietei actiunilor este de 5%;

– coeficientul β al grupului este de 1,3%;

– rata dobânzii la datoriile financiare ale grupului 7%.

Se cere sã se calculeze valoarea creatã de grup în ultimul exercitiu.

Rezolvare

Se aplică formula valorii economice adăugate:

VEA = PO net – CMPC * CI = CI * (ROIC - CMPC)

VEA – valoarea economică adăugată

PO net – Profit operaţional după impozitare

CMPC – costul mediu ponderat al capitalului

CI – capitaluri investite sub forma activelor imobilizate şi a nevoii de fond de

rulment

ROIC – rentabilitatea capitalurilor investite

CMPC se determina astfel

- costul capitalurilor proprii: kj = kF +(kM -kF)xβj

unde kj – costul capitalurilor proprii (Ccp)

kF – rentabilitatea pieteii fara risc

kM – rentabilitatea pietei (cu risc)

βj– coeficientul actiunii j

Ccp = 0,04 + 1,3 x 0,05= 10,5%

- costul datoriilor financiare = 0,07 x (1-0,4)=4,2%

0,105+300/750xβj =450/750 x 8%= 0,042

Atunci VEA = 200 x 0,6 – 670 x 0,08 = 66,4

Unde CI reprezinta: imobilizari + nevoia de fond de rulment = 500 + (450 -280) =

670

187. Se reia enuntul de la problema anterioarã cu urmãtoarea cerintã: sã se

evalueze afacerea prin comparatii bursiere, stiind cã pentru societãtile cotate din

acelasi sector de activitate s-au observat multiplii urmãtori pentru rezultatele

ultimului exercitiu: PER = 18, multiplul rezultatului din exploatare = 10. 192. Se

reia enuntul de la problema 190 cu urmãtoarea cerintã: sã se evalueze afacerea prin

metoda cash-flow-urilor disponibile, (pentru afacere, entitate) actualizarea

presupunând cã acest cash-flow va creste cu 10% pe an în urmãtoarele trei

exercitii, apoi cu 4% pânã la infinit.

Rezolvare

1) PER - de obicei PER se aplica rezultatului curent net.

Rezultatul curent net al grupului Z se determina:

Rezultat net 115

+Amortizarea plusvalorii 10

-Rezultat extraordinar 25

+Impozit pe rezultatul extraordinar 10

Rezultat net curent 110

PER 18

Valoare de piata a actiunilor 1980

2) Rezultatul exploatarii (RE)

RE 200

Multiplu observat 10

Valoare de piata a capitalurilor investite (capitaluri proprii şi datorii in total) 2000

-Datorii financiare 300

Valoare de piata a actiunilor 1700

Obs: se face distinctie intre valorile aferente capitalurilor proprii (pentru actionari),

respectiv valorile aferente tuturor capitalurilor investite atat de actionari cat şi de

creditori (a entitatii). In cazul in care se doreşte o valoare a capitalurilor proprii (in

aceasta problema) şi se obtine mai intai o valoare a capitalurilor investite, aceasta

se transforma intr-o valoare a capitalurilor proprii prin deducerea datoriilor

financiare.

188. O întreprindere oferã actionarilor un randament global pe dividende de 3%.

stiind cã pentru clasa de risc consideratã, piata cere o rentabilitate a capitalurilor

proprii de 10%, trebuie gãsitã rata de crestere implicitã a dividendelor la infinit

care permite asigurarea acestei rentabilitãti.

Rezolvare

Modelul Gordon-Shapiro conduce la formula: V = D / (r-g)

unde

- D este primul dividend de primit

- r rata de rentabilitate cu risc

- g rata de creştere la infinit a dividendului global

Formula se poate scrie:V*( r - g ) = D =>

V * r - V * g = D =>

V * r = D + V * g

r = D/V + g = r1 +g

unde

- r1 este randamentul oferit de dividend, in cazul nostru r1 = 3%

Astfel vom obtine: 0,1 = 0,03 + g => g = 7%

189. O întreprindere a fost introdusã la Bursã în exercitiul N-1. Ultimul sãu

dividend de 10 u.m. tocmai s-a plãtit. Se asteaptã o crestere a dividendului sãu într-

un ritm anual de 8% pânã la sfârsitul celui de-al treilea an, apoi de 6% pe an pentru

urmãtorii doi ani si apoi o crestere de 4% pânã la infinit. Sã se determine valoarea

de piatã a afacerii (actiunii) stiind cã rata de rentabilitate asteptatã de actionari

pentru capitalurile proprii este de 10%.

Rezolvare

Se utilizează modelul Gordon Shapiro în trei secvenţe cărora le corespunde

oanumită rată de creştere a dividendelor.

V = D1/ (1 + r ) + D2/ (1 + r )2+ D3/ (1 + r )

3+ D4/ ( 1 + r)

4+ D5 / (1 + r )

5+

+ D6/( (1 + r )5* ( r - g ))

V = (10*1,08) / (1+0,1)+ (10*1,082) / (1+0,1)

2+(10*1,08

3) /

(1+0,1)3+(10*1,08

3*1,06) / (1+0,1)

4+(10*1,08

3*1,06

2) / (1+0,1)

5+

+(10*1,083*1,06

2*1,4) / ((1+0,1)

5*(0,1-0,04))

V = 199,2

190. Dacã pretul actiunii unei întreprinderi este actualmente 25.000 lei, rata de

crestere anticipatã a beneficiilor de 9% si dividendul anticipat la sfârsitul

exercitiului este de 1.500 lei, care este rata de rentabilitate speratã a titlului?

Rezolvare

Se aplică formula lui Gordon Shapiro:

V=D/(g-r)

unde:

D=dividendul anticipat

g= rata de crestere anticipata a beneficiilor

r= rata de rentabilitate

V= pretul actiunii

D = V * (r-g)

V * r - V * g = D

r = D /V + g

r = 1.500 / 25.000 + 0.09

r = 15%

191. O întreprindere prezintã caracteristicile urmãtoare:

– capitaluri investite de actionari si creditori: 1.000 milioane u.m.;

– rentabilitate minimã cerutã de la capitalurile investite pe piatã: 7,5%;

– rentabilitate asteptatã (previzionalã) a capitalurilor investite în afacere: 10%.

Sã se calculeze goodwill-ul întreprinderii pe baza impozitelor: superprofitul va fi

constant pe o duratã nedeterminatã de timp.

Rezolvare

Intreprinderea va degaja un superprofit perpetuu de 2,5% corespunzator

surplusului de rentabilitate obtinut in raport cu rentabilitatea ceruta de piata (10 –

7,5 = 2,5). In aceste conditii, se determina o rentabilitate constanta de 10%, adica

100 milioane UM pe an corespunzatoare unei valori de piata de:

100 / 7,5% = 1333 mil UM

Atunci goodwill-ul poate fi estimat la 1333 – 1000 = 333 mil UM

O alta varianta de rezolvare, potrivit formulei clasice de capitalizare a

superprofitului:

superprofitul Sp se determina: 1000 x 10% - 1000 x 7,5% = 25,

iar Sp capitalizat este 25 / 7,5% = 333 milioane UM

192. O întreprindere prezintã caracteristicile urmãtoare:

– capitaluri investite de actionari si creditori: 1.000 milioane u.m.;

– rentabilitate minimã cerutã de la capitalurile investite pe piatã: 7,5%;

– rentabilitate asteptatã (previzionalã) a capitalurilor investite în afacere: 10%.

