c:\documents and settings\osoianuv\desktop\comunicat

4
Comunicat pe marginea lucrărilor mesei rotunde „EDUCAŢIA PROFESIONALĂ ŞI ETICA SPECIALISTULUI DE BIBLIOTECĂ: probleme şi soluţii” 25 iunie 2010, Chişinău Facultatea Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării şi Catedra Biblioteconomie şi Asistenţă Informaţională (BAI), în colaborare cu Departamentul Informaţional Biblioteconomic ULIM, Asociaţia Bibliotecarilor din Republica Moldova au organizat la 25 iunie 2010 masa rotundă cu genericul „Educaţia profesională şi etica specialistului de bibliotecă: probleme şi soluţii”. Reuniunea profesională a fost prilejuită de două evenimente importante: 50 de ani de activitate neîntreruptă a Învăţământului Biblioteconomic şi 30 de ani de activitate a Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării. Masa rotundă şi-a ţinut lucrările la DIB ULIM, în calitate de moderatori fiind: Natalia Zavtur, lector superior, USM, Catedra BAI şi Ludmila Corghenci, director adjunct DIB. La reuniune au participat cadre didactico-ştiinţifice ale USM, reprezentanţi ai diverselor instituţii info-bibliotecare (universitare, de colegii, publice, şcolare, Camera Naţională a Cărţii, Biblioteca Naţională pentru Copii „I. Creangă”), studenţi ai Catedrei Biblioteconomie şi Asistenţă Informaţională USM. Cuvinte inaugurale au fost adresate participanţilor de către conducătorii instituţiilor organizatoare: Zinaiada Sochircă, director general DIB, dr. Natalia Goian, conferenţiar universitar, şef Catedră Biblioteconomie şi Asistenţă Informaţională, USM, şi Ludmila Costin, preşedinte ABRM, director al Bibliotecii Ştiinţifice Republicane Agricole a UASM. Discuţiile în cadrul mesei rotunde au fot axate pe subiectele: Educaţia profesională: deschidere pentru etică şi deontologie; Codul Etic al Bibliotecarului: practici naţionale şi internaţionale; Etica managerului de bibliotecă în activităţile de personal (angajare, motivare, evaluare, promovare etc.); Responsabilităţile etico- profesionale ale personalului bibliotecii; Etica comunicării în spaţiul profesional. În calitate de vorbitori invitaţi la lucrările mesei rotunde au fost: Natalia Goian, conf. univ., şef Catedra BAI, USM; Zinaida Gribincea, lector, Catedra BAI, USM; Tatiana Ambroci, şef, Biblioteca Colegiului Construcţii, Chişinău; Tatiana Coşeri, director adjunct, BMC „B.P. Hasdeu”; Elena Bordian, director adjunct, Biblioteca Republicană Tehnologico-Ştiinţifică; Ecaterina Scherlet, director, Biblioteca Ştiinţifică, UPS „Ion Creangă”; Natalia Zavtur, lector superior, Catedra BAI, USM; Ludmila Corghenci, director adjunct DIB. Menţionăm în mod deosebit intervenţiile active pe parcursul lucrărilor mesei rotunde ale d-rului Nelly Ţurcan, conferenţiar

Upload: national-library-of-republic-of-moldova

Post on 07-Dec-2014

1.117 views

Category:

Business


1 download

DESCRIPTION

 

TRANSCRIPT

Page 1: C:\Documents And Settings\Osoianuv\Desktop\Comunicat

Comunicat pe marginea lucrărilor mesei rotunde

„EDUCAŢIA PROFESIONALĂ ŞI ETICA SPECIALISTULUI DE BIBLIOTECĂ: probleme şi soluţii”

25 iunie 2010, Chişinău

Facultatea Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării şi Catedra Biblioteconomie şi Asistenţă Informaţională (BAI), în colaborare cu Departamentul Informaţional Biblioteconomic ULIM, Asociaţia Bibliotecarilor din Republica Moldova au organizat la 25 iunie 2010 masa rotundă cu genericul „Educaţia profesională şi etica specialistului de bibliotecă: probleme şi soluţii”. Reuniunea profesională a fost prilejuită de două evenimente importante: 50 de ani de activitate neîntreruptă a Învăţământului Biblioteconomic şi 30 de ani de activitate a Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării.

