ceaiurile calugarului neamtu

3
   T oţi îl ştiau cu nume le de Unchiul Mihai. Era un călugăr de prin pă rţile Ardealului de Nor d, hărăzit de Dumnezeu cu puteri vindecătoare. A alvat mulţi oameni de la intervenţii chirurgicale, prin tratamente cu plante. !e lîngă acete ceaiuri de viaţă lungă, călugărul tămăduia u"erinţa inu#înd credinţă. $ei care i%au urmat "aturile au a&un ă e 'ucure de viaţă. Unchiul Mihai nu mai e în lumea pămînteacă, dar ne%a lăat reţetele lui miraculoae. (ngredientele înt acetea) plante şi rugăciune. Aşa a reuşit el ă vindece pete un milion de rom*ni. O viaţă pentru cei suferinzi $ălugarul Mihai Neamţu %a năcut la + octom'rie +- în atul !rilog, &udeţul /atu%Mare. 0i%a dedicat întreaga viaţă credinţei creştine şi a u"erit prigoana comunită, 1ind izgonit de la Mănătirea 2i3adului. Din +-45, a început ă meargă din at în at ă vindece oamenii cu a&utorul tratamentelor cu ceaiuri şi îndemnîndu%i la rugăciune. $u timpul, vetea i %a du în toată ţara, şi au început ă vină zilnic ute de oameni 'olnavi la !rilog. T oţi cei care l%au căutat au "ot primiţi. Dar călugărul vindecător re"uza 'ani pentru 'inele pe care%l "ăcea celor u"erinzi. !rogramul de primire a celor 'olnavi era de la ora - dimineaţa pînă tîrziu în noapte, at"el încît Unchiul Mihai, cum i e zicea, avea doar două pauze de maă pe zi. $hiar e3tenuat, continua ă primeacă 'olnav după 'olnav. Nu e plîngea niciodată de nimic, ca şi cum el n%ar 1 avut niciun necaz. 6a 7 iunie 555, %a tin din viaţă la !rilog. 6a înmormîntare au participat mii de pelerini, oameni care l%au iu'it, l%au acultat şi pe care i%a vindecat trupeşte şi u#eteşte. Aceşti credincioşi i%au ridicat Unchiului Mihai o 'ierică în grădina caei ale, 1nţită în +--4. 8ncă din timpul vieţii lui, 'ierica a devenit loc de pelerina& pentru căutători de adevăr şi ănătate. Minuni cu plante şi rugăciuni 9rice 'oală poate 1 vindecată, cu e3cepţia 'olilor a#ate în ultimul tadiu. Aceata era credinţa călugărului Mihai. El nu recomanda ă e renunţe la terapia medicamentoaă aducătoare şi ea de e"ecte 'ene1ce. /punea doar că medicamentele tre'uie a&utate cu ceaiuri naturite. 8n plu, îndemna la rugăciune. 8n modetia lui credea cu toată convingerea că orice om are în el o părticică de Dumnezeu, de aceea 1ecare 'olnav e poate vindeca. „Nu ţi trişti, căci bucuria Domnului este Puterea voastră, punea el. 8i cunoştea 'ine pe toţi care îi călcau pragul. 6e răpundea la între'ări legate de 'oală, de tratamente, la între'ari legate de viaţa de zi cu zi. $ine urmează terapia indicată de Unchiul Mihai tre'uie ă ţină cont de cîteva "aturi generale. $eaiurile e pot îndulci doar cu irop natural de a1ne, lămîie, 'rad, zmeură, mure. 6ichidele nu tre'uie 'ăute reci au 1er'inţi, la "el şi mîncarea. !eriodic, 'olnavul tre'uie ă "acă analize şi controale medicale. 