Sã se calculeze goodwill-ul întreprinderii pe baza ipotezelor: superprofitul va

creste cu o ratã anualã constantã de 5% pe un orizont de prognozã de 10 ani.

Rezolvare

Superprofitul va fi degajat doar in urmatorii 10 ani şi se va majora anual cu 5%:

Superprofitul este de 25 milioane şi va creşte cu 5% pe an. Se va aplica formula

actualizarii pe un orizont finit de timp (10 ani) a unei valori aflate intr-o creştere

geometrica.

sau

GW = 210 milioane UM

193. Conducerea unei întreprinderi doreste sã lege primele acordate agentilor

comerciali pentru depãsirea obiectivelor care le-au fost fixate de crearea de valoare

pentru întreprindere. A fost studiatã ipoteza urmãtoare:

– cresterea cifrei de afaceri cu mai mult de 5% fatã de obiective.

Se mai cunosc urmãtoarele:

– marja profitului din exploatare (operational) înainte de impozit: 20% (PO/CA);

– CMPC: 7%;

– CA medie realizatã de un agent comercial: 10 milioane u.m.;

– Cota de impozit pe profit 40%.

Care este cresterea valorii economice adãugate în ipoteza de mai sus?

Rezolvare

Se aplica formula de determinare a VEA

VEA = POnet – CMPC XCI = CI x (ROIC - CMPC)

In acest caz creşterea VEA este legata de o majorare a cifrei de afaceri cu

mai mult de 5% fata de obiective şi se poate calcula astfel:

POnet = 20% x 10 x (1-0,4) = 1,2 milioane UM

ΔVEA = ΔPOnet = 5% x 1,,2 mil = 60000UM

194. Conducerea unei întreprinderi doreste sã lege primele acordate agentilor

comerciali pentru depãsirea obiectivelor care le-au fost fixate de crearea de valoare

pentru întreprindere. A fost studiatã ipoteza urmãtoare:

– reducerea cu 15 zile de stoc mediu (raportat la cifra de afaceri).

Se mai cunosc urmãtoarele:

– marja profitului din exploatare (operational) înainte de impozit: 20% (PO/CA);

– CMPC: 7%;

– CA medie realizatã de un agent comercial: 10 milioane u.m.;

– Cota de impozit pe profit: 40%.

Care este cresterea valorii economice adãugate în ipoteza de mai sus?

Rezolvare

Metode de evaluare bazate pe goodwill

Se aplică formula valorii economice adăugate:

VEA = PO net – CMPC * CI = CI * (ROIC - CMPC)

VEA – valoarea economică adăugată

PO net – Profit operaţional după impozitare

CMPC – costul mediu ponderat al capitalului

CI – capitaluri investite sub forma activelor imobilizate şi a nevoii de fond de

rulment

ROIC – rata de rentabilitate a capitalurilor investite

POnet = 20% x 10 x (1-0,4) = 1,2 milioane UM

In acest caz, reducerea stocurilor corespunde unei diminuări a capitalurilor

investite (CI) de intreprindere in exploatare.

Stocurile si celelalte componente ale NFR se exprimă in zile de cifră de

afaceri prin formulele duratelor de rotaţie:

Stoc mediu sau final / CAFTVA x 360 si apoi, prin cunoaşterea CA previzionate,

in valori absolute.

Economia şi deci suplimentul de VEA care rezultă se poate calcula astfel:

D VEA = CMPC x D CI = CMPC x D Stocuri (fie 15 zile de CA) = 7% x 15 x 10

mil/360 = 29200 UM

195. O întreprindere prezintã urmãtoarele conturi previzionale:

Cifra de afaceri 100 milioane u.m.

Rezultatul exploatãrii 150

Rezultatul financiar 9

Rezultatul extraordinar 20

Impozit pe profit 71,6

Rezultat net consolidat 107,4

Rezultat aferent participatiilor minoritare (11)

Rezultat net – partea grupului 96,4

Informatiile cu privire la societãtile cotate din acelasi sector de activitate conduc la

urmãtorul multiplu aplicat rezultatului asteptat pentru exercitiul N+1: PER = 21.

Impozit pe profit: 40%.

Sã se determine valoarea întreprinderii, partea apartinând grupului prin metode

comparative.

Rezolvare

Se aplică PER rezultatului net curent aşteptat pentru N+1

Rezultat net partea grupului 96,4 - Rezultat extraordinar -20 + Economie de

impozit pentru rezultatul extraordinar 8 (20 x 0,4)

Rezultat net curent partea grupului 84,4 ;

Valoarea de piaţă a acţiunilor 1772 (84,4 x 21)

196. O întreprindere prezintã urmãtoarele conturi previzionale:

Cifra de afaceri 100 milioane u.m.

Rezultatul exploatãrii 150

Rezultatul financiar 9

Rezultatul extraordinar 20

Impozit pe profit 71,6

Rezultat net consolidat 107,4

Rezultat aferent participatiilor minoritar (11)

Rezultat net partea grupului 96,4

Informatiile cu privire la societãtile cotate din acelasi sector de activitate conduc la

urmãtorul multiplu aplicat rezultatului asteptat pentru exercitiul N+1: multiplul

pentru rezultatul exploatãrii = 13.

Impozit pe profit: 40%.

Sã se determine valoarea întreprinderii, partea apartinând grupului, prin metode

comparative.

Rezolvare

Se utilizează multiplul rezultatului exploatării.

Valoarea de piaţă a tuturor acţiunilor = 150 x 13 = 1950

Valoarea de piaţă a acţiunilor deţinute de grup = 1950 x 90% = 1755

Obs. - ponderea participatiilor minoritare este de : 11 / 107,4≅ 10%

197. Sã se determine activul net contabil corectat pe baza urmãtoarelor informatii:

– capital social: 10.000 u.m.;

– rezerve: 3.000;

– rezultat reportat: 5.000;

– cheltuieli de constituire: 2.000;

– cheltuieli de cercetare: 10.000, din care 4.000 destinate creãrii unui produs pentru

înlocuirea altuia care va iesi de

pe piatã anul urmãtor;

– cheltuieli în avans pentru abonamente la reviste de specialitate: 1.000.

Rezolvare

ANC = Capitaluri proprii ± Diferente din evaluare = (10.000 + 3.000 + 5.000) -

(2.000 +

6.000 +1.000) = 9.000

Sau

Activul net contabil corectat se determină, in ipoteza continuităţii activităţii, după

formula:

Activ net contabil corectat (ANCC) = ANC ± Corecţii active ± Corecţii datorii

Unii evaluatori preferă in locul metodei aditive pe cea substractivă care se scrie:

Activ net contabil corectat (ANCC) = Active corectate – Datorii corectate

Indiferent de varianta de calcul aleasă, in stabilirea activului net contabil corectat

trebuie parcurse două etape: corecţiile activelor şi corecţiile datoriilor.

