cdȘ mari lideri de stat din a doua jumĂtate a …
TRANSCRIPT
CDȘ " MARI LIDERI DE STAT DIN A DOUA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XX-
LEA." –CICLUL SUPERIOR LICEAL
Profesor :Cîrîc Geanina Mariana
Colegiul tehnic ”Costin D. Nenițescu” Brăila
Denumirea opţionalului: Mari lideri de stat din a doua jumătate a secolului al XX lea.
Aria curriculară: Om şi societate
Tipul opţionalului: Opţional la nivelul disciplinei
Durata: 1 an
Clasa: a XI a
Nr. ore:/săptămână: 1
Unitatea de învăţământ: Colegiul tehnic ”Costin D. Nenițescu” Brăila
Propunător: Cîrîc Geanina Mariana
1.1. Argument
Într-o societate aflată în plin progres din punct de vedere ştiinţific, dar în regres în
privinţa valorilor am decis să abordez o temă care să surprindă personalitățile marcante și
relaţiile internaționale din istoria recentă universală.
Un curs opțional despre marii lideri de stat din a doua jumătate a secolului al XX-lea
trebuie să accentueze o viziune inter-disciplinară și o învățare activă, să dezvolte gândirea
critică, multiperspectivitatea, recunoașterea prejudecăților și a stereotipurilor, încurajând o
serie de atitudini și valori civice, acceptând diversitatea. Ca urmare studiul istoriei în școală
constă în familiarizarea elevilor cu dialogul dintre trecut si prezent, precum și încurajarea
dialogului dintre generații.
În prezent, reuşita şcolară nu mai reprezintă un scop în sine, ci constă în capacitatea
fiecărui elev de a-şi folosi achiziţiile din timpul şcolii în afara ei, în diferite situaţii complexe
sau imprevizibile. Această necesitate presupune, de fapt, formarea şi dezvoltarea
competenţelor în cadrul instituţiilor de învăţământ, competenţe ce se bazează pe cunoştinţe
dar nu se reduce la acestea. Există totuşi convingerea că, competenţele sunt cronofage iar
conţinuturile au totuşi un bagaj informaţional mare. Cu alte cuvinte, atât elevul cât şi
profesorul au nevoie de timp pentru aprofundarea cunoştinţelor fără de care nu se pot forma şi
dezvolta competenţe, mai ales că această nouă abordare în şcoala românească este încă la
început.
Opţionalul poate atrage în mare măsură elevii în activitatea de dotare a cabinetului de
istorie al şcolii cu materiale inedite: imagini, scrisori din epocă, fragmente din izvoare istorice
contemporane, machete, etc.
Avantajele enumerate pun la dispoziţia profesorului noi mijloace pentru formarea unor
deprinderi şi aptitudini active ale elevilor, în raport cu valorile locale şi comunitare, prin
oferirea unui material intuitiv concret, nu abstract şi rupt de locuri şi oameni. Aceasta sporeşte
accesibilitatea receptării informaţiei şi poate stimula creativitatea, cu urmări fertile pentru
viitorii cercetători în domeniu.
În concluzie, opţionalul oferă posibilitatea de a cerceta cât mai amănunţit o temă
interesantă şi accesibilă, care să fie valorificată în contextul unui învăţământ modern al
familiei europeane și trans-atlantice.
1.2. Competențe generale
1.Utilizarea eficientă a comunicării şi a limbajului de specialitate
2. Exersarea demersurilor şi acţiunilor civice democratice
3. Aplicarea principiilor şi metodelor adecvate în abordarea surselor istorice
4. Folosirea resurselor care susţin învăţarea permanentă
1.3.Competențe specifice
1.1. Formularea, în scris şi oral, a unor opinii referitoare la o temă de istorie
*1.2. Elaborarea unei argumentări orale sau scrise
1.3. Compararea unor opinii şi argumente diferite referitoare la o temă de istorie
*1.4.Susţinerea argumentată a unui punct de vedere într-o discuţie / într-un referat pe teme de
istorie
2.1.Cunoaşterea şi asumarea valorilor cetăţeniei democratice
2.2. Analizarea instituţiilor, normelor şi procedurilor de guvernare
2.3. Folosirea strategiilor de negociere şi cooperare civică
3.1. Selectarea şi comentarea surselor istorice pentru a susţine / combate un punct de vedere
*3.2.Compararea relevanţei surselor istorice în abordarea unui subiect
3.3. Descoperirea în sursele de informare a perspectivelor diferite asupra evenimentelor şi
proceselor istorice
3.4.Analiza diversităţii sociale, culturale şi de civilizaţie în istorie pornind de la sursele
istorice
*4.1.Proiectarea unei cercetări cu subiect istoric
4.2. Folosirea mijloacelor şi a tehnologiilor de informare şi comunicare pentru investigarea
unui eveniment sau a unui proces istoric.
ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
Exerciţii de folosire adecvată a terminologiei istorice;
Analizarea documentelor istorice care fac referire la problema studiată;
Alcătuirea unui plan de investigaţie pe baza căruia să compare tipurile de regimuri politice
studiate;
Realizarea unui proiect pe o temă dată utilizând surse de informare diferite;
Identificarea principalelor etape ale desfășurării Războiului Rece și prăbușirea blocului
comunist;
Dezbateri pe marginea relatărilor din epocă cu privire la imaginea unor lideri;
Realizarea unui eseu pe o temă dată;
Construirea de frize cronologice;
Comentarea acţiunilor unor lideri de stat cu privire la diferite documente semnate, legi
adoptate sau participare la acțiuni internaționale;
Construirea de argumente şi contraargumente în susţinerea unui punct de vedere;
Exersarea unor roluri specifice în activitatea de grup;
Asumarea de sarcini diferite în timpul participării la diferite proiecte.
