Proiect Agrochimie

Tema proiectuluiPe un teren in suprafaa de 15 ha in care predomina tipul de sol citat mai jos si caracterizat prin indicii agrochimici enuntati (vezi tabelul) se practice o cultura de ceapa Elemente nutritive in forme accesibile Tip sol pH(H20) IN PALppm KALppm 160 Ca Mgpp Spp Fepp B pp m m m ppm m 15 5 2,9 6 Mn Zn ppm ppm 110 15

luviso 4,6 l albic

2, 5 65

Densitatea aparenta (Da) = 1,37 g/cm3 Coninut in argila = 28%; Alte date : Coninut total de azot din gunoiul de grajd = 0,4%; Coeficienii stabilti experimental pe culturi si grupe de culturi pentru calculul DIO (t/ha) a = 25 b = 25 Limitele superioare ctre care tind dozele de ingrasaminte produse industrial in cazul unor nivele ridicate ale recoltei scontate Rs sunt: pentru azot (N)= 1345; pentru fosfor (P) = 170; pentru potasiu (K)= 200; Parametrii regresiiior stabititi pe cale experimentala, pentru calculul dozelor de ingrasaminte produse industrial sunt: a pentru azot = 0,85; a pentru fosfor = 0,35; a pentru potasiu = 0,60; b pentru azot = 0,28; b pentru fosfor = 16,0; b pentru potasiu = 45,0; c pentru azot = 0,060; c pentru fosfor = 0,065; c pentru potasiu = 0,070; FCDF calculat din anul precedent = 1,43(pt.N); 1,6-7(pt.P); 1,1(ptK) Rs (kg/ha) = 10000 Pentru acest tip de sol si pentru aceasta cultura propunei soluii de fertilizare organica sl chimica (NPK).

2

Cuprins Capitolul I Chimizarea agriculturii in contextul societii contemporane1.1.Cai si mijloace de sporire a produciei agricole 1.2.Ingrasamintele, mijloc esenial de sporire a produciei

Capitolul II Indici agrochimici ce caracterizeaz starea de fertilitate a solului2.1. Reacia solului(pH-ul) 2.2.Caracterizarea strii de aprovizionare cu N si P 2.3.Caracterizarea strii de aprovizionare cu K 2.4.Caracterizarea strii de aprovizionare cu microelemente

Capitolul III Stadiul cercetrilor cu privire la fertilizarea culturii de ceapa3.1.Particularitile de nutriie ale speciei 3.2.Stadiul cercetrilor cu privire la fertilizarea organica 3.3.Stadiul cercetrilor cu privire la fertilizarea chimica

Capitolul IV Stabilirea dozelor de ngrminte chimice si organice in funcie de principalii indici grochmici4.1.Principii de stabilire a dozelor de ingrasaminte chimice si organice pentru cultura de ceapa 4.2.Modele matematice de stabilire a dozelor optim experimentale de ingrasaminte pentru cultura de ceapa 4.3.Ingrminte chimice si organice folosite 4.4.Epoci si metode de aplicare a ingrasamintelor 4.5.Stabilirea necesarului de ingrasaminte chimice si organice

Concluzii si recomandri Bibliografie

3

Capitolul I: Chimizarea agriculturii in contextul societii contemporane1.1.

Cai simijloace de sporire a produciei agricole

Problema asigurarii hranei omenirii este din ce in ce mai serioasa odata cu creterea exploziva a populaiei globului. Singurile solutiii care sa amelioreze aceata problema delicata este extinderea suprafeelor agricole si in special cele de teren arabil, prin luarea in cultura de noi terenuri, sporirea produciei agricole pe suprafee de teren arabil deja existente, prin masuri tehnologice de intensivizare a agriculturii cum ar fi: chimizarea si irigarea. Un rol important in sporirea si aigurarea produciei agricole il au pesticidele. Se estimeaz ca annual pe glob datorita bolilor si duntorilor se pierd, numai la ceriale o cantitate de 340 milioane tone, cantitate suficienta pentru a hrni un miliard de oameni pe termen de 1 an. Gradul de intensivizare a agriculturii se apreciaz si dupa consumul de ingrasaminte care revine pe cap de locuitor, deoarece s-a constatat ca aceasta se coreleaz direct cu producia de cereale pe cap de locuitor. De aceea decalajele in lume sunt foarte mari: 162 kg de ingrasaminte pe cap de locuitor in Noua Zeelanda si 1,9 kg in Indonezia. Pe baza suprafeelor prognozate de Ministerul Agriculturii pentru perioada 2003-2010 si a consumurilor specifice de ingrasaminte chimice a fi utilizate se apreciaz ca in perioada respectiva consumul intern de ingrasaminte va inregistra urmtoarea evoluie :

4

Tabel 1: Consumurilor specifice de ingrasaminteAnul Gradul de fertilizare (kg SA/ha) 225,5 91,4 227,1 107,6 269,1 235,8 Cantitatea totala (mii tone NPK) 2.095 850 2.110 1.000 2.500 2.200 Din care : (mii tone substana activa) Azot Fosfor Potasiu 1.000 550 1.005 600 1.200 1.100 720 250 725 330 850 800 375 50 380 70 450 300

2003

I n 2004 I n 2010 I II

(www.maap.ro)

