(allium cepa l.) en reproduction of seeds of the highest ...aitt.asm.md/userfiles/file/botnari...

I. FişaProiect de transfer tehnologic

Titlul RO Multiplicarea seminţelor de categorii superioare şi implementarea noilor

elemente tehnologici la cultivarea cepei comune (Allium cepa L.) EN Reproduction of seeds of the highest categories and introduction of new

technological elements at cultivation of onions napiform (Allium cepa L.) RU Размножение семян высших категорий и внедрение новых

технологических элементов при возделывании лука репчатого (Allium cepa L.)

Conducătorul proiectuluinumele/ prenumele

Botnari Vasile titlul ştiinţific

Doctor habilitat în agricultură

telefon 787763 fax 787763 e-mail [email protected]

Instituţia executoare din sfera ştiinţeiInstituţia Publică Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare adresa MD 2070 Chişinău, or. Codru, str. Vierul, 59

Beneficiarul rezultatelorInstituţia Publică Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentareadresa MD 2070 Chişinău, or. Codru, str. Vierul, 59

telefon 24-24-91 fax 24-24-91 e-mail [email protected]

Direcţia strategică a activităţii din sfera ştiinţei şi inovării pentru anii 2006-2010 (în conformitate cu Hotărârea Parlamentului RM nr. 160 din 2005, MO nr. 104 din 05.08.2005)Biotehnologii agricole, fertilitatea solului şi securitatea alimentare

Perioada de realizare (maxim 2 ani)

2010-2011

Necesarul total de finanţe (mii lei) 1600 000

Finanţarea din bugetul de stat în 1-ul an 400 000Cofinanţarea în 1-ul an (nu mai puţin decât finanţarea din buget) 400 000

Finanţarea din bugetul de stat în al 2-lea an 400 000Cofinanţarea în al 2-lea an (nu mai puţin decât finanţarea din buget) 400 000

Se certifică autenticitatea datelor şi se aprobă realizarea proiectului în condiţiile menţionateConducătorul instituţiei executoare din sfera ştiinţei

Economist /contabil-şef

L.Ş.numele Ţislinscaia Panfilovprenumele Natalia Andreitel: 24-24-91 24-13-66fax:e-mail: horticultura2008 @mail.ru

Proiectul de transfer tehnologic “Multiplicarea seminţelor de categorii superioare şi implementarea noilor elemente tehnologici la cultivarea cepei comune (Allium cepa L.)”

Conducătorul proiectului Vasile Botnari semnătura

1

mailto:[email protected]


II. Rezumatul proiectului „Multiplicarea seminţelor de categorii superioare şi implementarea noilor elemente tehnologici la cultivarea cepei comune (Allium cepa L.)”

Dezvoltarea legumiculturii depinde în mare măsură de diversitatea soiurilor şi calitatea seminţelor. În Republica Moldova se cultivă peste 60 de specii de legume şi bostănoase pe o suprafaţă totală de circa 55-60 mii hectare. Condiţiile climatice, cu unele excepţii permit obţinerea unor recolte competitive la majoritatea culturilor din ramură. Asigurarea cu seminţe a producătorilor de legume se efectuează din două surse: prin reproducerea lor în ţară şi importul de peste hotare.

Cercetările ştiinţifice şi experienţa avansată demonstrează că recolta posibilă de seminţe la ceapă este de 800-1000 kg/ha. Realizarea potenţialului indicat poate satisface pe deplin necesităţile pieţei interne şi export, asigurând un beneficiu şi o competitivitate înaltă a seminţelor autohtone.

În pofida condiţiilor climatice favorabile, importanţei economice şi sociale înalte producerea seminţelor de legume s-a redus considerabil. În ultimii ani a scăzut volumul de producere a seminţelor de mazăre de grădină, sfeclă roşie, gogoşari, ardei gras, ustroi etc. Practic nu se reproduc seminţe de varză timpurie şi medie, salată, conopidă şi alte culturi solicitate de consumatori.

Declinul economic, legat de trecerea la economia de piaţă a condiţionat reducerea esenţială a activităţii ştiinţifice în crearea de noi soiuri şi hibrizi, lucrărilor de ameliorare şi multiplicare a seminţelor de prebază (superelită) şi bază (elită), de menţinere a calităţilor culturale a soiurilor omologate.

Din lipsă de cadre, sub limita eficienţei se efectuează lucrările de ameliorare şi multiplicare a seminţelor la bostănoase şi zarzavaturi. Pe cale de abandonare sunt lucrările de ameliorare la culturile bienale: varză, ceapă, usturoi, morcov. Reproducerea seminţelor de legume în asociaţiile specializate a atins în ultimii ani un nivel critic. Din lipsa de seminţe de bază şi prebază pentru multiplicare se folosesc deseori seminţe de categorii inferioare şi provenienţă necunoscută. În republică nu există un control eficient asupra producerii şi comercializării seminţelor de legume. Din această cauză piaţa este invadată cu seminţe de o puritate biologică şi valoare culturală nesatisfăcătoare, stare fitosanitară inacceptabilă. Certificarea seminţelor se efectuează după metode şi instrucţiuni depăşite, care în unele cazuri contravin noilor condiţii de producere.

Din lipsa seminţelor de bază, la propunerea menţinătorilor în 2008-2009 au fost radiate din Registrul Soiurilor de Plante al Republicii Moldova următoarele soiri de ceapă: Dnestrovski, Kasatik, Pingvin, Moldavski, Prestige, Emerald Isle. Comercializarea seminţelor la aceste soiuri este interzisă începând cu anul curent. Astfel, în Registru rămânând numai un singur soi de origine autohtonă. În rezultatul încercărilor de Stat începând cu 2010 este inclus ca perspectiv un nou soi de ceapă Diamant, care se manifestă printr-o productivitate sporită, perioadă scurtă de vegetaţie şi uscare totală a frunzelor, rezistenţă la boli şi calităţi gustative înalte. Realizarea proiectului ar permite în 2010 producerea plantelor-mamă, iar în 2011 multiplicarea seminţelor la soiul Diamant în cantităţi suficiente pentru promovarea acestuia pe scară largă, ca în anii apropiaţi să ocupe circa 10% din suprafeţele cultivate cu ceapă în republică.



2

III. Descrierea proiectului1. Expunerea problemei existente.Insuficienţa seminţelor de categorii superioare (prebază şi bază), mijloacelor

tehnice complică respectarea întocmai a tehnologiilor de cultivare, recoltare, extragere, condiţionare şi păstrare a seminţelor. Ca rezultat, a sporit considerabil volumul seminţelor necondiţionate. Din lipsa unei fabrici de prelucrare (similare celor de porumb şi sfeclă de zahar), pentru comercializare sunt destinate seminţe de legume sub formă de semifabricat cu un potenţial redus de productivitate, uniformitate şi calitate.