Pentru a fi incorporate in valoarea patrimonială Activ net contabil corectat,

imobilizările necorporale identificabile distinct sunt corectate astfel:

a) cele considerate nonvalori se elimină (cheltuieli de constituire, cheltuieli de

cercetaredezvoltare)

b) cele care prezintă valoare pentru afacere sunt păstrate, după stabilirea valorii lor

de piaţă sau a altei valori curente (valoare de utilizare), aplicandu-se metode

specifice (comparaţii de piaţă, metode de randament, metode bazate pe costul de

inlocuire).

Metode de evaluare specific:

Cheltuieli de cercetare – dezvoltare (proiecte de cercetare) considerate a avea

valoare economică

metoda bazată pe costul de înlocuire - constă in actualizarea (prin aplicarea unui

coeficient de reevaluare ales de evaluator) cheltuielilor de cercetare-dezvoltare

activate in bilanţ şi imputabile unui proiect de acest fel.

ANC = Total active – Total datorii

ANC = Capitaluri proprii ± diferente din reevaluare

Metoda aditivă:

Capital propriu 13.000

– capital social: 10.000

– rezerve: 3.000

– rezultat reportat: 5.000

– cheltuieli de constituire: 2.000

ANC = 13.000 + 5000 – 2000 = 16.000

Activele considerate non-valori nu sunt luate in considerare. Aici putem include:

cheltuieli de cercetare-dezvoltare cu şansa scazuta de a avea inovaţia ca şi

finalitate, cheltuieli de consituire, brevete, licenţe, marci.

Plaţile anticipate nu se includ in evaluare.

– cheltuieli de cercetare: 10.000, din care 4.000 destinate crearii unui produs pentru

inlocuirea altuia care va iesi de pe piata anul urmator;

- cheltuieli in avans pentru abonamente la reviste de specialitate: 1.000.

ANCC = 16.000 – 4.000 - 1.000 = 11.000

Cap proprii 18.000

Capital social 10.000

rezerve 3.000

rezultat rep. 5.000

Ch considerate nonvalori 7.000

ch de constit 2.000

ch de cercet 4.000

Ch in avans 1.000

ANCC = 18.000 – 7.000 = 11.000

198. Care este valoarea care se stabileste pentru activele considerate în afara

exploatãrii?

Valoarea care se stabileste pentru activele considerate in afara exploatarii,

este valoarea venala, adica suma trezoreriei ce se va degaja la cesiunea lor.

199. Care ar fi motivele pentru care actionarii ar accepta un pret de vânzare negativ

pentru o întreprindere redresabilã (în locul optiunii falimentului)?

Motivele pentru care actionarii ar accepta un prêt de vanzare negativ pentru o

intreprindere redresabila (in locul falimentului )

Redresarea presupune infuzie de capital, iar in conditiile in care actionarii nu

dispun de capital prefera vanzarea la un prêt sub val justa totusi negociat decat

falimentul, caz in are loc vanzarea activelor si plata creditorilor intr-po anumita

ordine, actiunarii ramanand cei din urma pe lista.

200. Care dintre principiile contabile aplicabile la ora actualã în România nu pot fi

acceptate în totalitate, în cazul evaluãrii economice, fiind necesare corectii ale

bilantului elaborat pe baza acestora?

In evaluare nu sunt acceptate principiile contabile in totalitate urmand a se face

corectii pe bilantul contabil:

Principiul independentei exercittiilor

Principiul necompensarii

Principiul intangibilitatii bilantului de deschidere

201. Care dintre urmãtoarele puncte nu se încadreazã în analiza SWOT aplicabilã

functiei juridice, în vederea stabilirii diagnosticului partial: relatiile comerciale cu

furnizorii traditionali, promovarea produselor întreprinderii, existenta

Regulamentului de ordine interioarã, posibilitãti de îmbunãtãtire a cãilor de acces

si a utilitãtilor?

In analiza SWOT aplicabila functiei juridice nu se incadreaza urmatoarele

puncte:

- relatiile comerciale cu furmizarii traditionali

- promovarea prod intrepr

- posibilit de imbunatatire a cailor de acces si utilitatilor

202. Care dintre verificãrile urmãtoare vi se par relevante pentru stabilirea

diagnosticului resursei umane: locul de muncã anterior angajãrii în întreprinderea

evaluatã, dependent managerilor de bãnci sau actionarii majoritari, structura si

numãrul sindicalistilor, calificarea medie a personalului de executie?

Verificarile relevante pentru diagnosticul resurselor umane

- locul de munca anterior

- structura si nr, sindicalistilor

- calificarea medie a pers de executie

203. Cum poate fi definit superprofitul aferent întreprinderii?

Superprofitul reprezinta profitul suplimentare asigurat de o intreprindere pentru

capitalurile investite in activele sale fata de un plasament, de o marime egala,

remunerate la rata medie a pietei.

Superprofitul este diferenta dintre capacitatea beneficiara a intreprinderii

(profitul intreprinderii) si profitul care ar fi generat de investirea pe piata financiara

a unui capital echivalent cu valoarea ANC.

Sp = CB –ANCxi, i= rata neutra de capitalizare

204. Care este inversul ratei de capitalizare aplicabile unor beneficii constante sau

care cresc cu o ratã constantã pe o perioadã nedeterminatã (infinitã) de timp?

Inversul ratei de capitalizare aplicabile unor beneficii constante sau care

cresc cu o rata constanta pe o perioada nedeterminata (infinita) in timp este:

= factorul fondului de reducere

205. Ce exemple de coeficienti multiplicatori utilizati în practica evaluãrii puteti

da?

Multiplicatorul capitalistic Y reprezinta o rata de capitalizare, de fructificare,

actualizare a veniturilor si este reprezentat de:

a) rata neutra de plasament;

b) nr. de unitati ,,an” - actualizarea unei serii de fluxuri financiare constante pana

in anul ,,n” in care Y reprezinta un nr. de unitati an,

1 - 1__

an= (1+t)n

t

c) rata de plasament aferenta PER secdetremina ca raport intre 1/PER si

semnifica durata de recuparare a investitiei V= CBxPER

PER= Cursul bursier al unei actiuni

dividend platit+profit nerepartizat

206. În câte moduri puteti scrie formula de calcul a valorii unei afaceri dacã se

capitalizeazã beneficiul (B) generat de afacere pe un orizont de prognozã

nedeterminat si se considerã cã acest beneficiu este constant?

V = CB sau V = CB x 1

I i

V = CB x PER unde PER = cursul bursier al unei actiuni

Dividend platit + profit nerepartizat

207. Cum poate fi definitã valoarea rezidualã a unei afaceri inclusã în calculele de

actualizare a cash-flow-urilor?

Valoarea reziduala inclusa in calculele de cash flow este valoarea actuala a flux

de trez dupa sfarsitul per prognozate. Daca se presupune ca intrepr se va vinde , se

va fol val scontata a vanzarilor intreprinderii minus costurile aferente.

Vr = Zx CF , Z = un multiplicator sau VR = CFn+1___,

CMPC - g

g = rata anuala de crestere a ch flow in per implicita

CFn+1 = ch flow primului an al per implicite

208. Care sunt premisele aplicãrii metodei rentei goodwill-ului?

Baza tuturor metodelor de evaluare a goodwill este notiunea de rentabilitate a

activelor investite. Premisele utilize ac met este existenta supraprofitului pe obt

unui good will, in caz contrar avem de-a face cu un badwill.