8mpărtăşania, luată conştient, conduce pre ănătate u#eteacă şi trupeacă. ele !ouă ceaiuri !e bază (ată un ceai care ete recomandat şi peroanelor ănătoae. :a revigora organimul şi va amelora toate u"erinţele. Nu are nicio contraindicaţ ie. /e iau cîte trei linguri din 1ecare plantă) "runze de alun, 'ruture, cicoare, coada%calului, coada%şoricelul ui, "runze de corn, "runze şi "ructe de măr pădureţ, "runze de nuc, #ori şi "ructe de păducel, de porum'ar, "runze de te&ar, tătăneaă, #ori de tri"oi roşu, trocoţel şi urzică. /e pun într%un ăculeţ de pînză u'ţire, deaă. /e 1er' două minute în litri de apă. $eaiul e toarnă într%un cazan pete care e pun încă ; litri de apă rece. /e tă cu mîinile şi picioarele în 'aia de ceaiuri timp de 5%< de minute. 8n timpul 'ăii e tranpiră mult. Ete pre"era'il ă e "acă eara înainte de culcare, produce omn pro"und. !lantele din ăculeţ e pot "oloi timp de < zile, după care e aruncă. =runze de alun, cicoare, măceş, mentă, mur, muşeţel, meteacăn, coada%şoricelului, pătrun&el, te&ar şi tri"oi roşu, cîte trei linguri, e pun în ăculeţ. /e 1er' două minute în %< litri de apă. /e "ace gargară pentru a"ecţiuni ale gîtului, dinţilor şi ale corzilor vocale. /e "ac 'ăi de şezut într%un lighean timp de +5%+< minute pentru hemoroizi şi dereglări mentruale. $eaiul e 'ea pentru vindecarea ma&orităţii a"ecţiunilor . eaiul care „taie“ boala $ele două ceaiuri de mai u e "oloec în aproape orice u"erinţă. 8n plu, călugărul recomandă şi tratamente a&utătoare. $ontra căderii părului, e iau cîte trei linguri din 1ecare plantă) cim'rişor de cîmp, coada%şoricelului, #ori de tri"oi ăl'atic, alcie gal'enă, alcie roşi e, unătoare, porum'ar, urzică vie, alun, păducel, mur şi nuc. Ametecul e 1er'e un minut în doi litri de apă. 8n 1ecare eară e "ac 'ăi la cap. Nu e şterge părul, ci e în"ăşoară capul cu un material din lînă de culoare al'ă >o căciulă? şi e ţine pînă a doua zi dimineaţa. Un alt ceai care @taie 'oala, acţionînd  în enul vindecări i) e ia cîte o lingură raă din) al'ătrele, căti nă, cicoare, ciu'o ţica%cucului, pătrun&el, patlagină, alcie, porum', plop, lumînărică, oc, vişin, vîc, trei%"raţi%pătaţ i, trocoţel, urzică moartă. /e pun în +,<% litri de apă care 1er'e. /e laă apro3imativ două minute la 1ert, după care e tinge "ocul. După ce e răceşte, e trecoară şi e poate 'ea. 8n timpul tratamentului nu e 'ea apă. Nu e ia mai mult de şae zile la rînd. $eai contra diareei) chimion, corn, grîu, iar'ă mare, măceş, păducel, urzică vie, urzică moartă, dud, "aole, meteacăn, răchitan, vîc, vol'ură. a să arăţi la "# !e ani ca la $# $u acet ceai, vom o'ţine o tare de linişte u#eteacă şi mai multă putere de muncă. !roceul de îm'ătrînire ete mult încetinit. Unchiul Mihai punea că acet ceai 'ăut permanent a&ută peroana repectivă ă a&ungă la vîrta de ;5 de ani şi ă arate ca la <5. T re'uie 'ăut +% zile pe lună. Butul e 'un, iar în caz de îndulcire, aceata e "ace cu