În urma reformei agrare şi privatizării gospodăriilor semincere s-a mărit considerabil numărul agenţilor economici care activează în producerea seminţelor de legume, care deseori nu respectă cerinţele faţă de tehnologiile de producere a acestora. Mulţi dintre ei fiind dispuşi să cuprindă un număr cât mai mare de specii şi soiuri, ceea ce deseori complică amplasarea culturilor în spaţiu şi obţinerea seminţelor de calitate corespunzătoare. În situaţia dată este obligatorie menţinerea calităţilor biologice a soiurilor sub controlul autorilor în instituţiile cu profil de ameliorare.

Întru evitarea amestecurilor în perioada recoltării, depozitării legumelor, extragerii şi condiţionării seminţelor se recomandă de a limita la minim numărul soiurilor din aceiaşi specie, pentru un producător de seminţe.

În scopul îmbunătăţirii calităţii producţiei se prevede ca deţinătorii de licenţe să fie autorizaţi în producerea seminţelor de soiuri concret nominalizate pe parcursul a mai multor ani. Aceasta v-a conduce la o eventuală specializare şi însuşire mai detaliată a particularităţilor caracteristice soiului dat, reglare a volumelor de producţie precum şi evidenţierea celor mai competitivi producători de seminţe.

În scopul implementării tehnologiilor avansate, exercitării unui control eficient, care să contribuie la sporirea calităţii este raţională concentrarea producerii seminţelor de bază (elită) în staţiunile tehnico-experimentale a instituţiilor de cercetări, care dispun de specialişti cu experienţă în acest domeniu.

Luând în consideraţie starea actuală dificilă, complexitatea multilaterală la producerea şi comercializarea seminţelor de legume este evident necesară organizarea în cadrul Institutului Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare a unui centru republican cu funcţii de coordonare, care în bază de contract cu structurile economice să organizeze toate etapele de multiplicare a seminţelor de categorii superioare, producere, achiziţionare şi comercializare a seminţelor certificate de legume. Pentru început este propus proiectul de transfer tehnologic „Multiplicarea seminţelor de categorii superioare şi implementarea noilor elemente tehnologici la cultivarea cepei comune (Allium cepa L.)”

Realizarea proiectului va crea premize pentru revitalizarea sistemului de producere a seminţelor de legume în Republica Moldova.



3

2. Soluţia problemei cu invenţia propusă, efectele sociale, ecologice, economice etc.

Tehnologiile specificeO deosebită însemnătate în organizarea procesului de producere are alegerea şi

pregătirea terenului, care trebuie să corespundă cât mai deplin cerinţelor culturii. Asemănător producerii legumelor pentru consum asolamentele la producerea de seminţe constituie o măsură agrotehnică de mare însemnătate în reducerea atacului de boli şi dăunători, combaterea buruienilor, obţinerea unor producţii valoroase de seminţe.

La stabilirea premergătorului culturilor semincere în cadrul asolamentului este necesar de ţinut cont de următoarele:

• posibila influenţă negativă a erbicidelor utilizate la culturile precedente în ultimii 2-3 ani.

• nu se succedă speciile care au aceleaşi cerinţe faţă de sol şi care au boli şi dăunători comuni;

• culturile semincere de ceapă se înfiinţează primăvara devreme, se amplasează pe terenuri suficient pregătite din toamnă;

• într-un asolament se includ culturi care nu se afectează de unii şi aceeaşi agenţi patogeni;

• la amplasarea culturii trebuie de avut în vedere raportul suprafeţelor dintre anul întâi pentru obţinerea plantelor-mamă şi anul doi a culturii semincere, care pentru ceapă trebuie să fie 1:1.5-2.

Procedeele agrotehnice de pregătire a solului, fertilizare irigare, combatere a bolilor şi dăunătorilor sunt similare celor de producere a legumelor pentru consum.

Determinarea momentului optim de recoltare este caracteristic fiecărui soi. La ceapă în faza când seminţele ating maturitatea fiziologică, planta încă continue să vegeteze. Seminţele ajunse la maturitatea fiziologică au tegumentul întărit, sunt mai pline, mai grele au o culoare neagră.

Situaţia se complică prin faptul că la ceapă seminţele se maturizează treptat şi dacă se întârzie cu recoltarea se pierde o parte din seminţe prin scuturare, iar dacă se recoltează mai devreme seminţele nematurizate nu au germinaţie. De aceea e necesar ca recoltarea să se efectueze eşalonat, pe măsura maturizării seminţelor. Pentru evitarea acestor aspecte tehnologice negative în cadrul proiectului pentru prima dată va fi utilizat în condiţii de producere produsul Elastic, care conform rezultatelor cercetărilor efectuate de autori reduce pierderile de seminţe cu 25-30%.

În rezultatul încercărilor de Stat începând cu 2010 este inclus ca perspectiv un nou soi de ceapă Diamant, care se manifestă printr-o productivitate sporită, perioadă scurtă de vegetaţie şi uscare totală a frunzelor, rezistenţă la boli şi calităţi gustative înalte. Realizarea proiectului ar permite în 2010 producerea plantelor-mamă, iar în 2011 multiplicarea seminţelor la soiul Diamant în cantităţi suficiente pentru promovarea acestuia pe scară largă. Asigurând astfel în anii apropiaţi circa 10% din suprafeţele cultivate cu ceapă în republică.



4

3. Descrierea detaliată a invenţiei, elementele de noutate, originalitatea, parametrii, avantajele şi dezavantajele ei în comparaţie cu prototipul

Câmpul de selecţie conservativă a plantelor tipice se înfiinţează cu material furnizat de autorul soiului. Din acest câmp se aleg plante-mamă, care reprezintă cel mai înalt grad de puritate şi stare fitosanitară a soiului Diamant. Seminţele se recoltează separat la începutul procesului de selectare, iar pe măsură ce circuitul seminţelor a devenit complet, alegerea urmând să se facă în câmpul de prebază.

Câmpul de seminţe prebază se înfiinţează cu material obţinut în câmpul precedent. În acest câmp se efectuează selecţia negativă pe tot parcursul vegetaţiei în fenofazele în care caracteristicile de individualitate ale soiului Diamant sunt vizibile.

Câmpul de seminţe bază se înfiinţează cu seminţe obţinute din plantele-mamă, provenite din câmpul de prebază. Câmpul de seminţe certificate se înfiinţează prin înmulţirea seminţei de bază. Garanţia purităţii biologice în câmpurile de seminţe certificate se asigură prin aplicarea în continuare a selecţiei negative.

Producerea seminţelor din categoriile biologice superioare (de prebază şi de bază) a soiului Diamant revine amelioratorului, iar producerea seminţelor certificate, se efectuează de către producătorii autorizaţi în baza de contract.