209. Care sunt premisele aplicãrii metodei capitalizãrii superprofitului?

Metoda considera ca valoarea firmei este determinata de suma ANC (sau val

substantiala), si a goodwill, dar determinate printr-o capitalizare a supraprofitului

obtinut.

GW= ANC + (CB-ANCi)/t

210. Care este semnificatia Price Earnings Ratio (PER) (indicatorul pretului pe

actiune) indicator bursier si coeficient multiplicator?

Semnificatia PER Price Earnings Ratio este:

- indicator bursier reprez raportul dintre cursul bursier (C) si profitul net pe

actiune (PNA) PER =C/PNA sau,

PER = Capitalizarea bursiera/profit net total

PER= Cursul bursier al unei actiuni

dividend platit+profit nerepartizat

PER ca indicator bursier prezinta anumite valori standard in functie de tipul

de activitate si nivelul de risc al intreprinderii.

- coefficient multiplicator

Pe baza unui PER de referinta, cunoscand profitul previzionat de poate estima

val intrepr

V = PERx profit net din anul t

(capacitatea beneficiara)

V = PERxprofitxcoef de riscxcoef de lichiditate

211. Care este caracteristica ratei de actualizare deflatate?

Caractertistica ratei de actualizare deflatata este ca a fost ajustata in minus cu

rata inflatiei, se fol. in cazul in care fluxul financiar ce se actualizeaza este in lei

constanti.

212. Care este caracteristica ratei de actualizare nedeflatate?

Rata de actualizare nedeflatata include rata inflatiei si se utilizeaza la

actualizarea fluxurilor exprimate in preturi curente.

213. Ce sunt ratele de evaluare utilizate în cadrul metodelor comparative si ce

exemple puteti da?

Ratele utilize in met comparative reprez criteriul pe baza caruia se face comparatia

si pot fi: PER –ul intrepr din acelasi sector, cotate; capitalizarea bursiera/ANC;

durata de acoperire (nr. anilor pt care o suma de beneficii previzionate actualizate

cu rata de randament a obligatiunilor de stat este egala cu cursul unei actiuni)

214. Care este definitia goodwill-ului?

Goodwill – este excedentul de valoare globala a intreprinderii in raport cu suma

valorilor diferitelor active care il compun. Partea din valoarea globala a unei

intreprinderi care are ca sursa buna gestionare si exploatarea elementelor

intangibile de care dispune acea intreprindere; se obtine prin capitalizarea

profitului obtinut de intreprindere peste pragul de rentabilitate.

215. Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea terenurilor atunci

când se determinã valoarea patrimonialã Activ net contabil corectat?

Metode pentru evaluarea terenului in cazul metodelor patrimoniale sunt:

- metoda comparatiei directe ( a vanzarilor) – prêt si alte informatii sunt

analizate comparate si ajustate in functie de asemanari si deosebiri.

- Metoda proportiei alocarii se bazeaza pe echilibru, pe existenta unui raport

tipic intre valoarea proprietatii si anumite localizari.

- Metoda extractiei – prin scaderea din valoarea globala a proprietatii, a

imobilului

- Metoda capitalizarii rentei de baza

216. Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea constructiilor atunci

când se determinã valoarea patrimonialã Activ net contabil corectat?

Metode de evaluarea a constructiilor cand se det ANC

- metode patrimoniale bazate pe valoarea de inlocuire

- metode bazate pe randament (pornind de la chirii pentru cladiri si constructii

de locuit sau de la profit obtinut pentru cladirile si constructiile industriale,

comerciale)

- metode combinate

- metoda valorii de reconstructie cu coeficient de corectie si valoare de

achizitie

217. Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea echipamentelor

atunci când se determinã valoarea patrimonialã Activ net contabil corectat?

Metode pentru evaluarea echipamentelor

Sunt metode ce au scop determinarea valorii reziduale din momentul evaluarii

- met propusa de Uniunea Exp Ctb Europeni

- Vr = Pc(1+k)Dr/Dt,

Pc – prêt de cump

1+k factde actualizare

Dr durata reziduala de functionare

Dt – durata de viata totala

- met de amortizare liniara

- Vr = Pc(1+k)(Da-Du)/Da,

Da durata de amortizare

Du –durata de functionare utilizata

- met val reziduale a inverstitiei anuale

Vr= Inv(1+k)(D-V.inv.)/D

Inv – suma investita in ecghipament

D - durata de viata normativa

V.inv – varsta investitiei

218. În cadrul formulei de calcul a costului mediu ponderat al capitalului (una

dintre referintele necesare determinãrii ratei de actualizare) în ce mod se ia în

considerare influenta fiscalitãtii atunci când se determinã costul datoriilor?

La formula de calcul a CMP, se ia in calcul si costul capitalurilor imprumutate.

Pentru determinarea costului capitalurilor imprumutate, din punct de vedere fiscal

se are in vedere caracteruil deductibil cheltuielilor financiare, din profitul

impozabil.

Practic formula de calcul a costului cap imprumutate este

Kdat fin = Rd(1-π) unde Rd = rata medie a dobanzii, iar π= cota impozitului pe

profit.

219. Care sunt factorii în functie de care se estimeazã de cãtre evaluator

coeficientul de depreciere utilizat, spre exemplu, în cadrul metodei costului de

înlocuire net (CIN)?

Factorii in functie de care se estimeaza de evaluator coeficientul de depreciere

utilizat, in cazul met costului de inlocuire net (CIN), sunt:

- uzura economica;

- uzura functionala;

- uzura strategica;

- uzura utilajelor implicate de reglementarile de mediu.

220. Care este formula de calcul a ratei de actualizare deflatate necesarã

determinãrii ratei de actualizare?

Rata delfatata = i-f

(1+f)i

1f – rata inflatiei

221. Care este criteriul principal de clasificare a elementelor bilantului functional –

instrument complex de analizã financiarã – utilizat pentru stabilirea diagnosticului

financiar?

Criteriul de clasificare a elementelor din bilantul functional este cel al

principalelor functii ale intreprinderii> de investitii, exploatare, si trezorerie – in

activ si de finantare – in pasiv.

222. Care dintre indicatorii urmãtori poate fi folosit pentru aprecierea circulatiei si

stabilitãtii personalului?

– numãr de grevisti/numãr total de salariati x 100;

– intrãri de personal/numãr mediu scriptic de personal x 100;

– numãr de personal cu vechime mai mare de 5 ani/numãr mediu scriptic de

personal.

– nr. de personal cu vechime mai mare de 5 ani/nr. mediu scriptic de personal

223. Care este formula de calcul a lichiditãtii restrânse – indicator calculat pentru

interpretarea bilantului contabil în cadrul diagnosticului financiar?

Lichiditatea restransa = aptitudinea intreprinderii de a rambursa datoriile sub un an

cu ajutorul elementelor celor mai lichide sub un an

L r = creante=disponibilitati/datorii sub un an

224. Care sunt documentele financiare de sintezã pe care le verificã auditorul

financiar sau evaluatorul pentru a se asigura de credibilitatea datelor contabile?