Upload: margareta-toderica

Post on 03-Nov-2015

212 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Toi l tiau cu numele de Unchiul Mihai. Era un clugr de prin prile Ardealului de Nord, hrzit de Dumnezeu cu puteri vindectoare. A salvat muli oameni de la intervenii chirurgicale, prin tratamente cu plante. Pe lng aceste ceaiuri de via lung, clugrul tmduia suferina insuflnd credin. Cei care i-au urmat sfaturile au ajuns s se bucure de via. Unchiul Mihai nu mai e n lumea pmnteasc, dar ne-a lsat reetele lui miraculoase. Ingredientele snt acestea: plante i rugciune. Aa a reuit el s vindece peste un milion de romni.

O via pentru cei suferinzi

Clugarul Mihai Neamu s-a nscut la 12 octombrie 1924 n satul Prilog, judeul Satu-Mare. i-a dedicat ntreaga via credinei cretine i a suferit prigoana comunist, fiind izgonit de la Mnstirea Bixadului. Din 1970, a nceput s mearg din sat n sat s vindece oamenii cu ajutorul tratamentelor cu ceaiuri i ndemnndu-i la rugciune. Cu timpul, vestea i s-a dus n toat ara, i au nceput s vin zilnic sute de oameni bolnavi la Prilog. Toi cei care l-au cutat au fost primii. Dar clugrul vindector refuza bani pentru binele pe care-l fcea celor suferinzi.Programul de primire a celor bolnavi era de la ora 9 dimineaa pn trziu n noapte, astfel nct Unchiul Mihai, cum i se zicea, avea doar dou pauze de mas pe zi. Chiar extenuat, continua s primeasc bolnav dup bolnav. Nu se plngea niciodat de nimic, ca i cum el n-ar fi avut niciun necaz. La 23 iunie 2000, s-a stins din via la Prilog. La nmormntare au participat mii de pelerini, oameni care l-au iubit, l-au ascultat i pe care i-a vindecat trupete i sufletete. Aceti credincioi i-au ridicat Unchiului Mihai o biseric n grdina casei sale, sfinit n 1997. nc din timpul vieii lui, biserica a devenit loc de pelerinaj pentru cuttori de adevr i sntate.

Minuni cu plante i rugciuni

Orice boal poate fi vindecat, cu excepia bolilor aflate n ultimul stadiu. Aceasta era credina clugrului Mihai. El nu recomanda s se renune la terapia medicamentoas aductoare i ea de efecte benefice. Spunea doar c medicamentele trebuie ajutate cu ceaiuri naturiste. n plus, ndemna la rugciune. n modestia lui credea cu toat convingerea c orice om are n el o prticic de Dumnezeu, de aceea fiecare bolnav se poate vindeca.Nu fii triti, cci bucuria Domnului este Puterea voastr, spunea el. i cunotea bine pe toi care i clcau pragul. Le rspundea la ntrebri legate de boal, de tratamente, la ntrebari legate de viaa de zi cu zi. Cine urmeaz terapia indicat de Unchiul Mihai trebuie s in cont de cteva sfaturi generale. Ceaiurile se pot ndulci doar cu sirop natural de afine, lmie, brad, zmeur, mure. Lichidele nu trebuie bute reci sau fierbini, la fel i mncarea. Periodic, bolnavul trebuie s fac analize i controale medicale. mprtania, luat contient, conduce spre sntate sufleteasc i trupeasc.

Cele dou ceaiuri de baz

Iat un ceai care este recomandat i persoanelor sntoase. Va revigora organismul i va amelora toate suferinele. Nu are nicio contraindica ie. Se iau cte trei linguri din fiecare plant: frunze de alun, brusture, cicoare, coada-calului, coada-oricelului, frunze de corn, frunze i fructe de mr pdure, frunze de nuc, flori i fructe de pducel, de porumbar, frunze de stejar, ttneas, flori de trifoi rou, troscoel i urzic. Se pun ntr-un scule de pnz subire, deas. Se fierb dou minute n 4 litri de ap. Ceaiul se toarn ntr-un cazan peste care se pun nc 8 litri de ap rece. Se st cu minile i picioarele n baia de ceaiuri timp de 20-25 de minute. n timpul bii se transpir mult. Este preferabil s se fac seara nainte de culcare, produce somn profund. Plantele din scule se pot folosi timp de 5 zile, dup care se arunc. Frunze de alun, cicoare, mce, ment, mur, mueel, mesteacn, coada-oricelului, ptrunjel, stejar i trifoi rou, cte trei linguri, se pun n scule. Se fierb dou minute n 4-5 litri de ap. Se face gargar pentru afeciuni ale gtului, dinilor i ale corzilor vocale. Se fac bi de ezut ntr-un lighean timp de 10-15 minute pentru hemoroizi i dereglri menstruale. Ceaiul se bea pentru vindecarea majoritii afeciunilor.