Masa rotundă şi-a ţinut lucrările la DIB ULIM, în calitate de moderatori fiind: Natalia Zavtur, lector superior, USM, Catedra BAI şi Ludmila Corghenci, director adjunct DIB.

La reuniune au participat cadre didactico-ştiinţifice ale USM, reprezentanţi ai diverselor instituţii info-bibliotecare (universitare, de colegii, publice, şcolare, Camera Naţională a Cărţii, Biblioteca Naţională pentru Copii „I. Creangă”), studenţi ai Catedrei Biblioteconomie şi Asistenţă Informaţională USM.

Cuvinte inaugurale au fost adresate participanţilor de către conducătorii instituţiilor organizatoare: Zinaiada Sochircă, director general DIB, dr. Natalia Goian, conferenţiar universitar, şef Catedră Biblioteconomie şi Asistenţă Informaţională, USM, şi Ludmila Costin, preşedinte ABRM, director al Bibliotecii Ştiinţifice Republicane Agricole a UASM.

Discuţiile în cadrul mesei rotunde au fot axate pe subiectele: Educaţia profesională: deschidere pentru etică şi deontologie; Codul Etic al Bibliotecarului: practici naţionale şi internaţionale; Etica managerului de bibliotecă în activităţile de personal (angajare, motivare, evaluare, promovare etc.); Responsabilităţile etico-profesionale ale personalului bibliotecii; Etica comunicării în spaţiul profesional.

În calitate de vorbitori invitaţi la lucrările mesei rotunde au fost: Natalia Goian, conf. univ., şef Catedra BAI, USM; Zinaida Gribincea, lector, Catedra BAI, USM; Tatiana Ambroci, şef, Biblioteca Colegiului Construcţii, Chişinău; Tatiana Coşeri, director adjunct, BMC „B.P. Hasdeu”; Elena Bordian, director adjunct, Biblioteca Republicană Tehnologico-Ştiinţifică; Ecaterina Scherlet, director, Biblioteca Ştiinţifică, UPS „Ion Creangă”; Natalia Zavtur, lector superior, Catedra BAI, USM; Ludmila Corghenci, director adjunct DIB.

Menţionăm în mod deosebit intervenţiile active pe parcursul lucrărilor mesei rotunde ale d-rului Nelly Ţurcan, conferenţiar universitar, prodecan al Facultăţii Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, USM; d-rului Lidia Kulikovski, conferenţiar universitar, director al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”; Natalia Cheradi, director adjunct al Bibliotecii Ştiinţifice ASEM; Eugenia Bejan, director adjunct al Bibliotecii Naţionale pentru Copii „Ion Creangă”; Silvia Ciubrei, director adjunct, Biblioteca Ştiinţifică a USMF „Nicolae Testemiţanu”.

Lucrările mesei rotunde au finalizat prin aprobarea Mesajului (a se vedea textul alăturat). La fel participanţii au conchis asupra necesităţii de revizuire a Codului Etic al Bibliotecarului din Republica Moldova (acesta fiind aprobat la Congresul al IV-lea al Bibliotecarilor, 2000), în acest sens solicitând Biroului ABRM desemnarea unui grup de lucru pentru elaborarea şi promovarea spre discuţie în comunitatea profesională a proiectului noului cod.

Organizatorii mulţumesc tuturor participanţilor la lucrările mesei rotunde, precum şi cadrelor didactico-ştiinţifice de la Catedra Biblioteconomie şi Asistenţă Informaţională, USM, managerilor superiori ai instituţiilor info-bibliotecare pentru deschidere profesională.

Page 2: C:\Documents And Settings\Osoianuv\Desktop\Comunicat

Organizatorii solicita comunităţii profesionale de a promova, a lua act şi de a implementa prevederile prezentului Mesaj.