MODALITĂŢI DE EVALUARE
Portofoliul (fişe de lucru, eseuri structurate, alcătuirea unei bibliografii pe tema dată);
Investigaţia;
Proiectul/Referatul;
Autoevaluarea.
1.4.Valori și atitudini
• Coerenţă şi rigoare în gândire şi acţiune
• Gândire critică şi flexibilă • Relaţionarea pozitivă cu ceilalţi
• Respectarea drepturilor fundamentale ale omului
• Dezvoltarea atitudinilor pro-active în viaţa personală şi cea socială
•Antrenarea gândirii prospective prin înţelegerea rolului istoriei în viaţa prezentă şi ca factor
de predicţie a schimbărilor
• Rezolvarea pe cale non-violentă a conflictelor
• Asumarea toleranţei etnice, religioase şi culturale.
1.5. Conținuturi
Competenţe specifice Conţinuturi
1.1. Formularea, în scris şi oral, a
unor opinii referitoare la o temă de
istorie
*1.2. Elaborarea unei argumentări
orale sau scrise
1.3. Compararea unor opinii şi
argumente diferite referitoare la o
temă de istorie
3.4.Analiza diversităţii sociale,
culturale şi de civilizaţie în istorie
pornind de la sursele istorice
1.1. Formularea, în scris şi oral, a
unor opinii referitoare la o temă de
istorie
2.1.Cunoaşterea şi asumarea
valorilor cetăţeniei democratice
2.2. Analizarea instituţiilor,
normelor şi procedurilor de
guvernare
I. John Fitzgerald Kennedy. Consolidarea imaginii
administrației americane.1961-1963
Termeni cheie, concepte, probleme de atins: Noua
Frontieră, criza Berlinului, criza rachetelor din Cuba,
războiul din Vietnam, Declarația de Emancipare-
Desegregarea.
Conţinuturi:
1. Copilăria și adolescența
2. Cariera militară și începutul carierei politice
3. Președinte al Statelor Unite ale Americii
4. Politica- Noua Frontieră și societatea deschisă
5. Alianța pentru progres
6. Criza Berlinului, criza rachetelor din Cuba și
războiul din Vietnam
7. O sută de ani de la Declarația de Emancipare-
Desegregarea.II. Ronald Wilson Reagan. Instituționalizarea
conceptului de diplomație politică.1981-1989.
Termeni cheie, concepte, probleme de atins:
Reaganomics, Imperiul Răului, Inițiativa Strategică de
Apărare
Conţinuturi:
1. Omul Ronald Reagan, copilăria și cariera artistică
2. Începutul carierei politice
3. Al 40 –lea Președinte al Statelor Unite ale Americii
4. Reaganomics: a doua revoluție americană
5. Impunerea păcii prin forță, Imperiul Răului și
Inițiativa Strategică de Apărare1.1. Formularea, în scris şi oral, a
unor opinii referitoare la o temă de
istorie
2.3. Folosirea strategiilor de
negociere şi cooperare civică
3.1. Selectarea şi comentarea
surselor istorice pentru a susţine /
combate un punct de vedere
3.3. Descoperirea în sursele de
informare a perspectivelor diferite
asupra evenimentelor şi proceselor
istorice
1.1. Formularea, în scris şi oral, a
unor opinii referitoare la o temă de
istorie
2.1.Cunoaşterea şi asumarea
valorilor cetăţeniei democratice
2.2. Analizarea instituţiilor,
normelor şi procedurilor de
guvernare
3.3. Descoperirea în sursele de
informare a perspectivelor diferite
asupra evenimentelor şi proceselor
istorice
III. Margaret Thatcher. Big-Bangul care a modificat
mecanismele consacrate. 1979-1990.
Termeni cheie, concepte, probleme de atins: Doamna
de Fier, Marea privatizare, greva minerilor, Acordul
anglo-irlandez, redresarea economică,”Thatcherism”
Conţinuturi:
1. Copilăria, adolescența și primii pași în politică
2. Primul mandat (1979-1983) și redresarea economică
aflată pe marginea prăpastiei.
3. Al II lea mandat (1983-1987)
Marea privatizare, greva minerilor și Acordul anglo-
irlandez
4. Al III-lea mandat (1987-1990)- Declinul gunernării
Thatcher
5. Conservatorismul militant ”Thatcherism”IV. Mihail Sergheevici Gorbaciov. Detensionarea
relațiilor internaționale.
Termeni cheie, concepte, probleme de atins:
perestroika, glasnost, uskorenia, summiturile pentru
dezarmare
Conţinuturi
1.Viața în Privolnoe și studenția la Moscova.
2. PCUS și mica perestroika
3. Eşecul reformelor
4. Summiturile de la Geneva, Reykjavik, Washington și
Moscova. Efectele summiturilor.
5. Prăbușirea comunismului.
1.1. Formularea, în scris şi oral, a
unor opinii referitoare la o temă de
istorie
2.1.Cunoaşterea şi asumarea
valorilor cetăţeniei democratice
3.3. Descoperirea în sursele de
informare a perspectivelor diferite
asupra evenimentelor şi proceselor
istorice
V. Lech Walesa. Primele alegeri libere după 40 de
ani de comunism în Europa de Est.
Termeni cheie, concepte, probleme de atins:
Solidaritatea, rezistență, democratizare.
Conţinuturi
1.Primii ani și moștenirea spiritului revoluționar
2. Un vis devenit realitate- Solidaritatea- (Solidarność).
3. De la anticomunism la instituţionalizarea rezistenţei
Solidaritatea.