Ceaiul care taie boala

Cele dou ceaiuri de mai sus se folosesc n aproape orice suferin. n plus, clugrul recomand i tratamente ajuttoare. Contra cderii prului, se iau cte trei linguri din fiecare plant: cimbrior de cmp, coada-oricelului, flori de trifoi slbatic, salcie galben, salcie roie, suntoare, porumbar, urzic vie, alun, pducel, mur i nuc. Amestecul se fierbe un minut n doi litri de ap. n fiecare sear se fac bi la cap. Nu se terge prul, ci se nfoar capul cu un material din ln de culoare alb (o cciul) i se ine pn a doua zi dimineaa. Un alt ceai care taie boala, acionnd n sensul vindecrii: se ia cte o lingur ras din: albstrele, ctin, cicoare, ciuboica-cucului, ptrunjel, patlagin, salcie, porumb, plop, lumnric, soc, viin, vsc, trei-frai-pta i, troscoel, urzic moart. Se pun n 1,5-2 litri de ap care fierbe. Se las aproximativ dou minute la fiert, dup care se stinge focul. Dup ce se rcete, se strecoar i se poate bea. n timpul tratamentului nu se bea ap. Nu se ia mai mult de ase zile la rnd. Ceai contra diareei: chimion, corn, gru, iarb mare, mce, pducel, urzic vie, urzic moart, dud, fasole, mesteacn, rchitan, vsc, volbur.

Ca s ari la 80 de ani ca la 50

Cu acest ceai, vom obine o stare de linite sufleteasc i mai mult putere de munc. Procesul de mbtrnire este mult ncetinit. Unchiul Mihai spunea c acest ceai but permanent ajut persoana respectiv s ajung la vrsta de 80 de ani i s arate ca la 50. Trebuie but 21-22 zile pe lun. Gustul e bun, iar n caz de ndulcire, aceasta se face cu miere. Ceaiul conine ctin, ciuboioca-cucului, coada-calului, coada-oricelului, cimbrior, cire, cruin, dud, levnic, mueel, mce, ment, mesteacn, pducele. Se pune cte o lingur n 2 litri de ap aflat la fiert. Se beau, din 30 n 30 de minute, cte 50 mililitri sau se bea o ceac de 250 de mililitri nainte i una dup masa de diminea, de prnz i de sear. O alt combinaie cu acelai efect: ppdie, ptlagin, ptrunjel, pir, porumb, vsc, volbur, traista-ciobanului, troscoel, urzic moart, vsc, volbur, trifoi.

Fumuri pentru pietrele de la rinichi

Pentru probleme de canal urinar i blocaj urinar, clugrul recomand ceai concentrat de carpen, mesteacn, vsc, scai vnt, ndulcit cu miere sau sirop natural. Pentru coloana vertebral dureroas, se amestec spum de lapte fiert cu coada-oricelului, mueel i ptrunjel i se fierb n ap. Se poate pune compresa 10 pe locurile dureroase. Pentru descompunerea pietrelor de la rinichi, ficat i fiere: se ia cte un bob de rin de brad i clei de cais, cire, piersici, viin, prun. Se pun pe o plit ncins sau pe jar. Se pune o plnie de metal peste coninut, cu eava n sus. Se trage o gur de fum plin i se nghite. Bolnavul va tui de patru ori la rnd. Se iau patru guri de fum nainte de mncare cu o or, dimineaa. Dup o jumtate de or, se ia o linguri de ulei de msline, apoi 100 ml de bere proaspt i 100 ml de ap ct mai sulfuroas. Dup o jumtate de or se poate mnca.

