caz social

2
„Trei copii au t răi t pe viu povestea Cenu ăresei” ș Vasilică, Gheorghiţă şi Mihaela sunt copiii dintr-o familie de la sat a căror viaţă s-a schimbat dramatic ca urmare a plecării mamei la muncă în străi nătate. Înainte de plecare, situa ia familiei era precară, mama nu ț  avea un lo c de muncă şi se s trădui a cu greu să le asigure copiilor condiiile pentru a merge la coala. rau ț ș  frecvente ca!urile în care copii m"ncau o singură dată pe !i, sau plecau flăm"n!i la şcoală. #atăl era singurul care aducea bani în casă de pe urma unor servicii pe care le presta oca!ional în gospodăriile vecinilor. $u banii c"ştigaţi abia reuşea să cumpere de m"ncare. %nei vecine i s-a făcut milă de condi iile în care trăiesc cei trei copii şi i-a propus mamei lor să meargă ț   în locul ei la muncă în &talia, unde urma să îngri'ească un bătr"n. Mai mult, vecina i-a împrumutat şi bani pentru plecare. În asa fel, copii au rămas singuri acasă. (entru că tatăl muncea de dimineaţă p"nă seara, cei trei copiii erau nevoiţi să se descurce singuri cu toate treburile casnice) *+upă ce a plecat mama, eu făceam m"ncare, eu spălam hainele, eu aduce am apă de la f"nt"nă şi tot eu făceam curat în casă şi în curte. $e să spun, mă mai a'u tau şi fraţii mei c" teodat ă *, a povestit Miha ela. $opii mer geau la coală cu hainele şi ș  papucii rupţ i şi uneori cornul şi laptele era pentru ei singura masă pe !i. $u timpul, copii au început să lipsească de la ore, iar re!ultatele şcolare erau în scădere. a o lună după plecarea mamei, tat ăl a găsit de lucru la o st"nă din sudul ţării şi a fost nevoit să părăsească familia pentru o perioadă de trei luni. $opiii au rămas în gri'a unui văr al tatălui. cesta era într-o situa ţie similară deoarece şi soţia lui era plecată de mai mulţi ani în /pania şi-i lăsase în gri'ă cei doi copii ai lor.  În toată această perioadă mama suna acasă foarte rar şi trimitea bani doar pentru a acoperi datoriile familiei, la fel i legătura cu tatăl a fost întreruptă. În acest timp copiii nu au fos t lăsaţi să meargă la şcoală şi ș  au fost puşi să dea m"ncare la animale, să cureţe gra'durile, să facă curat în casă, să facă m"ncare sau să spele. Vărul tatălui făcea diferenţe mari între copii) ai lui primeau m"ncarea cea mai bună iar nepoţii m"ncau resturile. cesta obişnuia să-i bată des şi într-o !i, într-un e0ces de furie l-a lovit pe Gheorghiţă cu burlanul şi i- a fractur at două coaste. $oşma rul a continuat şi pentru ceil alţi fraţi . Mihaela a mărturis it ulterior ) 12e-am speriat foarte tare c"nd, a doua !i, Vasilică a început să pl"ngă în somn, tremura şi făcea spume la gură*. /ituaţ ia a rămas aceeaşi p"nă c"nd tat ăl copiilor s-a întors, i-a luat acasă şi aceştia au început să-i povestească despre întîmplările dureroase prin care au trecut.  sistenţii sociali ai sociaţiei lternative /ociale au intervenit în urma unei solicitări de spri'in din partea serviciului public de asistenţă socială din localitatea de domiciliu a familiei şi a oferit servicii de asistenţă psiho- social ă pen tru dep ăşirea sit uaţ iei de cri !ă în car e se aflau copii. (rincipalele obiective ale intervenţ i ei terapeutice au fost e0primarea emoţiilor faţă de părintele plecat la muncă în străinătate şi faţă de traumele fi!ice şi psihice tră ite, imp ort anţ a comuni căr ii cu păr intele ple cat , cre şterea motiva ţ iei pen tru şco al ă , de!voltarea abil ităţilor de viaţă independentă i prevenirea abandonului şcolar. ș +e asemenea, părinţii au fost consiliaţi cu privire la starea de sănătate a copiilor, necesitatea urmării cu stri cteţe a tratamentel or medicamentoase prescrise de medicul specialist şi consu la iile periodic e. (ărin ţii au ț  fost îndrumaţi către +G/($, pentru încadrarea în grad de handicap a lui Vasilică, care a fost diagnosticat cu epilepsie. 2u în cele din urmă, parintilor le-a fost e0pusa necesitatea menţinerii unei legături str"nse cu copii prin orice mi'loace cum ar fi convorbiri telefonice, scrisori, e-mail, pachete, vi!ite. 3amilia a primit spri'in material const"nd în alimente de ba!ă, rechi!ite, îmbrăcă minte, încăl ămint e şi ț  produse de igienă cu scopul depăş irii situaţiei de cri!ă ş i prevenirii abandonului şcolar. #atăl a fost îndrumat către 453M pentru cursuri de calificare şi obţinerea ulterioară a unui loc de muncă. 6e!ultatele nu au înt"r!iat să apară. Mama a început să sune mai des acasă şi copiii trimit scrisori în &talia, legătura dintre aceştia fiind mult mai str"nsă. +e asemenea, ca urmare a informării făcute de către speci ali tii socia iei lt ernati ve /oc iale pri vind al oca iile eur opene, mama primeste de la statul italian alocaia ș ț ț ț  pentru cei trei copii. Mai este mult p"nă c"nd copii i vor fi fericiţi. ce tia visea!ă la !iua în c are mama lor se va ș   întoarce acasă.