4. ”Nu vreau, dar nu am de ales” - căderea regimului
comunist și democratizarea.
1.6. Sugestii metodologice
Existenţa unor programe centrate pe achiziţiile elevilor, precum şi noile dezvoltări pe care
le înregistrează domeniul academic, au consecinţe la nivelul didacticii disciplinei. “Învăţarea
istoriei prin cercetare”, încurajează elevii să folosească o diversitate de surse, să utilizeze
mărturiile contemporane, să alcătuiască proiecte şi să argumenteze demersul utilizat. Noile
roluri ale profesorului şi elevului deopotrivă au în vedere:
a. pentru profesor: facilitarea învăţării, încurajarea elevilor pentru a formula puncte de vedere
personale, colaborarea cu elevii în realizarea demersului didactic;
b. pentru elev: învăţarea prin cooperare, învăţarea în contexte formale şi non-formale,
transferul învăţării.
Asumarea noilor roluri antrenează demersuri didactice bazate pe învăţarea prin
descoperire, simulare, analiza surselor istorice, dezbaterea, jocul de rol, proiectul. Acestea au
avantajul de a permite alternarea formelor de activitate şi favorizează evidenţierea dimensiunii
holistice a învăţării. Utilizarea surselor istorice în predarea istoriei cât şi într-un curs opţional
trebuie să se afle permanent în atenţia profesorului. Formarea competenţelor legate de analiza
surselor istorice este un obiectiv de predare important pentru că valoarea surselor pentru
interpretarea istorică este foarte diferită, iar instrumentele de analiză ale diferitelor surse sunt
foarte diverse.
Din această perspectivă, strategiile didactice focalizate pe utilizarea surselor istorice
trebuie să ia în considerare elemente precum categoria formală de sursă, categoria
cronologică, utilitatea sursei în atingerea obiectivelor de predare. Conceptul cheie care trebuie
să stea în atenţia profesorului este cel de multiperspectivitate, însemnând ”un mod de a gândi,
a selecta, a examina şi a utiliza dovezi provenind din diferite surse pentru a lămuri
complexitatea unei situaţii şi pentru a descoperi ceea ce s-a întâmplat şi de ce”. Un demers
didactic focalizat pe înţelegerea multiperspectivităţii înseamnă a ajuta elevii să exerseze
modalităţi de analiză a faptelor/proceselor istorice pentru a înţelege ceea ce s-a întâmplat în
trecut şi de ce. Activităţile propuse trebuie să contribuie la înlăturarea stereotipurilor, a
discriminării şi a automatismelor de gândire, precum şi la cultivarea spiritului tolerant.
Gândirea critică este considerată un factor-cheie în învăţarea eficientă. Antrenarea acestui tip
de gândire poate avea ca punct de plecare strategii bazate pe lectura activă, elaborarea
raţionamentelor, formulare de întrebări, elaborare de texte diverse (fişe de lectură, comentarii,
recenzii, referate, eseuri), folosirea de metode grafice. Capacitatea de transfer a ceea ce a
învăţat elevul la noile situaţii se constituie într-un indicator important al învăţării adaptative,
flexibile. Utilizarea investigaţiei ca demers didactic favorizează: exersarea tehnicilor de
muncă intelectuală şi metoda învăţării prin descoperire, coroborarea izvoarele istorice şi
interpretarea lor, cultivarea interesului pentru cercetare, învăţarea etapelor proiectării unei
investigaţii istorice. Etapele parcurse de un demers investigativ includ: identificarea temei,
formularea întrebărilor referitoare la domeniul de interes, stabilirea obiectivelor investigaţiei,
identificarea surselor de informare, realizarea unui plan, colectarea informaţiilor/datelor,
analiza şi prelucrarea informaţiilor, prezentarea rezultatelor. Integrarea noilor tehnologii
informatice în procesul de predare-învăţare (inclusiv Internetul) devine esenţială în condiţiile
multiplicării surselor de informare şi de comunicare. Evaluarea reprezintă o componentă
organică a procesului de învăţare. Evaluarea trebuie să se realizeze ca evaluare continuă,
formativă. Pentru a favoriza o evaluare obiectivă profesorii trebuie să prezinte cu claritate
rezultatele pe care trebuie să le atingă elevii. De asemenea, pentru a spori atractivitatea
cursului opţional recomandăm utilizarea unor instrumente complementare de evaluare:
proiectul, portofoliul, autoevaluarea, observarea sistematică a activităţii şi a
comportamentului elevilor.
1.7. Bibliografie
1. Barber John R., Istoria Europei Modene, Ed. Lider, București, 1993;
2. Berstein Serge, Pierre Milza, Istoria Europei, Ed. Institutul European, Iaşi, 1998, vol. V;
3. Blundell John, Margaret Thatcher. Portretul Doamnei de Fier, Ed. Curtea Veche, București,
2012;
4. Cănănău Iulian, O istorie documentară a SUA, Ed. Agatha, Pitești, 2003;
5. Farmer Alan, Marea Britanie: Politica externă și politica colonială, 1939- 1964, Ed. All,
București, 1997;
6. Gaddis John Lewis, Războiul Rece, Ed. Rao, București, 2009;
7. Gorbaciov Mihail, Amintiri.Viața mea înainte și după perestroika, ediția a doua, Ed. Litera,
București, 2015;
8. McCauley Martin, Rusia, America și războiul rece 1949- 1991, Ed. Polirom, Iași 1999;
9. O’Brien Cormac, Viețile secrete ale președinților americani, Ed. Litera Internațional,
București, 2009;
10. Soulet Jean-Franҫois, Istoria comparată a statelor comuniste din 1945 până în zilele
noastre, Ed. Polirom, Iași, 1998;
11. Nicolae Frigioiu, Social-democraţia europeană în secolul XX, Ed. Institutului de Teorie
Socială, Bucureşti, 1998;