Documentele financiare de sinteza pe care le verifica auditorul fiananciar

sau evaluatorul pentru a se asigura credibilitatea datelor contabile sunt:

Situatiile financiare financiare pe ultimii trei ani in componentele sale functie de

reglementarile contabile aplicabile.

225. Cãrei optici îi corespund valorile patrimoniale functionale (de exemplu,

Valoarea substantialã)?

Valorile patrimoniale functionale au la baza o optica a prevalentei

economicului asupra juridicului, respectiv valoarea intreprinderii ia in calcul

valoarea tuturor bunurilor pe care le utilizeaza indiferent daca sunt sau nu in

proprietatea acesteia

Valorile patrimoniale sunt abordate printr-o optica aproape comerciala si statica,

care nu tine seama de potentialul intreprinderii. Aceasta abordare incompleta ofera

totusi proprietarilor ei o garantie de siguranta asupra valorii acesteia la un moment

dat, putand dovedi investitrorilor ca exista un echivalent tangibil asupra actiuniolor

pe care le detin in intreprinderea respectiva.

226. Cãrei optici îi corespund valorile patrimoniale matematice (de exemplu,

Activul net contabil corectat)?

Valoarea patrimoniala matematica are la baza o optica potrivit careia

valoarea intreprinderii ia in calcul numai bunurile aflate in proprietate.

227. Ce reprezintã rata de actualizare a capitalurilor?

Rata de actualizare a capitalurilor rezulta dintr-o medie a ratei de remunerare a

capitalurilor proprii si a ratei dobanzii,

- rata de remunerare a capitalurilor proprii este in general inversa PER –ului

mediu al valorii comparabile la bursa.

- rata dobanzii retinute este costul mediu al imprumutului pe termen mediu

sau lung tinand cont de deductibilitatea fiscala.

228. Care sunt situatiile în care, în contabilitate, se apeleazã la evaluãri economice

ale activelor?

Situatiile in care, in contabilitate, se apeleaza la evaluari economice ale activelor,

sunt:

- cand activele trebuie prezentate la valori juste, de exemplu:

- la intrarea de active cu titlu gratuit, aport in natura si cu ocazia

reevaluarilor

- la intocmirea situatiilor financiare consolidate cand activele si dat se eval la

val justa cf. IFRS 3

- cu ocazia fuziunilor si divizarilor

229. Care sunt caracteristicile lichidãrii judiciare a întreprinderii din punctul de

vedere al evaluãrii?

Din punct de vedere al evaluarii presupunem ca intreprinderea chiar daca e

neredresabila dispune de un patrimoniu, care dupa incetarea activitatii permite

detereminarea unei valorI de lichidare specific lichidarii judiciare sau fortate.

Evaluarea presupune parcurgerea a doua etape:

1. calculul activului net de lichidare;

2. aplicarea unei decotari asupra activului net de lichidare.

Activul net de lichidare se stabileste plecand de la activul net contabil, care

este afectat de influentele pozitive sau negative al elementelor de patrimoniu din

care se deduc cheltuielile cu lichidarea si eventualele obligatii fiscale privind

lichidarea.

Valoarea actuala a intreprinderii se datermina astfel:

Activul net contabil plus diferenta intre valoarea contabila (mai mica) si valoarea

actuala (mai mare) a tuturor elementelor corporale si necorporale din bilantul

intreprinderii (diferente favorabile) minus diferentele dintre valoarea contabila

(mai mare) si valoarea actuala (mai mica) a tuturor elementelor corporale si

necorporale din bilantul intreprinderii (diferente nefavorabile) minus cheltuielile cu

operatiunile de lichidare (incusiv sarcini fiscale) si este egal cu activul net de

lichidare minus cota cuprinsa intre 30-50% din activul net de lichidare.

În evaluarea unei întreprinderi care-şi va continua activitatea se va ţine

seama şi de valoarea de lichidare, care poate fi superioară celei de exploatare, fie

atunci când întreprinderea produce pierderi, fie atunci când obiectele proprietăţii

intelectuale (brevete, mărci de fabrică sau de comerţ) au o valoare semnificativă la

încetarea activităţii. Prin urmare, în cazul în care valoarea întreprinderii calculată

în stare de funcţionare este inferioară valorii de lichidare, valoarea finală care

trebuie reţinută este valoarea de lichidare. Logica unei astfel de evaluări este aceea

conform căreia dacă vânzarea se realizează la o valoare mai mică decât cea de

lichidare, cumpărătorul va fi tentat să lichideze întreprinderea, vânzând individual

activele sale, realizând astfel un câştig din tranzacţie.

230. Prin ce se deosebesc valorile entitãtii (functionale, ale ansamblului resurselor

investite) de cele ale capitalurilor proprii (matematice, nete)?

Valorile entitatii se deosebesc de capitalurile proprii (matematice, nete) prin

potentialul de care dispun de a genera supraprofit, respectiv prin elementele

nemateriale , care nu figureaza ca elemente de patrimoniu ale intreprinderii, dar

care concura la desfasurarea activitatii sale.

231. Care este formula de calcul a fondului de rulment – indicator de echilibru

financiar specific bilantului functional?

FR = FR = AC totale – Datorii sub un an = Cap permanent – Active imobiliz.

Cap.permanent. = Active imob + FR = Cap propr. + Proviz.+ Dat. peste un an

232. Prin ce se deosebeste goodwill-ul de activele intangibile identificabile?

Godwill-ul se deosebeste de activele intangibile identificabile prin faptul ca

nu este cuprins in situatiile financiare individuale ci numai in cele consolidate.

233. Care sunt factorii în functie de care se alege un etalon de comparatie

reprezentativ (actiune sau afacere)?

Factorii in functie de care se alege un etalon de comparatie reprezentativ

(actiune sau afacere) sunt:

- nivelul capitalului tranzactionat, daca tranzactia are ca obiect firma (100%

din capitalula acesteia) , fie numai o parte a capitalurilor

234. Cum poate fi definitã evaluarea economicã?

Evaluarea economica consta intr-un complex de tehnici, procedee si metode

prin care e stabileste valoarea de piata, de circulatie a bunurilor, activelor si

intreprinderilor.

235. Care dintre cele trei categorii de metode de evaluare specific activelor

(metoda capitalizãrii rezultatelor, metoda costurilor, metoda comparatiei directe) se

poate aplica si fãrã sã se dispunã integral de informatii de piatã?

Metoda capitalizarii rezultatelor

236. De ce uzura scripticã a bunurilor de natura imobilizãrilor corporale nu poate fi

acceptatã în cazul unei evaluãri economice?

Deoarece valoarea imobilizarilor corporale nu coincide cu val contabila si in

acest caz si uzura se recalculeaza

237. Dacã se lucreazã în unitãti monetare curente, din ce se compune rata de

actualizare?

In cazul in care fluxul fianciar este exprimat in lei curenti, rata de actualizare

se compune din rata de randament – dobanda la obligatiunile de stat

238. Care este formula de calcul a rentabilitãtii economice, ca indicator compus al

rezultatelor?