Upload: ana-radu

Post on 09-Mar-2016

212 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

Referat Asistenta sociala

TRANSCRIPT

7/21/2019 Caz Social

http://slidepdf.com/reader/full/caz-social-56e05fbb2f8cf 1/1

„Trei copii au trăit pe viu povestea Cenu ăresei”ș

Vasilică, Gheorghiţă şi Mihaela sunt copiii dintr-o familie de la sat a căror viaţă s-a schimbat dramaticca urmare a plecării mamei la muncă în străinătate. Înainte de plecare, situa ia familiei era precară, mama nuț

avea un loc de muncă şi se străduia cu greu să le asigure copiilor condi iile pentru a merge la coala. rauț ș

frecvente ca!urile în care copii m"ncau o singură dată pe !i, sau plecau flăm"n!i la şcoală. #atăl era singurul

care aducea bani în casă de pe urma unor servicii pe care le presta oca!ional în gospodăriile vecinilor. $ubanii c"ştigaţi abia reuşea să cumpere de m"ncare.%nei vecine i s-a făcut milă de condi iile în care trăiesc cei trei copii şi i-a propus mamei lor să meargăț

 în locul ei la muncă în &talia, unde urma să îngri'ească un bătr"n. Mai mult, vecina i-a împrumutat şi banpentru plecare. În asa fel, copii au rămas singuri acasă. (entru că tatăl muncea de dimineaţă p"nă seara, cetrei copiii erau nevoiţi să se descurce singuri cu toate treburile casnice) *+upă ce a plecat mama, eu făceamm"ncare, eu spălam hainele, eu aduceam apă de la f"nt"nă şi tot eu făceam curat în casă şi în curte. $e săspun, mă mai a'utau şi fraţii mei c"teodată *, a povestit Mihaela. $opii mergeau la coală cu hainele şș

papucii rupţi şi uneori cornul şi laptele era pentru ei singura masă pe !i. $u timpul, copii au început sălipsească de la ore, iar re!ultatele şcolare erau în scădere.

a o lună după plecarea mamei, tatăl a găsit de lucru la o st"nă din sudul ţării şi a fost nevoit săpărăsească familia pentru o perioadă de trei luni. $opiii au rămas în gri'a unui văr al tatălui. cesta era într-o

situaţie similară deoarece şi soţia lui era plecată de mai mulţi ani în /pania şi-i lăsase în gri'ă cei doi copii alor. În toată această perioadă mama suna acasă foarte rar şi trimitea bani doar pentru a acoperi datoriile

familiei, la fel i legătura cu tatăl a fost întreruptă. În acest timp copiii nu au fost lăsaţi să meargă la şcoală şș

au fost puşi să dea m"ncare la animale, să cureţe gra'durile, să facă curat în casă, să facă m"ncare sau săspele. Vărul tatălui făcea diferenţe mari între copii) ai lui primeau m"ncarea cea mai bună iar nepoţii m"ncauresturile. cesta obişnuia să-i bată des şi într-o !i, într-un e0ces de furie l-a lovit pe Gheorghiţă cu burlanul şi i-a fracturat două coaste. $oşmarul a continuat şi pentru ceilalţi fraţi. Mihaela a mărturisit ulterior) 12e-amsperiat foarte tare c"nd, a doua !i, Vasilică a început să pl"ngă în somn, tremura şi făcea spume la gură*./ituaţia a rămas aceeaşi p"nă c"nd tatăl copiilor s-a întors, i-a luat acasă şi aceştia au început să-povestească despre întîmplările dureroase prin care au trecut.

 sistenţii sociali ai sociaţiei lternative /ociale au intervenit în urma unei solicitări de spri'in din parteaserviciului public de asistenţă socială din localitatea de domiciliu a familiei şi a oferit servicii de asistenţă psiho-socială pentru depăşirea situaţiei de cri!ă în care se aflau copii. (rincipalele obiective ale intervenţieterapeutice au fost e0primarea emoţiilor faţă de părintele plecat la muncă în străinătate şi faţă de traumelefi!ice şi psihice trăite, importanţa comunicării cu părintele plecat, creşterea motivaţiei pentru şcoalăde!voltarea abilităţilor de viaţă independentă i prevenirea abandonului şcolar.ș

+e asemenea, părinţii au fost consiliaţi cu privire la starea de sănătate a copiilor, necesitatea urmării custricteţe a tratamentelor medicamentoase prescrise de medicul specialist şi consula iile periodice. (ărinţii auț

fost îndrumaţi către +G/($, pentru încadrarea în grad de handicap a lui Vasilică, care a fost diagnosticat cuepilepsie. 2u în cele din urmă, parintilor le-a fost e0pusa necesitatea menţinerii unei legături str"nse cu copiprin orice mi'loace cum ar fi convorbiri telefonice, scrisori, e-mail, pachete, vi!ite.

3amilia a primit spri'in material const"nd în alimente de ba!ă, rechi!ite, îmbrăcăminte, încăl ăminte şț

produse de igienă cu scopul depăşirii situaţiei de cri!ă şi prevenirii abandonului şcolar. #atăl a fost îndrumacătre 453M pentru cursuri de calificare şi obţinerea ulterioară a unui loc de muncă.

6e!ultatele nu au înt"r!iat să apară. Mama a început să sune mai des acasă şi copiii trimit scrisori în&talia, legătura dintre aceştia fiind mult mai str"nsă. +e asemenea, ca urmare a informării făcute de cătrespeciali tii socia iei lternative /ociale privind aloca iile europene, mama primeste de la statul italian aloca iaș ț ț ț

pentru cei trei copii. Mai este mult p"nă c"nd copiii vor fi fericiţi. ce tia visea!ă la !iua în care mama lor se vaș

 întoarce acasă.