Componentele calităţii seminţelorCalitatea seminţelor include în sine mai mulţi indici referitor la puritatea

biologică, capacitatea de reproducere şi starea fitosanitară.Puritatea fizică reprezintă procentul de seminţe normal dezvoltate şi

nevătămate, care sunt apreciate ca apte să reproducă planta, şi indică impurităţile fizice şi seminţele străine greu separabile.

Puritatea varietală se va determina prin controlul în câmp a plantelor şi bulbilor, apoi prin alegere înainte de păstrare toamna şi primăvara înainte de plantare. După fiecare control sau alegere a plantelor-mamă se indică procentul plantelor şi bulbilor caracteristic soiului Diamant. După acest indice seminţele se împart în categorii biologice.

Facultatea germinativă caracterizează capacitatea seminţelor de a încolţi, în condiţii optime, după o perioadă de timp. Ea depinde de faza de coacere, epoca de recoltare, perioada şi condiţiile de păstrare. Valoarea facultăţii germinative exprimată în procente se va determina prin analiza seminţelor în laborator.

Energia germinativă caracterizează capacitatea seminţelor de a încolţi într-o treime sau o jumătate din perioada de germinaţie a acestora. Ea reprezintă viteza de încolţire şi exprimă gradul de vitalitate a seminţelor şi deseori coincide cu facultatea germinativă în condiţii de câmp. Din seminţele cu energie germinativă sporită plantele răsar mai repede, sunt mai viguroase şi mai productive.

Mărimea seminţelor are o atitudine directă asupra productivităţii plantelor şi indică numărul de seminţe într-un gram sau greutatea a 1000 seminţe. Factorii care influenţează asupra mărimii seminţelor a unui şi aceluiaşi soi sunt: nivelul tehnologic aplicat la cultura semincere, gradul de maturitate, momentul recoltării etc.

Pentru purificarea fizică şi fracţionarea seminţelor după greutate vom folosi maşini speciale de curăţit, soluţii de sare de bucătărie sau alte metode.



5

Umiditatea seminţelor influenţează mult asupra greutăţii şi duratei de păstrare a acestora. Procentul de umiditate admis la păstrarea seminţelor de ceapă este de 12% în ambalaje obişnuite şi 6% în ambalaje ermetice.

La aprecierea calităţii vom recurge şi la alte însuşiri ale seminţelor cum ar fi: culoarea, luciul, forma, mirosul şi gustul caracteristic. Seminţele recoltate cu întârziere sau prost păstrate îşi pierd luciul şi facultatea germinativă.

Metoda principală de control este recunoaşterea (aprobarea) în câmp a culturilor semincere, care include verificări asupra aplicării corecte a tehnologiilor de producere a seminţelor, determinarea purităţii biologice şi stării fitosanitare. Aprobarea semincerilor de categoria biologică bază se execută de ameliorator.

Printre cele mai importante obiective de urmărire, care constituie norme obligatorii la toate speciile legumicole, sunt distanţele minime de izolare, precum şi buruienele de carantină şi cele cu seminţe greu separabile. Înainte de înfiinţarea culturii obligatoriu la toate speciile se petrece primul control care are ca obiective alegerea premergătorului şi pregătirea terenului, respectarea distanţelor de izolare.

Controlul calităţii valorii culturale a seminţelor se efectuează în laboratoare prin metode speciale. În acest scop vor fi luate probe din fiecare categorie biologică şi lot de seminţe.

Autenticitatea soiului. Aceasta se va stabili pe baza actelor de provenienţă a seminţelor, observărilor asupra caracterelor morfologice şi a însuşirilor fiziologice ale plantelor în câmp. Caracterele morfologice şi însuşirile fiziologice care se au în vedere la efectuarea purificărilor şi determinarea purităţii varietale sunt cele descrise în caracteristica soiului.

Puritatea varietală. Înainte de aprobare, se verifică întreaga suprafaţă pentru aprecierea uniformităţii în ceea ce priveşte dezvoltarea, starea de îmburuienire, atacul de boli şi vătămători, asigurarea distanţei de izolare în toate direcţiile. Pentru determinarea componentelor calităţii în primul an, se examinează în câmp plantele de pe două sau mai multe rânduri vecine, într-un anumit număr de puncte.

Numărul punctelor sau a plantelor analizate este indicat pentru fiecare grupă în normele tehnice specifice. Pentru categoriile Prebază şi Bază se analizează în toate cazurile cu circa 50% mai multe plante sau bulbi.

Parcele de control şi verificare. Se realizează parcele de control şi verificare comparativ izolate de culturile semincere din câmp, care în urma verificării vor constitui un element de apreciere în vederea aprobării culturii semincere. Aceste parcele sunt obligatorii pentru menţinerea soiului.

La ceapă, plantele mamă se atribuie la categoria biologică pe care a avut-o sămânţa din care provine, iar în anul următor (seminceri) la aceeaşi categorie. Stabilitatea purităţii varietale se înfăptuieşte în faza de plante mamă, care trebuie să posede puritatea varietală corespunzătoare categoriei biologice a seminţelor însămânţate.

Cultura pentru producerea plantelor-mamă, anul I (2010)- În perioada când plantele au 5-8 frunze se verifică respectarea procedeelor

tehnologice specifice, efectuarea măsurilor de purificare biologică şi menţinere a stării fitosanitare a materialului biologic de înmulţire.



6

- La următorul control se urmăreşte respectarea tehnologiei specifice, starea fitosanitară şi puritatea biologică a soiului Diamant.

- Înainte de recoltare se verifică caracterele şi însuşirile soiului Diamant şi se determină puritatea varietală şi starea fitosanitară.

- După recoltare se va selecta materialul de înmulţire (bulbii), urmărind eliminarea plantelor-mamă netipice, bolnave şi slab dezvoltate. După selectare se va elibera actul de control în câmp

Cultura semincere de ceapă în anul II (2011)• Plantarea se înfăptuieşte cu respectarea rotaţiei culturilor şi a distanţelor

minime de izolare, precum şi eliminarea plantelor-mamă necorespunzătoare.• La începutul şi înfloritul în masă se verifică aplicarea corectă a tehnologiei şi

puritatea biologică, starea fitosanitară (se elimină plantele de ceapă virozate sau atacate de Sclerotinia şi de bacterioză). Se lichidează focarele de cuscută.

• La începutul maturităţii fiziologice, înainte de recoltare, se verifică starea de întreţinere şi fitosanitară a culturii.

• În timpul recoltării seminţelor se întreprind măsuri întru evitarea amestecurilor mecanice.

În cursul perioadei de vegetaţie se controlează modul de aplicare a măsurilor de prevenire şi combatere a organismelor dăunătoare prevăzute în tehnologiile de cultivare. Se consideră plante atacate cele care prezintă pete şi simptome specifice organismului dăunător respectiv, indiferent de intensitatea atacului.