Rata rentab economice = marja neta* rotatia investitiilor, respectiv,

= rezultat net/capitaluri proprii

239. Cum poate fi transformat un rezultat contabil într-un cashflow?

Profit/pierdere

+ dob la datoria de la terti

- economia la impozitul aferent intrepr datorata deductibilitatii dobanzii pt

datoria la terti

+ impozitul pe venit care poate fi compensat

+ deprecierea/amortizarea si alte chelt care nu sunt in numerar

- venituri care nu aduc numerar

- cheltuielile de capital

+/- Δ NFR inclusiv a lichiditatilor/datoriile

Flux de trezorerie

Sau

Profit din activ de exploatare (EBIT)

- Plati din impozite pe exploatare

Profit net dupa ajustari fiscale

+ Amortizare

Cash flow brut

- Δ NFR

+ Incasari din vz activelor corporale

- Cheltuieli de capital___________

Cash flow din activit curenta

+ Cash flow din alte investitii in afara celor operationale

Cash flow disponibil pt investitori

+ Credite bancare si alte dat assimilate contractate de intreprindere

- Ratele achitate pt rambursarea creditelor si sumelor platite pt rascumpararea

obligatiunilor

- Dividende preferentiale achitate

Cash flow din activit financiara

240. Care este semnificatia includerii amortizãrii (alãturi de rezultatul net contabil,

cu semnul plus) la determinarea cashflow-ului?

Amortizarea se aduna la rezultat, pentru ca initial cheltuiala cu amortizarea a

diminuat profitul fara a fi o iesire de numerar.

241. Prin ce se deosebeste valoarea estimatã de evaluator de pretul care este

eventual stabilit de cãtre cei care au cerut efectuarea evaluãrii?

Stabilirea pretului presupune negocierea, evaluatorul nu-si propune sa sa

determine pretului ci gama de valori, respective zona in care ar putea incepe

negocierea si care ar putea probabil sa se situeze pretul.

Valoarea unui bun se fondeaza pe notiune ade schimb, se poate considera

astfel ca valoarea comerciala constiutie punctul de echilibru in care vanzatorul

accepta sa vanda si cumparatorulul sa cumpere. Valoarea depinde de unele criterii

sau factori care influenteaza dorinta de a cumpara sau vinde; aceste criterii pot fi

subiective, de natura psihologica sau economica si obiective, prin aplicarea unor

metode de evaluare care abordeaza atat separate cat si impreuna, latura

patrimoniala si profitabilitatea bunului, activului sau intreprinderii in ansamblul

sau.

242. Care este formula de calcul a capitalurilor permanente necesare exploatãrii –

valoare patrimonialã?

Cap perman. necesare exploatarii = activele imobilizate + NFR

243. Dati exemple de factori care influenteazã mãrimea orizontului de prognozã

estimat în cadrul metodelor de randament.

Orizontul de prognoza reprezinta perioada de timp care ii este necesara

afacerii ca sa progreseze din stadiul actual la echilibrul competitiv complet.

În practica evaluarii, in cadrul metodelor de actualizare a cash-flow-urilor,

previziunile se fac pe un orizont de timp segmentat in doua perioade:

- prima, denumita orizont explicit, care corespunde orizontului de vizibilitate al

întreprinderii

- cea de-a doua perioada, denumita orizont neexplicit, care corespunde restului de

ani din viata intreprinderii, considerata nedeterminata daca evaluarea se face pe

baza pricipiului continuitatii activitatii

Orizontul explicit reprezinta durata de viata economica a investitiei. Durata

necesara atingerii acestui punct poate fi estimata in functie de ciclul de viata

economica al produselor, durata de functionare ramasa pentru imobilizarile

amortizabile, alti factori interni pusi in evidenta prin intermediul analizei SWOT

realizata in cadrul diagnosticului afacerii.

În afara factorilor microeconomici, direct legati de evolutia afacerii evaluate,

in estimarea orizontului de prognoza mai pot sa intervina si alti factori, dintre care

amintim: factori macroeconomici (stabilitatea economica), factori politici, factori

sectoriali (termenul de recuperare al investitiei estimat de investitor, ciclicitatea si

marimea cererii, tehnologii sau afaceri convergente), disponibilitatea informatiilor,

credibilitatea previziunilor.

244. Indicati tipul de valoare aferentã activelor cãreia îi corespunde definitia: suma

estimatã pentru care o proprietate (activ) ar putea fi schimbatã la data evaluãrii,

între un cumpãrãtor si un vânzãtor hotãrâti, într-o tranzactie echilibratã, dupã un

marketing adecvat, în care fiecare parte actioneazã în cunostintã de cauzã, prudent

si fãrã constrângeri.

Valoarea de piata

245. Precizati când este recomandabil sã fie folositã rata de evaluare „Curs

bursier/Cash-flow”.

246. Marcati cu adevãrat (A) sau fals (F) rãspunsurile la urmãtoarea afirmatie:

Situatiile financiare ale întreprinderii nu sunt prelucrate ca atare de evaluator, fiind

necesare corectii:

a) contabilitatea nu este tinutã întotdeauna potrivit normelor si principiilor

contabile în vigoare;

b) se referã la o perioadã trecutã;

c) nu reflectã neapãrat valori de piatã;

d) include goodwill-ul, or acesta nu este întotdeauna calculate de evaluator.

247. Enumerati trei dintre scopurile evaluãrii de active sau de afaceri.

Scopul evaluării de active sau de afaceri

• tranzacţiile comerciale

• cotările la bursă

• operaţiile cu scop patrimonial (fuziuni, restructurări, divizări, lichidări)

• modificările de volum şi/sau de structură ale capitalului social

• dorinţa de a cunoaşte propria valoare în raport cu cea a întreprinderilor

concurente

248. Motivati prin 3-4 argumente utilitatea diagnosticului pentru evaluarea afacerii.

Pentru experţii care evaluează întreprinderea, diagnosticul este etapa

premergătoare lucrării de evaluare, prin intermediul căreia întreprinderea poate fi

foarte bine cunoscută (din punct de vedere juridic, al obiectului ei de activitate, al

potenţialului său intern, al relaţiilor sale de piaţă, al performanţelor economico-

financiare etc.), astfel încât să se poată identifica elementele care vor determina

creşterea valorii întreprinderii sau, dimpotrivă, scăderea sa. Practic, nu se poate

realiza o prognoză cu privire la evoluţia întreprinderii fără a cunoaşte situaţia ei

prezentă, ceea ce înseamnă că metodele de evaluare, în special cele bazate pe

actualizarea fluxurilor viitoare de venituri, depind de pertinenţa muncii de

diagnostic.

In cadrul diagnosticului trebuie sa-si gaseasca raspuns probleme cum sunt:

• Piata pe care opereaza firma si pozitia trecuta si probabila pe aceasta piata;

• Situatia juridica a firmei si a proprietatii evaluate;

• Potentialul uman si de management al firmei;

• Infrastructura tehnica pentru sustinerea activitatii de productie sau servicii;

• Rezultatele obtinute si probabile ale intreprinderii.

In cadrul activitatii practice de evaluare a unei firme diagnosticul trebuie sa

furnizeze informatiile necesare aprecierii situatiei trecute si prezente, care

constituie o baza pentru estimarea elementelor si variabilelor ”cheie” ce trebuie

avute in vedere in cazul aplicarii diferitelor metode de evaluare.