Un copac vindec de cancer

Contra cancerului, se alege un trunchi de mesteacn care s aib scoar sntoas. Se taie trunchiul de la 5-10 cm deasupra solului. Trunchiul trebuie s aib lungimea de 2 m. La nlimea pe care o are bolnavul, trunchiul trebuie s aib circumferina egal cu circumferina capului bolnavului. Pentru a se pstra bine pe durata tratamentului, partea inferioar a trunchiului se pune n ap. Se decojete lemnul, inelar, n form de dreptunghiuri ct palma bolnavului. Se iau bucile de coaj i se mrunesc. Se pun la fiert 3 litri de ap. Se pun 7 linguri de gru i se fierb ncet pn ce grul devine comestibil, adic plesnete. Se adaug coaja de mesteacn mrunit i se mai fierbe nc dou minute mpreun cu grul. Ceaiul se bea. La indicaiile clugrului Mihai, la tratament se adaug i un trunchi de rchit care se alege i se pregtete la fel.

Comprese de oblojit rnile

Pentru oprirea hemoragiei: se macin o lingur de cafea natural prjit, una de semine de chimion, alta de scorioar, alta de zahr i un vrf de lingur de cuioare. Se adaug trei linguri de sare mare. Din amestec, se ia cte o linguri la fiecare or, dup care se beau 100-200 ml lapte fiert i rcit. Pentru cicatrizarea rnilor, se fierbe un litru de lapte n vas emailat. Dup ce se rcete se toarn n alt vas curat. Fierberea se repet de cinci ori. Se cur un cartof rou cu pieli groas i se taie ct se poate de mrunt cu un cuit cromat sau de lemn de stejar uscat. Se introduce n lapte cnd fierbe a 5-a oar i se amestec pn se face past. Se pune pe orice fel de ran, un cm grosime i se leag cu un tifon alb, sterilizat. Se pstreaz legtura dou zile i dou nopi. n caz de puroi cu febr, clugrul Mihai recomand comprese aezate mai joc de locul care supureaz. Se folosesc 4 buci de pnz alb subire i deas, mbibate n lapte fiert, uic de prune de 50-55 grade, vin alb-cristalin i vin rou. Peste ele se aplic un strat subire de frunz de sfecl de zahr sau o felie subire de sfecl tiat n lung. n loc de sfecl de zahr se mai pot pune frunze de podbal sau brusture. Prima compres, cea cu lapte trebuie s fie pus pe piele, a doua peste prima, i tot aa, pn la cea cu vin rou.

Contra reumatismului i prostatei

Pentru prostat, se ia un fier magnetizat, nclzit i nvelit ntr-o crp cu vin i se pune pe bic. De cte ori se nclzete fierul, se schimb poziia corpului. n timpul celor 20 de zile de tratament nu se bea ap, ci doar ceaiuri din ametec de ptlagin, scai vnt, troscoel, gru, glbenele, vsc, volbur, ctin, ptrunjel, mueel, cruin, fasole, traista-ciobanului, salcie. Ceaiul din cimbrior, busuioc, ment, mesteacn i mce e bun pentru cei care vor s se ngrae.Ceai contra reumatismului: se pune la fiert un litru de ap. Se ia o lingur ras din fiecare plant (glbenele, mesteacn, carpen, cimbrior, coada-oricelului, coada calului, cire, dud, mr pdure, mur i ment) i se pun toate deodat n apa care fierbe. Se las aproximativ dou minute la fiert. Dup rcire, se strecoar i se poate bea.Pentru slbire, e bun ceaiul din frunze de nuc, talpa-gtei i ppdie. Se bea o ceac nainte de fiecare mas.