12. Tismăneanu Vladimir - Revoluţiile din 1989. Între trecut și viitor”, Ed. Polirom, 1999.
Programa de opţional, după ce a fost elaborată, trebuie să treacă prin faza de aprobare
(avizare), atât de către conducerea şcolii, cât şi de către inspectorul şcolar local. În fişa de
avizare a proiectului de programă pentru opţional se va ţine seama de unele criterii şi
indicatori de evaluare a programei respective: respectarea structurii standard a programei
(argument, competențe specifice, conținuturi, valori și atitudini, sugestii metodologice,
inclusiv modalități de evaluare), existența unei bibliografii, elemente de calitate (respectarea
particularităților de vârstă ale elevilor, concordanța cu etosul școlii, cu interesele elevilor și cu
nevoile comunității, conținutul argumentului, corelarea competențelor cu conținuturile,
corelarea competențelor cu situațiile de învățare propuse la Sugestii metodologice, adecvarea
modalităților de evaluare la demersul didactic propus).
Pentru a fi acceptat proiectul de programă trebuie să întrunească „DA” la punctele I şi II
şi cel puţin 5 „DA”/”DA cu recomandări” la punctul III.
Odată elaborată programa de opţional şi după ce a primit avizul de susţinere a cursului, ea
va fi proiectată conform demersului didactic, care presupune :
- lectura personalizată a programei;
- planificarea calendaristică orientativă;
- proiectarea secvenţială (a unităţilor de învăţare sau a lecţiilor).
În continuare am ales să realizez, pe baza opţionalului întocmit mai sus, modele de:
planificare calendaristică orientativă, de unitate de învăţare şi de lecţie.
2.Tipuri de proiectare didactică
PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ ANUALĂ ORIENTATIVĂ
Clasa: a XI-a (protecția mediului)
Denumirea opţionalului: Mari lideri de stat din a doua jumătate a secolului al XX lea.
Aria curriculară: Om şi societate
Nr. ore / săptămână: 1
Nr. total de ore din lista de conţinuturi: 35, din care:
- predare-învăţare -31
- recapitulare consolidare -2
- la dispoziția profesorului -2
Unitatea şi conţinuturile învăţăriiCompetenţe
specifice
Nr.
orePerioada Observaţii
I. John Fitzgerald Kennedy.
Consolidarea imaginii
administrației americane.1961-
1963
1. Copilăria și adolescența
2.Cariera militară și începutul
carierei politice
3.Președinte al Statelor Unite ale
Americii
4.Politica- Noua Frontieră și
societatea deschisă
5.Alianța pentru progres
6.Criza Berlinului, criza rachetelor
din Cuba și războiul din Vietnam
7.O sută de ani de la Declarația de
Emancipare-Desegregarea.
1.1.
1.2.
1.3.
3.4.
1
1
1
1
1
1
1
S1
S2
S3
S4
S5
S6
S7
II. Ronald Wilson Reagan.
Instituționalizarea conceptului de
diplomație politică.1981-1989.
1. Omul Ronald Reagan, copilăria
și cariera artistică
2. Începutul carierei politice
3. Al 40 –lea Președinte al Statelor
Unite ale Americii
4. Reaganomics: a doua revoluție
americană
5. Impunerea păcii prin forță,
Imperiul Răului și Inițiativa
Strategică de Apărare
III. Margaret Thatcher. Big-
Bangul care a modificat
mecanismele consacrate. 1979-
1990.
1. Copilăria, adolescența și primii
pași în politică
2. Primul mandat (1979-1983) și
redresarea economică aflată pe
marginea prăpastiei.
3. Al II lea mandat (1983-1987)
Marea privatizare, greva minerilor
și Acordul anglo-irlandez
4. Al III-lea mandat (1987-1990)-
Declinul gunernării Thatcher
5. Conservatorismul militant
”Thatcherism”
IV. Mihail Sergheevici
Gorbaciov. Detensionarea
1.1.
2.1.
2.2.
1.1.
2.3.
3.1.
3.3.
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
S8
S9
S10
S11
S12
S13
S14
S15
S16
S17
S18
S19
relațiilor internaționale.
1.Viața în Privolnoe și studenția la
Moscova.
2. PCUS și mica perestroika
3. Eşecul reformelor
4. Summiturile de la Geneva,
Reykjavik, Washington și
Moscova. Efectele summiturilor.
5. Prăbușirea comunismului.
V. Lech Walesa. Primele alegeri
libere după 40 de ani de
comunism în Europa de Est.
1.Primii ani și moștenirea spiritului
revoluționar
2. Un vis devenit realitate-
Solidaritatea- (Solidarność).
3. De la anticomunism la
instituţionalizarea rezistenţei
Solidaritatea.
4. ”Nu vreau, dar nu am de ales” -
căderea regimului comunist și
democratizarea.
Lecţie de evaluare semestrială
Recapitulare anuală
1.1.
2.1.
2.2.
3.3.
1.1.
2.1.
3.3.
1.1.-3.4.
1
2
1
1
1
1
1
1
1
2
1
1
S20
S21
S22
S23
S24
S25
S26
S27
S28
S29
S30
S31
PROIECTAREA UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE ” Mihail Sergheevici Gorbaciov.
Detensionarea relațiilor internaționale”
Detalieri de
conținut
Competențe
specifice
Activităţi de
învăţare
Resurse Evaluare
1.Viața în
Privolnoe și
studenția la
Moscova.