Intrucat evaluarea intreprinderii nu inseamna o aplicare mec anica a unor tehnici, ci

presupune o apreciere profunda a performantelor firmei, echipa de evaluare trebuie

sa opereze cu parametri considerati normali pentru mediul de activitate al firmei

evaluate si la momentul efectuarii evaluarii.

Pe baza diagnosticului intreprinderii evaluate se fundamenteaza scenariile ce

stau la baza evaluarii in abordarea pe baza de venit.

O problema importanta in realizarea diagnosticului o reprezinta asigurarea

informatiilor ce vor fi analizate. In acest sens, Standardul de evaluare a afacerii

(SEV 5) insista pe necesitatea ca evaluatorul sa verifice acuratetea si credibilitatea

surselor de informatii, iar judecata finala a valorii (reconcilierea valorilor obtinute)

sa includa acest aspect important prin intermediul unei analize a gradului de

credibilitate si relevanta al tuturor informatiilor care au stat la baza aplicarii

fiecarei metode.

249. Prezentati criteriile dupã care se judecã o întreprindere ca fiind în dificultate.

Notiunea de intreprindere in dificultate poate fi judecata in functie de doua

criterii esentiale :

1.Criteriul juridic : intreprinderea este in dificultate daca face obiectul unei

proceduri judiciare

2.Daca se afla in imposibilitatea platii datoriilor curente . Aceasta dificultate poate

fi accidentala datorita neincasarii unor clienti sau structurala , cand fondurile sunt

insuficiente pentru a continua activitatea.

O intreprindere care se confrunta cu dificultati prezinta urmatoarele

caracteristici :

1. Existenta unui fond de rulment negativ sau al unui rezultat negativ;

2. Importanta credite pe termen scurt sunt utilizate pentru finantarea datoriilor si

investitiilor;

3. Imprumuturi importante devin scadente fara a exista posibilitatea reinnoirii lor;

4. Imposibilitatea achitarii datoriilor la scadentele normale;

5. Imposibilitatea obtinerii unor finantari pentru investitiile indispensabile pentru

supravietuirea intreprinderii;

6. Falimentul unor furnizori sau clienti importanti;

7. Persiatenta unei proaste gestionari;

8. Transferul sau demisia conducatorilor.

250. Prezentati trei dintre conditiile obtinerii valorii de piatã a activelor, incluse în

definitia acesteia conform Standardelor Internationale de Evaluare (IVS –

International Valuation Standards).

Raspuns

Valoarea de piata a activelor = suma estimata pentru care un activ ar putea fi

schimbat, la data evaluarii, intre un cumparator hotarat sa cumpere si un vanzator

hotarat sa vanda, intr-o tranzactie libera (nepartinitoare), dupa un marketing

adecvat, in care fiecare parte a actionat in cunostinta de cauza si fara constrangere

251. Prezentati teoria care stã la baza determinãrii valorilor de randament ale

afacerii.

252. Prezentati teoria care stã la baza determinãrii valorilor patrimoniale ale

afacerii.

253. Prezentati teoria care stã la baza determinãrii valorilor bazate pe comparatii de

piatã ale afacerii.

254. Expuneti tipurile de valori care se determinã pentru activele detinute de o

întreprindere care îsi continuã activitatea.

255. Expuneti tipurile de valori care se determinã pentru activele detinute de o

întreprindere care îsi înceteazã activitatea.

256. Prezentati trei dintre corectiile care se aplicã rezultatului contabil pentru a-l

transforma într-un beneficiu reproductibil, recurrent (capacitate beneficiarã).

Raspuns

1.amortismentele; 2. salariile şi cheltuieli asimilate ; 3. legate de profit /pierderi cu

caracter excesiv ; 4. complementarităţile de activitate intre 2 sau mai multe

intreprinderi.

257. Prezentati caracteristicile activelor intangibile identificabile.

Raspuns

Elementele intangibile sunt, de regulă, elementele imateriale care pot sau nu

să fie inregistrate in patrimoniul unei intreprinderi, dar care contribuie la

menţinerea şi dezvoltarea activităţii potenţiale a intreprinderii.

Acestea pot fi :

-cheltuieli de cercetare, dezvoltare ;

- Cheltuieli de constituire ;

- Brevete, licenţe, mărci de fabrică etc. .

- Alte imobilizări necorporale ( programme de informatică etc.)

Partea ≪ invizibilă ≫ o constituie activul fictiv – cunoscut fiind faptul că

activul patrimonial al intreprinderii grupează toate elementele patrimoniale avand o

valoare economică pentru intreprindere.

Din elementele ce nu pot fi inregistrate in patrimoniul intreprinderii :

- reputaţie ;superioritatea produselor ;amplasamentul ;clientela ;competenţa

tehnică, comercială, managerială.

258. Exemplificati trei principii ale evaluãrii specifice sau aplicabile metodelor de

randament.

Raspuns

259. Prezentati diferentele dintre actualizare si capitalizare – în întelesul lor pentru

evaluare.

Raspuns

Rata de actualizare = rata rentabilitatii ceruta de un investitor ca sa-si

mentina capitalul sau sa-l plaseze intr-o intreprindere.

Actualizarea permite compararea, la data evaluarii, a fluxurilor de

venit care vor fi generate in viitor.

VN = V0 x (1+k)n, unde (1+k)

n este factorul de actualizare.

Actualizarea =calcularea valorii prezente a unei sume viitoare (care reflecta

o plata sau o incasare).

Capitalizarea poate fi definita ca procesul prin care unui influx de venit i se

atribuie o valoare de capital; reprezinta suma care ar trebui investita azi pentru a

produce in viitor un anumit influx de venit. Determinarea valorii unui capital in

functie de venitul pe care il produce

260. Enumerati câteva rate de rentabilitate ale pietei care pot fi alese ca si ratã

neutrã – componentã a ratei de actualizare.

Raspuns

Multiplicatorul capitalistic Y reprezinta o rata de capitalizare, de fructificare,

actualizare a veniturilor si este reprezentat de:

a) rata neutra de plasament;

b) nr. de unitati ,,an” - actualizarea unei serii de fluxuri financiare

constante pana in anul ,,n” in care Y reprezinta un nr. de unitati an,

an =

c)rata de plasament aferenta PER se detremina ca raport intre 1/PER si

semnifica durata de recuparare a investitiei V= CBxPER

PER= Cursul bursier al unei actiuni

dividend platit+profit nerepartiza

261. Prezentati caracteristicile afacerilor redresabile.

262. Prezentati caracteristicile generale ale unui cash-flow.

263. Expuneti elementele de compunere ale costului de înlocuire net – valoare sau

procedurã de evaluare a activelor.

264. Prezentati componentele ratei de actualizare atunci când e înteleasã ca si ratã

de rentabilitate a investitiilor alternative.

265. Enumerati patru elemente intangibile care pot fi evaluate distinct.

266. Marcati afirmatia corectã în privinta verificãrilor care se fac pentru stabilirea

diagnosticului juridic:

– contractele de muncã individuale si colective;

– relatiile cu furnizorii traditionali;

– controlul productiei ca si existentã si organizare.