Leacuri pentru tensiune i probleme de vedere

Pentru anemie, se mnnc n fiecare zi la fiecare mas un ou proaspt cu coaja ct mai roiatic i o bucat de carne de vnat de mrimea unui ou. Apoi se bea un pahar de vin de butuc.Pentru tensiune mare, se iau 6 boabe de fasole, se macin i se amestec cu ap. Se formeaz un fel de past. Se bea o linguri la fiecare 4 ore. Pentru deficiene de vedere, s se priveasc lumina soarelui n apa curgtoare la rsrit i la asfinit. Se poate i ntr-un lighean.n caz de dezechilibru hormonal, se bea ceai din urmtorul amestec: flori de coada-oricelului, coada-calului, coada-racului, mrul-lupului, urzic moart, urzic vie, lcrmioare, mr pdure, trifoi cu flori roii, ctin, mesteacn.Pentru boli genitale, se bea i se fac splturi cu infuzii de coada-calului, coada-racului, coada-oricelului, iarb mare, ppdie, ptlagin, osul-iepurelui, ptrunjel de cmp, ttneas.

Ceaiuri i frecii pentru sntatea minii

Ceai pentru temtori, pentru cei ce n-au ncredere, n-au curaj i snt nelinitii: trifoi rou, tir de ap, osul-iepurelui. Se pun la fiert 400-500 ml de ap. Se ia din fiecare plant cte o jumtate de lingur i se pune n ap. Se fierb dou minute. Se maseaz, de la umr, prin spatele urechii, pe deasupra urechii, pe frunte i pe deasupra ochilor. Se ncepe o dat din stnga i apoi din dreapta. Ceai pentru memorie: soc, mueel, ptrunjel, cimbrior, albstrele, flori de narcise. Se ia cte o lingur din fiecare plant i se pun ntr-un litru de ap care fierbe. Ceaiul se toarn n spirt sanitar i se face frecie. Nu se bea. Frecia se face circular n partea de jos, sub buric i la organele sexuale. Clugrul mai recomand, pentru cei cu boli psihice ca, n fiecare an, n luna martie, s se bea sev de mesteacan i de carpen.

Pentru inim i plmni

Ceai pentru boli de inim: pducel, troscoel, trifoi cu foi roii, trifoi cu foi albe, mcri domnesc, nalb mare, nalb mic, talpa-gtii, mesteacn, cimbrior de cmp, ment, mcri de pdure, cicoare, mueel. Ceai pentru boli de plmni: fenicul, mueel, alun, pr pdure, scai vnt, anason, ovz, salvie, pr de livad, arnic, chimion, pducel, potbal, ttneas. Contra tusei convulsive: crengu de pr, ovz, soc, frunze de alun, urzic moart, scai vnt. Se pune la fiert un litru de ap. Se ia o lingur ras din fiecare plant i se pun toate deodat n apa care fierbe. Se las aproximativ dou minute la fiert. Se beau 700-1.000 ml pe zi, o ceac nainte de fiecare mas.

Fii buni i facei bine!

Pe lng reetele de sntate, Unchiul Mihai ne-a transmis i nvturile lui pline de nelepciune, care ne vor face viaa mai bun.Fii veseli!, nainte de orice, fii moral!, Nu te enerva!, aceastea snt principiile de baz ale filosofiei lui. Certreii au faa urt, brzdat de riduri, iar cei buni, care snt gata s ierte oricnd i orice greeal, au faa linitit, plcut i luminoas. Dac de la noi pleac o fapt bun, locul nu rmne gol, ci se va nmuli binele de 10 ori n acel loc. ncercai s urmrii i voi cnd facei un lucru bun: v simii mai bine i aa se va simi i cel cruia i facei binele. nva i pe alii care aud sau vd fapta, s o fac i ei. Dac sntei toata ziua binedispus, putei observa cum crete puterea n voi. Cnd ne certm cu cineva, sntem nervoi, nu mai putem mnca, nu ne putem odihni, mprtiem agitaie n jurul nostru i, dac se repet des, ne mbolnvim, aceasta era credina clugrului nelept. Ct privete rugciunea ca metod de tmduire, el spunea:Vindecarea depinde de harul dat de la Dumnezeu persoanei respective i de credina cu care este spus rugciunea.