ce este sapunul

4
Ce este sapunul? Din punct de vedere chimic sapunul este o “sare”. Sapunul este obtinut prin saponificarea grasimilor cu o solutie care contine hidroxid de sodiu. Saponificarea este o reactie chimica, caracterizata printr-un proces de hidroliza bazica a grasimilor, care are ca rezultat formare sapunurilor si liberarea de glicerina. Explicat mai simplu, pentru a obtine un sapun sunt necesare trei componente: grasimi, apa si hidroxid de sodiu sau hidroxid de potasiu pentru sapunurile lichide!. "tunci cand acestea sunt amestecate are loc “saponificarea” cu rezultatul ei final # sapunul care contine glicerina. Sapunul nu contine hidroxid de sodiu $rodusul finit nu contine hidroxid de sodiu, acesta serveste la obtinerea sapunului, dar prin saponificare este neutralizat. %antitatea de hidroxid de sodiu este astfel calculata incat, odata cu terminarea procesului de saponificare, orice urma de alcalinitate dispare. Săpun De la Wikipedia, enciclopedia liberă O colecţie de săpunuri. Aceste tipuri de săpunuri se găsesc în hoteluri.

Upload: vera-lungu

Post on 07-Oct-2015

28 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

vbgcdgfxdszsd

TRANSCRIPT

Ce este sapunul?Din punct de vedere chimic sapunul este o sare. Sapunul este obtinut prin saponificarea grasimilor cu o solutie care contine hidroxid de sodiu. Saponificarea este o reactie chimica, caracterizata printr-un proces de hidroliza bazica a grasimilor, care are ca rezultat formarea sapunurilor si liberarea de glicerina.

Explicat mai simplu, pentru a obtine un sapun sunt necesare trei componente: grasimi, apa si hidroxid de sodiu (sau hidroxid de potasiu pentru sapunurile lichide). Atunci cand acestea sunt amestecate are loc saponificarea cu rezultatul ei final sapunul care contine glicerina.Sapunul nu contine hidroxid de sodiuProdusul finit nu contine hidroxid de sodiu, acesta serveste la obtinerea sapunului, dar prin saponificare este neutralizat. Cantitatea de hidroxid de sodiu este astfel calculata incat, odata cu terminarea procesului de saponificare, orice urma de alcalinitate dispare.

SpunDe la Wikipedia, enciclopedia liber

O colecie de spunuri. Aceste tipuri de spunuri se gsesc nhoteluri.

Spun Lichid

Spun comun ntr-ospunierSpunurilesuntsruricu diferitemetale(sodiu,potasiui altele) aleacizilor graicu cel puin optatomidecarbonnmolecul. Puterea de splare se datoreaz faptului c moleculele de spun ader cu uurin att la moleculele nepolare (de exemplu ulei i grsimi) ct i la moleculele polare (de exempluap).Cuprins[ascunde] 1Obinere i clasificare 2Proprieti fizice 3Proprieti chimice 4Utilizare 5Legturi externeObinere i clasificare[modificare]Spunurile se obin prinhidrolizaalcalin agrsimilor. Acetia se mpart n trei categorii: spunuri desodiu, care sunt solide i solubile nap; spunuri depotasiu, care sunt lichide i solubile n ap; spunuri dealuminiu,mangan,calciu,bariu, care sunt solide i insolubile n ap.Numai spunurile care sunt solubile n ap pot fi folosite ca ageni de splare, acetia avnd o putere de splare inferioardetergenilor.Proprieti fizice[modificare]Spunurile sunt substane biodegradabile obinute prin hidroliz bazic. Puterea de splare este dat de natura acidului gras, de natura ionului metalic, ca i de concentraia ntenside. n apele dure (care conin sruri solubile de Ca i Mg), spunurile de Na i K se transform, parial, n sruri de Ca i Mg ale acizilor grai, greu solubile care micoreaz capacitatea de splare.Proprieti chimice[modificare]Un spun are formula general de mai jos i reacioneaz conform ecuaiei:, n prezenaH2O.Exemplu de spun:Prima acolad se numeteparte hidrocarbonat, sau nepolari reprezintpartea hidrofoba spunului, iar a doua acolad se numeteparte polari reprezintpartea hidrofila spunului.Utilizare[modificare]Datorit prezenei celor dou pri net distincte n molecul, spunul are propriti tensioactive ( modifica tensiunea superficial dintrefazaapoasa i cea organic). Din acest motiv, spunul are aciune de splare.Spunurile de sodiu se folosesc ca ageni de splare, iar spunurile de calciu, mangan, aluminiu, bariu, se folosesc pentru prepararea unsorilor consistente i a pastelor adezive.