1.2.Ingrasamintele, mijloc esenial de sporire a produciei agricoleObtinerea unor productii agricole si horticole superioare cantitativ si calitativ, in contextul cresterii fertilitatii solurilor si implicit al protectiei reale ale agroecosistemelor, constituie obiective majore ale agriculturii moderne. In realizarea acestor obiective folosirea corecta a ingrasamintelor si amendamentelor este una dintre cele mai eficiente si profitabile masuri, care, fundamentata stiintific si sub un riguros control agrochimic si tehno-logic, modifica substantial nivelul cantitativ si calitatea produselor agricole consumabile si asigura o evolutie favorabila fertilitatii solurilor. [1] In ultimii 30 de ani, productia aproape s-a dublat la fiecare 10 ani. Capacitatea mondiala de producie instalata este mult mai mare si cu toata criza enrgetica are tendine de cretere. Ca urmare cea mai eficienta msura in vederea creterii potenialului productiv al solului este administrarea de ingrasamine sau altfel spus adugarea de substane minerale, sprijinind astfel necesitile de cretere a plantelor ceea ce conduce la sporirea productivitii. Dup studiile ntreprinse de F.A.Q. (Organizaia Naiunilor Unite Pentru Alimentaie i Agricultur) se estimeaz astzi c n ntreaga lume 30% din alimentele de origine vegetal provin din sporirea produciei datorit ngrmintelor chimice. n medie o ton de ngrminte chimice NPK(substan activ) duce la5

obinerea a 10 tone de produse agro-alimentare, datorit recoltelor mari ce se obin. n ara noastr, prin intrarea n funciune a unor noi combinate de ngrminte chimice, cantitile de ngrminte folosite n agricultur au crescut an de an. Folosirea ngrmintelor este deosebit de necesar i util pe toate terenurile ameliorate prin lucrri de mbuntiri funciare, cunoscut fiind faptul c apa i ngrmintele i amplific reciproc aciunea. Folosirea ngrmintelor pe terenurile ameliorate, n afara aportului de substane nutritive, mbuntete nsuirile fizico-chimice i biologice ale solului, fcnd s sporeasc eficiena lucrrilor de mbuntiri funciare. Pe msur ce agricultura se intensific i se modernizeaz, beneficiind, printre altele, i de cantiti sporite de ngrminte, folosirea acestora presupune cunotine mai bogate sub toate aspectele. Dat fiind importana ngrmintelor n etapa actual se impune cunoaterea acestora i a ntregului complex de factori care influeneaz folosirea lor raional de ctre toi specialitii din agricultur. Folosirea unui ingrasamant adecvat fiecrui tip de cultura, bine si la timp administrat asigura o cretere a productivitii cu 50%, chiar 80%. (AvarvareiJ.,Agrochimie,1997). Tabel 2 : Cretere a productivitii pe ani in functie de ingrasaminteTotal ingrasaminte chimice din care: Cu azot [mii tone SA] Cu fosfor[mii tone SA] Cu potasiu[mii tone SA] 2002 1.815 1.490 225 100 2004 2.530 1.860 530 140 2010 2.530 1.860 530 140

(www.ccir.ro)

6

Capitolul II: Indici agrochlmici ce caracterizeaz starea de fertilitate a solului2.1.Reacia solului(pH-ul)Se numete pH, logaritmul zecimal negativ al activitatii (concentratiei active) a ionilor de H+ dintr-o soluie: pH=-log(H+) sau pH=-log aH+ in care: a = concentratia activa a ionilor de H+ Tabelul 3: Limitele de pH in H20Limitele de pH(H20) 8,40 Reacia solului Puternic acida Moderat acida Slab acida Neutra Slab alcalina Moderat,puternic alcalina

pH-ul este o marime caracteristica solutiilor apoase. Pentru ca solul contine si el apa, a fost impartit in fuctie de valoarea acestui pH in trei mari

categorii: acide, neutre si alcaline. Desigur, este vorba de o materie organica si nu vom intalni soluri cu pH aflat intr-o extrema sau alta, decat poate in cazul prezentei unor puternice surse de poluare. In general, pamantul are un pH cuprins intre 4 si 8. Dincolo de aceste valori, mai jos de patru si mai sus de opt plantele se usuca rapid. Tipuri de soluri in functie de pH: * soluri acide: pH = 4,5 6 * soluri slab acide: pH = 6 6,5 * soluri neutre: pH = 6,5 7,2 * soluri alcaline (saraturate): pH = 7,5 87

Se observa ca plantele suporta mai degraba un sol acid, decat unul alcalin. In mod curent, solurile cu pH mai mare de 7,2 se numesc saraturi, deoarece contin in structura lor foarte multe saruri cu sodiu, magneziu, potasiu si clor. Majoritatea plantelor cultivate prefera soluri neutre si slab acide. Exista si exceptii, despre ele va voi vorbi insa in articolul de maine. O forma inedita de comportament are hortensia, care isi schimba culoarea florilor in functie de aciditatea solului. [2] In cazul de fata pH (H20) = 4,6, solul este acid, majoritatea insusirilor fizicochimice nu sunt prielnice dezvoltarii planelor. De aceea se impune amendarea cu CaC03 si CaO, deoarece activitatea mare a ionilor de H+ determina o solubilitate puternica a ionilor de Al3+.

2.2.Caracterizarea strii de aprovizionare cu azot si fosforIndicele de azot (IN) este un indice sintetic de apreciere a strii de aprovizionare a solului cu azot accesibil plantelor. Acest indice se estimeaz pe baza valorii coninutului de humus si a gradului de saturaie in baze.

IN = H % H=continutul de humus(%)

SB 100 SB + Ah

Ah=aciditatea hidrolitica,in me/100g sol SB=suma bazelor schimbabile,in me/100 g sol

S-au stabilit urmtoarele norme conventionale de apreciere a strii de asigurare cu azot al solurilor: -soluri slabe in azot cu H