cearta legumelor
TRANSCRIPT
9 IANUARIE 2009 9FOAIAromâneascã
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789011234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890112345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789011234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890112345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789011234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890112345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901
POVESTEA SÃPTÃMÂNII
La cules de legumev Dacã ai cãlãtori de la
un cap la altul al galaxieinoastre – Calea Lactee –cu viteza luminii, þi-ar tre-bui 100.000 ani. Viteza lu-minii, cea mai mare vitezãcunoscutã, este de 300.000km/sec.
v Pentagonul are dublunumãrul de toalete de careeste nevoie. Când a fostconstruit, legea impuneabãi separate pentru albi ºinegri.
v Grãdinile suspendatedin Babilon, sunt supranu-mite ºi Grãdinile Semira-midei, dupã numele legen-darei regine a Babilonului.Construcþia era compusãdin mai multe terase su-prapuse, retrase succesiv,pe care erau amenajategrãdini cu o vegetaþie lu-xuriantã. Grãdinile au fost
ªtiaþi cã…?ridicate în colþul nord-es-tic al palatului lui Nabuco-donosor, lângã poartazeiþei Istar. La bazã aveauforma unui pãtrat cu latu-ra 123 m, înãlþimea maxi-mã fiind de 23 m.
v Curcubeul este un fe-nomen optic ºi meteoro-logic manifestat prin apa-riþia spectrului luminos
atunci când lumina se re-fractã prin atmosfera su-prasaturatã de vapori deapã, de cele mai multe oriapãrând dupã ploaie. Cur-cubeul ia forma unui arcroºu la exterior ºi violet lainterior. Secvenþa de culorie cea a spectrului luminiialbe, adicã: roºu, portoca-liu (oranj), galben, verde,albastru, indigo ºi violet.Lumina albã se separã îndiverse culori (lungimi deundã) atunci când intrãîntr-un strop de apã fiind-cã roºul se refractã sub ununghi mai mic decât albas-trul. La ieºirea din strop,raza roºie pãrãseºte stro-pul sub un unghi mai micdecât unghiul de refracþieal razei albastre, iar sepa-rarea culorilor realizeazãcurcubeul.
Kanga vrea sã prepare un ghiveci de legume ºii-a cerut ajutorul lui Iepurilã. Traseazã-i lui Iepurilãdrumul corect cãtre Kanga, având în vedere cã, îndrumul sãu, trebuie sã culeagã numai legume.
Într-o searã, în grãdinade zarzavaturi a bunicilor,s-a încins o ceartã mare.Ceapa verde ºi usturoiuls-au luat la harþã cu sala-ta ºi spanacul, iar gulia, ar-deiul, roºia, conopida ºivarza, care erau niºte tine-re rãsaduri, s-au trezitamestecate în gâlceavãfãrã voia lor. Morcovul,pãtrunjelul, þelina ºi carto-ful ºi-au vârât nasurile înpãmânt ºi au tãcut chiticpentru cã lor nu le plãceauastfel de discuþii. Numaifasolea s-a ridicat iute pepar pentru ca sã vadã ºisã audã cât mai bine.
– Sunteþi niºte zbârcite,striga plinã de nãduf Cea-pa verde. Vã legaþi de mineºi de bunul meu vecin Us-turoiul cã avem un mirosneplãcut, dar uitaþi cã ºi voiaveþi defectele voastre.
– ªi care ar fi acestea?întrebã Salata.
– Ha,ha,ha! Râse Ustu-roiul. Te faci cã nu ºtiþi?!
Nu spunea ieri bunicadespre tine cã eºti amarãºi despre Spanac cã a îm-bãtrânit?
– Gustul meu amãruieste foarte sãnãtos, îi rãs-punse jignitã Salata.
– Iar eu, chiar dacã suntcam trecut sunt la fel desãnãtos pentru cei care mãconsumã zise ºi Spanacul.
– Lasã-l frate! StrigãCeapa. În curând vor ple-ca de lângã noi. ªtii binecã ei au o viaþã foarte scur-tã.
– Cãpãþânoºilor! ZiseSpanacul.
Lucia Muntean
Cearta legumelor– Nu e frumos sã vor-
biþi aºa unii cu alþii, se bagãîn vorbã Gulia. Dacã v-arauzi cineva ar spune cãsunteþi niºte legume fãrãminte!