2.PCUS și mica
perestroika
3.Eşecul
reformelor
4.Summiturile de
la Geneva,
Reykjavik,
Washington și
Moscova.
Efectele
summiturilor.
5. Prăbușirea
comunismului.
1.1.
2.1.
2.2.
3.3.
Identificarea pe baza
unor surse istorice
relevante a activității
politice, după
încheierea studiilor
Analiza contribuţiei
reformelor
gorbacioviste la
modernizarea
societățíi ruse;
Descrierea
condiţiilor sociale,
economice şi
politice care au
contribuit la
ascensiunea liderului
reformator;
Identificarea unor
măsuri pentru
apărarea spritului
Genevei și luptei
pentru dezarmare.
Asocierea cauzelor
care au condus la
prăbușirea
regimurilor
comuniste.
-selecție de
surse istorice
relevante
pentru subiectul
abordat:
manuale,
culegeri de
texte, albume,
enciclopedii,
etc.;
-power point-
uri, afişe,
colaje, proiecte/
referate,
investigaţii pe
tema dată;
-fişe de
autoevaluare
pentru fiecare
elev;
-activitate
frontală şi de
grup
Observarea
sistematică
a elevului în
timpul activităţii
Temă pentru
acasă
Verificarea
temei pentru
acasă
Realizarea unei
sinteze cu tema:
“Mihail Gorbaciov,
de la reforme la
Crucea Verde”
PROIECTAREA ACTIVITĂŢII DIDACTICE – lecţia „Doamna de Fier, thacherismul”
PROIECT DIDACTIC
Data:
Unitatea de învăţământ:Colegiul Tehnic ”Costin D. Nenițescu”, Brăila
Clasa: a XI-a
Profesor: Cîrîc Geanina Mariana
Aria curriculara: Om şi Societate
Disciplina: Opţional- Mari lideri de stat din a doua jumătate a secolului al XX lea
Unitatea de învăţare: Margaret Thatcher. Big-Bangul care a modificat mecanismele
consacrate. 1979-1990.
Tema lecţiei: Conservatorismul militant ”Thatcherism”
COMPETENȚE SPECIFICE:
1.1. Formularea, în scris şi oral, a unor opinii referitoare la o temă de istorie
2.3. Folosirea strategiilor de negociere şi cooperare civică
3.1. Selectarea şi comentarea surselor istorice pentru a susţine / combate un punct de vedere
3.3. Descoperirea în sursele de informare a perspectivelor diferite asupra evenimentelor şi
proceselor istorice
COMPETENȚE DERIVATE: La sfârşitul orei de opţional elevii vor fi capabili:
a) cognitive:
CD1- să identifice calitățile Doamnei de Fier;
CD2- să compare cele trei mandate ale guvernării Thatcher;
CD3- să evidenţieze rolul reformelor în societatea britanică;
CD4- să explice termenii istorici specifici lecţiei: Doamna de Fier, Marea privatizare,
greva minerilor, Acordul anglo-irlandez, redresarea economică,”Thatcherism”;
CD5- să descopere elementele negative şi pozitive pe plan intern și extern ale
guvernării thatcheriste.
afective: să dovedească receptivitate afectiv-intelectivă faţă de subiectul lecţiei.
STRATEGIE DIDACTICĂ:
1. METODE ŞI PROCEDEE DE ÎNVĂȚĂMÂNT:
-explicaţia;
-descoperirea;
-tabelul T;
-eseul;
-exerciţiul;
-cubul;
-dezbaterea;
2. FORME DE ORGANIZARE:
-frontală;
-pe grupe;
-individuală.
3. MIJLOACE DE ÎNVĂȚĂMÂNT:
-texte/ documente;
-fişe de lucru;
-imagini;
-coli de flipchart;
-carioci.
BIBLIOGRAFIE:
1. Blundell John, Margaret Thatcher. Portretul Doamnei de Fier, Ed. Curtea Veche,
București, 2012.
2.J. Campbell, Margaret Thatcher: The Grocer’s Daughter, Ed. Random House, Londra,
2001.
3. Patrick. Cosgrave, Margaret Thatcher: Prime Minister , Ed. Arrow, Londra, 1979.
4.Guiffes Pierre- Franҫois, Margaret Thatcher face aux mineurs”, 1972-1985, treize années
qui ont changé L‘ Angleterre, Ed. Privat, Toulouse, 2007.
5.Margaret Thatcher, The Path to Power , Ed.HarperCollins, Londra, 1995,
DURATA: 50’
TIPUL: recapitulare
LOCUL DE DESFĂŞURARE: clasa
Etapele
lecției
CS Du
ra
ta
Conţinutul informaţional Strategia didactică
Activitatea
Profesorului
Activitatea
Elevilor
Metode
şi procedee
Mijloace
de
învăţămân
t
Forme de
organizare
Evaluare
I.
Moment
organi
zatoric
II.
Anunţa
rea
temei
1’
2’
Notarea
absenţelor,
controlul
ţinutei elevilor
şi a curăţeniei
clasei.
Pregătirea
mijloacelor de
învăţământ
pentru buna
desfăşurare a
orei de
opţional.
Astăzi la ora
de opţional o
să recapitulăm
tema:
„Conservatoris
mul militant
”Thatcherism”
Profesorul
enunţă
principalele
competenţe
derivate
urmărite.
Îşi
pregătesc
materialele,
caietele şi
instrumentel
e de scris.