La determinarea stării fitosanitare se vor lua în considerare bolile şi dăunătorii. Materialul semincer trebuie să fie efectiv liber de orice organisme dăunătoare

calităţii sau de simptomele acestora, care reduc utilitatea plantelor-mamă şi a seminţelor. Cultura semincere care prezintă semne vizibile specifice de atac, în perioada de dezvoltare trebuie tratată corespunzător, imediat după apariţia primelor simptome.

Capacitatea germinativă şi energia de încolţire a seminţelor de ceapă se menţine timp de 2-3 ani, în condiţii obişnuite, şi până la 5 ani, în condiţii special controlate. Dacă semănatul se efectuează primăvara, în termenii optimi, plantulele apar la 14-20 zile după semănat.

La cultivarea cepei trebuie luate în considerare capacitatea de formare a bulbilor şi intrarea în stare de repaus, în cazul condiţiilor nefavorabile (secetă, insuficienţă de substanţe nutritive, formarea crustei, tasarea solului etc.). Dacă a încetat formarea frunzelor şi a început formarea bulbilor, nici un procedeu agrotehnic (irigare, fertilizare, afânare şi altele) nu poate opri acest proces. De aceea, nerespectarea normelor agrotehnice, în deosebi primele două luni de vegetaţie, se poate solda cu pierderi considerabile de recoltă.

Particularităţi şi elemente tehnologice la cultivarea cepei pentru seminţeAlegerea terenului. La alegerea terenului pentru cultivarea cepei se va ţine cont

de cerinţele speciale ale plantelor în ce priveşte fertilitatea solului, umiditatea



7

acestuia şi amplasarea faţă de lumină. Câmpurile curate, fără buruieni, constituie o condiţie obligatorie pentru producerea seminţelor de ceapă, care au dimensiuni similare buruienilor cu seminţe greu separabile. Buni premergători sunt culturile care eliberează devreme terenul pe care au fost administrate cantităţi mari de îngrăşăminte organice. Ceapa manifestă o creştere viguroasă pe terenurile bine prelucrate.

Ceapa reacţionează pozitiv la administrarea îngrăşămintelor, însă la utilizarea lor vom lua în considerare destinaţia producţiei. Îngrăşămintele minerale pentru această cultură se încorporează în sol în funcţie de conţinutul substanţelor nutritive. Conform cercetărilor efectuate, administrarea îngrăşămintelor odată cu semănatul se efectuează în doza NPK 10 kg/ha (îngrăşămintele se încorporează la distanţa de 7 cm de rând). Întrucât ceapa reacţionează negativ la concentraţia sporită a sărurilor de îngrăşăminte minerale, cele de fosfor şi kaliu le vom administra toamna, în timpul lucrării solului. De regulă, 2/3 din îngrăşămintele de azot se administrează înainte de semănat, iar 1/3 în două fertilizări faziale efectuate în prima jumătate a perioadei de vegetaţie, în doze de 30-40 kg/ha. La încorporarea îngrăşămintelor se va ţine cont de recolta planificată, conţinutul elementelor nutritive în sol, cerinţele plantelor în aceste elemente şi de coeficientul de utilizare a acestora.

Pregătirea solului. Pentru cultivarea cepei, solul trebuie să fie prelucrat minuţios. Dacă sectorul destinat cultivării este îmburuienat, imediat după recoltarea premergătorului, el se stropeşte cu erbicidul Raundap 360 SL sau substanţe analoge (3-4 l/ha). Peste 2-3 săptămâni vom efectua dezmiriştirea solului în 2 direcţii, la adâncimea de 8-10 cm, apoi arătura de toamnă. În mod obligatoriu vom efectua şi nivelarea terenului. Peste 7-10 zile după nivelare vom executa o cultivare la adâncimea 10-12 cm, încorporând norma necesară de îngrăşăminte pe bază de fosfor şi potasiu. Primăvara, lucrarea solului începe cu afânarea terenului în scopul menţinerii umidităţii. Câmpul se grăpează în una-două direcţii (urme), la 5-6 cm adâncime, încorporându-se concomitent 2/3 din îngrăşăminte cu conţinut de azot. Grăparea trebuie să asigure nivelarea solului, distrugerea buruienilor, precum şi a crustei. În condiţiile Republicii Moldova, cultivarea înainte de plantare nu se efectuează, deoarece are loc uscarea stratului superior al solului. Pe sectoarele cu umiditate sporită, cu ajutorul frezelor vom forma benzi înguste.

Particularităţi tehnologice de cultivare. Pentru producerea plantelor-mamă seminţele se seamănă în benzi cu rânduri multiple, conform schemei (20+20+20+20+20+60). Semănatul se efectuează la sfârşitul lunii martie-începutul lui aprilie. Norma de semănat este de 7-8 kg/ha, seminţele încorporându-le la 2-3 cm adâncime. După semănat solul se tasează cu tăvălugul neted. Dacă până la apariţia plantulelor se formează crustă, ea se distruge cu ajutorul boroanelor uşoare la adâncimea de 1,0- 1,5 cm.

Cultura semincere de ceapă în anul II se înfiinţează din bulbi tipici soiului Diamant selectaţi înainte de a fi puşi la păstrare şi primăvara înainte de plantare, schema de plantare 70x25-28 cm, norma de plantare constituind 6-8 t/ha. Pentru combaterea muştei cepei la începutul lunii mai vom încorpora 40-50 g/10 m2

insecticid granulat sau vom prelucra de două ori semănăturile cu un produs evaluat în cercetările anterioare la un interval de 7-10 zile. În dependenţă de condiţiile



8

climatice, pe parcursul primului an de vegetaţie se efectuează 7-10 udări, cu norma de 250-350 m3/ha, iar în anul II – 1-3 udări.

La apariţia primelor focare de mană sau a condiţiilor favorabile pentru dezvoltarea acesteia (ploaie, rouă, ceaţă) plantele se prelucrează cu zeamă bordeleză de 1%, cu oxiclorură de cupru în doza de 2,4 kg/ha, Metalaxil SP în doza 2,5 kg/ha, Ridomil Gold în doza de 2,5 kg/ha şi alte produse cu eficacitate înaltă cercetate de autori. Vom aplica de asemenea rotaţia fungicidelor.

