Siguranta activa

Siguranta activa se refera la totalitatea sistemelor si capacitatilor unui autovehicul de a evita producerea de accidente. Practic siguranta activa are ca scop prevenirea accidentelor.

Condusul in siguranta este rezultatul proiectarii armonioase a caroseriei/sasiului si trenului de rulare cu privire la suspensia rotilor, arcuri si amortizoare, directie si franare, si se reflecta in comportamentul dinamic optim al autovehiculului.

Deasemenea siguranta activa se refera la reducerea stresului psihologic la care sunt supusi ocupantii autovehiculului datorita vibratiilor, zgomotului si conditiilor climatice. Este un factor important care poate reduce posibilitatea actiunilor gresite efectuate de catre conducatorii auto.

Vibratiile cu o frecventa cuprinsa intre 1 si 25 de Hz induse de catre roti si componentele sistemului de rulare ajung la pasageri prin intermediul caroseriei, scaunelor si a volanului. Efectul acestor vibratii este mai mult sau mai putin pronuntat si depinde de directia, amplitudinea si durata lor.

Zgomotele si poluarea fonica atat in interiorul cat si in exteriorul vehiculului pot proveni de la surse interne (motorul, transmisia, arbori cardanici, suspensie) sau de la surse externe (zgomotul de rulare, zgomot aerodinamic), si se transmit prin aer cat si prin caroseria autovehiculului. Presiunea acustica perceputa de urechea umana se masoara in dB(A).

Masurile de reducere ale zgomotului se concentreaza pe de o parte pentru dezvoltarea de componente care sa lucreze silentios si izolarea surselor de zgomot (ex. capsularea motorului), iar pe de alta parte pe amortizarea zgomotului (ex. amortizoarele de zgomot) prin izolarea si folosirea de materiale anti-zgomot.

Conditiile climaterice din interiorul vehiculului sunt in principal influentate de temperatura aerului, umiditatea aerului, nivelul de ventilatie al habitaclului si presiunea aerului. Acesta este motivul pentru care sistemul de aer conditionat al autovehiculului este un sistem de siguranta activa care contribuie atat la cresterea gradului de confort al pasagerilor si indirect la siguranta, dar si prin prisma faptului ca poate creste vizibilitatea (prin reducerea umiditatii aerului).

Desi multi nu isi dau seama, siguranta activa are legatura si cu cresterea gradului de perceptie in raport cu mediul inconjurator si aici ma refer la:

  sistemul de iluminare;   sistemul de stergere (stergatoarele);   semnalele acustice (claxonul);   vizibilitatea oferita direct (ex. spatiile vitrate) si indirect (oglinzile retrovizoare). De

exemplu unghiul de obstructie datorat stalpului A pentru ambii ochi ai soferului nu trebuie sa fie mai mare de 6 grade.

Pentru un grad redus de stres al soferului, si implicit un nivel mai sigur de condus,  este nevoie de o proiectare optima a spatiului din jurul conducatorului auto care sa faciliteze accesul la comenzile vehiculului.

Cateva exemple de sisteme de siguranta activa :

ABS (Anti-Lock Braking System);EBD (Electronic Brake Distribution);AFU (Asistenta la Franarea de Urgenta);ESP (Electronic Stability Program);AFL (Adaptive Forward Lightening);Night Vision;TPMS (Tyre Pressure Monitoring System);Sisteme de Franare Autonoma (Active City Stop & Collision Prevention Assist);Sisteme de Mentinere a Benzii de Circulatie (Lane Keeping Aid);Driver Alert (avertizeaza soferul cu privire la gradul de oboseala);Speed Alert System(ISA);Blind Spot Monitoring (avertizeaza soferul de existenta unui vehicul in unghiul mort la schimbarea benzii);Sisteme de Recunoastere a Semnelor de Circulatie (Traffic Sign Recognition).

Modul de functionare si rolul fiecarui sistem de siguranta activa, din cele amintite mai sus, va fi acoperit in articolele viitore.