Ascultă cu
atenţie.
conversaţia
explicaţia
frontal
individual
III. Se va face de Ascultă cu explicaţia fişele de
Etapele
lecției
CS Du
ra
ta
Conţinutul informaţional Strategia didactică
Activitatea
Profesorului
Activitatea
Elevilor
Metode
şi procedee
Mijloace
de
învăţămân
t
Forme de
organizare
Evaluare
Capta
rea
atenţiei
5’ către profesor
prin
rostogolirea
cubului,
împărţirea
sarcinilor de
lucru pe grupe
şi explicarea
paşilor pe care
trebuie să-i
urmeze elevii
pentru
rezolvarea cât
mai rapidă a
sarcinilor pe
baza
cunoştinţelor
dobândite
anterior.
atenţie şi se
pregătesc de
rezolvarea
sarcinilor de
lucru prin
diferite
metode.
cubul
lucru
coli de
fipchart
carioc
i
scoci
fron
tal
pe grupe
Stimu
larea
participării
la lecţie
IV.
Verifica
rea
cunoş
tinţelor
dobân
dite
anterior
C
D1
C
D2
17’
Se realizează
prin metoda
cubului:
Fişa nr 1-
DESCRIE
situația internă
a Marii Britanii
din punct de
vedere: politic,
economic și
Studiază
cerinţele şi
pe coala de
flipchart toţi
membrii
grupului
colaborează
pentru
notarea
rezolvărilor.
descoperirea
conversa
ţia
euristică
tabel cu
două
coloane- pe
plan extern
şi intern
fişele de
lucru
coli de
fipchart
carioc
i
scoci
pe grupe
individual
Stimularea
participării
la lecţie
Etapele
lecției
CS Du
ra
ta
Conţinutul informaţional Strategia didactică
Activitatea
Profesorului
Activitatea
Elevilor
Metode
şi procedee
Mijloace
de
învăţămân
t
Forme de
organizare
Evaluare
C
D3
C
social în
momentul
câștigării
alegerilor de
către Margaret
Thatcher
Fişa nr. 2-
ANALIZEA
ZĂ momentele
Importante ale
guvernării
Thatcher
Fişa nr. 3-
COMPARĂ
cele trei
mandate ale
guvernării
Thatcher
evidenţiind
eventuale
asemănări şi
deosebiri.
Fişa nr. 4-
ASOCIAZĂ
Definițiile cu
termenii
istorici;
Fişa nr. 5-
Fiecare
grupă îşi
desemnează
reprezentan
ții pentru
prezentarea
rezultatelor.
Colile de
flipchart
sunt lipite
pe tablă
pentru ca
toţi elevii să
aibă acces la
acestea iar
membrul
desemnat de
grup
prezintă
informatiile.
Ceilalţi
elevi sunt
atenţi
deoarece
profesorul le
poate
solicita
informaţii
suplimentar
eseul
tabelul T
test de
evaluare
Etapele
lecției
CS Du
ra
ta
Conţinutul informaţional Strategia didactică
Activitatea
Profesorului
Activitatea
Elevilor
Metode
şi procedee
Mijloace
de
învăţămân
t
Forme de
organizare
Evaluare
V. Obţi
nerea
perfor
manţei
D4
C
D5
20’
APLICĂ
cunoştinţele
dobândite prin
rezolvarea unui
test de
evaluare;
Fişa nr. 6-
ARGUMEN
TEAZĂ
răspunsul pe
baza surselor
istorice .
Se realizează
sub forma unei
dezbateri pe
tema:
conservatorism
ul militant,
”thatcherism”p
ozitiv şi
negativ, după
următorul plan:
împărţirea
clasei în 2
echipe:
e sau pentru
a corecta
eventualele
greşeli.
Realizează
conţinutul
dezbaterii
pe o coală
de flipchart
pe care
fiecare
echipă o
lipeşte de
tablă. De
asemenea
fiecare
dezbaterea
explicaţia
coli de
flipchart
imagini
scoci
carioci
pe grupe
individual
aprecieri
verbale
Etapele
lecției
CS Du
ra
ta
Conţinutul informaţional Strategia didactică
Activitatea
Profesorului
Activitatea
Elevilor
Metode
şi procedee
Mijloace
de
învăţămân
t
Forme de
organizare
Evaluare
Afirmatorii şi
Negatorii.
Aceştia au
realizat o
investigaţie în
prealabil, pe
baza unui
bogat material
informativ
pentru a putea
realiza:
Introducerea-
în care fiecare
echipă susţine
guvernarea
conservatorism
ului militant
pozitiv/
negativ,
urmând
argumentele
pentru
susţinerea
Introducerii.
De la primul
argument
echipa adversă
poate adresa
întrebări pentru
echipă îşi
desemnează
reprezentanţ
ii ( diferiţi
de cei
implicaţi în
prima
activitate-
cea a
cubului)
pentru a
susţine
dezbaterea
în faţa
clasei.
Pot formula
întrebări
pentru
adversar,
care dacă
aduce
argumente
solide poate
câştiga
confruntarea
sau pot
aduce
contraargum
ente şi
Etapele
lecției
CS Du
ra
ta
Conţinutul informaţional Strategia didactică
Activitatea
Profesorului
Activitatea
Elevilor
Metode
şi procedee
Mijloace
de
învăţămân
t
Forme de
organizare
Evaluare
VI. 5’
blocarea
adversarului şi
câştigarea
dezbaterii sau a
a aduce
contraargumen
te. În final cele
două tabere
realizează
Concluziile
aducând
argumente
pentru
susţinerea
propriei cauze.
La sfârşitul
activităţii
profesorul
desemnează
câştigătorul pe
baza
următoarelor
criterii:
coerenţă,
argumentare,
prezentare,
implicare,
formularea
unor opinii şi
câştiga
dezbaterea.