Combaterea buruienelor şi protecţia culturii. Starea fitosanitară deplorabilă a câmpurilor înrăutăţesc condiţiile de cultivare a legumelor. Buruienele sunt concurenţii plantelor la „consumul” de lumină, umiditate şi substanţe nutritive. La o îmburuienire avansată plantele de ceapă se subţiază, întârzie în creştere şi pier, provocând astfel pierderi considerabile de recoltă. La fel buruienele servesc drept gazdă pentru mulţi dăunători, precum şi vectori ai diferitelor boli. Din acest motiv pentru combaterea buruienilor în semănăturile de ceapă vom purcede la distrugerea lor sistematică. O parte a buruienilor vor fi distruse în timpul executării măsurilor agrotehnice (grăparea, cultivarea între rânduri). În dependenţă de faza de dezvoltare a plantelor de cultură şi a buruienilor, vor fi folosite diferite scheme de utilizare a erbicidelor şi combatere a buruienelor.

Recoltarea seminţelor. Cu 2-3 săptămâni înainte de recoltarea seminţelor vom utiliza produsul elastic în doză de 1,2 l dizolvat în soluţia de lucru de 500-600l/ha. Maturizarea bulbilor şi seminţelor are loc în prima jumătate a lunii august. Semnele de maturizare a bulbilor sunt: uscarea vârfurilor frunzelor, înmuierea tulpinilor false, polignirea frunzelor, solzii uscaţi, iar a seminţelor brunificarea cutiilor semincere şi culoarea neagră a seminţelor.

Înainte de recoltarea bulbilor de planta-mamă trebuie efectuată tăierea rădăcinilor din ambele părţi ale rândului cu ajutorul unei lame de formă dreptunghiulară sau cu ajutorul unui agregat special, instalat pe cultivator, când 40-50% din plante au polignit. Bulbii sunt lăsaţi în sol timp de 7-10 zile, după care se recoltează mecanizat.

Recoltarea infructiscenţelor se efectuează manual în perioada când jumătate din seminţe s-au maturizat. Infructisceneţele se vor usca în depozite special amenajate sau în mod artificial în uscătorii electrice. Condiţionarea seminţelor de categorii superioare se va efectua la maşina MC15, iar seminţelor certificate la maşini speciale Pectus selecta şi Petcus super.

4. La ce etapă de finisare se află invenţia, existenţa brevetelor, mostrei experimentale, schemelor, documentaţiei tehnice, etc., ce volum de lucru mai este necesar de îndeplinit

În rezultatul cercetărilor efectuate de autori a fost apreciată eficacitatea biologică şi metodele de utilizare a mai multor preparate fiind incluse în Registrul de stat al produselor de uz fitosanitar şi al fertilizanţilor, permise pentru utilizare în Republica Moldova:



9

erbicidele Zellek Super, Aramo 45EC, Alinium 240 TC, Galigan 24 EC, Lontrel Grant 75 WG, Pantera 4 EC, Paragon 330 EC, Starane Premium 330 EC;

fungicidele Acrobat MZ 69 WG, Metaxil SP, Signum 334 WG; insecticidele Acetamiprid 22,5 SL, Muhoed GR.

În Comisia de Stat pentru Testarea Soiurilor de plante a Republicii Moldova este transmis soiul de ceapă Diamant, care se evidenţiază pozitiv în privinţa recoltelor, calităţii producţiei, calităţilor gustative, rezistenţei la boli şi cerinţelor moderate faţă de condiţiile de producere. În anul 2009 au fost produse suficiente cantităţi de seminţe pentru testarea calităţii soiului Diamant pentru efectuarea transferului tehnologic. Au fost efectuate cercetări la utilizarea produselor de menţinere a umidităţii în sol în zona radiculară la culturile semincere de ceapă. A fost apreciată norma de utilizare a produsului elastic în scopul reducerii pierderilor de seminţe în procesul de maturizare şi recoltare.

5. Modul şi locul transferului tehnologic, partenerii de lucruModul transferului tehnologic este detaliat descris în punctul şi programul de

realizare.Locul transferului tehnologic - Întreprinderea de Stat „Staţiunea Tehnologico-

Experimentală „Codrul”.Partenerii de lucru – colaboratorii Secţie Cercetări de Legumicultură a

Institutului Ştiinţifico-Practic de Horticultură şu Tehnologii Alimentare, STE „Codrul”, Direcţia Municipală de Supraveghere Fitosanitară şi Control Semincer, Chişinău.

6. Rezultatele concrete care se vor obţine în cadrul proiectului Obţinerea de către finanţator şi alţi beneficiari din sectorul real al economiei

a noi elemente şi parametri tehnologici de producere a seminţelor de categorii superioare şi prima reproducere cu calităţi culturale înalte.

Recomandări pentru aplicarea diferenţiată a parametrilor tehnologici şi mijloacelor tehnice în scopul minimalizării pierderilor de seminţe în procesul maturizării şi recoltării.

Realizarea proiectului ar permite în 2010 producerea plantelor-mamă, iar în 2011 multiplicarea seminţelor la soiul Diamant în cantităţi suficiente pentru promovarea acestuia pe scară largă, ca în anii apropiaţi să ocupe circa 10% din suprafeţele cultivate cu ceapă în republică.

7. Administrarea acestor rezultateÎn urmă realizării Proiectului de transfer tehnologic vor fi obţinute seminţe de

categorii superioare pentru multiplicarea ulterioară în bază de contract cu agenţii economici licenţiaţi. Elaborate recomandări şi prescripţii tehnice pentru cultivarea şi producerea eficientă a plantelor mamă în scopul obţinerii seminţelor de ceapă.

Seminţele de categorii superioare şi utilajul procurat din sursele bugetului de stat vor rămâne în gestiunea Institutului Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare, iar producţia agricolă şi tehnico-ştiinţifică în gestiunea cofinanţatorului.



10

IV. Viabilitatea invenţiei1. Studiul pieţei, determinarea capacităţii de absorbţie a invenţiei

Ceapa este una dintre cele mai preţioase şi răspândite culturi agricole. În alimentaţie ceapa este folosită pe parcursul întregului an, fiind consumat în acelaşi timp şi bulbul, şi frunzele verzi ale cepei. Potrivit unor norme ştiinţific argumentate, un adult trebuie să consume anual 10-12 kg de ceapă, din care 2-3 kg în stare verde.

Pentru asigurarea necesităţilor alimentare ale Republicii Moldova ţinându-se cont de pierderile posibile, anual sunt necesare circa 50 mii tone de ceapă, costurile estimându-se la peste 100 milioane lei (conform preţurilor actuale). Pentru asigurarea acestui volum de producţie sunt necesare 40-50 tone de seminţe de ceapă anual, care valorează circa 10 mln. lei.

2. Studiul de fezabilitate (cât e de realizabilă introducerea invenţiei în uz)Adaptarea elementelor şi parametrilor tehnologici la diferite condiţii de

producere va permite obţinerea unor recolte planificate şi a unui beneficiu garantat datorită excluderii din procesul de cultivare a lucrărilor manuale (prăşitului, dislocării, recoltării şi încărcării producţiei). În tehnologiile tradiţionale aceste lucrări necesită multe braţe de muncă, care actualmente nu sunt în republică din cauza exodului masiv al populaţiei active în străinătate.