MESAJUL MESEI ROTUNDE „EDUCAŢIA PROFESIONALĂ ŞI ETICA SPECIALISTULUI DE BIBLIOTECĂ:

probleme şi soluţii”25 iunie 2010, Chişinău

1. Atitudinea şi acţiunea etică este o caracteristică fundamentală şi permanentă a condiţiei bibliotecarului. Ea rezidă din misiunea şi funcţiile sociale ale bibliotecii ca instituţie de cultură, educativă, informaţională, de comunicare.Actualmente, etica se reintegrează în profesia specialistului de bibliotecă prin prisma schimbărilor în sfera biblioteconomică:

augmentarea capitalului uman, a creativităţii şi a inovaţiei instaurarea principiului libertăţii intelectuale încadrarea bibliotecilor în spaţiul informaţional global extinderea dialogului cu utilizatorii (tehnologiile informaţionale WEB 2.0) mobilitatea organizaţională a personalului (echipe de proiect, angajări prin cumul,

executarea lucrărilor de bibliotecă în exterior etc.) intensificarea colaborării profesionale etc.

2. Este importantă educaţia etico-profesională. Ea are ca expresie: reliefarea aspectelor umane ale profesiei bibliotecarului; acceptarea muncii ca valoare şi a principiilor pe care ea se bazează: dragoste, consacrare, creativitate, ajutor, disciplină, responsabilitate etc.; sensibilizarea pentru obţinerea cunoştinţelor temeinice nu doar privind executarea ci şi înţelegerea activităţii profesionale; formarea atitudinii pentru cei cu care bibliotecarul vine în contact; conformarea comportamentului profesional la reguli şi principii morale prestabilite etc. Educaţia etico-profesională a viitorilor specialişti de bibliotecă trebuie să fie atât în responsabilitatea corpului pedagogic de biblioteconomie cât şi a lucrătorilor practici.

3. Codul etic reprezintă calea prestabilită a comportamentului bibliotecarului în graniţele umanismului, exprimată de asociaţia profesională a bibliotecarilor. Valorificarea Codului Etic al Bibliotecarului din Republica Moldova este un imperativ al timpului. Practicile internaţionale cu privire la codurile etice determină reflecţia biblioteconomică vizavi de întrebările:

accesul liber la informaţie trebuie să fie condiţionat sau nelimitat ? trebuie constituite organisme de control privind respectarea eticii ? este rezonabilă declaraţia despre loialitate în condiţiile gradului pronunţat de

insatisfacţie a personalului pentru salarizare şi mediul nefavorabil de muncă ? este nevoie de a aprofunda nivelul de detaliere a Codului etic sau prezentarea

desfăşurată a comportamentelor să se reflecte în documente instituţionale ? trebuie incluse în Cod comportamentele pe care bibliotecarul nu are voie să le

admită? publicitatea Codului etic trebuie să devină esenţială. Pentru utilizatori şi parteneri

Codul atestă existenţa unui corp profesional competent, responsabil, onest.

Page 3: C:\Documents And Settings\Osoianuv\Desktop\Comunicat

4. Dimensiunea etică a managerului bibliotecii se caracterizează prin dublă responsabilitate: comportament etic indispensabil postului de conducere şi dirijarea activităţii de formare etică a personalului. Comportamentul etic al managerului se afirmă proeminent în:

comunicare evaluarea personalului promovarea personalului şi managementul carierii motivare dezvoltarea profesională.

Autonomia largă, de care dispun astăzi bibliotecile, accentuează etica managerului în raport cu organizaţia vizavi de gestiunea resurselor economice, modernizarea posturilor de muncă, dezvoltarea relaţiilor în exterior, formarea imaginii bibliotecii.

5. Etica personalului de bibliotecă se exteriorizează pronunţat în comunicarea cu utilizatorii. Contează etica calităţii serviciilor de bibliotecă. În educaţia etică a personalului bibliotecii trebuie luate în considerare aspectele gender, în sensul integrării în comportamente a calităţilor pozitive şi eliminării celor negative.

6. Etica este garantul unei comunicări eficiente în spaţiul profesional. Ea pune în valoare: unitatea de acţiune, schimbul de experienţă, unirea eforturilor, ajutorul, informarea reciprocă în numele prosperării domeniului biblioteconomic şi a profesiei bibliotecarului.

Deci, etica se impune amplu în profesia bibliotecarului; ea trebuie să se ocupe de componenta umană a bibliotecii într-un proces de continuă evoluţie a lucrurilor, într-un mediu de comunicare intens. Acesta este sensul actualei reflecţii etice a profesioniştilor de bibliotecă.

Elaborat: L. Corghenci, N. Zavtur