– Pe tine cine te-a invi-tat sã vorbeºti? se rãsti laea Ceapa.
Ardeiul sãri ºi el ca fript:Cum adicã? Dacã sun-
tem niºte tinere rãsaduri nuputem sã ne spunem pã-rerea? Îmi pare rãu, sura-to!
– Are dreptate Ardeiul,zise ºi Roºia care era totun rãsad. Dacã sunteþi maimari, purtaþi-vã cum secuvine!
– Noi nu primim lecþii dela niºte pricãjite de rãsa-duri.
– Lecþii? Tresãri dinsomn Ridichea. Ia te uitã,am aþipit ºi am uitat de lec-þia de searã. Sã nu adoar-mã nimeni pânã nu învã-þãm o poezie.
– Da, da! Mai bine învã-þãm ceva decât sã ne cer-tãm strigã atunci Varza.
– Cine se ceartã? Semirã Ridichea.
Fasolea îi spuse pe ne-rãsuflate toatã povestea ºiRidichea se mirã foartetare:
Urât din partea voastrã!Se vede cã nu aþi învãþat
încã sã vã respectaþi unape alta pentru cã nu ºtiþicât de importante suntemnoi legumele pentru viaþaoamenilor care ne seamã-nã ºi ne îngrijesc. Dacãv-ar auzi copiii sunt sigu-rã cã nu v-ar mai apreciaatât de mult.
– Care a fost lecþia pecare am învãþat-o ieri? amai întrebat Ridichea.
– Ieri am învãþat despreanotimpuri, zise încetiºorGulia.
– Bine, zise Ridichea. Azivom învãþa despre ce în-seamnã legumele pentrusãnãtate. ªi ca sã le treacãpofta de harþã celor patruîmpricinate vom învãþa opoezie despre ele. ªi Ridi-chea începu sã citeascã:
„Legumele toate, toate /Sunt izvor de sãnãtate. /Consumate zi de zi / Depãrinþi ºi de copii, / Ele suntpentru oricine. / O sursã devitamine. / Fiecare-n felul ei/ Îi ajutã cu temei: /Usturoiu-alungã boala, /Ceapa vindecã rãceala, /Frunza verde de spanac /Este bunã la stomac; / Iarsalata neapãrat / Face binela ficat. Fierte, crude, toate,toate, / Oricum ar fi con-sumate / Sunt izvor de sã-nãtate!
Dupã ce Ridichea termi-
nã de citit, Ceapa, Ustu-roiul, Salata ºi Spanacul tã-curã stânjenite.
– Aþi vãzut? Zise într-untârziu Ceapa. Mirosul meuºi al Usturoiului nu facerãu nimãnui.
– Nici amãreala mea,zise Salata gânditoare.
– Ca sã nu mai vorbimdespre frunzele mele, ziseºi Spanacul cu ferealã.
– Ar fi cazul sã vã com-portaþi ca niºte legume se-rioase, le zise Ridichea ºi sãnu mai pierdeþi vremea cuvorbe goale. Nu aveþi delucru în aceastã searã?Rãdãcinile voastre nu v-auadus încã ceva de care aunevoie frunzele voastre?
– Fiecare legumã se ru-ºinã în felul ei ºi se grãbisã-ºi termine treaba înain-te de culcare. În bucãtãriilesecrete ale frunzelor, vita-minele ºi sãrurile mineraleaºteptau sã fie preparatepentru hrana copiilor, darºi a celor mari. ªi nu nu-mai atât! Poezia trebuia în-vãþatã de toatã suflareagrãdinii, ca nu cumva vreolegumã sã uite care îi esterostul.
În felul acesta, tãcerea selãsa peste grãdinã ºi dimi-neaþa când Razele soare-lui începurã sã se joaceprintre straturi, Salata leîntrebã:
– Vreþi sã învãþaþi opoezie? Dacã vreþi, suntgata sã vã ajut!
– ªi eu! zise Spanacul.– ªi noi, rostirã într-un
glas Ceapa ºi Usturoiul.Ce ziceþi copii? Le aju-
taþi ºi voi pe Razele de soa-re sã înveþe poezia desprelegume?