3. Rezumatul planului de afaceri al realizării industriale a invenţieiImplementarea proiectului va contribui la sporirea calităţii seminţelor de ceapă

şi realizarea acestora la un preţ mai mic care ar duce la asigurarea pieţii interne cu ceapă, precum şi la ridicarea competitivităţii acesteia la export. Rezultatele obţinute vor fi demonstrate agenţilor economici, fermierilor, liderilor asociaţiilor şi specialiştilor din gospodăriile ţărăneşti în cadrul diferitor întruniri, seminare şi programe de şcolarizare.

4. Calculul rentabilităţii inovaţiei, profitul scontatÎn rezultatul implementării proiectului dat în Republica Moldova vor fi produse

seminţe de categorii superioare şi certificate la un nou soi de ceapă care se manifestă printr-o productivitate sporită, perioadă scurtă de vegetaţie şi uscare totală a frunzelor, rezistenţă la boli şi calităţi gustative înalte. Realizarea proiectului ar permite în 2010 producerea plantelor-mamă, iar în 2011 multiplicarea seminţelor la soiul Diamant în cantităţi suficiente pentru promovarea acestuia pe scară largă, ca în anii apropiaţi să ocupe circa 10% din suprafeţele cultivate cu ceapă în republică, iar costul seminţelor va valora circa 1 mln. lei anual.

5. Relaţiile viitoare dintre echipa proiectului şi beneficiarul rezultatelor, partea din supraprofit ce-i va reveni echipei

Implementarea proiectului va permite întărirea bazei tehnico-materială a subdiviziunilor de cercetare în legumicultură şi Staţiunii Tehnologico-Experimantală „Codrul”, care are obligaţiunea de creare şi menţinere a soiurilor, exercitarea lucrărilor de cercetare şi realizarea programelor de stat în legumicultură. Din supraprofitul obţinut în cadrul proiectului echipei vor reveni 30%.



11

V. Programul de realizare

Conţinutul lucrărilor RezultateleModul şi locul implementării

Termenul de

realizare

Numele executorilor

Elaborarea sarcinii tehnice a proiectului

Sarcină tehnică Staţiunea Tehnologico-Experimentală „Codrul”

03.2010 şi 03.2011

V. Botnari

Pregătirea seminţelor, terenului şi tehnicii pentru semănat

Înfiinţarea culturii ---

04.2010 şi 04.2011

V.ChisniceanI. Brânză

Îngrijirea semănăturii Combaterea buruienilor, bolilor şi dăunătorilor

---05-07.2010 şi 05-07.2010

V. BotnariT. PopoviciN. Manole

Irigarea culturii Menţinerea umidităţii---

05-08.2010 şi05-08.2010

V. BotnariT. PopoviciN. Manole

Aprobarea semănăturii şi plantaţiilor de ceapă, anul I şi II

Certificatul pentru seminţe

08.2010 şi08.2011

V.Botnari O.Bejan V. Russu

Dislocarea şi recoltarea plantelor-mamă şi a seminţelor

Recoltarea producţiei plantelor mamă şi seminţelor

--- 09.2010 şi 09.2011

I. BrânzăN. Manole

Evaluarea parametrilor tehnologici şi economici

Analiza eficacităţii elementelor tehnolo-gice şi tehnologiei în ansamblu

---11.2011 V. Botnari

A. PanfilovV. ErhanO. Bejan

Pregătirea raportului Raport final---

11.2011 V.BotnariA. BorovskaiaI. Ganceacovschi

Elaborarea prescrip-ţiilor, normelor tehnice şi recomandărilor pra-ctice privind cultiva-rea şi multiplicarea seminţelor de ceapă

Recomandări şi prescripţii tehnice

---

12.2011 V.Botnari V.ChisniceanA. BorovskaiaI. Ganceacovschi



12

VI. Echipa proiectului

Numele, titlul ştiinţific, anul

naşterii

Locul de muncă, funcţia

Tel., fax,e-mail

Rezultatele obţinute anterior

Publi-caţii

Adeverinţe de soi, brevete

Mostre, tehnologii elaborate

Alte

Botnari V.,

doc.hab. în agricultură

IŞPHTA,

şef de laborator

78-77-63

[email protected]

197 15 6

Chisnicean V., doc. în agricultură

IŞPHTA,

şef de laborator

78-75-73

[email protected]

14 5

Borovskaia A. Cercetător ştiinţific

78-77-63

[email protected]

7

Ganceacovschi Iu. Laborant superior

78-77-63

[email protected]

2

Bejan O. Agronom 78-75-73

[email protected]

Russu V. Inspector semincer

Tel/fax 22-77-27

Popovici T., doc. în agricultură

Cercetător coordonator

Tel/fax 76-44-27 89 3 5

Brânza I. Agronom Tel/fax 76-44-27

Manole N. Brigadier Tel/fax 76-44-27

Creţu A. Contabil Tel/fax 24-01-74



13






VII. Resurse tehnice şi infrastructuri disponibile (proprii şi cele oferite prin relaţii de cooperare, inclusiv internaţionale)

Institutul dispune de 3 laboratoare, care activează în domeniul legumiculturii, spaţii necesare, adecvate proceselor de cercetare, utilaj şi echipament pentru încercare şi producere în loturile experimentale.

Cercetători în ştiinţific dispun de tehnică necesară şi programe speciale pentru efectuarea lucrărilor şi modelarea (simularea) tehnologiilor de producere de cultivare a legumelor şi elaborare a documentaţiei tehnice cu ajutorul calculatoarelor.

Institutul Ştiinţifico-Practic Horticultură şi Tehnologii Alimentare dispune:- de bibliotecă ştiinţifică cu 140 volume de cărţi, ediţii periodice de specialitate

din Republica Moldova, Rusia, România şi din alte ţări; - reţea informaţională internaţională Internet;- acces de baza de date în 40 reviste internaţionale;- de echipamente electronic şi de laborator, calculatoare, printer, xerox, scanner;- metode şi utilaj de apreciere a compuşilor biochimici în producţia legumicolă. În ultimii ani, în condiţii de laborator, au fost testate 7 noi erbicide, 2

insecticide şi 4 fungicide. Experimentate 4 tipuri de semănători, diferite scheme de semănat, sisteme de fertilizare şi protecţie a culturilor de ceapă de buruiene, boli şi dăunători. În rezultatul cercetărilor au fost apreciate normele şi termenii de irigare prin aspersiune pentru diferite condiţii de producere. Modalitate de uscare a frunzelor, dislocare şi recoltare mecanizată a bulbilor.

Pentru implementare este propus soiul Diamant, care după primul an de încercare în Comisia de Stat pentru Testarea Soiurilor de Plante este considerat soiul de perspectivă.