267. Marcati afirmatia corectã în privinta verificãrilor care se fac pentru stabilirea

diagnosticului comercial:

– ritmicitatea aprovizionãrilor;

– oferta întreprinderii comparativ cu sectorul ei de activitate;

– productivitatea muncii.

268. Marcati afirmatia corectã în privinta verificãrilor care se fac pentru stabilirea

diagnosticului tehnic:

– principalele surse de venit ale întreprinderii ca evolutie trecutã si viitoare;

– organizarea generalã a productiei;

– existenta unui regulament de organizare si functionare.

269. Marcati afirmatia corectã în privinta verificãrilor care se fac pentru stabilirea

diagnosticului resursei umane:

– respectarea principiului de protejare a patrimoniului;

– starea cãilor de acces si a utilitãtilor pentru productie;

– atributiile, competentele si instructiunile emise de cadrele de conducere.

270. Marcati afirmatia corectã în privinta verificãrilor care se fac pentru stabilirea

diagnosticului financiar:

– nivelul activitãtii si al rezultatului;

– echilibrul financiar;

– gradul de utilizare a capacitãtii de productie.

271. Dati exemple de valori patrimoniale clasificate, dupã criteriul resurselor

investite în afacere, în categoria valorii capitalurilor proprii (valori matematice,

nete).

272. Dati exemple de valori patrimoniale clasificate, dupã criteriul resurselor

investite în afacere, în categoria valorii ansamblului resurselor investite (valori ale

entitãtii, valori functionale).

273. Prezentati formula de calcul a PER (Price Earnings Ratio), indicator bursier si

coeficient multiplicator în cadrul metodelor de randament.

Semnificatia PER Price Earnings Ratio este:

- indicator bursier reprez raportul dintre cursul bursier (C) si profitul net pe actiune

(PNA)

PER =C/PNA

sau,

PER = Capitalizarea bursiera/profit net total

PER= Cursul bursier al unei actiuni

dividend platit+profit nerepartizat

PER ca indicator bursier prezinta anumite valori standard in functie de tipul de

activitate si nivelul de risc al intreprinderii.

- coeficient multiplicator

Pe baza unui PER de referinta, cunoscand profitul previzionat se poate estima

valoarea intreprinderii

V = PER x profit net din anul t

(capacitatea beneficiara)

V = PERxprofitxcoef de riscxcoef de lichiditate

274. Prezentati formula de calcul a costului de înlocuire net – procedurã de

evaluare sau valoare atribuitã activelor atunci când se determinã Activul net

contabil corectat sau valori juste destinate înregistrãrilor contabile.

275. Redati formula de calcul a indicatorului „Viteza de rotatie a creantelor clienti”

exprimat în zile de cifrã de afaceri – utilizatã pentru stabilirea diagnosticului

financiar.

276. Redati formula de calcul a indicatorului „Viteza de rotatie a datoriilor

furnizori” exprimat în zile de cifrã de afaceri – utilizatã pentru stabilirea

diagnosticului financiar.

277. Redati formula de calcul a indicatorului „Viteza de rotatie a stocurilor”

exprimat în zile de cifrã de afaceri – utilizatã pentru stabilirea diagnosticului

financiar.

278. Precizati prin ce se caracterizeazã pozitia de consultant a evaluatorului.

279. Indicati formula de calcul a trezoreriei nete – indicator de

echilibru financiar, specific bilantului functional.

280. Marcati afirmatiile care se potrivesc evaluãrii administrative (reevaluãrile

obligatorii din anii 1990, 1992 si 1994):

– uzura luatã în calcule este cea scripticã (din contabilitate) si nu realã (tehnicã);

– metoda de stabilire a valorii administrative este unicã (indicialã);

– indicii aplicati au tinut seama de inflatie, de curs valutar si de alti factori de

naturã economicã.

281. Prezentati formula de calcul a valorii lichidative, un activ net determinat în

cazul lichidãrii benevole (progresive, nejudiciare) a întreprinderii.

282. Dati exemple privind corectiile care pot fi aplicate activelor curente în

vederea determinãrii Activului net contabil corectat.

283. Indicati câteva corectii aplicate rezultatului contabil pentru a-l transforma în

capacitate beneficiarã (metode de randament).

Raspuns

1. amortismentele; 2. salariile şi cheltuieli asimilate ; 3. legate de profit /pierderi cu

caracter excesiv ; 4. complementarităţile de activitate intre doua sau mai multe

intreprinderi.

284. Prezentati semnificatia superprofitului – punct de plecare în dimensionarea

goodwill-ului.

Superprofitul reprezinta profitul suplimentar asigurat de o intreprindere pentru

capitalurile investite in activele sale fata de un plasament, de o marime egala,

remunerate la rata medie a pietei.

Sau

Superprofitul este diferenta dintre capacitatea beneficiara a intreprinderii (profitul

intreprinderii) si profitul care ar fi generat de investirea pe piata financiara a unui

capital echivalent cu valoarea ANC.

Sp = CB –ANCxi, i= rata neutra de capitalizare

Goodwill-ul este diferenţa dintre preţul plătit de cumpărător şi activul net

contabil corijat

GWcontabil= preţ de achiziţie –ANC

Superprofitul va exista daca rentabilitatea generata de intreprindere este

superioara celei care s-ar obţine plasand pe piata un capital echivalent cu activul

net corijat (ANC)

Sp= CB-ANC x i Sp=superprofit

CB=capacitate beneficiara

ANC=activul net corijat

i = rata de capitalizare

Capitalizand pe cativa ani(n) acest superprofit, se obţine valoarea goodwill-ului

GW = n x (CB-ANC x i)

285. Prezentati semnificatia badwill-ului aferent unei întreprinderi.

286. Dati câteva exemple privind cauzele intrãrii unei întreprinderi în stare de

dificultate.

287. Indicati formula de calcul a profitabilitãtii economice, ca indicator specific

diagnosticului financiar.

288. Prezentati formula de calcul a valorii substantiale brute – valoare patrimonialã

a întreprinderii.

VB = VM + NC – EV,

VM = valoarea bunurilor materiale;

NC = active date in locaţie

EV = active nenecesare, uzate

Valoarea substanţială brută se referă la activitatea de bază şi se foloseşte la

metodele de randament.

Valoarea substanţială brută (VSB) reprezintă totalitatea mijloacelor

corporale ale intreprinderii angajate şi organizate pentru a realiza obiectul său de

activitate, fără a ţine cont de modul de finanţare a acestora.

Evaluarea se face in 2 etape :

- evaluarea elemenetelor corporale

- evaluarea elementelor necorporale.

289. Marcati afirmatia corectã în privinta verificãrilor care se fac pentru stabilirea

diagnosticului comercial:

– actiunile juridice în curs pentru litigii cu caracter comercial;

– actele de proprietate asupra bunurilor întreprinderii;

– actele de închiriere asupra bunurilor utilizate de întreprindere.

290. Marcati afirmatia corectã în privinta verificãrilor care se fac pentru stabilirea

diagnosticului resursei umane:

– dacã au depus garantiile legale;

– dacã au studii superioare de specialitate;

– dacã sunt si actionari ai societãtii analizate;

– dacã au un stil de conducere descentralizat sau centralizat.