Participă
conştient la
discuţii.
explicaţia
munca
indepen
materiale
cărţi din
frontal
individual
aprecieri
gene
rale şi
individual
e
note şi
Etapele
lecției
CS Du
ra
ta
Conţinutul informaţional Strategia didactică
Activitatea
Profesorului
Activitatea
Elevilor
Metode
şi procedee
Mijloace
de
învăţămân
t
Forme de
organizare
Evaluare
Încheie
rea
lecţiei
concluzii
originale, etc.
Face aprecieri
generale şi
individuale
asupra
participării
elevilor la
desfăşurarea
lectiei.
Precizează că
pentru ora
următoare au
de realizat o
investigaţie pe
tema: „.
Relația
Reagan-
Thatcher
conducerea
republicană și
conservatoare,
politicile cheie:
economie,
servicii sociale
dentă
descoperirea
biblioteca
şcolii/
personală.
concluzii
Etapele
lecției
CS Du
ra
ta
Conţinutul informaţional Strategia didactică
Activitatea
Profesorului
Activitatea
Elevilor
Metode
şi procedee
Mijloace
de
învăţămân
t
Forme de
organizare
Evaluare
și legi
fundamentale”
Notează elevii
dacă e cazul şi
le justifică nota
obţinută.
3. Metode participativ-active de predare-învățare
APLICAŢIE:
Profesorul propune elevilor o dezbatere pe tema: “ O sută de ani de la Declarația
de Emancipare-Desegregarea”, după următorul plan: împărţirea clasei în 2 echipe:
Afirmatorii şi Negatorii. Aceştia au de realizat o investigaţie pentru a putea aplica cu succes
metoda: Introducerea- în care fiecare echipă susţine desegregarea, urmând argumentele pentru
susţinerea Introducerii. De la primul argument echipa adversă poate adresa întrebări, poate
aduce contraargumente sau soluţii diferite, pentru blocarea adversarului şi câştigarea
dezbaterii. În final cele două tabere realizează Concluziile aducând argumente pentru
susţinerea propriei cauze. La sfârşitul activităţii profesorul desemnează câştigătorul pe baza
următoarelor criterii: coerenţă, argumentare, prezentare, implicare, etc.
APLICAŢIE:
Profesorul propune elevilor metoda cubului pentru tema: “ J.F. Kennedy și criza
Berlinului, criza rachetelor din Cuba și războiul din Vietnam”
Fişa nr 1- DESCRIE modul în care SUA se implică în Războiului Rece;
Fişa nr. 2- ANALIZEAZĂ felul în care J. F. Kennedy gestionează crizele Războiului Rece;
Fişa nr. 3- COMPARĂ cauzele și urmările: Blocadei Berlinului și Crizei Berlinului;
Fişa nr. 4- ASOCIAZĂ definiţiile cu termenii istorici;
Fişa nr. 5- APLICĂ cunoştinţele dobândite prin rezolvarea unui test de evaluare;
Fişa nr. 6- ARGUMENTEAZĂ răspunsul pe baza surselor istorice .
APLICAŢII:
1. Cum se explică faptul că Programul ”Techo, trabajo y Tierra, Salud y Escuela” inițiat
de J.F.Kennedy nu a îmbunătățit relațiile cu America Latină?;
2. Președinții americani J.F. Kennedy și Ronald Reagan au utilizat aceleași strategii
pentru a-și atinge scopurile în America Latină?
APLICAŢII:
1. Stabiliţi 2 asemănări şi 2 deosebiri, comparând administația Kennedy cu administația
Reagan;
2. Comparaţi implicarea electricianului Lech Walesa în organizația sindicală
Solidaritatea și implicarea omului politic în conducerea statului polonez, stabilind deosebirile
dintre cele două acțiuni pentru reconstrucția democrației ;
3. Studiind mineriadele românești, stabiliţi asemănările cu mineriadele britanice,
precizând cauzele, principalele etape și urmările pe plan intern și internațional ale acestora.
APLICAŢII:
1. Cu ajutorul unor surse istorice despre lideri de stat din a doua jumătate a secolului al XX-lea,
elevii vor analiza şi completa următorul tabel sinoptic:
Ce este un
lider?
Cum au
reușit
oameni
simpli să
ajungă
lideri de
stat?
Care era
atitudinea
președințil
or
americani
față de
comunism
?
Rolul unor
lideri de
stat în
jocurile
politice
internațion
ale (1961-
1991)
Tipuri de
stategii,
politici,
programe și
summituri
pentru
promovarea
păcii
Măsuri
reformatoare
ale unor lideri
de stat în a
doua jumătate
a secolului al
XX-lea
Atitudinea
unor lideri
de stat față
de familia
euro-
atlantică”
Cercetaţi fragmentul din sursa istorică dată:
”Politica SUA în ceea ce privește Irlanda de Nord nu s-a schimbat. Nu avem nicio
intenție de a comenta asupra detaliilor acestei probleme complexe și emoționale. Dar trebuie
să vă spun în mod direct că percepția publică a rezultatului summitului din noiembrie în
America nu a fost favorabilă. Sunt îngrijorat că până ce nu va aparea un progres la summitul
anglo-irlandez, se va stabili o radicalizare în opinia irlandezo-americană ce va pune în pericol
actuala susținere bipartizană de care se bucură politica noatră nord-irlandeză. Prin urmare, vă
rog, folosind cuvintele lui Douglas Hurd pe 4 decembrie, să puneți talent și determinare…în
sarcina centrală a reconcilierii și să oferiți publicului –la cel mai mare nivel posibil- un
fundament al ideii că se face un progres.”