14

VIII. Cheltuielile şi resursele financiare necesare:

DEVIZUL DE CHELTUIELI pe anul 2010 (Mii lei)

Denumirea articolelor şi alineatelor de cheltuieli

Codul Totalarticolul alineatul buget cofinanţare

1 2 3 4 5Cheltuieli curente 100 156,0 120,5

Cheltuieli pentru mărfuri şi servicii110 156,0 120,5

Retribuirea muncii 111 00 99,5 29,3

Sporuri la salariul de funcţie 111 02 50,4

Retribuirea complementară la salariul de funcţie 111 03 6,0

Salarizarea lucrătorilor netitulari 111 04 43,1 29,3

Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii (23 %) 112 22,9 6,7

Plata mărfurilor şi serviciilor pe articolele clasificaţiei bugetare 113 00 30,1 83,5Energie electrică 113 01 50,1

Întreţinerea (servicii) mijloacelor de transport 113 13 14,3

Procurarea mărfurilor de uz gospodăresc şi rechizite de birou 113 03 0,8 33,4

Mărfuri şi servicii neatribuite altor alineate 113 45 15,0

Primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, achitate de patron (3,5%)

116 01 3,5 1,0

Cheltuieli capitale 242 244,0 279,5Total cheltuieli 400,0 400,0



15

Salarizarea executorilor art 111:

NumeleFuncţia în cadrul

proiectului, categoria

Salariul lunar (lei)

Perioada

(luni)

Total pe întreaga perioadă (lei)

bugetul de stat

cofinanţare

111/2 Botnari V. Conducător 1500 12 18000111/2 Chisnicean V. Cercetător

ştiinţific700 12 8400

111/2 Borovskaia A. Cercetător ştiinţific

500 12 6000

111/2 Ganceacovschi I. Cercetător ştiinţific

500 12 6000

111/2 Bejan O. Cercetător ştiinţific

500 12 6000

111/2 Russu V. Cercetător ştiinţific

500 12 6000

111/3 Creţu A. Contabil 500 12 6000111/4 Brânza I. Agronom 700 12 8400111/4 Manole N. Specilaist 600 9 5400111/4 Lucrători 10 650 *10 9 29250 29250

99450 29250

Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii, art. 112 22874 6728Primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, achitate de patroni, art. 116

3481 1024



16

Procurarea mărfurilor şi serviciilor art 113 în anul 2010Denumirea mărfii / serviciului

Canti-tatea,u.m

Costul unei unităţi, lei

bugetul de stat, lei

Cofina-nţare, lei

Argumentarea convingătoare a necesităţii de procurare

113/01 Energie electrică pentru irigare şi uscarea şi păstrarea plantelor mamă

9673,5m3

*1,3 kW/h

20 tone *156,3

kW/h * 6 luni

1,6 lei 20121

30000

Apă pentru irigare(3225 m3/ha x 3 ha)

Uscarea şi păstrarea plantelor mamă în cameri frigorifice

113/13 Motorină 579,6 l 12,5 lei 7245 Pentru înfiinţarea şi îngrijirea culturilor(193,2 l /ha x 3 ha

113/13 Benzine 500 L 14,3 7150 Pentru transport 50 km*100 zile lucr *0,1 litr/1km

113/03 Seminţe 24kg 300 L 7200 Pentru semănat (8 kg x 3 ha) x 300 lei = 7200 lei

113/03 Salpetru de amoniu

1200kg 5 lei 6000 Pentru fertilizare(400 kg x 3 ha) x 5,0 lei = 6000 lei

113/03 Superfosfat 900 kg 6 lei 5400 Pentru fertilizare(300 kg x 3 ha) x 6 lei = 5400 lei

113/03 Sare de potasiu 600 kg 3 lei 1800 Pentru fertilizare(200 kg x 3 ha) x 3 lei = 1800 lei

113/03 Erbicide 18 kg 342 lei 6160 Pentru combaterea buruienelor (6 kg x 3 ha x 3 tratamente) x 342 lei = 6160 lei

113/03 Insecticide 3,6 kg 400 lei 1440 Pentru combaterea dăunătorilor(400 g/ha x 3 ha x 3 tratamente) x 400 lei = 1440 lei

113/03 Fungicide 18 kg 300 lei 5400 Pentru combaterea bolilor (2 kg/ha x 3 ha x 3 tratamente) x 300 lei = 5400 lei

113/03 Rechizite de birou

5 buc (hirtie, pixuri)

155,0 775,0 Pregătire raportului şi materialelor demonstrative

113/45 Cheltuile de promivare proiectului AITT

15000Cheltuile de promivare proiectului de către AITT

TOTAL 30170 83521,0



17

Utilaje şi consumabile durabile atribuite la categoria de fonduri fixe (art. 242) în anul 2010Denumirea mărfii / serviciului(indicarea)

Cantita-tea, u.m.



cofinanţare, lei


Maşina pentru irigare

1 111000 111000 Pentru pomparea apei şi irigarea culturilor

Semănătoare 1 54800 54800 Însămânţarea terenului experimental

Cultivator 1 32225 32225 Lucrări mecanizate pentru îngrijirea culturii

Aparat de tratat seminţele

1 4000 4000 Pentru tratarea şi incrustarea seminţelor

Stropitoare 1 45000 42000 Protecţie culturii de buruiene, boli şi dăunători

Pompa pentru irigare

2 25000 50000 Pentru pomparea apei

Comunicaţii pentru irigare

250 m 500 125000 Reţeaua de distribuire a apei

Reparaţia capitală a depozitului

1 104477 Pentru păstrarea plantelor-mamă, fructiscenţilor şi condiţionarea seminţelor

TOTAL 244025 279477



18

Cheltuielile şi resursele financiare necesare pentru anul 2011:

DEVIZUL DE CHELTUIELI pe anul 2011 (Mii lei)

Denumirea articolelor şi alineatelor de cheltuieli

Codul Totalarticolul alineatul buget cofinanţare

Cheltuieli curente 100 181,0 120,5

Cheltuieli pentru mărfuri şi servicii110 181,0 120,5

Retribuirea muncii 111 00 99,5 29,3

Sporuri la salariul de funcţie 111 02 50,4

Retribuirea complementară la salariul de funcţie

111 03 6,0

Salarizarea lucrătorilor netitulari 111 04 43,1 29,3

Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii (23 %) 112 22,9 6,7

Plata mărfurilor şi serviciilor pe articolele clasificaţiei bugetare 113 00 55,1 83,5Energie electrică 113 01 50,1

Întreţinerea (servicii) mijloacelor de transport

113 13 14,3

Procurarea mărfurilor de uz gospodăresc şi rechizite de birou 113 03 0,8 33,4

Editarea literaturi tehnico-ştiinţifice 113 05 25,0

Mărfuri şi servicii neatribuite altor alineate 113 45 15,0

Primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, achitate de patron (3,5%)

116 01 3,5 1,0

Cheltuieli capitale 242 219,0 279,5Total cheltuieli 400,0 400,0



19

Salarizarea executorilor art 111

NumeleFuncţia în cadrul

proiectului, categoria

Salariul lunar (lei)

Perioada

(luni)

Total pe întreaga perioadă (lei)

bugetul de stat

cofinanţare

111/2 Botnari V. Conducător 1500 12 18000111/2 Chisnicean V. Cercetător

ştiinţific700 12 8400

111/2 Borovskaia A. Cercetător ştiinţific

500 12 6000

111/2 Ganceacovschi I. Cercetător ştiinţific

500 12 6000

111/2 Bejan O. Cercetător ştiinţific

500 12 6000

111/2 Russu V. Cercetător ştiinţific

500 12 6000

111/3 Creţu A. Contabil 500 12 6000111/4 Brânza I. Agronom 700 12 8400111/4 Manole N. Specilaist 600 9 5400111/4 Lucrători 10 650 *10 9 29250 29250

99450 29250

Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii, art. 112 22874 6728Primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, achitate de patroni, art. 116

3481 1024



20

Procurarea mărfurilor şi serviciilor (art 113) în anul 2011

Denumirea mărfii / serviciului

Canti-tatea,u.m



Cofina-nţare, lei


113/01 Energie electrică pentru irigare şi uscarea şi păstrarea plantelor mamă

9673,5m3

*1,3 kW/h

20 tone *156,3

kW/h * 6 luni

1,6 lei 20121

30000

Apă pentru irigare(3225 m3/ha x 3 ha)

Uscarea şi păstrarea plantelor mamă în cameri frigorifice

113/13 Motorină 579,6 l 12,5 lei 7245 Pentru înfiinţarea şi îngrijirea culturilor(193,2 l /ha x 3 ha

113/13 Benzine 500 L 14,3 7150 Pentru transport 50 km*100 zile lucr *0,1 litr/1km

113/03 Seminţe 24kg 300 L 7200 Pentru semănat (8 kg x 3 ha) x 300 lei = 7200 lei

113/03 Salpetru de amoniu

1200kg 5 lei 6000 Pentru fertilizare(400 kg x 3 ha) x 5,0 lei = 6000 lei

113/03 Superfosfat 900 kg 6 lei 5400 Pentru fertilizare(300 kg x 3 ha) x 6 lei = 5400 lei

113/03 Sare de potasiu 600 kg 3 lei 1800 Pentru fertilizare(200 kg x 3 ha) x 3 lei = 1800 lei

113/03 Erbicide 18 kg 342 lei 6160 Pentru combaterea buruienelor (6 kg x 3 ha x 3 tratamente) x 342 lei = 6160 lei

113/03 Insecticide 3,6 kg 400 lei 1440 Pentru combaterea dăunătorilor(400 g/ha x 3 ha x 3 tratamente) x 400 lei = 1440 lei

113/03 Fungicide 18 kg 300 lei 5400 Pentru combaterea bolilor (2 kg/ha x 3 ha x 3 tratamente) x 300 lei = 5400 lei

113/03 Rechizite de birou

5 buc (hirtie, pixuri)

155,0 775,0 Pregătire raportului şi materialelor demonstrative

113/05 Editarea recomandărilor şi prescripţiilor tehnice

1000 buc 25,0 25000 Editarea recomandărilor şi prescripţiilor tehnice de cultivare şi multiplicare a seminţelor de ceapă

113/45 Cheltuile de promivare proiectului AITT

15000Cheltuile de promivare proiectului de către AITT

TOTAL 55170 83521,0



21

Utilaje şi consumabile durabile atribuite la categoria de fonduri fixe (art. 242) în anul 2011Denumirea mărfii / serviciului(indicarea)

Cantita-tea, u.m.



cofinanţare, lei


Maşina pentru irigare

1 111000 140000 Pentru pomparea apei şi irigarea culturilor

Maşină pentru condiţionare seminţelor

1 79025 79025 Maşina pentru calibrarea seminţelor de legume

Maşină pentru recoltare bulbilor

1 85000 85000 Dislocarea şi recoltarea bulbilor.

Maşină pentru condiţionare plantelor-mamă

1 85000 85000 Calibrarea şi ambalarea în saci a bulbilor (plante-mamă)

Reparaţia capitală a depozitului

1 109477 Pentru păstrarea plantelor-mamă, fructiscenţilor şi condiţionarea seminţelor

TOTAL 219025 279477

IX. Informaţii despre cofinanţare

Cofinanţare va fi efectuată în forma achiziţionării materialelor şi serviciilor şi executării lucrărilor de către cofinanţator în suma echivalentă volumului de cofinanţare, date despre cofinanţator - Întreprinderea de Stat „Staţiunea Tehnologico-Experimentală CODRUL”, adresa m. Chişinău or. Codru str. Costiujeni 14, tel.787594, fax.764427

Scrisorile de garanţie a cofinanţării se anexează.



22

X. Alte informaţii

Autoaprecierea probabilităţii succesului proiectului:

- Programele Naţionale de dezvoltare a economiei ţării adoptate de Parlamentul

Republicii Moldova „Satul Moldovenesc”;

- Sporirea recoltei, calităţii şi competitivităţii producţiei;

- Majorarea garanţiei de obţinere a producţiei planificate;

- Reducerea la minimum a lucrului manual şi altor cheltuieli;

- Obţinerea unor beneficii economice esenţiale.

Factori ce ar împiedica realizarea proiectului:

- Neîndeplinirea programelor de dezvoltare a economiei ţării;

- Lipsa de mijloace financiare pentru desfăşurarea activităţilor preconizate în proiectul

propus.



23

Către Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare

Data, _________ nr. _____

SCRISOARE DE GARANŢIE A COFINANŢĂRII

Prin prezenta scrisoare Întreprinderea de Stat „Staţiunea Tehnologico-

Experimentală Codrul” garantează cofinanţarea proiectului Multiplicarea

seminţelor de categorii superioare şi implementarea noilor elemente

tehnologici la cultivarea cepei comune (Allium cepa L.) realizat de Secţia de

Legumicultură a Institutului Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii

Alimentare prin transferarea la contul Institutul Ştiinţifico-Practic de

Horticultură şi Tehnologii Alimentare a 400 (patru sute) mii lei în anul 2010 şi

400 (patru sute) mii lei în anul 2011, echivalent în materiale şi servicii prestate.

Directorul STE „Codrul” Tudor Popovici

Contabil şef Vasile Erhan



24

(allium cepa l.) en reproduction of seeds of the highest ...aitt.asm.md/userfiles/file/botnari...

Documents