Împărţiţi foaia de hârtie în două părţi şi scrieţi pe prima coloană partea din fragment
care v-a impresionat în mod deosebit, iar pe a doua coloană explicaţi de ce aţi făcut această
alegere. Profesorul le cere elevilor apoi să noteze în partea de jos a foii cele mai importante
idei care se desprind din fragment pentru a descoperi politica SUA și politica Marii Britanii
față de Irlanda de Nord.
APLICAŢII:
Pentru disciplina opţională “Mari lideri de stat din a doua jumătate a secolului al XX-
lea”, se pot studia următoarele cazuri:
Studii de caz: 1. Copilăria și adolescența lui John Fritzgerald Kennedy
2. Un vis devenit realitate- Solidaritatea- (Solidarność)
3. PCUS și mica perestroika
4. Evaluarea
APLICAŢIE:
Profesorul propune elevilor întocmirea unui portofoliu pe tema: “ John F. Kennedy-
Cariera militară și începutul carierei politice ”, pe parcursul unui semestru. Obiectivele
vizate de profesor sunt: utilizarea corectă a limbajului de specialitate, a cronologiei şi
localizării istorice, investigarea şi interpretarea surselor istorice ca şi a faptelor şi proceselor
istorice, stimularea curiozităţii pentru studiul istoriei şi dezvoltarea atitudinii pozitive faţă de
sine şi faţă de alţii, etc.
Materialele componente ale portofoliului vor fi:
date privind activitatea elevului în clasă:
caiet de notiţe/calitatea notiţelor;
observaţii privind comportamentul elevului la ora de istorie (aplicarea unor
chestionare);
investigaţii: “Locotenentul navei PT-109”, “O zi obişnuită din viața lui J.F. Kennedy”,
“J.F. Kennedy între viața de familie și cariera politică”, “Viața la Casa Albă”;
eseu structurat: “Politica- Noua Frontieră și societatea deschisă”: context, domenii,
proiectul Apollo, consecinţe;
date privind activitatea elevului în afara clasei:
tema pentru acasă, de tip rezolvare de probleme:
Argumentaţi ideea că ”Niciun alt președinte nu a fost atât de bine pregătit pentru această
slujbă” Joseph Sr. P. Kennedy.
Comparaţi personalitatea lui Joseph Sr. P. Kennedy cu cea a lui J.F. Kennedy stabilind
asemănări şi diferenţe;
referate/power point-uri: “Importanța educației în familia Kennedy”,”Kennedy și
evenimentele din Alabama”, “SUA și Cuba în contextul Războiului Rece”;
copii ale unor izvoare istorice utilizate ca surse de documentare sau fişe de lucru;
fotografii ale unor momente din viața lui J.F.Kennedy;
biografii ale unor lideri de stat;
studii de caz;
pliante, colaje, postere;
curiozităţi, elemente umoristice referitoare la tematica abordată;
fişe de prezentare ale unor programe de guvernare;
recenzii tematice;
participarea la diferite activităţi de genul: concursuri şcolare, proiecte cu şcoli
partenere şi rezultate obţinute;
date privind “imaginea de sine” a elevului:
autoevaluarea prin chestionare şi scări de clasificare;
aplicarea unor teste de personalitate, a unor teste referitoare la stilurile de învăţare,
etc., pentru a identifica aspiraţiile şi nevoile reale ale elevilor cu privire la ora de istorie.
Evaluarea portofoliului se face de către profesor prin notarea fiecărui element la
momentul realizării sale, cât şi la final, prin conţinut şi formă de prezentare. Profesorul decide
dacă trece o notă în catalog pe baza portofoliului. De asemenea, portofoliile elevilor pot fi
prezentate periodic părinţilor, care constată progresul sau regresul propriilor copii, interesul
faţă de şcoală şi disciplină, creativitate şi originalitate, etc.
APLICAŢIE:
Elevilor clasei a XI-a li se propune o investigaţie pe tema: “Ronald Reagan între
cariera artistică și cea politică” Profesorul le pune la dispoziţie un scurt material referitor la
tema pe care o vor studia cerându-le să aibă în vedere următorul plan:originile lui Ronald
Reagan, educația și activitățile extracurriculare,cărți autobiografice, viața de familie, cariera
artistică, cariera politică. Pe lângă bibliografia sugerată de profesor, elevii vor viziona şi două
filme celebre: ”Love is on the air” și ”Knute Rockne, All American”
La sfârşitul investigaţiei elevii vor fi capabili să explice cine a fost Ronald Reagan, să
redacteze un scurt eseu despre R. Reagan și ”Imperiul Răului”, să evidenţieze într-un tabel T
eșecurile și realizările președintelui american, etc. Profesorul va avea în vedere în notarea unei
investigaţii următoarele aspecte: utilizarea limbajului de specialitate, selectarea informaţiilor,
argumentarea şi formularea unor opinii.
APLICAŢIE:
Elevilor clasei a XI-a li se propune următorul referat cu tema: “Tipologia feminină în
politica internațională.” Aceştia vor avea în vedere următorul plan: evidenţierea unor femei-
model, prezentarea calităților necesare activității politice, statutul femeii în cadrul societăţii
britanice, rolul acesteia în politica internă și internațională, găsirea unor elemente comune cu
Angela Merkel și Theresa May, etc.
Profesorul recomandă utilizarea atât a unor izvoare istorice cât şi a unor lucrări de
sinteză. Notarea referatului se face după următoarele criterii: informaţia istorică, forma,
anexele şi prezentarea referatului. Profesorul programează câte patru referate pe oră pentru a
permite fiecărui elev să intervină, dezvoltând astfel: analiza critică, atât a autorului cât şi a
colegilor săi, intervenţia şi atenţia colegilor, care exprimă opinii personale şi adresează
întrebări, formularea unor concluzii originale, îmbogăţirea cunoştinţelor, etc.